Revista presei 27 – 29 Martie 2017
Port Constanta
Sezonul de croaziere în Portul Constanţa a fost deschis, vineri, după ce nava fluvială de pasageri “River Adagio”, cu 146 de pasageri la bord, a sosit în terminalul de pasageri, aceasta urmând să rămână aici până duminică, atunci când va pleca spre Bulgaria.
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, vineri, a acostat la terminalul de pasageri al portului Constanţa nava fluvială „River Adagio”, sub pavilion Malta.
Într-un interval de 48 de ore, cei 146 de pasageri de diverse naţionalităţi vor avea prilejul să facă excursii în zonă. Sâmbătă, ei vor pleca spre Bucureşti, unde se încheie această călătorie, iar alţi 149 de turişti sunt aşteptaţi să se îmbarce sâmbătă la bordul navei „River Adagio”.
Următoarea destinaţie a navei este portul Ruse din Bulgaria.
Nava fluvială de pasageri “River Adagio” are programate cinci escale în terminalul de pasageri al portului Constanţa în acest sezon.
În acest an, în terminalul de pasageri sunt aşteptate să sosească 21 de nave, sezonul de croaziere urmând să se încheie în luna noiembrie.
River Adagio, o navă de pasageri, fluvială, cu 100 de turiști americani la bord a acostat pentru două zile în portul Constanța. Turiștii vizitează orașul sau merg în excursii pe litoral și în Delta Dunării.
Nava fluvială de croazieră “River Adagio” efectuează, periodic, escale la Constanța după ce se oprește în mai multe porturi dunărene din Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria. După îndeplinirea formalităților de intrare în țară, la Terminalul de pasageri al Portului Constanța, turiștii americani au fost îmbarcați în mai multe autocare pentru a vizita litoralul sau Delta Dunării.
“River Adagio”, sub pavilion Elveția, construită în 2003, a fost creată special pentru croaziere pe Dunăre. Are o capacitate de 164 de locuri în 82 de cabine. Dispune de condiții de lux, bar, restaurant, bibliotecă,saună, piscină, sală de cinema. În acest sezon, nava de croazieră are programate cinci escale în portul Constanța. După o ședere de 48 de ore la Constanța, River Adagio se întoarce, pe Dunăre, următoarea destinație fiind Ruse în Bulgaria.
http://www.evz.ro/nava-de-croaziera-cu-turisti-americani-la-constanta.html
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) SA Constanţa scoate la licitaţie contractul „Servicii de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare în Porturile Constanţa, Midia şi Mangalia“, în valoare de 198.900 de lei.
Societăţile interesate de acest contract pot depune ofertele de participare până pe 10.04.2017, ora 15.00, urmând ca acestea să fie deschise pe 5.05.2017, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare va fi de 1.900 de lei.
CN APM SA Constanţa are obligaţia să asigure în incintele portuare serviciile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare asupra bunurilor pe care le are în administrare. Prestarea acestor servicii este necesară, dat fiind contextul situaţiei epidemiologice internaţionale, în vederea aplicării prevederilor Programului naţional de măsuri antiepizootice pe platformă portuară.
Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea contractului sunt: director general – Nicolae Dan Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director economic – Daniela Şerban, director tehnic – Ion Tomescu, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Iulian Pepi Tănase, şef Serviciu Patrimoniu – Constantin Brandi.
Ofertantul va face dovada prestării de servicii similare cu cele solicitate, în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, în valoare cumulată de minimum 190.000 de lei la nivelul unui contract sau al mai multor contracte, valoare fără TVA. La solicitarea entităţii contractante se vor prezenta, doar de către ofertantul clasat pe primul loc şi după aplicarea criteriului de atribuire asupra ofertelor admisibile, documentele care să confirme prestarea serviciilor similare duse la bun sfârşit în ultimii trei ani. Ofertanţii vor mai prezenta lista principalelor servicii prestate în ultimii trei ani, însoţită de o descriere a contractelor prezentate ca experienţă similară, cu indicarea următoarelor informaţii: numărul şi data contractului invocat drept experienţă similară, valoarea, beneficiarii publici sau privaţi, data documentului de recepţie/predare-primire.
Grecia a primit trei oferte angajante pentru o participaţie majoritară în cel de-al doilea port al ţării, Salonic, a anunţat sâmbătă Agenţia de Privatizare din Grecia (HRDAF), în condiţiile în care autorităţile de la Atena încearcă să privatizeze o parte din infrastructură pentru a îndeplini cerinţele creditorilor internaţionali, transmite MarketWatch.
Ofertele au venit de la International Container Terminal Services (Filipine); Peninsular and Oriental Stream Navigation Company (Dubai); şi un consorţiu alcătuit din firma germană de private-equity Deutsche Invest Equity Partners, Terminal Link (o subsidiară a CMA CGM) şi un grup condus de investitorul ruso-elen Ivan Savvidis.
Investitorii aveau termen până în 24 martie să depună ofertele angajante, pentru participaţia de 67% în portul Salonic. Propunerile au fost depuse vineri, la sediul băncii Morgan Stanley din Londra.
Pe lângă suma plătită pentru participaţia majoritară, ofertantul preferat va trebui să facă investiţii de cel puţin 180 de milioane de euro în următorii şapte ani.
Vânzarea portului Salonic a început în iulie 2014 dar a fost întârziat de câteva ori din cauza valului de greve al angajaţilor din port şi a turbulenţelor politice. Noul Guvern de stânga a oprit unele privatizări, când a venit la putere în 2015, dar le-a relansat în 2016, ca parte a acordului semnat cu creditorii internaţionali. Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut de Grecia – în valoare de 85 de miliarde de euro- prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor. Până în 2018, Grecia va trebui să obţină din privatizări aproximativ şase miliarde de euro.
În august 2016, grupul chinez de transport maritim Cosco a preluat o participaţie de 67% în cel mai mare port al Greciei, Pireu, pentru 368,50 milioane de euro.
Compania elvețiană Cotecna, unul dintre cei mai mari furnizori internaționali de servicii de inspecție și certificări comerciale, a preluat 80% din acțiunile Timex Surveyors, al treilea cel mai mare jucător de pe piața serviciilor de inspecție pentru comerțul cu materii prime agricole din portul Constanța.
“Sunt foarte fericit să urez bun-venit Timex Suveyors în (grupul – n.red) Cotecna. (…) achiziția întărește prezența noastră sub forma celei mai bune companii de inspecție și testare din (bazinul – n.red.) Mării Negre, care este și una dintre piețele agricole cu cele mai mari creșteri din lume”, a spus Sebastien Dannaud, șeful Cotecna, într-un comunicat, dat astăzi publicității.
Anunțul oficial al Cotecna nu face nici precizare referitoare la valoarea întelegerii și nu oferă alte detalii financiare ale tranzacției.
Un document din Monitorul Oficial de la începutul lunii Februarie menționează că Adrian Butucă, unicul acționar și directorul Timex Surveyors, a transferat 80% din acțiunile companiei de inspecții către elvețieni la o valoare nominală de 400.000 lei (88.000 euro).
