Starea degradată a infrastructurii conduce şi la scăderea atractivităţii pentru investitori, care nu se mai orientează către piaţa locală pentru dezvoltarea de businessuri.

România se clasează pe locul 24 din 37 de ţări europene şi pe 40 din 167 de ţări de la nivel mondial la capitolul logistică, potrivit datelor publicate de Banca Mondială, înregistrând 3,10 puncte în ceea ce priveşte performanţa în acest domeniu. Valoarea maximă a fost înregistrată de Germania, care a primit 4,19 de puncte.

Studiul realizat de Banca Mondială ia în calcul printre altele şi rapiditatea de la punctele de control, calitatea infrastructurii de drumuri, porturare, de căi ferate sau informatice, competenţa şi calitatea serviciilor de logistică, dar şi respectarea termenelor de livrare. România a pierdut în ultimii ani din punctaj, având în vedere că în anul 2014 înregistra 3,26 puncte. În schimb, ţări precum Germania, Suedia, Croaţia sau Cehia au punctaje mai mari faţă de acum patru ani. Pe de altă parte, Bulgaria stă mai jos decât România în acest clasament, având un punctaj de 3 în ceea ce priveşte performanţa în acest domeniu.

https://www.zf.ro/companii/romania-se-afla-pe-locul-49-in-lume-si-pe-24-in-europa-din-punctul-de-vedere-al-performantei-logistice-trasa-in-jos-de-infrastructura-17503171

 

Sala de Marmură a Gării Maritime va găzdui pe 10 septembrie, de la ora 9.30 evenimentul „Trans-Caspian International Transport Route Round Table“, organizat de Administrația Porturilor Maritime în parteneriat cu Asociația „Middle Corridor – Trans-Caspian International Transport Route” (TITR).

Potrivit reprezentanților Portului Constanța, în cadrul acestui eveniment se oferă ocazia de a interacționa direct cu cei mai importanți actori de pe coridorul de transport China – Asia Centrală – Europa și de a afla ultimele noutăți în ceea ce privește transportul mărfurilor pe această rută.

Pe lângă cei peste 50 de operatori logistici din România, la acest eveniment vor participa reprezentanți ai unor companii din China, Georgia, Kazakhstan și Azerbaidjan, în program fiind incluse discuții interactive & B2B.

Participanții vor avea oportunități pentru networking cu unii dintre cei mai importanți parteneri de pe Noul Drum al Mătăsii.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/evenimentul-trans-caspian-international-transport-route-round-table-organizat-la-constanta-poarta-de-est-a-europei-se-deschide-catre-asia-669145.html

Gazoductul Turkish Stream, destinat să aprovizioneze Turcia cu gaze naturale ruseşti via Marea Neagră, este finalizat în proporţie de 80%, a declarat joi directorul general de la Gazprom, Alexey Miller, informează AFP.

„Implementarea celor mai importante proiecte de export ale Gazprom spre Europa continuă. Se derulează lucrări pregătitoare pentru a amplasa ţevi pentru gazoductul Nord Stream-2 în apele teritoriale ale Germaniei…În ceea ce priveşte gazoductul Turkish Stream, au fost amplasate ţevi cu o lungime de 1.500 de kilometri sau aproximativ 80% din lungimea totală”, a spus Alexey Miller.

Şeful Gazprom a mai informat că în primele opt luni ale anului, grupul rus a exportat spre ţările din Uniunea Europeană şi Turcia o cantitate de 133,3 miliarde metri cubi de gaze naturale, „în creştere cu 5,6% sau şapte miliarde metri cubi comparativ u perioada similară a anului trecut”.

În 2017, Gazprom a exportat spre Europa şi Turcia un volum record de 194,4 miliarde metri cubi de gaze naturale şi speră ca în 2018 exporturile sale spre Europa şi Turcia să depăşească pragul de 200 de miliarde metri cubi.

Gazprom a început construcţia secţiunii offshore a gazoductului Turkish Stream în luna mai 2017. Cu o lungime de 900 de kilometri, gazoductul Turkish Stream va lega Anapa de regiunea Thracia de pe coasta turcească a Mării Negre. Una din cele două linii ale gazoductului este destinată aprovizionării pieţei din Turcia cu gaze naturale ruseşti iar cea de-a doua ar urma să transporte gaze naturale către ţările din sudul şi sud-estul Europei. Fiecare din cele două linii ale gazoductului Turkish Stream ar urma să aibă o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an.

În luna decembrie 2014, Rusia a anunţat că renunţă la proiectul gazoductului „South Stream”, care urma să permită furnizarea de gaze naturale ruseşti spre Bulgaria, Serbia şi Ungaria, via Marea Neagră, în favoarea proiectului „Turkish Stream”, care prevede construcţia unei conducte de gaze din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră.

Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare, respectiv Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi firma germană Wintershall.

Gazprom anunţă că gazoductul Turkish Stream este finalizat în proporţie de 80%

 

Mascaţii au întors pe dos mai multe locuinţe din judeţ în data de 2 august, după o săptămână de filaje pe ruta spre Portul Constanţa, pe la porţile de acces 7 şi 9 (Agigea). Totul a pornit după ce poliţiştii de la Rutieră au primit mai multe sesizări cum că pe aceste rute de acces se întâmplă frecvent să se „defecteze” camioane, iar astfel traficul să fie mult îngreunat.

Au început pânde, poliţiştii de la Rutieră descoperind că, în realitate, şoferi de pe camioane opreau intenţionat, mimând probleme tehnice, în timp ce o parte din marfă (grâu) era descărcată. S-a conturat astfel un dosar de delapidare, complicitate la delapidare şi tăinuire. 13 persoane au fost conduse la audieri după descinderile din data de 2 august, fiind vorba despre un grup organizat de persoane care preluau marfă din camioanele care mergeau spre descărcare în Portul Constanţa.

