Revista presei

România trebuie să se focuseze pe încurajarea producţiei autohtone şi a exporturilor, relansarea economică depinde de stimularea investiţiilor străine directe şi a exporturilor. Europenii vor fi mai atenţi la preţ, iar mulţi investitori vor privi cu rezerve piaţa chineză -Revista presei 18 – 19 mai 2020

 

  • Port Constanța

19.05.2020

 

România trebuie să se focuseze pe încurajarea producţiei autohtone şi a exporturilor, iar relansarea economică depinde de stimularea investiţiilor străine directe şi a exporturilor, arată o analiză realizată de experţii de la Moneycorp România, potrivit căreia mulţi investitori vor privi cu destule rezerve piaţa chineză, principalul exportator al lumii, iar europenii vor fi mai atenţi la preţ şi la provenienţa mărfurilor.

„România trebuie să se focuseze pe încurajarea producţiei autohtone şi a exporturilor, în contextul în care oportunităţile pentru produsele ‘made in Romania’ vor fi semnificative pe termen mediu şi lung. Temerile investitorilor privind siguranţa investiţiilor şi a produselor ‘made in China’ sunt de natură să accentueze fenomenul de relocarea a unor facilităţi de producţie în Europa, iar România trebuie să facă toate eforturile administrative şi logistice pentru a se afla pe lista ţărilor atractive pentru investiţii greenfield”, arată o analiză realizată de experţii de la Moneycorp România.

De la #cumpărăromâneşte la #produsînromânia, economia românească se află în blockstart pentru relansarea economică, spun ei.
”Cu ce va veni România în faţa cererii de produse şi servicii la nivel european, în condiţiile în care peste 70% din exporturile ţării sunt către ţările UE? Cum vom reuşi să depăşim această criză economică şi de ce sunt importante exporturile în reconstrucţia economică?”, se întreabă analiştii.

Experţii de la Moneycorp susţin că într-o economie puternic afectată de efectele pandemiei de coronavirus, mulţi investitori vor privi cu destule rezerve piaţa chineză, principalul exportator al lumii.

”Faptul că lanţurile de aprovizionare s-au întrerupt atât de uşor, urmare a crizei sanitare, îi va face pe mulţi să îşi regândească portofoliul de furnizori şi locaţia acestora, focusul fiind pe apropierea producţiei de zona de desfacere, de clientul final”, adaugă ei.

În noul context internaţional, în care SUA şi UE îşi regândesc strategiile macroeconomice, firmele româneşti au şanse să câştige contracte semnificative, în condiţiile în care gama de produse de export a crescut semnificativ în ultimii ani.

”România a înregistrat în 2019 cel mai bun rezultat din istorie în materie de exporturi, de 69 miliarde de euro, în linie cu estimările noastre. 2020 a început bine însă perioada de lockdown, generată de pandemie, precum şi următoarele luni de relansare graduală a activităţii vor eroda puternic din potenţialul de export. În acest context, estimările noastre indica un nivel al exporturilor de 60 miliarde de euro în acest an şi o revenire către graniţa de 70 de miliarde de euro în 2021”, spune Cosmin Bucur, directorul general Moneycorp România.

Spre comparaţie, în 2010, economia românească raporta exporturi de 37,3 miliarde de euro, la jumătate faţă de cele din 2019. 76,6% din exporturi au mers, anul trecut, către ţările din Uniunea Europeană.

Continuare pe: https://www.news.ro/economic/analiza-romania-focuseze-incurajarea-productiei-autohtone-exporturilor-relansarea-economica-depinde-stimularea-investitiilor-straine-directe-exporturilor-europenii-vor-atenti-pret-iar-multi-1922401118142020051219365129

 

Producţia de grâu a României va înregistra o scădere semnificativă în acest an, din cauza secetei prelungite, dar cu toate acestea România va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licitaţiile internaţionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu, au declarat luni pentru Reuters o serie de fermieri şi experţi.

România, al doilea exportator de grâu din Uniunea Europeană, este un important furnizor de cereale în zona Orientului Mijlociu, alături de Franţa şi Rusia, iar Egiptul este cel mai important cumpărător pentru grâul românesc.