Tranzacția întărește prezența multinațională din vârful topului furnizorilor de servicii de inspecție și certificare pentru comerțul cu materii prime agricole din portul Constanța în condițiile în care Timex Surveyors era singură companie alimetata de capital local din topul celor mai mari trei jucători din acest segment.
“Ca firma locală este foarte greu să faci față, să concurezi cu multinaționalele. Vom avea acces la o rețea internațională și la sprijin mai mare”, a spus Adrian Butucă, pentru AgroFinanciar.
Timex Surveyors a ajuns pe harta de interes a Cotecna după o relație comercială ce s-a întins pe parcursul a optsprezce ani si în condițiile în care portul Constanța s-a transformat într-un centru regional de export pentru cereale, semințe și boabe oleaginoase.
Operatorii au exportat 23.2 milioane MT de cereale, semințe și boabe oleaginoase prin portul Constanța în anul calendaristic 2016 (anul calendaristic cuprinde o parte din sezonul comercial agricol 2015/2016 și o altă parte din sezonul comercial agricol 2016/2017).
Volumul exportat anul trecut este cu 82% mai mare față de cantitățile ce au plecat din Constanța spre destinațiile finale în urmă cu cinci ani.
Anul trecut doar jumătate din volumele de materii prime agricole operate prin portul Constanța au avut ca proveniența România, restul venind din economii din regiune precum Bulgaria, Serbia, Ungaria, Croația sau Austria.
“Facem servicii de inspecție pentru un volum de 3-4 milioane de tone (de materii prime agricole – n.red) anual. Portul Constanța poate fi un centru zonal de dezvoltare regională și pentru alte țări”, a spus Adrian Butucă.
Așteaptă accelerarea investiilor după preluare
Calculele furnizorilor de servicii de inspecție și certificare pentru comerțul internațional cu materii prime agricole sunt simple: cu cât volumele operate sunt mai mari, cu atât nivelul rulajelor crește.
Rolul furnizorilor de servicii de inspecție și certificare în mecanica comerțului internațional cu materii prime agricole este unul critic în condițiile în care specificațiile tehnice sunt unul dintre elementele cheie în cadrul proceselor de negociere și contractare internațională.
Indicatorii tehnici ai mărfii, certificați de furnizorii de servicii de inspecție, determină nivelul prețului, premium-ul pe care îl plătesc cumpărătorii sau discount-ul pe care îl primesc aceștia.
“Eu mă aștept la creșterea activității și la accelerarea programului de investiții prin extinderea echipamentelor din laborator. Am investit aproximativ 1 milion de euro în ultimii trei ani, avem unul dintre cele mai dotate laboratoare”, a spus Adrian Butucă.
Timex Surveyors, companie cu o istorie de afaceri de două decenii, a avut anul trecut afaceri estimate la un nivel similar cu cele din 2015, respectiv 4,2 milioane de euro și 111 angajați.
Un nou punct pe harta internațională a Cotecna
Preluarea Timex Surveyors, companie integrată acum sub brandul Contecna, întărește prezența companiei elvețiene atât de-a lungul Dunării, dar și în bazinul Mării Negre.
Cotecna are puncte importante de prezență în porturile rusești Rostov și Novorossiysk și în portul ucrainean Odesa.
Cotecna, companie cu o schemă de personal de 4.000 de angajați, are 100 de birouri la nivel internațional cu puncte de prezență importante în Europa, America de Nord și Sud, Africa, Orientul Mijlociu sau Asia.
Cotecna concurează pe piața serviciilor de inspecții și certificare cu alte grupuri elvețiene precum SGS sau Control Union.
O delegație a CEFC (China Energy Company Limited) împreună cu membri ai conducerii executive a Grupului KMG International (KMGI) au avut, în perioada 21-22 martie, o serie de întâlniri cu mai multe instituții bancare prezente pe piața locală care au susținut, prin creditele acordate KMGI în ultimii ani, planurile investiționale ale companiei.
Scopul întâlnirilor reprezentanților CEFC cu cei ai BCR (Banca Comercială Română), Unicredit, Raiffeisen, ING și Bancpost, a fost cel de a prezenta partenerilor KMGI din industria bancară viziunea și planurile de dezvoltare pe care viitorul acționar majoritar al companiei le are în vedere. Prezentarea noului acționar al companiei reprezintă o practică obișnuită în relația client-instituție bancară în regiunile în care compania activează.
Demersurile din această săptămână vin să confime, o dată în plus, interesul și angajamentul CEFC în consolidarea investițiilor și extinderea operațiunilor KMGI.
Compania Națională KazMunayGas Kazahstan (KMG NC) și CEFC au semnat în decembrie 2016, la București, un acord care atestă angajamentul de a efectua tranzacția de cumpărare a 51% din acțiunile KMGI de către compania chineză.
Prin finalizarea în acest an a procesului de achiziție a 51% din acțiunile KMGI, după obținerea tuturor aprobărilor necesare încheierii tranzacției, CEFC va contribui semnificativ la accelerarea dezvoltării companiei, atât la nivel local, cât și în plan regional.
Parteneriatul strategic va aduce beneficii pentru KMG NC, CEFC și KMG International și va stabili cadrul necesar pentru viitoarele proiecte comune, contribuind la creșterea economică și socială în zonele în care aceste proiecte vor urma să fie implementate, cele mai multe dintre ele fiind în România.
CEFC China Energy Company Limited este una din cele mai mari companii private din China. CEFC este prezent în topul Global Fortune 300 de 3 ani consecutiv, în 2016 clasându-se pe poziția 229. CEFC are operațiuni în energie, servicii financiare și investiții. CEFC își desfășoară activitatea la nivel mondial, în diferite țări, inclusiv Republica Cehă, Emiratele Arabe Unite și Republica Ciad.
JSC NC KazMunayGas este Compania Națională de Petrol și Gaze a Republicii Kazahstan cu activități de explorare, producție, rafinare și transport de hidrocarburi din Kazahstan, care reprezintă interesele statului în industria de petrol și gaze, fiind o companie integrată vertical cu ciclu complet de upstream, transport și prelucrare, până la furnizarea de servicii specializate în industria de profil.
KMG International N.V. deține și desfășoară operațiuni importante în domeniul rafinării, petrochimiei, retail și trading, pe mai multe piețe internaționale. Rețeaua de retail cuprinde peste 1100 puncte de alimentare carburanți în România, Georgia, Bulgaria și Moldova. Grupul derulează operațiuni de upstream, servicii industriale și la sondă.
„Uitați-vă în jurul vostru. Toate obiectele pe care le vedeți au, într-un fel sau altul, legătură cu marea. Ele sau componente din ele au fost transportate cu ajutorul vapoarelor.“ Asta spun marinarii când vor să sublinieze cât de importantă este munca lor. Statisticile spun că circa 90% din comerțul mondial de bunuri se realizează pe apă – cel mai ieftin mijloc de transport.
Cu toate acestea, în industria transportului pe apă lucrează, la nivel mondial, numai 1,2 milioane de persoane. Circa 33.000 dintre ei sunt români, oameni care au brevetele și certificatele necesare pentru a naviga. Din acești 33.000, circa jumătate o și fac efectiv.