În plus faţă de cele descoperite de oamenii legii, şi conducerea Portului Constanţa s-a sesizat, luând pe ruta către poarta 7 măsura devierii traseului pentru maşinile mari! Conform directorului Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa SA, Dan Tivilichi, camioanele circulă acum pe un drum paralel, din pământ, pietruit.

“Nu mai este acum aglomeraţie pe drumul către poarta 7, iar pe acel drum camioanele nu mai pot trage pe dreapta, fiind pe un singur fir. În plus, există supraveghere”, a precizat Tivilichi.

De precizat că cei care circulă prin zonă au sesizat un alt inconvenient: praful care se ridică de pe drumul paralel. „În curând vom asflata şi acel drum. Între timp, periodic stropim cu apă, tocmai din cauza prafului”, a mai declarat Tivilichi.

https://www.replicaonline.ro/traseul-hotilor-de-grane-pe-drumul-de-acces-in-port-desfiintat-365807/

 

Pe rolul Curţii de Apel Constanţa a fost înregistrat, pe data de 29.08.2018, dosarul nr. 428/36/2018, Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, materia – contencios administrativ şi fiscal, obiectul – litigiu privind achiziţiile publice.

Asocierea Rohde Nielsen A/S şi Saga Logistics Management SRL sunt reclamanţi, iar Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA are calitatea de pârât. Prima şedinţă a magistraţilor a fost stabilită pentru data de 24.09.2018.

Reamintim că asocierea Rohne Nielsen A/S – Saga Logistics Management SRL s-a adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, formulând o contestaţie împotriva Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a fost formulată de asocierea Rohne Nielsen A/S – Saga Logistics Management SRL (formată din societatea Rohde Nielsen A/S, cu sediul în Danemarca, în calitate de lider, şi SC Saga Logistics Management SRL, cu sediul în Constanţa, reprezentată de Avocat Loredana Ioana Bucur), împotriva comunicărilor nr. 30477/19.07.2018 şi nr. 31125/24.07.2018, emise de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în calitate de entitate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiect „dragaj de întreţinere în porturile maritime”.

Contestatoarea a solicitat anularea comunicării/clarificării nr. 30477/19.07.2018 privind transmiterea contra garanţiei precum şi nr. 31125/24.07.2018 privind declararea ca inacceptabilă a ofertei depuse. În luarea deciziei, CNSC, legal învestit, a respins contestaţia depusă de Asocierea Rohne Nielsen A/S – Saga Logistics Management SRL, în contradictoriu cu entitatea contractantă Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, fără a mai proceda la analiza pe fond a cauzei. Despre Saga Logistics Management SRL Înfiinţată în 2014, Saga Logistics Management SRL are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 4.300 de lei, integral vărsat, este compus din 430 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Saga Logistics Management SRL este controlată de Adriana Maria Mureşan, născută pe 22.06.1936, în satul Lujerdiu, Cluj, cu 99% din capitalul social, şi de Ioan-Lucian Mureşan, născut pe 19.08.1958, în Gherla, Cluj, cu 1% din capitalul social. Administratorul societăţii, care se ocupă de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, este Oniga Iacob.

În anul fiscal 2015, societatea cu un salariat a avut o cifră de afaceri de 165.786 de lei şi un profit de 30.459 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania cu un salariat a avut o cifră de afaceri de 35.000 de lei şi un profit de 26.553 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: un salariat, cifră de afaceri de 2.027.920 de lei şi un profit de 1.124.461 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/dosarul-dintre-asocierea-rohde-nielsen-a-s-saga-logistics-management-si-cn-apmc-pe-masa-magistratilor-marul-discordiei-o-achizitie-publica-669210.html

 

Techinsnab LLC, cu sediul ales la SA Cristea și Asociații, s-a adresat Tribunalului Constanța, chemând în judecată societatea debitoare Armada Voyager Two CO LTD.

Pe rolul Tribunalului Constanța, pe data de 27.08.2018, a fost înregistrat dosarul nr. 5150/118/2018, Secția a II-A Civilă, materia – drept maritim și fluvial, obiectul – reținere navă, stadiul procesual – fond. Techinsnab LLC, cu sediul ales la SA Cristea și Asociații, este creditor, iar Armada Voyager Two CO LTD – debitor.

În ședința din 27.08.2018, magistrații au admis cererea formulată de reclamantă: „Admite cererea formulată de Techinsnab LLC în contradictoriu cu pârâta Armada Voyager Two CO LTD. Dispune reținerea în Portul Constanța a petrolierului Captain Nagdaliyev, nr. înregistrare 9575307, sub pavilion Malta, proprietatea pârâtei Armada Voyager Two CO LTD, staționată la Dana 63 a Portului Constanța, până la soluționarea dosarului nr.5149/118/2018 al Tribunalului Constanța, având ca obiect sechestru asigurător“, se arată în hotărârea nr. 1121/2018 din 27.08.2018

În aceeași zi, pe rolul Tribunalului Constanța, a fost depus și dosarul nr. 5149/118/2018, Secția a II-a Civilă, materia – drept maritim și fluvial, obiectul – sechestru asigurător, stadiul procesual – fond. Techinsnab LLC, cu sediul ales la Cristea și Asociații, este creditor, iar Armada Voyager Two CO LTD, prin comandantul navei „Captain Nagdaliyev“, este debitor.

În ședința din 29.08.2018, magistrații au luat act de renunțare la judecată. „Dispune din oficiu preschimbarea termenului de judecată de la data de 4.09.2018 la data de 29.08.2018. Ia act de renunțarea la judecata cererii de sechestru asigurător asupra navei Captain Nagdaliyev, formulată de reclamanta Techinsnab LLC prin reprezentant convențional Cristea și Asociații în contradictoriu cu pârâta Armada Voyager Two CO LTD“, se precizează în hotărârea camerei de consiliu 573/2018 din 29.08.2018.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/nava-captain-nagdaliyev-sub-pavilion-malta-retinuta-in-portul-constanta-669203.html

 

Regia Autonomă de Transport în Comun Constanţa anunţă publicul călător că, în luna septembrie, cele şase autobuze ale liniei estivale City Tour vor circula după următorul program: între 1 şi 9 septembrie: 9.00 – 22.00, iar între 10 şi 15 septembrie: 9.00 – 18.00.