„Este o dublă lovitură. Observăm că este un an foarte rău pentru grâu, situaţia este similară cu cea din 2002, când plantele au îngheţat iarna din cauza lipsei stratului de zăpadă şi apoi primăvara nu a plouat deloc”, a explicat fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.

Acesta a declarat pentru Reuters că datele de pe teren arată că în 10 din cele 41 de judeţe recoltele sunt afectate „până la 100%”.

Fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare.

Totuşi, o recoltă mai redusă, pe fondul secetei excesive, va avea un impact benefic, prevenind răspândirea în cereale a cornului secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale – n. r.) – o cerinţă cheie a cumpărătorilor de grâu din Egipt, susţin experţii.

„România se confruntă cu o secetă pedologică destul de severă”, a apreciat Sebastien Devos de la Koepta brokerage în România. Acesta a adăugat: „Romania va rămâne exportator de grâu, probabil cu aproximativ 3,5 milioane tone, şi prin urmare va putea participa la licitaţiile internaţionale, cum ar fi cele organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare din Egipt (GASC – entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean), în funcţie de preţurile internaţionale şi de nivelul cererii”.

Devos a explicat că regiunile din sud şi vest arată bine spre foarte bine, deşi nu este uşor de evaluat randamentul mediu, şi se aşteaptă ca în 2020 producţia de grâu a României să fie în jur de aproximativ 7,3 – 7,4 milioane tone, poate chiar mai scăzută”.

Consumul intern al României variază de la 2,5 la 3 milioane tone, rămânând un surplus de două până la 4,9 milioane tone.

Guvernul a surprins pieţele luna trecută, interzicând vânzările de cereale în afara blocului comunitar, pentru ca după o săptămână să revină asupra deciziei. România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană.

Laurenţiu Baciu, un fermier din estul României, la graniţa cu Republica Moldova, a declarat că 80%-90% din suprafaţa de 650 de hectare cultivată cu grâu este afectată. „Chiar dacă va ploua, ar fi prea târziu, iar fermierii se aşteaptă ca, per ansamblu, recolta să fie la jumătate faţă de anul trecut”, a afirmat Baciu.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile. „Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”, a precizat Oros.

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se semnalează la cultura grâului de toamnă, în diferite grade de intensitate, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 – 22 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/05/18/update-seceta-va-reduce-productia-de-grau-a-romaniei-recolta-estimata-intre-5-si-7-4-milioane-tone-in-acest-an-reuters–507525

 

Șantierul Naval 2 Mai SA Mangalia a publicat raportul schimbărilor în funcțiile de conducere. Romulus Dumitrana ocupă funcția de director general. Schimbări importante în conducerea Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia. Conform raportului curent întocmit la data de 18 mai 2020, conform legislației actuale, conducerea șantierului a raportat modificări organizatorice.

Astfel, a fost numit Romulus Dumitrana în funcția de director general, începând cu data de 17 martie 2020, pentru un mandat de 4 luni, respectiv până la data de 17 iunie 2020, prin Decizia nr. 2 a Consiliului de Administrație din data de 13 martie 2020.

De asemenea, a fost numit Ionuț Cosmin Constantinescu în funcția de președinte al Consiliului de Administrație, începând cu data de 26 februarie 2020, până în data de 6 iunie 2020, prin Decizia Consiliului de Administrație din data de 26 februarie 2020.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/director-general-nou-in-fruntea-santierului-naval-2-mai-sa-mangalia-719586.html

 

Cei mai oropsiți oameni de pe fața Pământului sunt navigatorii. Din cauza pandemiei Covid și a restricțiilor impuse de statele lumii au devenit „prizonieri” la bordul navelor.

Schimburile de echipaje continuă să fie extrem de anevoioase, în ciuda intervenției sindicatelor navigatorilor și Organizației Maritime Internaționale. Acestea au cerut guvernelor să le acorde marinarilor statul de „lucrători esențiali”, de munca lor depinzând aprovizionarea omenirii cu bunurile necesare vieții, cu medicamentele, materialele și echipamentele pentru combaterea pandemiei.