Toată lumea bună, la Bruxelles
Recent, viitorul acestei industrii a fost analizat – în cadrul manifestărilor reunite sub denumirea „European Shipping Week de la Bruxelles – de către reprezentanți ai Parlamentului și Comisiei Europene şi armatori. Din România au participat reprezentantul Federației Internaționale a Transportatorilor, Adrian Mihălcioiu, dar și directorul Autorității Navale Române, Răzvan Trandafir. S-a discutat în special despre situaţia locurilor de muncă ale navigatorilor europeni.
Pentru România, subiectul este arzător. Țara noastră produce între 500 și 600 de absolvenți de marină, iar mulți dintre ei au probleme în a-și găsi un loc pe nave, cel puțin pentru primul voiaj. Armatorii nu vor să ia cadeți în echipaje, iar statul nu se implică deloc în sprijinirea acestora. Probleme similare au și polonezii, de exemplu.
Programul „Cadetul român“
O propunere importantă pentru ţara noastră este inițierea unui program prin care statul să subvenționeze o parte din suma de bani pe care o primește cadetul de bord. “Noi ne-am oferit să facem programul «Cadetul român», adică să împărțim cheltuielile cu armatorul. Să găsim armatori care sunt gata să cheltuiască mai puțin cu transportul studenților la navă și să facem aceste plăți dintr-un fond. Am propus acest lucru Autorităţii Navale Române, facultăților, agențiilor de crewing, Sindicatului Liberal al Navigatorilor. Numai sindicatul a pus bani“, spune Mihălcioiu, care este și președintele SLN.
O altă posibilitate ar fi ca Ministerul Transporturilor să finanțeze acest program, cu circa un milion de euro anual. “Cred că anul acesta vom da drumul proiectului, cu fonduri puse la dispoziție de noi. Să vadă toată lumea că se poate“, a precizat Mihălcioiu.
International Maritime Organization (IMO) a semnalat deja că rata de înlocuire a ofițerilor este afectată de interesul scăzut al armatorilor de a sponsoriza stagiul de cadeție de 12 luni a viitorilor ofițeri. Sorin Ovidiu Cupșa, director CERONAV și ambasador al României la IMO, a propus de asemenea, de anul trecut, sponsorizarea de către companii a stagiului de cadeție. „Nu mai este o simplă opțiune, ci un deziderat al întregii industrii maritime și al IMO în calitatea sa de organism de reglementare, pe termen mediu și lung fiind cea mai ieftină și eficientă strategie, atât pentru armatori, cât și pentru ceilalți actori din industria maritimă“, a spus el.
Românii, bine pregătiți
Dincolo de problemele cadeților și de norii negri ai viitorului, navigatorii români sunt o categorie apreciată la nivel european. “Când oamenii auzeau că vin din România li se citea aprecierea pe față“, spune Mihălcioiu, după vizita în capitala Europei. Cu toate acestea, salariile ofițerilor români, comparativ cu cele ale omologilor din vestul Europei, sunt mai mici.
Vor apărea navele fără marinari
În timp ce România este afectată de problema cadeților care nu pot pleca în practică, la nivel european discuțiile se poartă despre ce se va întâmpla când tehnologia va duce la pierderea multor locuri de muncă. “Vorbim despre robotizare și digitalizare. Se află deja, în construcție, o navă fără echipaj, care să meargă dintr-un port în altul fără echipaj. Tehnologia există, nu se va implementa mâine, dar viitorul destul de apropiat ne va da alte coordonate ale comerțului pe mare. Avem o singură certitudine: schimbul comercial între țări se face tot cu ajutorul navelor, pentru că este cel mai simplu și cel mai ieftin mod de transport“, a spus reprezentantul ITF în România. Navigatorii din viitor vor trebui să se adapteze la noile condiții, iar transformările trebuie înțelese și acceptate, pentru ca această meserie să existe. “Tehnologia digitală este total diferită de ceea ce cunoaștem până acum. Digitalizarea accelerează dezvoltarea de foarte multe ori mai repede decât până acum. Vom asista la dezvoltări negândite de la o perioadă la alta“, a spus, la Bruxelles, Martha Rehnberg, expert specialist.
STATISTICI
• 90% din comerțul mondial se face cu vapoare.
• 19% din totalul navelor de la nivel mondial au pavilion european.
• 32% din tonajul mondial este reprezentat de nave cu pavilion european
• 33.000 de români au actele necesare pentru a putea naviga. Doar jumătate lucrează efectiv.
Companiile la care statul este acţionar unic sau majoritar urmează să aprobe bilanţul de venituri şi cheltuieli pe 2016 şi modul de repartizare a profitului. Unele dintre ele au încheiat anul cu excedent, dar nu îl vor putea folosi pentru lucrările de reparaţii, întreţinere şi investiţii.
Guvernul Grindeanu a mandatat reprezentanţii statului în adunările generale şi consiliile de administraţie ale respectivelor entităţi economice să ia măsurile pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (sub formă de dividende sau vărsăminte) la bugetul de stat.
Executivul are nevoie de bani ca de aer pentru finanţarea creşterilor de pensii şi de salarii, a stimulentelor acordate mediului de afaceri, pentru acoperirea găurilor lăsate de reducerea fiscalităţii. A mizat pe creşterea economiei şi a colectării veniturilor, dar calculele se dovedesc a fi greşite. Economia nu poate creşte peste noapte, indiferent cât de mult o stimulezi, iar încasările bugetare au scăzut în ritmul tăierilor de taxe şi impozite. Degeaba încearcă premierul să pună presiune pe Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Acestea au atins limita de la care nu mai reuşesc să extragă venituri în plus la bugetele statului.
În prezent, Ministerul Economiei este acţionar unic sau majoritar la 42 de companii, printre care: Şantierul Naval Mangalia, Şantierul Naval „2 Mai” Mangalia, Compania de Investiţii pentru Turism, Litoral SA, Mamaia SA, Neptun Olimp SA, Transgaz, Transelectrica, Loteria Română.
Ministerul Energiei deţine pachetul majoritar de acţiuni la 24 de companii, printre care: Oil Terminal Constanţa, Conpet, Romgaz, Electrocentrale Constanţa, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Termoelectrica.
La rândul său, Ministerul Transporturilor este acţionar unic sau majoritar la 24 de companii, printre care: CFR Infrastructură, CFR Călători şi CFR Marfă, Metrorex, SN „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu”, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
Practic, prin intermediul companiilor sale, statul administrează infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian, maritim şi fluvial, producţia şi transportul de electricitate, transportul de produse energetice, producţia de energie termică. De starea acestora depinde întreaga economie.
La această oră, aproape că nu este tip de infrastructură care să nu se confrunte cu grave probleme. În toate sectoarele e nevoie de bani pentru întreţinere, reparaţii şi modernizări. Cum să facă investiţii administratorii de infrastructură, cum să atragă fonduri europene, dacă li se iau resursele financiare, dacă nu au bani de cofinanţare?
Singurii care au de câştigat de pe urma deciziei Guvernului Grindeanu de a distribui cel puţin 90% din profit sub formă de dividende sunt acţionarii minoritari, în frunte cu Fondul Proprietatea, care vor încasa dividende mai mari din profitul anului 2017.