Reamintim că linia turistică City Tour se bucură de un real succes printre turişti şi constănţeni. Directorul RATC Constanţa, Bogdan Niţă, a anunţat că linia va fi păstrată şi în sezonul estival viitor, cu mici ajustări. „Sigur, linia turistică City Tour s-a bucurat de un real succes. Dovadă – sutele de constănţeni şi turişti care au folosit-o. De la an la an învăţăm din experienţa acumulată. Desigur, vom păstra această linie şi anul viitor, cu mici ajustări“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, directorul RATC Constanţa, Bogdan Niţă.

În acest sezon estival, turiştii şi constănţenii pot vedea cum arată sectorul de nord al Portului Constanţa şi cartierul vechi din zona peninsulară a municipiului Constanţa. De la începutul verii, RATC, companie publică a Primăriei, a relansat linia estivală de transport cu şase autobuze etajate, pe un traseu turistic ce include staţiunea Mamaia, sectorul de nord al Portului Constanţa şi cartierul vechi din zona peninsulară a oraşului.

Astfel, pe linia turistică City Tour, pasagerii autobuzelor etajate străbat un nou traseu faţă de anii anteriori, pe parcursul căruia au posibilitatea să vadă portul vechi, centrul vechi al oraşului şi apoi staţiunea Mamaia. În Portul Constanţa, pasagerii pot vedea Şantierul Naval Constanţa, unde se fabrică nave de mare tonaj; fosta clădire a bursei; renumitele Silozuri „Anghel Saligny“; sediul Autorităţii Navale Române; sediul CN APM Constanţa; „Cuibul reginei“, care este o casă mică, în formă de vapor, în care îşi găsea refugiul Regina Elisabeta de Neuwied. Mai exact, traseul autobuzelor etajate porneşte de la Gara CFR – Piaţa Far – Poarta 5 – Silozurile „Saligny“ (incinta Port) – Cuibul Reginei (incinta Port) – Portul Turistic Tomis – bulevardul Elisabeta – strada Termele Romane – strada Negru Vodă – strada Mircea cel Bătrân – bulevardul Mamaia până la Tabăra Turist din staţiunea Mamaia, între obiectivele de interes cultural numărându-se Vechea Bursă Maritimă, Gara Maritimă, Muzeul Portului, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Edificiul Roman cu Mozaic, Moscheea „Carol I“, Cazinoul, Acvariul sau Farul Genovez.
Tariful pentru o călătorie cu autobuzele etajate este de 3 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ratc-constanta-anunt-important-privind-linia-estivala-city-tour-669216.html

 

Operatorul naţional de transport de marfă pe calea ferată gestionează proiectul de logistică feroviară prin care tirurile ce tranzitează România vor fi transportate mai rapid, economic și nepoluant, de vagoane speciale. În ultimii ani Italia, Slovenia, Austria, Ungaria, Franța și Elveția obligă şoferii de tiruri să parcurgă anumite zone numai dacă autovehiculele sunt încărcate în tren pentru protejarea mediului înconjurător.

Ministerul Transporturilor, prin CFR Marfă, beneficiază de milioane euro, bani de la buget, pentru subvenţionarea transportului de tip RO-LA, un program care are scopul de a reduce cheltuielile privind uzura tirurilor, decongestionează traficul, diminuează numărul de accidente şi protejează mediului înconjurător.

În prezent, oficialii CFR Marfă şi conducerea Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) au semnat un protocol privind obţinerea de subvenţii pentru acest tip de transport ecologic. Prin acest contract, 60% din costurile de transport de tip RO-LA sunt subvenţionate prin programul finanţat de AFM, banii fiind obţinuţi de la buget. CFR Marfă deţine un parc de 160 de vagoane tip RO-LA, dintre care 44 au revizia tehnică la zi fiind funcţionale. „Avem 14 milioane lei, bani europeni, pentru acest tip de transport ecologic. Trebuie să convingem clienţii că acest tip de transport este benefic pentru ei şi pentru noi. Avem două trenuri cu 22 de vagoane fiecare”, ne-au declarat oficialii CFR Marfă.

În prezent, reprezentanţii CFR Marfă negociază cu oficialii companiei de transport feroviar din Bulgaria tractarea trenurilor de tip RO-LA până la graniţa cu Turcia şi Grecia. „Trenurile de tip RO-LA pot ajunge până la Ruse, de acolo urmează traseul pe calea rutieră. Negociem un tarif cu oficialii companiei de transport feroviar de marfă din Bulgaria pentru a se putea tracta trenul de tip RO-LA pe teritoriul bulgăresc până graniţa cu Turcia sau Grecia. Ne concentrăm foarte mult pe relaţia Ucraina – Bulgaria – Turcia – Grecia pentru că firmele de transport rutier din Ucraina au nevoie de autorizaţii de tranzit pentru România. Ucraina nu este ţară membră a Uniunii Europene, autorizaţiile de tranzit sunt foarte scumpe şi sunt limitate. Mai mult, timpul de aşteptare între graniţe este mult mai scurt pe calea ferată. Dacă un tren tip RO-LA tranzitează vămile de la Siret şi Giurgiu în aproximativ două ore, sunt zile în care şoferii au stat între şapte şi 16 ore în vamă”, ne-au mai declarat oficialii CFR Marfă.