Se înmulțesc necazurile pe mare

Tensiunile și nervozitatea în rândul marinarilor aflați pe mările și oceanele lumii au atins cote nemaiîntâlnite până astăzi. „Din momentul declanșării stării de urgență în România am primit mii de telefoane și de mesaje pe internet. Navigatorii se confruntă cu tot felul de situații, care mai de care mai complicate, mai grave, iar marea majoritate acestor cazuri ajung la sindicat. Marinarii pun întrebări, solicită informații, cer sfatul sau ajutorul. Noi, cei din conducerea sindicatului, încercăm să-i ajutăm pe toți”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.

În prezent, foarte multe contracte de îmbarcare au fost prelungite, cu sau fără acordul sindicatelor, povestește Mihălcioiu. Sunt mulți navigatori aflați la capătul celui de-al doilea contract pe mare. Îl încheiaseră pe primul și au acceptat să-l semneze pe cel de al doilea, neștiind că va veni pandemia. Este firesc să fie supărați că nu sunt repatriați.

Necazurile nu se opresc aici, povestește liderul SLN. Unele companii nu au contracte colective semnate cu sindicatele și își permit să facă orice vor cu echipajele, inclusiv să nu le mai plătească. Există și cazuri (la companiile de croazieră) în care echipajele sunt plătite cu 75% din salariu, în baza înțelegerilor semnate cu sindicatele.

Circa 200 de marinari români repatriați

„În ultimele două luni au fost schimbați circa 200 de navigatori români, alți 1.500 așteptând să fie repatriați. SLN a avut o colaborare bună cu autoritățile statului român. Echipajele de pe navele care sosesc în porturile românești nu mai stau în carantină. Se efectuează schimburile de navigatori în Constanța, indiferent de pavilionul navei. Se organizează curse aeriene charter, care pleacă din România. La ora asta, niciun schimb de echipaj nu este interzis în țara noastră. Singurul impediment îl reprezintă lipsa curselor aeriene regulate.

În Europa s-au mai făcut schimburi de echipaje, pe rutele aeriene care leagă România cu Suedia, Danemarca, Bulgaria, Finlanda și Grecia. În schimb, SUA nu permit schimburile de echipaje, nici măcar pentru companiile de navigație americane. Au niște proceduri aproape imposibil de aplicat. Autoritatea lor sanitară, CDC, obligă companiile de navigație să prezinte un plan de debarcare stufos, cu foarte multe obligații din partea solicitanților. În schimb, aprobarea repatrierii fie întârzie foarte mult, venind după ce nava părăsește portul american, fie nu este acordată. Lipsa de transparență este totală.

După cum se știe, marinarii de la bordul navelor nu pot fi repatriați dacă nu le vin înlocuitorii, iar aceștia nu sunt primiți în anumite țări decât după perioada de carantină, fapt ce afectează grav programul navelor”, relatează liderul SLN.

Armatorii nu se omoară cu firea

Până în prezent, singurii care s-au zbătut să înlăture barierele din calea repatrierii echipajelor au fost Federația Internațională a Transportatorilor (ITF), Federația Europeană a Transportatorilor (ETF), sindicatele naționale, plus Camera de Comerț a Shipping-ului Internațional (ICS).

„În schimb, armatorii nu se prea omoară cu firea, stau și așteaptă. În zadar am sperat că se vor organiza, că vor face presiuni asupra guvernelor. ITF le-a dat ultimatum, avertizându-i că după 15 iunie 2020 nu mai negociază prelungirea contractelor de muncă.
Organizația Maritimă Internațională este, la rândul ei, supărată, pentru că unele dintre statele membre nu înlesnesc schimburile de echipaje.

N-au creat culoarele de transport verzi, nu asigură accesul navigatorilor.

Dacă marinarii s-ar supăra și ar boicota comerțul internațional, guvernele lumii s-ar trezi la realitate. Din fericire, sindicatele dau dovadă de responsabilitate și nu îndeamnă echipajele la grevă. SLN va continua să îi consilieze pe cei aflați la bordul navelor și familiile lor, să rezolve cazurile urgente, grave”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marinarii-sunt-disperati-guvernele-lumii-ii-tin-prizonieri-la-bordul-navelor-402917?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Rezultatele înregistrate de Portul Gdansk în primul semestru din 2020 arată impactul COVID-19 asupra industriei de transport maritim și a volumelor manipulate în port în această perioadă. Portul Gdansk a manipulat cu 8,7% mai puține mărfuri în Q1 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În port au fost tranbordate 11,3 milioane tone de marfă. Scăderi s-au înregistrat pentru cele mai multe grupe de marfă, cu excepția cerealelor, unde creșterea a fost de 223%, LPG (+27%) și alte mărfuri vrac (+6,4).