Degradarea pe mai departe a infrastructurii are efecte negative asupra economiei. Starea dezastruoasă a reţelei feroviare, rutiere şi pe căile de navigaţie interioară descurajează investiţiile străine, fluxurile de mărfuri şi frânează afacerile existente.
Anul 2017 este un an ratat pentru infrastructura ţării şi foarte curând economia va fi nevoită să deconteze factura politicii populiste social-democrate.
La mai bine de o lună după ce o navă gigant a vizitat Portul Constanţa, o altă ambarcaţiune de mari dimensiuni a acostat în portul de la malul Mării Negre. Cosco Shipping Danube a ajuns în Terminalul de Containere din Portul Constanţa Sud Agigea şi după ce vor fi finalizate operaţiunile de descărcare, vor fi demarate cele de încărcare.
Ambarcaţiunea are 299,9 metri lungime şi 48 metri lăţime şi transportă mii de containere încărcate cu diverse mărfuri. Portcontainerul navighează în prezent sub pavilion Hong Kong, poate transporta în siguranţă peste 110.000 de tone, iar se estimează că mâine, după finalizarea operaţiunilor de încărcare va părăsi Portul Constanţa.
Reamintim că „sora” acestei nave gigant, Cosco Shipping Panama, a ajuns la Constanţa în data de 13 februarie şi a acostat în Dana 132 a Terminalului de containere din Portul Constanţa Sud Agigea. Sute de angajaţi au muncit ore în şir pentru a descărca sutele de containere aduse de nava-gigant, pentru ca apoi să fie demarate procedurile pentru încărcarea altor containere.
Cinci macarale de dimensiuni uriaşe au venit în sprijinul muncitorilor pentru ca operaţiunile să se desfăşoare rapid şi fără probleme. A doua zi, pe 14 februarie, după ce au fost finalizate operaţiunile de încărcare a noilor containere, Cosco Shipping Panama a ridicat ancora şi a părăsit Portul Constanţa.
Cosco Shipping Panama este o ambarcaţiune lungă de 299.99 m și cu o lăţime de 48.2 m. Iniţial trebuia numită Andronikos, dar a fost redenumită Cosco Shipping Panama ca un semn de sărbătoare pentru extinderea și redeschiderea canalului Panama. Ea a ridicat ancora de la terminalele de containere Cosco Shipping Piraeus în Grecia și a sosit în Panama la 24 iunie 2016.
Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA Constanţa intenţionează să modernizeze şi să extindă Portul Luminiţa. În acest sens, a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriul de prezentare a proiectului „Expertiză tehnică şi documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru obiectivul «Modernizare şi extindere capacitate de operare în Portul Luminiţa»“.
Portul Luminiţa, cu suprafaţa acvatoriului de 25 hectare şi a platformelor portuare de 6,1 hectare, are caracter industrial, traficul derulat în port constând în special în recepţia de clincher, pietriş/balast şi expedierea de nisip, dolomite, calcar, fier vechi şi îngrăşăminte chimice (cazuri excepţionale).
Portul este situat în bieful II al canalului navigabil şi are caracter industrial, are platforma portuară amenajată la malul estic al lacului Taşaul (Năvodari), bazinul portuar şi canalul de acces în port fiind delimitate de apele lacului, printr-un dig având coronamentul la cota +4,50 mrMB. De asemenea, Portul Luminiţa dispune de racord rutier la drumul de acces la carieră şi de racord feroviar. În acest moment, portul dispune de două dane cu chei vertical: dana nr. 1 (de la carieră) are cheiul vertical de greutate cu goluri (secţiunea a-a pe planul de amplasament şi soluţii constructive existente; cheiurile nu sunt dotate cu bolarzi, scări de acces şi amortizori de cauciuc); dana nr. 2 (Geomar), în continuarea căreia se intenţionează a se executa danele noi, are cheiul vertical tip estacadă; fronturi de aşteptare cu chei pereat, cu lungimea totală de cca 420 de metri.
Accesul spre port se face pe un drum de piatră spartă de circa 1.500 ml, care se desprinde din DJ 226 Năvodari – Corbu. Accesul din interiorul portului la dana nr. 1 şi la frontul de aşteptare adiacent se face pe un drum de piatră de cca 800 ml, care este situat la mijlocul distanţei dintre mal şi limita terenului aflat în administrarea companiei. Toate aceste drumuri de piatră sunt deteriorate, prezentând gropi, denivelări şi şleauri. Deoarece nu există elemente de colectare, apa din precipitaţii bălteşte pe platforma drumurilor. Portul Luminiţa nu este prevăzut cu împrejmuire, iluminat, utilităţi (apă, energie electrică etc.) şi clădire administrativă. În acvatoriul portuar nu este asigurată adâncimea de navigaţie pe întreaga suprafaţă, astfel că s-au consemnat cazuri când navele au rămas blocate din cauza adâncimilor mici.
Iată ce lucrări vor fi executate!
Pentru modernizarea şi extinderea capacităţii de operare a portului, este avută în vedere realizarea următoarelor lucrări principale: extinderea capacităţii de operare a portului prin execuţia unor dane noi; modernizarea drumurilor de acces spre port şi mutarea drumului la dane prin spatele platformelor de operare pentru a nu limita lăţimea acestora; reabilitarea danelor şi fronturilor de aşteptare existente; asigurarea adâncimilor de navigaţie în şenal şi în acvatoriul portuar la cotele proiectate; consolidarea şi betonarea întregii suprafeţe portuare împrejmuite; execuţia împrejmuirii şi securizarea incintei portuare cu senzori de mişcare şi sistem video de supraveghere; execuţia unei clădiri administrative pentru personalul responsabil cu monitorizarea şi managementul activităţilor pe platformele portului; asigurarea utilităţilor (apă şi energie) la dane şi la clădirea administrativă; asigurarea instalaţiilor şi dotărilor PSI; execuţia reţelei canalizare şi montarea unei staţii de epurare monobloc; asigurarea sistemului de colectare ape de suprafaţă de pe platformele portuare; asigurarea iluminatului incintei portuare.
Reabilitarea danelor şi fronturilor de aşteptare existente
Prin acest proiect, s-a propus modernizarea danelor existente (nr. 1 şi nr. 2) şi dotarea acestora cu bolarzi, scări de acces şi amortizoare de cauciuc. S-a prevăzut reabilitarea fronturilor de aşteptare (420 ml) şi dotarea acestora cu pontoane, pasarele şi scondri pentru acostarea navelor în condiţii de siguranţă şi accesul personalului navigant la chei.
Asigurarea adâncimilor de navigaţie
Prin proiect, s-au asigurat adâncimile de navigaţie pentru şenalul şi acvatoriul portuar la cota proiectată. Pentru siguranţa navelor, adâncimea apei la nivelul normal/mediu (+1,25 mrMB) va fi de 5,5 m. Cota apei în bieful II este 1,25 mrMB, la fel ca în lacul Taşaul. S-au realizat dragaje (cca 153.500 mc) pentru a se atinge cota dorită şi pe viitor se vor efectua dragaje de întreţinere. De asemenea, s-a avut în vedere betonarea platformelor aferente danei nr. 1. Platforma va prelua încărcările transmise de utilajele care manipulează mărfurile tranzacţionate.