Primul transport Ucraina – Bulgaria
Primul transport de logistică feroviară prin care tirurile ce tranzitează România au fost transportate mai rapid, nepoluant şi mai economic de un tren special al CFR Marfă a avut loc la sfârşitul lunii iulie. Un tren de tip RO-LA, încărcat cu 22 camioane, dintre care numai două româneşti, au circulat pe ruta Dorneşti – Giurgiu Nord Fr. – Ruse şi retur. „După eforturile depuse în obţinerea de subvenţii destinate transporturilor RO-LA ne impunem continuitate în oferirea acestui serviciu şi relaţii de afaceri stabile cu partenerii noştri, atât din punct de vedere economic cât şi al aportului pe care îl aducem la mai buna protecţie a mediului înconjurător şi la decongestionarea drumurilor”, menţiona Marinică Voicu, director general al CFR Marfă.

Potrivit CFR Marfă, transporturile tip RO-LA vor fi efectuate în trenuri complete formate din maximum 22 de vagoane specializate pe care vor fi încărcate 22 de tir-uri. Autovehiculele vor fi expediate dinspre Ucraina către Bulgaria, Grecia sau Turcia. Pe durata transportului feroviar şoferii acestora vor însoţi camioanele şi vor fi transportaţi în vagoane-cuşetă aparţinand CFR Marfă.
Odată cu subvenţionarea transportului tip RO-LA, zilnic, zeci de tir-uri pot fi scoase de pe reţeaua rutieră. Beneficiile sunt importante, de la reducerea uzurii camionului, care pentru transportatori înseamnă foare mult, până la micşorarea consumului de combustibil, reducerea poluării şi chiar evitarea unor potenţiale accidente. Acesta este raţionamentul pentru care oficialii europeni au decis finanţarea acestui proiect. „Oriunde se pot încărca tiruri. Avem rampe mobile care ne permit asta. La Siret construim o rampă profesională. Trebuie consolidat acest proiect ş transporatorii să ştie că există un sistem cadenţat. Viteza comercială pentru trenurile RO-LA este de 80km/h”, au mai explicat ofcialii CFR Marfă.

Operaţiunile tip RO-LA se dovvedesc şi în late ţări foarte utile. De exemplu, în zilele de weekend, ţări precum Italia, Elveţia sau Austria, obligă şoferii de tir să parcurgă anumite zone numai dacă autovehiculele sunt încărcate în tren pentru protejarea mediului înconjurător. În prezent, între cinci şi opt trenuri circulă zilnic încărcate cu camioane, între Italia şi Germania.

https://www.capital.ro/romania-isi-urca-tirurile-in-tren.html

 

Aseară, la Ediţia Specială de la Antena 3, ministrul Teodorovici a fost întrebat de Adrian Ursu, cu cât a scăzut evaziunea fiscală din portul Constanța și de pe alte frontiere ale României.
„Este o zonă cu care nu pot să mă laud astăzi. Sper să mă laud cât de curând cu schimbări majore. Am anunțat deja anumite proiecte ambițioase și puțin nebunești. Știu că vor fi foarte mulți nemulțumiți. Că vorbim de trafic de țigarete, că vorbim de alt tip de mărfuri sau de trimiterea de mărfuri doar pe hârtie în afara țării.. îmi doresc ca până la final de an sau cât mai curând posibil, personal vamal, dar și partea de infrastructură fizică și echipamente să fie schimbate. Nu pot da foarte multe elemente. La acțiunile mele nu renunț.

Anul viitor va fi o schimbare radicală în ceea ce înseamnă trafic ilegal pe zona de est a țării pentru asta e principala noastră problemă”, a răspuns Eugen Teodorovici.
„Se va schimba legislația foarte mult în zona de evaziune fiscală. Pentru că nu trebuie ca statul român să mai urmărească companiile, să le distrugă. Adică pentru o sumă pe care eu o constat, ca și Fisc, că trebuie dată la stat, nu mă duc și trimit la pușcărie patronul și închid firma. Trebuie să urmărim nu legalitatea, ci oportunitatea. Statul trebuie să urmărească încurajarea mediului de afaceri, nu să-l blocheze”, a mai spus ministrul de Finanțe.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/ministrul-de-finante-eugen-teodorovici-despre-evaziunea-din-portul-constanta-669129.html

 

Autoritatea Navală Română organizează o licitaţie pentru atribuirea contractului de achiziţie a serviciului de reparaţii curente şi amenajări interioare la sediul Căpităniei Portului Orşova.
Potrivit licitatiapublica.ro, termenul-limită pentru depunerea ofertelor de către cei interesaţi este 31 august 2018, valoarea estimată a contractului fiind de 7.700 de lei.

Firma câştigătoare va trebui să presteze servicii de execuţie şi montaj tâmplărie termoizolantă (perete despărţitor interior şi ferestre) conform specificaţiilor şi cerinţelor din caietul de sarcini. Lucrarea va fi efectuată în termen de 5 zile lucrătoare de la data înaintării Notei de Comandă.

După parcurgerea procedurii de evaluare se va face desemnarea ofertei câştigătoare în baza criteriului „Preţul cel mai scăzut”, cu respectarea prevederilor din caietul de sarcini.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/autoritatea-navala-romana-face-reparatii-la-capitania-portului-orsova-document-669104.html

 

Exporturile Turciei către ţările membre ale UE au crescut cu 14,7% anual, de la 5,97 miliarde dolari la 6,85 miliarde de dolari în luna iulie, relatează Hurriyet Daily News.

Proporţia ţărilor UE în cadrul exporturilor a fost de 48,7% în iulie acest an, comparativ cu 47,4% în iulie 2017. În iulie, principalul partener al ţării pentru exporturi a fost Germania, aceasta fiind urmată de Marea Britanie şi SUA. La capitolul importuri, primul loc a fost ocupat de China, urmată de Rusia.

https://www.zf.ro/business-international/exporturi-turcesti-sunt-mai-mari-cu-15-catre-ue-ajungand-la-6-8-mld-dolari-in-iulie-17500168

 

The Government adopted on August 23 a decision for the approval of 16 strategic investment objectives which are to be prepared and assigned in public-private partnership, by the National Commission of Strategy and Forecast, eight of which are new projects.