În primul trimestru din 2020, portul Gdansk nu a înregistrat trafic pentru mărfuri și bușteni și a avut scăderi pe următoarele segmente de marfă: combustibili (-16,8%), cărbuni (-27,5%), mărfuri generale (-1,2%), containere (-2,1%) și RO-RO (-23,8%).

Mărfurile generale au reprezentat 46,5% din totalul volumelor manevrate, mărfurile lichide vrac 29,7%, iar mărfurile vrac uscate 23,8%.
https://www.intermodal-logistics.ro/covid-19-scade-volumele-de-marfa-in-portul-gdansk

 

Portul sloven Luka Koper și operatorul de telecomunicații, Telekom Slovenije vor lua parte în cadrul proiectului european 5G-LOGINNOV.
Ca parte a proiectului, Telekom Slovenije va stabili o rețea 5G în perimentrul portului Koper cu scopul de a dezvolta și testa soluții pentru optimizarea proceselor, o mai mare eficiență și o reducere a impactului asupra mediului a diferitelor aplicații de management al transporturilor. Pe parcursul testării acestei soluții, partenerii proiectului vor utiliza o rețea 5G și tehnologii, dispozitive, senzori, sisteme de management al traficului și automatizarea datelor analitice, incluzând și utilizarea de camioane autonome. Soluții similar vor fi testate și de alți parteneri ai proiectului în porturile Hamburg și Piraeus.

Cei 15 parteneri vor investi în total suma de 8 milioane de euro pentru acest proiect. Aproape 6 milioane de euro vor fi acoperiți din finanțări europene, Comisia Europeană fiind cofinanțator în cadrul 5G-LOGINNOV. Proiectul va dura 3 ani și se așteaptă să fie încheiat în septembrie 2023.

Telekom Slovenije planifică o infrastructură 5G inteligentă într-o manieră care va permite punerea la dispoziție, pe lângă servicii de comunicații, a diferite rețele virtuale pentru varii vertical de business precum logistică, transport, sănătate, energie, fabrici, orașe inteligente și comunități. Compania de telecomunicații a mai participat în alte două proiecte europene de implementare a tehnologiei 5G și ia parte și în cadrul proiectului de securitate 5G din Slovenia.

Luka Koper ia parte în prezent la alte două proiecte din cadrul programului Horizon 2020, și anume SAURON și INFRASTRESS, ce se concentrează pe securitatea fizică și cibersecuritatea în porturi și îmbunătățiri legate de protecția infrastructurii critice.

În portul Koper, rețeaua 5G va fi folosită pentru a testa experiențele utilizatorilor în cee ace privește securitatea portuară. Îmbunătățirea proceselor operaționale și în domeniul protecției mediului. Sistemul permite o mai bună acoperire a ariei portuare și un transfer mai rapid al unor volume mari de date, cum ar fi materiale fotografice și video. Din acest punct de vedere, tehnologia facilitează controlul securității mărfurilor, viteza încărcării mărfurilor și facilitează monitorizarea consumului de energie, permițând o eficiență energetică mai bună.

https://www.intermodal-logistics.ro/industry-4-0-portul-koper-implementeaza-o-noua-solutie-logistica

 

18.05.2020

 

Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, şi-a planificat investiţii de 26 miliarde lei până în 2025 în retehnologizarea hidrocentralelor existente, dar şi în construcţia unoi centrale noi şi în dezvoltarea unor amenajări noi pe Dunăre, iar o parte din investiţii vor fi direcţionate în parcuri eoliene onshore şi offshore (în largul mării), parcuri fotovoltaice, producţia de electricitate pe bază de biomasă, producţia de hidrogen prin hidroliză, precum şi în dezvoltarea de reţele de e-mobility, staţii de alimentare pentru maşinile electrice. Compania vrea astfel să îşi diversifice portofoliul de capacităţi de producţie, dar şi să dezvolte zona de furnizare a energiei şi să îşi mărească numărul de clienţi.