Va fi executată şi o clădire administrativă
S-a avut în vedere execuţia unei clădiri administrative (din zidărie) pentru asigurarea condiţiilor optime personalului responsabil cu monitorizarea şi managementul activităţilor pe platformele portului. Pentru a asigura o vizibilitate optimă asupra platformelor portuare, se va realiza o clădire în regim P+1 (acoperiş terasă) astfel încât să se asigure cel puţin următoarele spaţii: vestibul parter; vestibul etaj; casa scărilor; birou şef port; birou personal administrativ; birou agent hidrotehnic; oficiu (pentru pregătire şi servire cafea/ceai/etc); atelier electrician; grup sanitar cu zone diferenţiate pe sexe; spaţiu pază şi punct control poartă de acces şi barieră; spaţiu energetic pentru tabloul electric general; spaţiu materiale PSI; spaţiu depozitare diverse materiale; spaţiu (şopron îngrădit) pentru generatorul de electricitate (în cazul avariilor la reţea).
Accesul în port şi drumuri modernizate
Mai mult, s-a prevăzut modernizarea drumurilor de acces spre port (cca 1.500 m) şi la dane şi fronturi de acostare (cca 200 + 800 m). Pentru reducerea costurilor de întreţinere a drumurilor şi conform recomandărilor expertizei tehnice, s-a propus realizarea drumurilor în sistem rutier rigid (dală de beton pe strat de piatră spartă). De asemenea, s-a prevăzut mutarea prin spatele platformelor de operare a drumului la danele noi proiectate, la frontul de aşteptare aferent danei 1 şi la dana nr. 1, pentru crearea spaţiului necesar platformelor de operare.
Accesul în port, cu excepţia danei nr. 2, se face printr-un singur punct, în dreptul trecerii peste calea ferată din zona danei nr. 1, în apropierea clădirii administrative. Accesul în port este prevăzut cu poartă auto şi pietonală automată. Poarta auto este electrică, tip glisant, pe cale de rulare. În spatele porţii auto (pe platforma portuară) s-a montat o barieră automată de taxare. Comanda porţii electrice şi a barierei este supravegheată video şi controlată din spaţiul special destinat punctului de control din clădire.
Pe drumul spre dana 2, este amplasat un alt acces dotat cu poartă pietonală şi poartă auto electrică glisantă cu cale de rulare. În spatele porţii auto (pe platforma portuară) s-a montat o barieră automată de taxare. Poarta auto şi bariera va fi supravegheate video şi acţionate din punctul de control al clădirii administrative.
Sistemul de barieră automată este format din barieră automată cu lungimea braţului de 6 – 8 metri, care are un timp de deschidere de până la patru secunde şi tipul de alimentare de 230 VAC. Această barieră electrică este concepută pentru deschideri de până la opt metri şi este dotată cu panou de control prevăzut cu display şi receptor ataşat în partea superioară.
Schimbarea a fost determinată la Galaţi de orientarea producției către nave militare, nave speciale, pentru diverse operațiuni, de la instalarea cablurilor electrice submarine sau întreținerea parcurilor eoliene din Marea Nordului la un spărgător de gheață pentru Antarctica.
În primele trei luni din 2017, şantierul naval „Damen” Galați a lansate 10 nave, un record care nu ar fi fost anticipat în 2011, când toate șantierele navale din România se confruntau cu o criză economică fără precedent și fuseseră concediați 8.500 de navaliști, situaţia fiind la fel de gravă în toată Europa. Cauza comună a acestei crize era concurența șantierelor din Asia, care beneficiau de un cost mai mic al tablei navale.
La șantierul naval din Galați, relansarea producției a fost determinată de trecerea producției de la nave de trans-port de mărfuri la nave specializate, cu grad crescut de complexitate tehnică, adică nave militare, nave speciale, pentru diverse operațiuni pe mare, de la instalarea cablurilor electrice submarine la întreținerea parcurilor eoliene din Marea Nordului. La Galați se mai construiesc și iahturi foarte moderne, prețul unei astfel de ambarcaţiuni fiind, în general, de un milion de euro pentru un metru liniar din lungimea sa, iar prețul final depinde de dotările speciale ale iahtului.
„Nava-amiral“ a flotei de pescuit a Germaniei, tot la Galați
Reprezentanții Damen Galați au semnat, zilele trecute, la Hamburg, cu ministrul Agriculturii și Alimentației din Germania, contractul pentru construirea navei pentru cercetări piscicole „Walther Herwig”, care va fi nava-amiral a flotei de pescuit oceanic a Germaniei. Nava cu o lungime de 85 m și o lățime de 17 m va fi cea mai mare din flota de pescuit a Germaniei.
La „Damen” Galați va fi construit și un spărgător de gheață pentru Australia, proiectul având o valoare totală de aproape 2 miliarde de dolari australieni. Nava cu capacitatea de 23.400 tone va avea o lungime de 156 metri. Contractul anunțat pe 29 octombrie 2015 de premierul australian Malcolm Turnbull, a fost semnat de Julie Bishop ministrul Afacerilor Externe, Greg Hunt, ministrul Mediu-lui, Malcolm Thompson, secretar de stat, și Mark Irvin, directorul companiei britanice SERCO, principalul contractor.
Un alt capitol important este cel al navelor militare construite la Galați, inclusiv pentru Marina Regală Olandeză. Fostul ambasador al Olandei la București, Matthijs van Bonzel, declara că „jumătate din navele noi de luptă ale Olandei sunt construite în România, la Galaţi”. Printre acestea se află „Groningen”, care face parte dintr-un proiect de 487 de milioane de euro al Marinei Regale de construire a patru vase militare. „Groningen” are un deplasament de 3.750 de tone și e dotată cu mai multe tunuri super-rapide „Oto Melara”, cu calibrul de 76 de milimetri, care execută 120 de focuri pe minut și pot atinge ținte aflate la o dis-tanță de 16 km.
Tot la Galați a fost construită și nava „HNLMS Karel Doorman”, cu un deplasament de 28.000 tone, destinată Marinei Regale olandeze, o navă în a cărei structură se află un heliport cu două posturi de aterizare la bord şi un hangar pentru şase elicoptere şi rampe de urcare la bord a amfibiilor şi un spital cu 20 de săli de operaţii şi tratament. Nava e dotată cu două sisteme antirachetă. În -dotările navei se află şi un punct de comandă pentru coordonarea acţiunilor tactice ale altor nave, ceea ce îi conferă rolul de -„navă-amiral” a Marinei -Regale olandeze.
CORVETE. Se aşteaptă o decizie
Cu prilejul lansării de vineri, conducerea șantierului a trebuit să ofere un punct de vedere în ceea ce privește controversele legate de construirea la Galați a patru corvete pentru marina românească. -„Şantierul naval construieşte nave militare din 2004, deci suntem de destul de mult timp pe -piaţă, însă decizia de construcţie a corvetelor nu ne aparţine, de aceea aşteptăm să vedem ce se întâmplă. Totuşi, suntem pregătiţi pentru orice provocare am avea. Avem capabilitatea să construim nave militare, dar discuţiile de până acum nu vizează în mod esenţial Damen Galați, deocamdată proiectul nu este în stadiul unei execuţii şi planificări, deci nu ne putem pronunţa”, a declarat Florin Spătaru, director pentru resurse umane.