Included is the extension of Constanta port by building additional operation terminals, piers 3 and 4 of south Constanta port, which can become an important point of attraction for investors and creates facilities for the handling of high-capacity vessels, and will lead to increasing the capacity of maritime passenger and freight transport, implicitly the increase in the volume of trade.

https://www.portseurope.com/constanta-port-to-benefit-from-new-strategic-projects-in-public-private-partnership/

 

Ţara noastră va plăti costuri reputaţionale foarte mari, dar şi costuri care vor rezulta din acţiunile de arbitraj înaintate de companiile petroliere, dacă acestea vor stopa investiţiile în perimetrele de gaze concesionate în Marea Neagră, a declarat, ieri, Radu Dudău, director al organizaţiei Energy Policy Group (EPG), în cadrul unei dezbateri pe tema gazelor offshore.

El a arătat că, în 2010, când companiile petroliere au semnat acordurile de concesiune cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, acestea au primit asigurări privind stabilitatea cadrului fiscal, însă, de atunci, în anul 2013, au fost introduse două impozite noi, cel pe profiturile extraordinare din reglementare, plus 0,5% impozit pe producţia de hidrocarburi lichide asociate producţiei de gaze.

Radu Dudău subliniază, conform Agerpres: „Acestea au ridicat România destul de repede în prima parte a clasamentului privind impozitarea la nivel european în sectorul petrolier. Pentru că ne apropiem de momentul unei decizii, operatorii din Marea Neagră au toate datele geologice pentru a-şi întemeia o decizie de investiţii, dar aşteaptă clarificarea regimului fiscal, legea offshore era necesară, dar mesajul companiilor a fost că aceşti termeni din lege nu le convin”.

El a mai spus că în spaţiul public au fost vehiculate tot felul de sume care nu au nicio legătură cu realitatea în legătură cu beneficiile statului român în urma acestor proiecte: „S-a vorbit de impozite de ordinul a zecilor de miliarde de euro, însă analize mai aşezate ne arată că impozitarea, care merge la 50% din profit atunci când preţul gazelor ar ajunge la 190 de lei pe MWh, va aduce 3-4 miliarde de euro venit suplimentar statului român, adică o sumă importantă, care depinde însă de evoluţia pieţei de gaze”.

Potrivit acestuia, dacă investitorii vor alege să nu investească mai departe în aceste proiecte, statul român va avea de pierdut pe mai multe paliere.

„Să ne uităm la reversul medaliei, ce se întâmplă dacă statul nu oferă un deal acceptabil, pentru că investitorii vor dori să aibă condiţii acceptabile, deductibilităţi – noua lege va trebui să acopere toate investiţiile făcute de la început pentru ca noul deal fiscal să fie acceptat, este de neînchipuit că ar fi acceptaţi noii termeni în alte condiţii. Dacă în cele din urmă deal-ul nu se mai face, costurile reputaţionale vor fi foarte mari pentru România şi vor fi şi costuri care vor rezulta din arbitraj. Dacă, aşa cum cred eu, deal-ul se va realiza totuşi, statul român va câştiga nişte bani importanţi, aceasta, repet, dacă va oferi deductibilităţile cerute de companii”.

La începutul lunii august, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

Printre altele, în cererea de reexaminare se arată: „Considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilităţii şi predictibilităţii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector şi pentru evitarea potenţialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilităţii necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre”.

http://www.bursa.ro/radu-dudau-energy-policy-group-stoparea-investitiilor-in-perimetrele-de-gaze-din-marea-neagra-va-…&s=companii_afaceri&articol=352270.html

 

Guvernul a aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici pentru Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă – București, document care prevede construirea unui nou terminal de pasageri. Valoarea obiectivului de investiții aprobat de Guvern pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă – București, companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, este de 4,75 miliarde lei. Noul terminal “modular” de pasageri va avea o suprafață totală 100.000 metri pătrați, 2 module de 1.500 pasageri/ oră/ flux și 25 porți de îmbarcare.

Durata de execuție a proiectului va fi de 60 de luni, de la data semnării contractului.

Programul prevede și realizarea unor noi căi de rulare și platforme de staționare pentru aeronave și infrastuctura aeroportuară asociată acestora. Platforma de staționare aeronave va avea o suprafață de 650.000 metri pătrați și 56 locuri noi de parcare pentru aeronave, dar și noi căi de rulare în suprafață de 266.000 mp. De asemenea, vor fi amenjate 9.600 de locuri de parcare pentru autoturisme, potrivit Guvernului.

Totodată, în zona de est se va dezvolta infrastructură nouă de acces la aeroport, dar și alte infrastructuri adiacente activității aeroportuare. Această infrastructură aeroportuară va îngloba cele mai noi tehnologii și va oferi un nivel superior de servicii, potrivit Guvernului.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/noul-terminal-modular-de-pasageri-al-aeroportului-otopeni-aprobat-de-guvern-vor-fi-construite-noi-cai-de-rulare-platforme-de-stationare-pentru-aeronave-dar-si-parcari-18376827

 

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că, începând cu data de 27 august, cei interesaţi vor putea depune cererile de acord de finanţare pentru schema de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

„Începând cu 27 august, vor putea fi depuse cererile de acord de finanţare pentru schema de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie. După aprobarea în Guvern a modificărilor de îmbunătăţire a acestei scheme de ajutor de stat, au fost elaborate şi aprobate ghidurile ce cuprind informaţii cu privire la modul de completare a documentelor ce urmează a fi depuse, precum şi toate condiţiile ce trebuie îndeplinite, în vederea obţinerii finanţării. Amintesc principalele modificări aduse schemei de ajutor de stat – diminuarea nivelului minim al investiţiei, de la 10 milioane de euro, la 3 milioane de euro; modificarea mecanismului de depunere a cererilor de finanţare, acestea urmând a fi depuse în sesiune continuă şi simplificarea planului de investiţii aferent proiectului. Ministerul Finanţelor Publice va comunica toate detaliile cu privire la deschiderea acestei scheme”, a declarat Viorica Dăncilă, în deschiderea şedinţei de Guvern din 2 august.