Investiţiile totale de 26,04 miliarde lei vor fi împărţite astfel: 17,93 miliarde lei în proiecte hidroenergetice noi de 713,62 MW, 3,005 miliarde lei în proiecte de retehnologizare şi modernizare, iar alte 5,104 miliarde lei în proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri de 655 MW.

În urma unor studii şi analize aprofundate, se vor demara proiecte de producere de energie din surse regenerabile de energie eoliană on şi off-shore, solară şi biomasă, în acelasi timp cu continuarea dezvoltării de proiecte noi hidroenergetice, precum şi a proiectelor de retehnologizare şi modernizare a grupurilor în funcţie de starea tehnică şi a depăşirii durată de viaţă a acestora”, arată compania.

Planul investiţional propus pentru perioada următoare aduce un plus de putere de 1.368,62 MW şi o producţie adiţională medie anuală estimată la 5.160,71 GWh/an.

”Hidroelectrica are un plan de investiţii ambiţios şi complex prin dezvoltarea de proiectenoicare însumează aproximativ 26,04 miliarde lei, şi care pe lângă asigurarea unui nou ciclu de viaţa a portofoliului de centrale existent, va transforma compania în campionul decarbonizarii economiei româneşti. Direcţiile majore ale politicii investiţionale a Hidroelectrica sunt reprezentate de finalizarea capacităţilor de producţie aflate în stadiu avansat de execuţie, realizarea de capacităţi hidroenergetice noi, retehnologizări şi modernizări ale centralelorexistente, proiectele noi de diversificare a activităţii, prin realizarea de capacităţi din alte surse regenerabile de energie, dar şi prin implementarea unor activităţi de cercetare-inovare la nivelul companiei”, arată compania într-un document consultat de News.ro.

Continuarea articolului la: https://www.news.ro/economic/planurile-hidroelectrica-2025-investitii-26-miliarde-lei-construtia-unei-hidrocentrale-dunare-parcuri-eoliene-largul-marii-parcuri-fotovoltaice-retea-statii-alimentare-masinile-electrice-1922404717412020051519364461

 

Plus Constanța, navigatorii și reprezentanții Agențiilor de Crewing solicită Guvernului introducerea de urgență a curselor de linie către principalele noduri aeriene europene, pentru a facilita schimburile de echipaj.

“O asemenea decizie ar veni în ajutorul miilor de navigatori români blocați pe marile și oceanele lumii: în acest moment avem în jur de 22.000 de navigatori români activi, dintre care jumătate sunt ambarcati, iar dintre aceștia, aproximativ 4.500 de marinari români au contractele expirate sau urmează să le expire. Chiar dacă au fost recunoscuți că și „Key Workers” sau lucrători de importanță vitală pe plan internațional, navigatorii au rămas o categorie neglijată de autoritățile centrale din România. Azi noapte în urma întâlnirii de la Guvern, s-a hotărât printre altele prelungirea măsurii care anulează toate zborurile de pe Otopeni dinspre și către majoritatea destinațiilor europene pentru încă 14 zile. Asta înseamnă că marinarii români care și-au încheiat contractele vor rămâne blocați pe nave sau în porturi străine încă două săptămâni iar cei care trebuie să își onoreze contractele semnate nu o pot face pentru că nu pot părăsi țara”, susțin reprezentanții PLUS Constanța.

Aceștia precizează că înțeleg frustrarea și nemulțumirea tuturor navigatorilor și agențiilor de crewing din România, care aveau zboruri planificate pentru aceste zile. “Practic oamenilor li se interzice să-și câștige existența pentru ei și familiile lor, grav afectate de aceste măsuri aberante…!!! Bulgaria, țara vecină, nu a implementat niciodată astfel de măsuri restrictive, pe perioada de criză, ceea ce face ca acum mulți navigatori români să apeleze la această rută de revenire în țara, sau plecare în voiaj (via Sofia), însă cu mari eforturi logistice, necesitând inclusiv o aprobare consulară pentru fiecare persoană în parte”, mai afirmă reprezentanții Plus Constanța.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/politic/mii-de-marinari-au-contractele-expirate-plus-constanta-solicita-guvernului-facilitarea-transferurilor-navigatorilor-romani-719511.html

 

Compania de stat Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze din România, şi-a planificat investiţii de 15,69 miliarde lei până în 2025, cea mai mare parte în parteneriate privind proiecte offshore în Marea Neagră, scrie News.ro.