Industria portuară este una vitală pentru economia Marii Britanii acesta fiind nevoită să își extindă comerțul international pentru a putea ajuta economia țării într-un moment delicat. Porturile din Marea Britanie s-au angajat să se asigure ca Brexitul va fi unul de succes nu numai pentru industria portuară, ci pentru întreaga țară și își doresc o colaborare cu Guvernul pentru a putea dezvolta politici ce vor sprijini comerțul.
EU Port Services Regulation(PSR) a intrat în vigoare 24 martie într-un moment delicat pentru Regatul Unit care la sfârșitul lunii martie va declanșa articolul 50 pentru a putea începe negocierile în ceea ce privește ieșirea țării din Uniunea Europeană.
Porturile din Marea Britanie se află în centrul rețelei pan-europene și vor continua să joace un rol foarte important în facilitarea comerțului european chiar și după părăsirea Uniunii Europene. Este important ca eficiența acestui sistem să rămână intactă indiferent de rezultatul final al negocierilor Brexit.
Este de așteptat ca PSR să ușureze intrarea pe piață a noilor furnizori creând condiții echitabile și reducerea incertitudinilor juridice pentru porturi, furnizorii de servicii și investitori, dar Marea Britanie a făcut lobby constant împotriva noului regulament.
Noile norme vor asigura transparența tarifelor portuare și finanțarea publică a porturilor. Acest lucru ar duce la o mai bună utilizare a fondurilor publice și aplicarea corectă a normelor UE în domeniul concurenței în porturi.
“Lucrăm în mod activ cu guvernul britanic pentru a asigura cel mai bun rezultat post-Brexit pentru industra portuară.”, a declarat Richard Ballantyne, director executiv British Port Association (BPA).
https://seaman.ro/uniunea-europeana-marea-britanie-este-impotriva-eu-port-services-regulation/
Economie
Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt – entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de cereale în numele statului egiptean – va continua să importe grâu pentru a-şi majora rezervele strategice, a anunţat duminică ministrul Aprovizionării, Ali Moselhy, potrivit Reuters.
„GASC va continua să importe în scopul de a-şi crea rezerve strategice. Nu ne putem opri, trebuie să continuăm importurile din toate sursele, pentru constitui o rezervă. Sunt obligatorii importurile de grâu, ulei, zahăr”, a declarat Ali Moselhy pentru Reuters.
Acesta a adăugat că suma din buget care ar urma să fie cheltuită pe subvenţionarea alimentelor se ridică la 86 de miliarde de lire egiptene (4,73 miliarde de dolari), o creştere semnificativă după ce lira s-a depreciat semnificativ, în urma flotării monedei naţionale în luna noiembrie.
„Cu siguranţă există o creştere, dacă luăm în considerare ce se întâmplă cu dolarul şi cu devalorizarea monedei – noi importăm 60% din grâul de care avem nevoie deci trebuie să alocăm acea sumă pentru subvenţionarea alimentelor”, a explicat ministrul Aprovizionării.
De asemenea, Moselhy a afirmat că nu există planuri de schimbare a conducerii GASC.
În ultimele luni, Egiptul a cumpărat cantităţi de grâu fără precedent de pe pieţele globale, traderii fiind de părere că autorităţile de la Cairo încearcă să ţină pasul cu dependenţa crescută a populaţiei de pâinea subvenţionată.
În primele două săptămâni din luna martie, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare din Egipt a cumpărat aproape un milion de tone de grâu, inclusiv din România, adică aproape 20% din cantitatea cumpărată pe întreaga perioadă a anului trecut.
Traderii susţin că această frenezie a importurilor reflectă o nouă realitate pentru o ţară care este deja cel mai mare importator mondial de grâu: egiptenii consumă din ce în ce mai multă pâine subvenţionată, ceea ce afectează finanţele statului şi pune presiune asupra autorităţilor pentru a menţine livrările.
Trei traderi au declarat pentru Reuters că, începând din luna noiembrie 2016 şi până în prezent, consumul lunar de grâu al statului egiptean a crescut cu aproape 200.000 de tone. Ministerul egiptean al Aprovizionării susţine că majorarea importurilor nu are legătură cu consumul ci este destinată creşterii stocurilor. Însă un trader a subliniat că cele două lucruri sunt legate. „Consumul de grâu a crescut de la 700.000 de tone la 900.000 de tone astfel că sunt nevoiţi să-şi majoreze rezervele strategice”, a declarat traderul care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Costul vieţii a crescut în Egipt după ce în luna noiembrie a anului trecut autorităţile de la Cairo au decis să floteze moneda naţională, care între timp a pierdut jumătate din valoare, ceea ce a afectat veniturile reale ale multor egipteni. În condiţiile în care creşterea preţurilor la alimente şi băuturi a trecut de 40% în luna februarie, excepţia notabilă este pâinea subvenţionată începând din 1977.
Sectorul construcţiilor este în recesiune tehnică, după trei luni de scăderi succesive faţă de anul anterior. În plus, Guvernul a anunţat că nu mai sunt bani pentru cofinanţarea proiectelor europene. Cu alte cuvinte, primarii din ţară nu mai pot începe proiecte de investiţii cu bani europeni.
Companiile din domeniul construcţiilor se plâng că Guvernul a blocat proiectele de investiţii, plăteşte cu întârziere şi vrea să dea de lucru doar companiei de stat din domeniul infrastructurii, informează digi24.ro.
După ce Compania de administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat că va realiza mai multe proiecte în regie proprie, inclusiv centuri ocolitoare pentru mai multe oraşe, constructorii au început să vorbească despre falimentul firmelor din domeniu. Doar 3% din lucrări pot fi în regie proprie, în special cele de reparaţii şi întreţinere a drumurilor, spun aceştia.
„Acordarea de lucrări în regie proprie nu ţine cont de legea achiziţiilor publice. Accesul firmelor private este închis la aceste proiecte”, a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei An-treprenorilor în Construcţii.
„E pericol la o firmă de stat unde nu am licitaţie. La stat e un control mai slab al costurilor. E un risc să se angajeze prea mulţi oameni, să fie salarii prea mari, să fie risipă. Aici va trebui monitorizată situaţia permanent”, precizează şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citaţi de digi24.ro.
Veniturile bugetului consolidat au fost în primele două luni din an cu 1,4% mai mici decât cele din ianuarie – februarie 2016, dar o veste bună pentru buget este că ele au crescut în februarie, faţă de februarie 2016, cu 4,5%, ceea ce oferă perspectiva unei reveniri, care este însă, deocamdată, departe de a fi liniştitoare, având în vedere că bugetul este construit pe un sce¬nariu de creştere a veni¬turilor cu 14%.