https://jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/investitii/se-pot-depune-cereri-pentru-schema-de-ajutor-privind-stimularea-investitiilor-784911.html

 

Producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari. Am încheiat recoltatul la grâu şi vă pot spune că am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este a doua oară când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, a precizat ministrul Petre Daea, citat de Agerpres.
Acesta a subliniat că, anul acesta, cea mai grea perioadă pentru grâu a fost cea de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut pe o anumită fermă, care a furnizat aceste date, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

În opinia ministrului, România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi „nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat, pentru că fermierii s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”.

„În acest an greu, fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi aceste piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”, a adăugat ministrul Agriculturii.

v v v
Datele MADR arată că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-productie-record-de-grau-constanta-printre-judetele-fruntase-356635?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă, susținută marți, 28 august, bilanțul din acest an al activității ministerului pe care îl conduce, dar și al producției obținute la nivel național, făcând referire, totodată, la investiții și rezultate.

Constanța se află printre cele 12 județe care au avut producții impresionante de grâu și orez. Practic, cele 12 județe, Bihor, Arad, Timiș, Mehedinți, Dolj, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila și Constanța, au asigurat mai bine de jumătate din producția națională.

Potrivit prezentării ministrului Daea, 10 județe din România au asigurat 5 milioane de tone din recolta de grâu, mai precis 50% din totalul țării. Constanța a avut o producție de 5.652 kg de grâu pe un hectar, fiind vorba de producția medie, clasându-se pe locul cinci la nivel național. Cea mai mare producție de grâu a fost în Timiș, urmată de Arad, Bihor și Giurgiu.

Constanța s-a aflat și printre primele 10 județe care au realizat 61% din producția de orz la nivel național, fiind vorba de 860 de mii de tone. Constanța s-a clasat pe primul loc la producția medie de orz, vorbim aici de 6.702 kg la hectar, fiind urmată la distanță scurtă de Ialomița, apoi de Bihor, Brăila.

De asemenea, în cadrul prezentării bilanțului, a fost discutată și problematica preluării președinției Consiliului Uniunii Europene. Au fost nominalizați membrii echipelor responsabile de organizarea și gestionarea activității grupurilor de lucru ale Consiliului UE și a fost demarat un amplu program de formare și perfecționare a acestora. MADR a desemnat persoanele responsabile pentru pozițiile președinte, vicepreședinte și responsabili de dosar, pentru gestionarea grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene, în domeniul agriculturii și pescuitului pentru pregătirea președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019. Experții nominalizați acoperă 29 grupuri de lucru (din care 5 grupuri au responsabili din ANSVSA).

A fost mărită echipa Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles și au fost delegate 5 persoane din partea MADR. A fost creată o structură nouă în cadrul MADR care să asigure sprijin pentru grupurile de lucru, precum și pentru organizarea evenimentelor din timpul președinției Consiliului UE.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/judetul-constanta-pe-primul-loc-la-nivel-national-la-cultivarea-orzului-cate-tone-au-produs-fermierii-669011.html

 

Ţările mai sărace ale Europei şi din alte părţi ale lumii văd în investiţiile şi ambiţiile Chinei, o economie în plină transformare care vrea să-şi extindă influenţa comercială şi politică, un mod de a obţine infrastructură de transport, energetică sau de telecomunicaţii fără a folosi prea mult din resursele proprii sau ocolind birocraţia şi condiţiile creditorilor internaţionali tradiţionali. Unele dintre aceste state au început să sufere de un efect secundar al colaborării cu China: creşterea datoriei şi a riscului de default.

Muntenegru a luat bani de la China, forţă de muncă, materiale de consrtrucţii şi ingineri pentru a construi o autostradă care să lege portul Bar la Marea Adriatică de graniţa cu Serbia. În prezent, când autostrada este mai puţin de jumătate construită, mica naţiune din Balcani are în faţă perspectiva creşterii datoriei la peste 80% din PIB, scrie The Washington Post. Guvernul muntenegrean a acceptat pentru prima fază a proiectului, care ar costa 809 milioane de euro, un împrumut de la China care i-a dus datoria atât de mult în sus, încât a fost nevoit să majoreze taxele, să îngheţe parţial salariile din sectorul public şi să retragă o parte din ajutorul acordat mamelor pentru a face ordine în finanţe, notează Reuters. Fondul Monetar Internaţional apreciază că Muntenegru nu-şi poate permite să finalizeze proiectul, care ar necesita cheltuieli echivalente cu o cincime din PIB. Autostrada de 165 de kilometri ar trebui să străbată unul dintre cele mai dificile terenuri pentru astfel de proiecte din Europa. Guvernul a descris-o ca fiind construcţia secolului şi drumul către lumea modernă. Deocamdată, autostrada nu duce decât la supraîndatorare.

Muntenegru este primul stat din Europa care s-a trezit împovărat cu datorii din cauza cooperării cu China şi mai dependent ca niciodată de generozitatea Beijingului. „Autostrada este importantă pentru Muntenegru. Aminteşte oamenilor de Tito şi de zilele marilor proiecte socialiste”, spune Mladen Grgic, cercetător la Institutul European pentru Studii Asiatice, făcând referire la liderul comunist Iugoslav Josip Broz Tito. „Însă este o capcană. A fost pornită şi politicienii n-o mai pot opri, oricât de dăunătoare ar fi.”