Strategia de dezvoltare 2020-2025 urmează să fie supusă aprobării în Adunarea Generală a Acţionarilor din 15 iunie. ”Direcţiile prioritare de investiţii ale Romgaz sunt orientate spre: continuarea lucrărilor de cercetare geologică prin noi foraje şi prospecţiuni geologice pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale; dezvoltarea potenţialului de producţie prin asigurarea de noi capacităţi pe structurile existente; îmbunătăţirea performanţelor instalaţiilor şi echipamentelor aflate în dotare şi creşterea siguranţei în exploatare; identificarea unor noi oportuităţi de creştere şi diversificare”, arată documentul consultat de News.ro. Astfel, defalcat pe categorii, din suma totală de 15,69 miliarde lei, cea mai mare parte, 5,47 miliarde lei, va fi direcţionată spre ”asocieri/parteneriate în proiecte offshore (Marea Neagră) şi producere/stocare energie electrică”.

Alte 5,38 miliarde lei vor fi investite în producţia de gaze naturale, prin lucrări de foraj sonde explorare şi exploatare, instalaţii tehnologice de suprafaţă la sondele rămase pe gaze, conductele colectoare de gaze, precum şi în staţii de uscare gaze naturale şi staţii de comprimare gaze naturale, dar şi în modernizări şi reparaţii la sondele de exploatare şi la echipamente şi utilaje şi în dezvoltarea infrastructurii de utilităţi. În producţia de energie electrică compania vrea să investească 3,66 miliarde lei, în centralele electrice de la Iernut şi Mintia, dar şi în surse regenerabile de energie.

De asemenea, în partea de petrochimie, compania va investi 1,17 miliarde lei, în producţia de metanol prin realizarea unei fabrici proprii de producere a metanolului. În ceea ce priveşte structura surselor de finanţare, 49% sunt surse proprii, 44% sunt surse atrase, iar 7% fonduri europene.

”Elaborarea strategiei s-a bazat pe scenariul business as usual, neţinând cont de situaţia curentă a pandemiei de Covid-19 şi se impune revizuirea informaţiilor îndată ce vor exista prognoze macroeconomice cu un gradde certitudine mai ridicat”, se precizează în strategia de investiţii. Reprezentanţii companiei spun că ”este de aşteptat ca accesul la finanţare să fie mult diminuat, luând în considerare volatilitatea pieţelor financiare, cu costuri mult mai mari, dat fiind impactul pandemiei asupra principalilor indicatori macro-economici naţionali, respectiv o contracţie a PIB-ului coroborată cu o creştere a deficitului de cont curent şi a datoriei publice”.

Romgaz a înregistrat în primul trimestru un profit net de 571,9 milioane lei, mai mare cu 5,5% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce producţia de gaze a scăzut cu 4,7%, la 1,362 miliarde metri cubi. Afacerile s-au ridicat la 1,43 miliarde lei în primele trei luni, în scădere cu 16,51%.

Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. În 2013 Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică. Romgaz are o capitalizare de 11,31 miliarde lei şi este controlată de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

https://www.economica.net/romgaz-vrea-sa-investeasca-15-69-miliarde-lei-pana-in-2025-cea-mai-mare-parte-in-parteneriate-privind-proiecte-offshore-in-marea-neagra_184561.html

 

Debitul fluviului Dunărea rămâne şi în cursul săptămânii viitoare extrem de scăzut, respectiv în jurul valorii de 3.400 de metri cubi/secundă (mc/s), situându-se la mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii mai, de 7.250 mc/s, reiese din prognoza de specialitate, publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în uşoară creştere în prima parte a intervalului până la valoarea de 3.500 mc/s, apoi în partea a doua în uşoară scădere până la valoarea de 3.400 mc/s, sub media multianuală a lunii mai (7.250 m3/s). În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în general în scădere, exceptând în prima parte a intervalului sectoarele Gruia – Corabia şi Cernavodă – Tulcea, unde vor fi în uşoară creştere”, se precizează în prognoza INHGA, valabilă până pe 23 mai 2020, scrie agerpres.ro.