Pe primele două luni, veniturile sunt afectate de prăbuşirea neaşteptată din ianuarie, când încasările la buget au scăzut cu aproape 6%, în special din cauza căderii severe înregistrate la TVA, cu un minus de 25% (urmare a vânzărilor slabe din decembrie 2016). În februarie însă, prima lună care înregistrează, de fapt, situaţia TVA din 2017, veniturile din această sursă au crescut cu 2,5% faţă de februarie 2016.
De asemenea, cheltuielile totale au fost mai mici în februarie cu 3,4% faţă de februarie 2016, dar aici nu există niciun semn bun pentru că întreaga tăiere este de la cheltuielile de investiţii. Au scăzut, astfel, cu 1,7 miliarde de lei cheltuielile efectuate în proiecte cu fonduri UE – 192 de milioane în februarie curent faţă de aproape 2 miliarde de lei în februarie 2016.
De asemenea, cheltu¬ielile de capital (investiţiile din buget) au scăzut cu 5,7%, până la 396 de milioane de lei. Au scăzut uşor şi cheltuielile de bunuri şi servicii, cu 3,4%, până la 2,6 mld. lei. În rest, în februarie, creşterile sunt pe linie – de aşteptat, de altfel, date fiind majorările salariale şi de pensii. Astfel, cheltuielile cu salariile au crescut major, cu aproape 19%, până la aproape 5,5 miliarde de lei.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut şi ele, februarie/februarie, cu 9,4%, până la 7,2 mld. lei.
În privinţa veniturilor, în februarie, faţă de februarie 2016, au scăzut veniturile din impozitul pe profit, cu 7%, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 1%, deşi salariile au avansat semnificativ (inclusiv salariul minim pe economie a crescut), ceea ce ar fi trebuit să însemne venituri mult mai mari la buget. Veniturile din TVA au cres¬cut cu 2,5%, dar s-au redus semnificativ cele din accize, cu 12%. Banii primiţi de la UE sunt nesemnificativi, doar 107 milioane de lei. Per total, veniturile au crescut în fe¬bruarie 2017 faţă de februarie 2016 cu 4,5%.
Pe primele două luni, execuţia bugetară s-a încheiat cu un excedent de 397 de milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788 milioane de lei, respectiv 0,1% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde de lei, reprezentând 4,3% din PIB, au fost, în primele două luni, cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, faţă de perioada similară a anului precedent.
În ceea ce priveşte încasările din TVA, în primele două luni, acestea au înregistrat o scădere faţă de primele două luni ale anului 2016 cu 15,8%, dar pe fondul reducerii din ianuarie, urmare a scăderii vânzărilor din decembrie 2016.
Pe primele două luni, cheltuielile bu¬getului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde de lei, au scăzut în termeni nominali cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în special pe seama reducerii cheltuielilor de investiţii.
AgroGo.ro, platfoma online dedicată tranzacţionării cerealelor dezvoltată de start-up-ul Interactions Lab din Arad, a ajuns în cinci luni de la lansare la peste 800 de utilizatori înregistraţi. Platforma le permite fermierilor români să tranzacţioneze cereale la disponibil sau la termen, până acum ofertele plasate pe AgroGo.ro totalizând 211.000 tone. „Fermierii români sunt foarte expuşi la fluctuaţiile de preţ şi, din păcate, prea puţini dintre ei se informează periodic pe acest subiect, informaţiile din sursele existente fiind greu de accesat sau de înţeles. Am creat AgroGo cu scopul de a reduce riscurile şi a creşte profitul fermierilor, procesatorilor şi chiar al traderilor“.
Pe termen lung, vom monitoriza preţurile de tranzacţionare, astfel încât să oferim un preţ de referinţă pentru cereale, în diferite zone ale ţării“, a spus Vasile Topac, co-fondator al Interactions Lab. Platforma AgroGo oferă informaţii precum preţurile cerealelor la zi, analize, grafice şi ştiri, care să îi ajute pe utilizatori în luarea deciziilor de vânzare şi cumpărare. Preţurile cerealelor sunt obţinute de la principalele burse internaţionale (MATIF – Paris, CBOT/CME – Chicago ş.a.) şi sunt completate de datele obţinute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanţa, precum şi de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de preţuri din ţară actualizate periodic.
În perioada septembrie 2016 – ianuarie 2017, Rusia a exportat în România 11.400 de tone de seminţe de floarea-soarelui. Am fost al treilea importator de floare de soare rusească după Turcia şi Franţa.
Rusia a reluat spre finele anului trecut exporturile de oleaginoase către România, indică un raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA). Potrivit sursei citate, în perioada septembrie 2016-ianuarie 2017, Rusia a exportat 98.000 de tone de seminţe de floarea-soarelui faţă de 11.000 de tone în perioada similară a anului anterior, iar principalele pieţe de destinaţie au fost Turcia (52.300 de tone), Franţa (19.800 de tone), România (11.400 de tone, Iran (4.300 de tone), Spania (4.300 de tone) şi Azerbaijan (2.900 de tone).
Numai în noiembrie 2016 Rusia a exportat 21.500 de tone de seminţe de floarea soarelui către Turcia, 12.800 de tone către Franţa şi 7.900 de tone către România.
Din datele provizorii oferite ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2016 România nu a făcut niciun import de seminţe de floarea-soarelui. În schimb, a exportat aproximativ 1.500 de tone în valoare de 11,3 milioane de euro. De asemenea, a importat 2,4 tone de grâu şi meslin şi 17,6 tone de porumb şi a exportat 2 tone de orz şi aproximativ 9.200 de tone porumb.
În 2015, România a importat 87,4 tone de seminţe de floarea soarelui şi 210 tone de porumb şi a exportat peste 442 de tone de floarea soarelui şi aproximativ 10.100 de tone de porumb.
În data de 7 august 2014, Federaţia Rusa a introdus un embargo la importurile de produse agricole, în special carne, lactate, legume şi fructe venite din UE. mbargoul a fost extins în data de 25 iunie 2016 până în august 1016.
N-am crezut că o călătorie cu trenul te poate umple de indignare şi ruşine. Luni, am plecat cu treburi în capitală şi, pentru prima oară după mai bine de un deceniu, am apelat la serviciile CFR Călători. Nefiind un ins pre-tenţios, am trecut cu vederea faptul că vagoanele cu care am călătorit la dus şi la întors arătau… obosite, că aveau geamuri crăpate pe ici-colo şi o curăţenie… aproximativă.
Dar nu am putut să nu mă îngro-zesc văzând halul în care a ajuns infrastructura feroviară. Între Constanţa şi Bucureşti sunt kilometri şi kilometri de linii ferate nefolosite de ani de zile şi acoperite de bălării. Trenul îşi taie drum printre mormanele de gunoaie şi piramidele din traverse din beton, rămase de la lucrările de modernizare a căii ferate din Dobrogea.
Mai toate gările arată ca dracu’. Halul în care a ajuns Gara de Nord este emblematic pentru starea Căilor Ferate Române. Clădirile au pereţii coşcoviţi şi geamurile sparte ca după un bombardament, scaunele sunt rupte, peste tot e mizerie şi jeg. Doamne fereşte să foloseşti WC-urile publice! Rişti să te umpli de scârbă şi boli. Principala gară feroviară a ţării ne face de ruşine în ochii străinilor. Mie mi-a crăpat obrazul.
Dacă amintim şi faptul că viteza medie de circulaţie a trenurilor în România este sub 40 de kilometri pe oră, conform documentelor oficiale, fiind cea mai mică din Europa, avem imaginea completă a dezastrului.
Există vreo şansă să se schimbe ceva? Cu certitudine că nu se va întâmpla în acest an. În proiectul de buget al CFR Infrastructură pentru 2017 se pune accent pe creşterea cheltuelilor cu pesonalul, în special pe majorări salariale. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile se reduc faţă de anul precedent. Deci vor fi mai puţini bani pentru reparaţii şi întreţinere. Compania va trebui să se încadreze la centimă în veniturile realizate. Pozitiv este faptul că se preconizează creşterea cheltuielilor cu investiţiile, dar punerea intenţiei în practică depinde de atragerea finanţării externe, căci transferurile de la bugetul statului vor fi mai puţine decât în 2016.
Începând cu 28 martie, România reia exportul de ovine și bovine către Israel. Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost informată oficial, pe 28 martie, de autoritățile israeliene despre ridicarea restricțiilor pentru exportul de ovine și bovine din țara noastră. Această decizie este urmarea măsurilor ferme întreprinse rapid de ANSVSA pentru a redeschide exportul și a minimiza efectele economice negative generate de impunerea restricțiilor. Concret, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a convocat, în 2 martie, un grup de specialiști ai Autorității, împreună cu care a stabilit un plan de măsuri prin care să se remedieze cât mai curând neconformitățile semnalate de autoritățile israeliene, dar care să ofere și garanția respectării și menținerii cerințelor și standardelor solicitate de importatori. Acest plan de măsuri a fost prezentat părții israeliene de către președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, care, alături de o delegație de specialiști, s-a deplasat în Israel pentru a informna despre acțiunile care au fost demarate în regim de urgență, pentru a debloca, în cel mai scurt timp, exportul de ovine și bovine din România. Demararea și implementarea tuturor acestor măsuri au fost supervizate și verificate personal de către președintele Autorității, dr. Brănescu. Atât reacția rapidă a ANSVSA, cât și planul de măsuri propus au fost apreciate de autoritățile israeliene, fiind pentru prima oară când un președinte al Autorității se implică, la acest nivel, pentru rezolvarea unei astfel de situații.
http://www.telegrafonline.ro/romania-reia-exportul-de-ovine-si-bovine-catre-israel
Pana in 2020, Bulgaria va investi 4,4 mld leva (2,25 mld euro) in proiectele de infrastructura de transport, in cadrul Programului Operational Transport si Infrastructura de Transport si 406 mil leva (207,8 mil euro) prin Mecanismul de Conectare a Europei, a anuntat Ministrul Transporturilor Hristo Alexiev.
“Prin finantarea europeana, vom considera prioritare proiectele de dezvoltare a Coridorarelor Centrale a TEN-T, care traverseaza tara: Coridorul Orient/Est-mediteraneean si Coridorul Rin-Dunare. Ca rezultat, estimam ca la sfarsitul perioadei bugetare vom finaliza conexiunea feroviara care asigura conditii modern pentru serviciile de transport din Sofia, prin Plovdiv catre Burgas si catre Svilengrad, spre granite cu Turcia”, a precizat ministrul.
Activitatile de modernizare a retelei Centrale TEN-T si optimizarea transportului intermodal sunt proiecte mentionate in Programul Operational Transport 2014-2020.
“Mecanismul de Contectare a Europei joaca un rol vital in dezvoltarea infrastructurii de transport pe Coridoarele centrale pe teritoriul Bulgariei. Prin acest instrument financiar avem o finantare de 406 mil leva (207,8 mil euro) care va fi distribuita proiectelor prioritare din sectorul feroviar si maritim”, a mai precizat ministrul.
Prin finantarea axei prioritare “Asistenta Tehnica” in cadrul programului operational, in prezent se realizeaza proiectul pentru dezvoltarea Strategiei de Transport Integrat 2030. Documentul este realizat in baza conditiilor CE pentru cresterea absorbtiei fondurilor structural si de investitii pentru perioada 2014-2020 si in conformitate cu Acordul de Parteneriat pentru Bulgaria.
http://clubferoviar.ro/bulgaria-va-investi-peste-2-mld-euro-in-proiecte-de-transport/
Regiunea Arad, un nod feroviar important intre estul si vestul Europei, joaca un rol vital in realizarea Spatiului Feroviar European Unic, mai ales datorita celor doua coridoare TEN-T care traverseaza Romania (Orient/Est Med si Rin-Dunare).
Companii europene si internationale din industria feroviara, prezente in cadrul forumului ca parteneri sau participanti, investesc masiv in aceasta regiune, iar furnizori feroviari importanti implementeaza lucrari de reabilitare a caii ferate si de constructie de infrastructura noua.
Prezentarile sustinute in timpul forumului vor evidentia tendinta tarilor din regiune de a atrage fondurile structurale europene disponibile pentru a investi in sistemele lor feroviare si vor aborda subiecte cheie precum:
Definitivarea Spatiului Feroviar European Unic
Interoperabilitatea transfrontaliera pentru un transport feroviar unitar
Digitalizarea – un nou avantaj pentru cai ferate moderne
Competitivitatea transportului feroviar de marfa
Rolul sectorului privat in dinamizarea inovarii si a sporirii eficientei transportului feroviar
Pentru asteptarile participantilor, vizitele tehnice vor fi organizate in data de 6 aprilie, in cea de-a doua zi a forumului si vor fi efectuate la Gara si Centrul de Comanda si Control de la Arad, uzina de productie de material rulant Astra Vagoane Calatori si la Astra Rail Industries si Railport Arad.
Gara Arad este un nod important de cale ferata si asigura legaturi feroviare cu nord – vestul Romaniei spre Oradea, Satu Mare, Baia Mare, cu sud – vestul tarii spre Timisoara, Turnu Severin si, de asemenea ofera conexiuni feroviare internationale catre Serbia si nu numai. Totodata, din gara Arad se realizeaza legatura cu ruta modernizata Deva – Simeria – Brasov – Bucuresti. Centrul de control al traficului, “Iconis”, de ultima generatie, finalizat de Alstom in 2016, a devenit operational in septembrie 2016, transformand Gara Arad in una dintre cele mai mari si mai moderne statii de cale ferata din Europa de Sud-Est. Avand peste 140 de macazuri, Arad este un centru feroviar foarte important pe Coridorul Rin-Dunare (Coridorul IV pan-European).
La sediul Astra Rail, participantii vor vedea cum se produc boghiuri si vagoane de marfa pe o suprafata acoperita de 150.000 m².
In cursul vizitei tehnice de la Railport Arad se vor putea vedea operatiunile de terminal, cei prezenti vor primi informatii detaliate despre traficul si volumul gestionat, despre fluxul tehnologic, despre sistemul computerizat care tine evidenta tuturor intrarilor si iesirilor pe rutier si pe feroviar, respectiv al perioadelor de depozitare (Railcont Yard Management System), despre solutii inovatoare care servesc fluidizarea traficului intern si optimizarea manipularilor.