Muntenegru şi-a văzut ratingul suveran tăiat de Moody’s după ce s-a împrumutat de la China pentru a continua construirea autostrăzii.

În alte părţi ale lumii lucrurile stau chiar mai prost. Sri Lanka era atât de îndatorată la China – datorii de peste un miliard de dolari – după ce a început să implementeze mai multe proiecte ambiţioase, încât anul trecut a fost forţată să dea în concesiune un port din Hambantota unei companii chineze pentru 99 de ani. Americanii şi japonezii sunt îngrijoraţi că marina militară chineză ar putea folosi portul ca pe un avanpost în regiune. Recent, ministrul apărării din Sri Lanka a anunţat că nu va permite Chinei să folosească portul în scopuri militare. Un alt proiect chinezesc îndoielnic din Sri Lanka este Aeroportul Internaţional Mattala, cunoscut drept „cel mai pustiu aeroport din lume”. Nu toate proiectele de infrastructură construite sub influenţa Chinei sunt dobioase. Terminalul de containere internaţional Colombo, construit cu banii Chinei şi de companii chineze, este profitabil, scrie qz.com.

După Sri Lanka, Djibouti, gazda principalei baze militare americane din Africa, este pe punctul de a ceda controlul unui port important unei companii care are legături cu Beijingul. SUA nu sunt încântate.

Unii numesc aceste afaceri „diplomaţia capcanei datoriilor”: este oferită mierea împrumuturilor ieftine pentru infrastructură, însă dacă naţiunile mai mici se trezesc că nu pot genera suficient cash pentru a-şi plăti datoriile, sunt ameninţate de acul defaultului.

Pakistan are în faţă o criză severă a datoriilor, cauzată în parte de o conducere politică incompetentă şi coruptă, dar şi de pofta nestăvilită pentru banii Chinei. În Pakistan, iniţiativa chineză de expansiune comercială Iniţiativa Belt and Road poartă alt nume: Coridorul economic China-Pakistan. În cadrul lui sunt construite proiecte de 27 de milioane de dolari ca parte a ceea ce ar trebui să devină un plan de 62 de miliarde de dolari de refacere a economiei pakistaneze. La fel ca în cazul Muntenegrului, FMI a avertizat Pakistanul că nu-şi poate permite să ramburseze datoriile către China, acum de cel puţin zece miliarde de dolari. Noul guvern al Pakistanului ia în considerare un bailout de la FMI. La începutul lunii iunie, banca centrală a Pakistanului mai avea valută de doar 10 miliarde de dolari, în timp ce obligaţiile de plată externe pentru anul viitor sunt de 12,7 miliarde de dolari.

În Laos, China construieşte o cale ferată care costă echivalentul a jumătate din PIB-ul acestei mici ţări.

Săptămâna trecută, la Beijing, premierul malaiezian Mahathir Mohamad a anunţat că ţara sa anulează două proiecte chinezeşti de mai multe miliarde de dolari deoarece ţara sa nu-şi poate permite să-şi plătească datoriile. „Nu vrem o situaţie în care avem o nouă versiune a colonialismului”, i-a spus Mahathir omologului chinez Li Keqiang. Avertismentele premierului de 93 de ani (care şi-a recucerit poziţia anul acesta punând sub semnul îndoielii intenţiile Chinei) că China riscă să devină o naţiune imperialistă vin din partea unui politician asiatic care şi-a ascuţit dinţii mai întâi cu discursuri antiamericane.

La baza îngrijorărilor lui Mahathir stă un grup de proiecte de dezvoltare chineze aprobate de predecesorul său Najib Razak. Acesta este acuzat în justiţie de fapte de corupţie. Anchetatorii cercetează dacă apropiaţi de-ai lui Najib au negociat acordurile cu China astfel încât să poată folosi şi ei fondurile chinezeşti, printre altele pentru a susţine realegerea lui Najib. Astfel de fapte ar încălca unul din Cele Cinci Principii ale Coexistenţei Paşnice ale politicii externe chineze. La numărul trei din listă figurează „neamestecul reciproc în afacerile interne ale celuilalt”. La numărul unu scrie despre „respectul mutual pentru integritatea teritorială şi suveranitatea celuilalt”. Însă atât în Malaezia, cât şi în Pakistan, companiile chineze vor să construiască comunităţi exclusiv chineze. În vârful peninsulei malaeziene, pe patru insule artificiale, este construit „Oraşul cu pădure”. Acesta ar urma să aibă spaţiu suficient pentru găzduirea a 700.000 de oameni. Preţurile sunt prea mari pentru ca malaezianul mediu să-şi poată permite să trăiască acolo. Proiectul are ca ţintă atragerea chinezilor de pe continent. Oraşul este proiectat de o companie chineză.
Zvonurile spun că şi Pakistanul va avea o comunitate chineză cu 500.000 de reprezentanţi lângă portul Gwadar. China construieşte oraşul ca parte a unui „şiragul de perle” – porturi construite sau cumpărare de China pe malurile Oceanului Indian până în Africa. Companiile chineze din regiune, îngrijorare de terorism şi răpiri, au angajat mii de forţe de securitate chineze.
În cadrul Iniţiativei Belt and Road, China sprijină proiecte în 78 de state. O analiză a Financial Times a găsit că aceste 78 de stat includ multe dintre cele mai riscante economii ale lumii.

https://www.zf.ro/business-international/unele-dintre-tarile-au-vazut-banii-chinei-cale-obtine-efort-infrastructura-au-cazut-intr-capcana-perfida-supraindatorarea-autostrada-importanta-muntenegru-aminteste-oamenilor-tito-zilele-marilor-17493629

 

Tenderul pentru privatizarea portului Novi Sad ar trebui să fie publicat în luna septembrie, iar pentru acest port sunt interesate unele dintre cele mai cunoscute companii din lume, s-a comunicat pentru Tanjug de la Ministerul Construcţiilor, Transporturilor şi Infrastructurii.