Pe de altă parte, prognoza hidrologică de medie durată pentru râurile din România, în perioada 17 mai, ora 7:00 – 23 mai, ora 7:00, arată că debitele medii zilnice vor fi în general staţionare, exceptând cursurile râurilor mari, unde vor fi în scădere uşoară.

Hidrologii avertizează că sunt posibile scurgeri pe versanţi, torenţi şi pâraie şi creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte, în special în jumătatea de sud a ţării, datorită precipitaţiilor sub formă de aversă, cu caracter torenţial, prognozate şi propagării.

Prognoza hidrologică trimestrială emisă de INHGA menţionează că debitul maxim al Dunării, la intrarea în ţară (pe secţiunea Baziaş), este estimat pentru luna mai la 5.500 metri cubi/secundă (mc/s), mult mai mic faţă de valoarea medie multianuală de 7.250 mc/s, iar cel minim de 3.200 mc/s.

De asemenea, în mai 2020, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mici, respectiv sub 30%, pe râurile din bazinele hidrografice: Siret (cu excepţia Bistriţei şi Buzăului), Prut mijlociu şi inferior, Vedea, Olt inferior şi pe râurile din Dobrogea.

https://www.stiripesurse.ro/hidrologii-avertizeaza-dunarea-se-apropie-de-pragul-de-secare_1465614.html

 

3.500 de navigatori români sunt izolați în porturi îndepărtate și nu reușesc să se întoarcă acasă. Autoritățile cunosc problema, dar, în ciuda solicitărilor insistente și a unor situații disperate, nu se implică pentru a-i ajuta să ajungă în țară.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a revenit cu precizări și spune că societățile care dețin navele trebuie să respecte legislația din statele unde acestea andocheză și să furnizeze documentele solicitate de autoritățile respective pentru a putea grăbi repatrierea marinarilor. Repatrierea navigatorilor aflați sub contract este responsabilitatea angajatorilor, spune Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în urma unei solicitări trimise de Libertatea. Sindicaliștii spun însă că nu se găsesc curse aeriene pentru revenirea navigatorilor în țară și de aceea este importantă implicarea directă a statului la nivel diplomatic. Libertatea a scris săptămâna trecută că peste 3.500 de navigatori români sunt blocați în străinătate, dintre care 1.500 pe navele de marfă, iar 2.000 pe navele de pasageri trase pe dreapta. Aceștia trebuie să se întoarcă acasă după ce și-au făcut schimburile, iar alți 1.500 de marinari trebuie să ajungă din România pe navele lor. Cei mai mulți se află blocați în SUA și Bahamas, iar alții se mai găsesc în state precum Djibouti, Senegal sau Sri Lanka. 93 de navigatori, aduși săptămâna trecută MAE susține că s-a implicat de fiecare dată când marinarii sau armatorii au solicitat ajutor pentru aducerea în țară, fiind repatriați navigatori aflați pe nave de croazieră sau comerciale aflate în numeroase zone de pe glob, precum Italia, Japonia, Cambodgia, Singapore sau SUA.
Săptămâna trecută au fost repatriați 93 de navigatori români, aceștia fiind aduși din SUA. UPDATE Luni, 15 dintre marinarii de pe nava Navigator of the Seas au intrat în greva foamei, iar marți aceștia au renunțat la protest în urma discuțiilor cu diplomații români de la Consulatul din Miami.