Portul Novi Sad este unicul care a mai rămas în majoritatea proprietăţii de stat, iar statul este pregătit pentru investiţii însemnate în transportul pe apă în general.

Conform zfcorporate.ro: Compania germană de servicii logistice Rhenus, grupul american Valona şi DP World din Dubai şi-au exprimat interesul faţă de procesul de privatizare a portului Novi Sad din Serbia.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/grupuri-internationale-importante-interesate-de-privatizarea-portului-sarb-novi-sad-17493737

 

ALDE susţine majoritatea proiectelor adoptate de Guvern pentru a se realiza în parteneriat public-privat cu excepţia celui referitor la finalizarea lucrărilor la Canalul Dunăre – Bucureşti, sumele necesare pentru această investiţie putând fi folosite pentru a finanţa lucrări „mult mai stringente”, a declarat, marţi, preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu.

„Am discutat (…) despre lista de proiecte în parteneriat public-privat, propuse şi aprobate prin HG, unde avem o serie de observaţii de făcut şi o serie de sugestii pe care dorim să le discutăm în cadrul coaliţiei de guvernare cu PSD. Susţinem majoritatea covârşitoare a proiectelor incluse în lista aprobată, avem însă o observaţie care nu ţine de oportunitatea politică, ci de criterii tehnico-economice. Este vorba de Canalul Bucureşti – Dunăre care a fost iniţiat în perioada anilor ‘80, care nici la vremea respectivă nu era viabil din punct de vedere economic şi ridica probleme serioase din punct de vedere tehnic”, a afirmat Tăriceanu, după şedinţa forurilor de conducere ale ALDE.

În opinia sa, reluarea lucrărilor este „extrem de delicată”, iar costurile sunt ridicate. „Există semne de întrebare serioase legate de utilitatea unei astfel de lucrări, care, din estimări, s-ar ridica la un miliard de euro. Noi credem că acest miliard de euro poate fi folosit pentru a finanţa lucrări care sunt cu mult mai stringente, din lista lucrărilor public-private, cum este canalul de irigaţii Siret – Bărăgan, care are valenţe multiple şi pentru irigaţii şi pentru alimentare cu apă. În mod normal, 80% din suprafeţele care ar putea să fie irigate, şi care se ridică la jumătate de milion de hectare, ar putea să fie alimentate prin cădere, adică fără a consuma energie electrică, deci foarte convenabil din punct de vedere economic pentru agricultură”, a explicat liderul ALDE.

Tăriceanu a enumerat o serie de proiecte care ar putea fi realizate în locul finalizării lucrărilor la Canalul Dunăre – Bucureşti.

„De asemenea, având în vedere că există anumite întârzieri şi obstacole în elaborarea marilor proiecte de infrastructură rutieră la Ministerul Transporturilor, propunerea noastră este să se definitiveze sau să se facă reparaţiile capitale la o serie de lucrări existente, precum autostrada A2, intrările şi ieşirile de pe autostradaA2 care nu sunt făcute, intrările şi ieşirile în Bucureşti, intrările şi ieşirile prin vămile importante care leagă România de ţările din jur. Sunt foarte multe proiecte care merită să fie avute în vedere. Infrastructura majoră din Moldova, autostrada Iaşi – Târgu Frumos, sală de sport, că nu există aşa ceva la Iaşi. Deci vrem ca, în loc să punem banii într-o lucrare care, aşa cum spuneam, ridică serioase semne de întrebare, poate reuşim să folosim aceşti bani mai eficient pe alte lucrări, dar acest subiect îl vom discuta mai în detaliu în interiorul coaliţiei”, a adăugat Călin Popescu-Tăriceanu.

 

Fostul comandant al flotei ucrainene lansează acuzaţii extrem de grave la adresa Kremlinului.

Potrivit vice-amiralului Serghei Haiduk, care a condus flota ucraineană între 2014 şi 2016, după dezertarea fostului şef al marinei, Denis Berezovski, Rusia încearcă să provoace revolte în porturile Berdiansk şi Mariupol, pentru a le putea anexa. Cele două oraşe reprezintă principalele ieşiri ale Ucrainei la Marea Azov, iar pierderea lor ar fi o lovitură extrem de dură pentru guvernul de la Kiev.
La ora actuală, oficialii ucraineni acuză Rusia că face tot posibilul pentru a împiedica trecerea prin strâmtoarea Kerci a navelor comerciale care vin din sau de îndreaptă spre Berdiansk şi Mariupol.
Haiduk a declarat la postul Espreso TV că strategia lui Vladimir Putin este să creeze haos în porturile ucrainene prin presiuni economice. Circa 5.000 de oameni lucrează în porturile Berdiansk şi Mariupol, iar dacă ruşii vor reuşi să îi lase fără locuri de muncă, „ar putea izbucni revolte populare, fiindcă oamenii nu vor mai avea ce să pună pe masă”.

În plus, şi angajaţii din industria metalurgică ar putea ajunge în şomaj, şi ei depinzând de traficul portuar din Berdiansk şi Mariupol. Al doilea dintre aceste porturi este şi foarte aproape de regiunea separatistă Donbas, ceea ce agravează situaţia.

Fostul comandant al flotei ucrainene, care a fost capturat şi torturat de rebelii pro-ruşi în 2014, spune că, în cel mai rău caz, se va ajunge la crearea unui coridor controlat de ruşi între Donbas şi peninsula Crimeea – iar Ucraina va pierde accesul la Marea Azov.

Oficiali din guvernul de la Kiev au anunţat recent că ar putea cere Consiliului de Securitate al ONU sau chiar NATO să ofere escortă militară navelor ucrainene care intră în Marea Azov, pentru a le proteja de ruşi.

https://stirileprotv.ro/stiri/international/rusia-incearca-sa-cucereasca-inca-doua-porturi-ucrainene-situatie-grava-la-granitele-romaniei.html