MAE acuză compania care deținea vasul pentru întoarcerea cu întârziere a navigatorilor. Mai mult, la solicitarea oficiului consular al României la Miami, reprezentanții companiei au menționat că decizia de amânare, în repetate rânduri, a organizării zborurilor de repatriere s-a datorat faptului că autoritățile sanitare americane nu au aprobat organizarea acestora. În acest context, urmare a demersurilor Consulatului General al României la Miami pe lângă autoritățile americane, cele din urmă au precizat că reprezentanții companiei angajatoare nu au transmis documentația necesară în conformitate cu reglementările stabilite în contextul pandemiei de COVID-19. Ministerul Afacerilor Externe: Proprietarul navei este Royal Caribbean International, companie înregistrată în Bahamas. Instituția mai spune că alți 145 de români au fost blocați în Manila, Filipine. Ministerul a luat legătura cu compania Carnival Cruise Line, care deține navele. Un număr de 25 de români au fost repatriați joi printr-un zbor charter organizat de compania angajatoare.

În prezent se fac demersuri pentru aducerea celorlalți cetățeni români. Pasarea responsabilității Cu toate acestea, autoritățile susțin că angajatorii sunt cei responsabili de aducerea acestora acasă. De asemenea, în context, MAE reiterează că repatrierea cetățenilor români care desfășoară activități ca parte a echipajelor și ale căror contracte de muncă sunt în derulare (nefinalizate) intră în responsabilitatea angajatorilor, demersurile efective de repatriere, inclusiv asigurarea transportului, fiind realizate de către companiile angajatoare, în conformitate cu dispozițiile contractului de muncă și în strictă concordanță cu măsurile adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe: Libertatea a întrebat și câte zboruri a organizat MAE pentru aducerea navigatorilor, dar instituția condusă de Bogdan Aurescu a indicat tot către angajatorii acestora. ”Conform celor menționate anterior, întrucât demersurile efective privind repatrierea personalului navigant intră în sarcina companiilor angajatoare, detalii cu privire la eventuale curse aeriene cu plecare din România care au asigurat repatrierea cetățenilor români pot fi solicitate angajatorilor”, a spus MAE. Astfel, ministerul recunoaște indirect că nu a organizat zboruri speciale pentru aducerea navigatorilor blocați în alte state. Peste 4.100 de români, repatriați în pandemie De la izbucnirea pandemiei, peste 4.100 de români au fost repatriați, cei mai mulți din Italia – 1.100, Spania – 530, dar și din China, Emiratele Arabe Unite, Israel, Egipt, Cipru, Franța, Maroc sau Portugalia, Irak, Arabia Saudită, Liban, Belgia, Olanda.

Până acum au fost realizate 96 de curse aeriene: 24 organizate de MAE în cooperare cu Ministerul Transporturilor și Ministerul de Interne, 4 curse au fost organizate de Ministerul Apărării, în vreme ce un număr de 68 de curse au fost organizate în cooperare cu alte state europene, prin Mecanismului European de Protecție Civilă.

https://www.libertatea.ro/stiri/ministerul-de-externe-se-spala-pe-maini-de-marinarii-blocati-peste-hotare-si-ii-trimite-la-angajatori-pentru-repatriere-3000154

 

  • Economie

19.05.2020

 

Pe data de 18 mai 2020, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind revizuirea normelor UE privind infrastructura energetică transeuropeană. Consultația va fi deschisă timp de 8 săptămâni până la 13 iulie 2020. Toate răspunsurile adunate vor fi luate în considerare pentru revizuirea regulamentului trans-european de infrastructură energetică (TEN-E) existent, ceea ce va aduce o contribuție fundamentală la dezvoltarea „afacerilor verzi europene”. Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Pentru a deveni un continent cu climă neutră până în 2050, Europa are nevoie de infrastructură energetică modernă, rezistentă, sigură și capabilă să găzduiască o pondere mult mai mare de regenerabile. Regulamentul TEN-E actualizat va stabili regulile pentru proiectele energetice transfrontaliere pentru a se asigura că sunt în conformitate cu ambiția noastră climatică. În timpul consultării publice lansate astăzi, suntem dornici să ascultăm părerile tuturor despre cum să înaintăm.”

Comisia intenționează să publice o propunere legislativă pentru revizuirea acestui regulament înainte de sfârșitul anului 2020. Pentru a asigura un proces de consultare mai amplu și mai interactiv, Comisia va organiza, de asemenea, patru seminarii dedicate părților interesate și recent a fost publicată o evaluare a impactului.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-consultare-privind-infrastructura-energetica-transeuropeana-402915?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie