Cerealele relanseaza traficul de marfuri in Portul Constanta – Monitorizarea presei 16 – 17 August 2017
Port Constanța
Porturile maritime româneşti fac mari eforturi să recupereze traficul pierdut în timpul iernii. Dacă la finalul primelor două luni din 2017, cantitatea de mărfuri manipulate era cu 21,08% mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului 2016, decalajul s-a redus la 5,48%, după şapte luni.
Operatorii portuari contează îndeosebi pe recoltele bune de grâne din România, Serbia şi Ungaria, din această vară, dar şi pe creşterea cererii de hidrocarburi. De altfel, Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a dat asigurări că la sfârşitul lunii august, traficul portuar general va atinge nivelul celui înregistrat în august 2016.
v v v
În primele şapte luni ale anului 2017, porturile Constanţa, Midia şi Mangalia au derulat, împreună, 30.924.169 tone de mărfuri, cu 5,48% mai puţin faţă de perioada ianuarie – iunie 2016. Traficul maritim a fost de 24,25 milioane tone, în scădere cu 5,42%, iar cel fluvial a înregistrat 6,66 milioane tone, cu 5,80% în minus.
Pe grupe de mărfuri evoluţia se prezintă astfel:
a) în creştere faţă de anul precedent
– minereuri de fier şi deşeuri de fier – 2.126.454 tone (+46,85%);
– îngrăşăminte – 1.612.321 tone (+0.56%);
– produse metalice – 1.322.021 tone (+9,35%);
– seminţe uleioase – 1.190.113 tone (+30,62%);
– minerale brute sau prelucrate – 211.265 tone (+0,98%);
– ciment – 114.324 tone (+25,09%);
– animale vii – 66.893 tone (+24,64%);
– sticlărie și produse ceramice – 9.036 tone (creştere de 3,09 ori);
– legume și fructe – 6.913 tone (+21,36%):
b) în declin faţă de anul precedent
– cereale – 9.621.352 tone (-4,82%);
– petrol brut – 3.878.743 tone (-11,16%);
– articole diverse – 3.803.124 tone (-10,51%);
– produse petroliere – 2.777.183 tone (-20,72%);
– minereuri şi deşeuri neferoase – 1.727.040 tone (-10,11%);
– cărbune – 1.300.691 tone (-11,37%);
– produse alimentare – 365.310 tone (-31,49%);
– produse chimice – 345.638 tone (-13,56%);
– lemn, plută – 214.425 tone (-44,17%);
– echipamente, maşini – 177.959 tone (-13,00%);
– celuloză şi deşeuri de hârtie – 23.143 (-43,57%);
– articole fabricate din metal – 2.668 (-24,74%).
v v v
Constanţa – cel mai mare port românesc – a manipulat 26.957.378 tone de mărfuri, în scădere cu 3,74%. Şase grupe de mărfuri deţin, în total, o pondere de 91,09% din fluxurile de mărfuri: cerealele şi semintele uleioase – 40,10%, minereurile şi deşeurile metalice – 14,25%, articolele diverse containerizate – 14,11%, hidrocarburile – 11,07%, îngrăşămintele şi produsele chimice – 6,71%, produsele metalice – 4,85%.
Traficul de containere a totalizat 3.802.790 tone de mărfuri, respectiv 417.014 TEU, fiind în scădere cu 10,52%, respectiv 1,97%.
Portul petrolier Midia prezintă, în continuare, o diminuare ridicată a traficului. În primele şapte luni din 2017 a derulat 3.918.598 tone, cu 14,34% mai puţin decât în perioada de referinţă din anul precedent. Hidrocarburile, care deţin o pondere de 93,18% în totalul cantităţilor de mărfuri manipulate, au înregistrat o scădere de 16,78%. Îmbucurător este faptul că structura traficului este tot mai diversificată. În intervalul de referinţă, portul Midia a manipulat următoarele cantităţi de: petrol brut (2.222.774 tone), produse petroliere (1.428.576 tone), produse chimice (95.807 tone), berbecuţi (60.156 tone), îngrăşăminte (50.677 tone), ciment (30.398 tone), produse metalice (13.878 tone), minerale brute (11.927 tone), echipamente (651 tone).
Micuţul port Mangalia a manipulat doar 48.193 tone de mărfuri, cu 65,25% sub nivelul atins în ianuarie – iulie 2016, fiind afectat de criza prin care trece compania Daewoo – Mangalia Heavy Industries. Structura traficului a fost următoarea: produse petroliere (21.279 tone), ciment (12.449 tone), deşeuri neferoase (6.819 tone), echipamente (3.793 tone), produse chimice (2.852 tone) şi minerale brute (1.001 tone).
Pe malul opus al Mării Negre, porturile ruseşti au raportat un trafic de aproape 148 milioane tone de mărfuri, în creştere cu 8,5%, din care 60,24 milioane tone de mărfuri uscate (+8%) şi 87,66 milioane tone de mărfuri lichide (+11%).
Dintre porturile Ucrainei, Yuzhny a raportat 25,29 milioane tone de mărfuri manipulate, în creştere cu 6,4%. Traficul de containere a scăzut la 483.000 tone (-9,1%), respectiv 37.057 TEU (-16,8%).
Pentru începerea lucrărilor de modernizare, de astăzi, se va închide total accesul auto şi pietonal pe la Poarta 1 a Portului Constanţa, a anunţat Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, printr-un comunicat de presă.
Traficul auto va fi deviat pe la Poarta 1 bis, precum şi pe la toate celelalte porţi de acces, iar traficul pietonal va fi permis pe la Porţile 2 şi 3.
La luarea acestor decizii s-a luat în calcul siguranţa traficului pietonal în imediata apropiere a şantierului, precum şi lipsa sistemelor de control şi monitorizare a accesului în port. Termenul estimat de finalizare a lucrărilor este mijlocul lunii mai 2018.
Lucrările de modernizare şi sistematizare vor reconfigura zona de intrare în port, vizând fluidizarea circulaţiei rutiere si pietonale.
După implementarea proiectului se va realiza un tranzit mai rapid al zonei de acces port – oraş, care va veni în sprijinul lucrătorilor portuari.
Prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, lucrarea a fost atribuită constructorului SC Disan Expert SRL, iar valoarea totală este de 2.354.500,35 de lei.
Modernizarea şi sistematizarea accesului în port pe la Poarta 1 fac parte din proiectul CIVITAS Portis, proiect european în care CN APM este partener. În cadrul acestui proiect, se identifică proiecte de armonizare între Master Planul Portului Constanţa şi Planul de Mobilitate al municipiului Constanţa, care urmăresc realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil şi sigur.
„În cadrul acestui proiect se identifică proiecte de armonizare între Master Planul Portului Constanţa şi Planul de Mobilitate al municipiului Constanţa, care urmăresc realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil şi sigur, care să promoveze dezvoltarea şi care să asigure o bună calitate a vieţii“, se precizează în comunicatul CN APM SA Constanţa.
„Noua structură va permite o altă intrare în Portul Constanţa, o clădire modernă, în care se vor asigura spaţiile necesare autorităţilor care controlează accesul dinspre şi înspre port. De asemenea, va fi înlocuit turnul cu ceas, care nu mai funcţionează. Odată deschisă clădirea, vom putea desfiinţa tot felul de chioşcuri care nu se înscriu în planul arhitectural al intrării portului, astfel încât să putem avea o intrare civilizată“, declara, în luna aprilie a acestui an, directorul general al CN APM SA, Nicolae Dan Tivilichi.
Potrivit informaţiilor publicate pe SEAP, au depus oferte de participare următorii agenţi economici:
– Gamaro Construct SRL, cu subcontractant River Transnav SRL;
– Mobitom SA, cu subcontractanţii SC Sielbol SRL, SC Almaclima SRL, SC Sol Gaz Term SRL, SC Tritech Group SRL, SC Getnic Construct Serv SRL;
– ABC Val SRL, cu subcontractanţii SC Uti Servicii şi Mentenanţă SA, SC Senator Industry SRL;
– Actaeon Invest SRL, lider de asociere, cu asociat SC Euromateria SRL;
– Ave Tebia SDRL, cu subcontractanţii SC Master SA, SC Petroconst SA;
– Setconstruct SRL, cu subcontractanţii SC Euro Construct SA, terţ susţinător Interconstruct SRL.
– Disan Expert SRL.
Aşa cum reiese din datele Registrului Comerţului, consultat pe 26 iulie, firma Disan Expert SRL a fost înmatriculată în anul 2003 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţi în firmă sunt Victor Sîmboteanu, născut pe 10.05.1981, în Năvîrneţ, Moldova, cu zece părţi sociale, 50% din capitalul social, şi Constantin Berdilă, născut pe 18.02.1978, în Cahul, Moldova, cu zece părţi sociale, 50% din capitalul social. Cei doi asociaţi sunt şi administratorii firmei, care se ocupă de lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
Obiectul contractului constă în execuţia lucrărilor ce au ca scop „Modernizare clădire post control Poarta 1“, conform proiectului tehnic. Lucrările de execuţie vizează „modernizarea clădirii şi a totemului post control Poarta 1 – arhitectură, rezistenţă, instalaţii“, precum şi „drum Poarta 1 – Gara maritimă şi fluidizarea traficului rutier şi pietonal pe zona de acces din interiorul incintei portuare“.
Persoanele cu funcţie de decizie de decizie responsabile de atribuirea contractului sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director economic – Daniela Şerban, director tehnic – Ion Tomescu, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciul Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Serviciul Tehnic, Reparaţii – Mihai Gheorghiade.
Economie
România are nevoie de investiţii în infrastructură în valoare de 237 de miliarde de dolari până în anul 2040. Dar tendinţele de cheltuieli indică o sumă investită de numai 226 de miliarde de dolari.
Rezultă un decalaj de 11 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Global Infrastructure Hub (GIH). La nivel mondial, GIH estimează că infrastructura are nevoie de investiţii totale în valoare de 94.000 de miliarde de dolari.
Tendinţele curente indică investiţii de doar 79.000 de miliarde de dolari, rezultând un decalaj global de 15.000 de miliarde de dolari. GIH, înfiin-ţat de G20 acum trei ani, are scopul de a ajuta la creșterea oportunităţilor pentru investiţiile publice și private în infrastructură, la nivel mondial.
În Telecomunicaţii, investiţiile necesare calculate se ridică la 34 miliarde de dolari. Investiţiile în transporturile aero ar trebui să ajungă la 1,4 miliarde de dolari. În prezent, tendinţele în acest sector sunt de doar 674 de milioane de dolari, rezultând o diferen-ţă de 715 milioane de dolari.
În cazul infrastructurii portuare, investiţiile ar trebui să ajungă la 1,8 miliarde de dolari, trendul actual fiind de 990 de milioane de dolari. Diferenţa ajunge la 781 de milioane de dolari, potrivit raportului.
În sectorul feroviar, investiţiile ar trebui să crească constant până în anul 2040, pentru a ajunge la 10 miliarde de dolari. Tendinţele de investiţii înregistrate sunt de 5,9 miliarde de dolari. Astfel, decalajul este de 3,6 miliarde de dolari.
Cuvântul-cheie: structurarea finanţării
Dar ce anume presupune realizarea acestor investiţii? Analistul economic Sorin Dinu spune că, în primul rând, „trebuie să știi ce sumă ai de investit. Iar suma aceasta de investit depinde de structurarea finanţării. Dacă consideri că e investiţie publică, trebuie să ai un disponibil la buget pentru investiţie“.
Sorin Dinu, analist economic: “Ai nişte poli de dezvoltare, ce produc mutaţii sociale în toată ţara. Apare întâi industria uşoară, mai intensivă în forţă de muncă. Pe măsură ce cresc salariile, trebuie mers pe robotizare. Atunci, dezvoltarea se duce spre exterior, în cercuri concentrice, iradiind.”
Dinu detaliază, explicând că „fie ai un surplus primar înainte de investiţie și ai dobânzi, fie atragi fonduri private, prin parteneriat public-privat. Este ceva mai scump. Poţi să folosești metoda bazei reglementate a activelor, care are un sistem de calcul asemănător distribuţiei de Energie“.
Centrala Cernavodă, sub semnul întrebării
GIH a evaluat că în Energetică investiţiile necesare sunt de 62 de miliarde de dolari, în timp ce trendul actual este de 57 de miliarde de dolari. Se remarcă astfel un decalaj de 5,8 miliarde de dolari, care e cel mai mare înregistrat de România în orice domeniu al infrastructurii.
Sorin Dinu spune că în acest domeniu lucrurile sunt mai complicate. Investiţii s-ar putea face în unităţile nucleare 3 și 4 și în reabilitarea Unităţii 1. Mai mulţi interlocutori au explicat de-a lungul timpul RL că problema cu reactoarele 3 și 4 este găsirea unui mod de a le face rentabile.
„În al doilea rând, toate centralele pe combustibil fosil sunt foarte vechi, exceptând cea a OMV“, a atras atenţia RL Dinu. În mai, Energy Report anunţa că Centrala electrică pe gaz Brazi a OMV va fi func-ţională în T3. „Întrebarea este dacă mai păstrezi mixul energetic actual“, explică analistul economic, deoarece „acum a apărut o altă teorie, privind renunţarea la combustibilii fosili și trecerea la resurse exclusiv regenerabile“.
Dar resursele acestea regenerabile sunt volatile și e necesar un back-up din alte investiţii. „Ce tip de tehnologie alegi? Care e noul mix? Trebuie luat în calcul și preţul. Schimbările climatice pot duce la o schimbare a disponibilului pentru hidroenergie și atunci nu te mai poţi baza pe întreaga putere de la Hidroelectrica“, spune Sorin Dinu.
Perioada de garanţie pentru o investiţie este de minimum 10 ani și atunci se folosesc contractele de tip CFD, explică Dinu. Contractele pentru diferență („CFDs“) sunt produse care se supun efectului de levier și presupun un nivel de risc ridicat, ca și cele de pe Forex.
Teoria polilor de dezvoltare
În infrastructura rutieră, investiţiile ar trebui să ajungă la 110 miliarde de dolari, iar cele din sectorul maritim se ridică la 18 miliarde de dolari. Există unele studii făcute de Institutul de Economie de la Kiel, care arată legătura dintre investiţii și starea infrastructurii.
Într-o bună parte dintre zonele ameninţate de sărăcie, subdezvoltare, ca Oltenia sau Moldova, e necesară o autostradă, care există în Master Planul UE. Este vorba despre „axele sărăciei“, pe relaţia Lugoj – Turnu Severin – Calafat – Alexandria – București. Apoi, importante mai sunt conexările dintre Târgu Mureș și Iași și cea dintre București și duo-ul Iași – Suceava.
„Odată ce avem această infrastructură, intră în funcţiune teoria polilor de creștere“, a explicat RL Sorin Dinu. Astfel, „ai niște poli de dezvoltare care produc mutaţii sociale în toată ţara. Apare întâi industria ușoară, mai intensivă în forţă de muncă. Pe măsură ce cresc salariile, trebuie mers pe zona mai robotizată. Atunci, dezvoltarea se duce spre exterior, în cercuri concentrice, iradiind din polii de dezvoltare“, detaliază Dinu.
237 de miliarde de dolari este necesarul de investiţii în infrastructură până în anul 2014
De la Iași, iradiază spre restul Moldovei, de exemplu. „Astfel, apare un efect de antrenare și pentru restul zonelor ţării. „Centrul crește, periferia crește și ea. Ridici periferia“, spune expertul.
Din aceste zone, spune Sorin Dinu, „trebuie să porneas-că infrastructură foarte bună, care se mută spre periferia zonei. La un moment dat, zonele de influenţă se intersectează și periferia crește, generând creșterea salariilor, investiţii și locuri de muncă“.
„Fermierii români nu ar mai trebui să facă jocul traderilor şi să vândă imediat la recoltare. Băncile dau acum credit fermierilor cu 2% dobândă.“
Pe piaţa comerţului cu cereale din România activează trei dintre cei mai mai mari patru traderi din lume, respectiv ADM, Bunge şi Cargill, lipsind doar compania Louis Dreyfus din aşa-numitul „ABCD” al comerţului cu cereale.
Prezenţa corporaţiilor agricole în România reprezintă o miză uriaşă pentru traderii străini în contextul în care România are producţii bogate, fermierii se grăbesc să-şi vândă marfa la recoltare pentru că nu au spaţii de depozitare sau cashflow disponibil pentru reînfiinţarea culturilor, iar sectorul zootehnic nu este suficient de dezvoltat pentru a prelua cea mai mare parte a recoltelor.
„Produsele agricole din România sunt foarte ieftine pentru că nu avem o a doua alternativă. Nu avem bani sau spaţii de depozitare. Toţi guvernanţii le-au dat lor spaţiile de depozitare pe bani de nimic. Acum au monopol şi fac ce vor cu noi. Bursa cerealelor este făcută tot de ei, pentru că ei sunt jucătorii de pe piaţă, ei participă la bursă. Noi nu facem decât să ne uităm”, a declarat pentru ZF Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, din judeţul Arad, un business de 30 mil. euro din producţia de preparate din carne, produse lactate şi produse de panificaţie în sistem integrat, spune că traderii şi-au găsit aici mediul propice pentru a face business datorită faptului că România are o suprafaţă mare de tren agricol, iar producţiile fermierilor români sunt în creştere. Fermierul din Arad atrage însă atenţia producătorilor agricoli să nu îşi vândă producţiile la recoltare, ci să le depoziteze în aşteptarea unui preţ mai bun.
„Fermierii români nu ar mai trebui să facă jocul traderilor şi să vândă imediat la recoltare. Băncile dau acum credit fermierilor cu 2% dobândă. Nu merită să vândă primului venit, cum au făcut până acum. Când recoltau, tirurile erau la capăt de parcele. Producţia merită ţinută până când va fi la mare căutare. E adevărat că unii fermieri sunt puţin decapitalizaţi, pentru că toată lumea când are un ban face o investiţie într-un tractor, o combină, un spaţiu de depozitare sau în pământ. Eu am primit o ofertă de 0,70 lei pe kilogramul de porumb, dar aştept până în iarnă-primăvară, când primesc 0,90 lei pe kilogram”, a spus Dimitrie Muscă.
Pe de altă parte, fermierul Alexandru Gheorghe, proprietarul Somalex, spune că producătorii au început deja să îşi înfiinţeze spaţii de depozitare, astfel că nu este neapărat rentabil să păstrezi cerealele, pentru că preţurile au ajuns la un nivel similar pe tot parcursul anului.
„Cât să ţii la preţ dacă asta e preţul pieţei şi toţi îţi oferă la fel? Chiar dacă ai spaţiu de depozitare, tot trebuie să vinzi la un moment dat. Eu am spaţii de depozitare de mai mulţi ani. Acum câţiva ani era o afacere să-ţi stochezi produsele, pentru că majoritatea producătorilor vindeau la recoltare neavând silozuri, dar cu trecerea timpului o mare parte din producători şi-au creat spaţii de depozitare, iar preţurile s-au aplatizat pe tot parcursul anului.”
Valoarea totală a producţiei ramurii agricole a fost 15,4 mld. euro anul trecut, din care producţia vegetală reprezintă circa 10 mld. euro, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
România a exportat anul trecut produse agricole sub formă de materie primă brută neprelucrată în valoare de 3,75 mld. euro, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, acesta fiind cel mai mare avans înregistrat în ultimii patru ani, potrivit sursei citate.
Cei mai mari cinci traderi au afaceri de 2,5 mld. euro
Primii cinci cei mai mari traderi din România, ADM, Ameropa, Cargill, Glencore şi COFCO, au vândut anul trecut cereale şi oleaginoase în valoare de 2,5 mld. euro, cât reprezintă cifra de afaceri cumulată a celor cinci companii, vânzări totate în creştere cu 16% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF.
Liderul comerţului cu cereale în România este de departe ADM Trading, cu afaceri de 3,3 mld. lei (748 mil. euro) în 2016, rezultate obţinute cu ajutorul a doar 77 de salariaţi. Compania a raportat însă pierderi în 7 din ultimii 10 ani, potrivit datelor publice.
Şantierul naval Vard Tulcea, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa construcţiilor navale, a adus 40 de sudori şi lăcătuşi din Polonia pentru a lucra două-trei luni în şantier, până reuşeşte să aducă forţa de muncă din Vietnam.
„Birocraţia este foarte mare, procesul de aducere forţă de muncă din Vietnam este greoi. Am adus până acum doar 20 de muncitori din Vietnam (dintr-un total de 300 de sudori şi lăcătuşti puşi pe listă – n. red.)“, a spus pentru ZF Tudore Ţopa, şeful şantierului naval Vard Tulcea. În companie lucrează 2.850 de angajaţi, dar pentru a onora comenzile şantierul are nevoie de 3.500 de angajaţi proprii, potrivit lui. Vard Tulcea este cel mai mare angajator din Tulcea, judeţ în care rata şomajului era de 5,3% anul trecut, adică figurau la Statistică 4.400 de şomeri. „Am semnat recent pentru şcolarizarea elevilor pentru meseriile de lăcătuş şi sudor, pentru două clase, fiecare cu 28 de elevi. Îi angajăm direct în şantier“, a spus el. Şantierul naval a semnat un acord cu Colegiul Anghel Saligny şi cu Primăria Tulcea pentru pregătirea elevilor în vederea asigurării forţei de muncă.
Afacerile şantierului s-au ridicat la 335 de milioane de lei anul trecut, faţă de 808 milioane de lei cu un an în urmă, dar Vard Tulcea a trecut pe profit net de 4,2 milioane de lei în 2016 faţă de pierderi de 23 de milioane de lei în anul anterior.
Ca parte a proiectului liniei de cale ferata Baku-Tbilisi-Kars, anul viitor, Turcia va inaugura centrul logistic aflat in prezent in constructie in Kars. Costul proiectului este estimat la aproximativ 94,3 milioane de lire turcesti (26,6 milioane de dolari). Centrul este construit pe un teren cu o suprafata de 300.000 de metri patrati. Conform Ministerului Transporturilor, 16 km de cale ferata vor fi construiti in cadrul centrului logistic care va fi conectat la linia de cale ferata Kars-Erzurum.
Acordul cu privire la dezvoltarea centrului logistic a fost semnat in iulie 2017 in timpul vizitei Directorului Cailor Ferate din Azerbaidjan, Javid Gurbanov, in Provincia Kars.
In aprilie, Ministrul Transporturilor, Ahmet Arslan, a lansat inceperea lucrarilor la Centrul Logistic Kars in cadrul unei ceremonii inaugurale.
Centrul logistic va manipula 412 000 tone de marfuri pe an.
Linia de cale ferata Baku-Tbilisi-Kars este un nou coridor care va conecta Azerbaidjan, Georgia si Turcia pe o distanta de 839,6 km si care va fi lansat in octombrie anul acesta.
In iulie, a avut loc prima cursa test a unui tren de pasageri pe ruta Baku-Tbilisi-Kars din Turcia catre Georgia. Calatoria, care a durat aprox. 3 ore, s-a incheiat in statia Akhalkalaki, de langa Georgia.
Conform estimarilor, capacitatea initiala a liniei va fi de 6,5 milioane de tone de marfa si 1 milion de calatori. Anul viitor, capacitatea va creste la 3 milioane de calatori si 17 milioane de tone de marfa.
În primul trimestru volumul de mărfuri transbordate prin intermediul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti a constituit 184,4 mii tone, ceea ce este de 1,5 ori mai mult decât în perioada a referița a anului 2016. Pe parcursul acestei perioade Portul Internațional a acostat și a deservit 56 diverse tipuri de nave, inclusiv vase petroliere.
Potrivit Infotag, cu referire la raportul Ministerului Economiei, volumul total al investițiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, a constituit $68,5 mil., inclusiv $100 mii. în perioada ianuarie – martie. Investitorul General ÎCS „Danube Logistics” SRL a investit $50 mil., iar S.C. „Trans Cargo Terminal” SRL, care a efectuat construcția şi exploatarea terminalului cerealier a investit $12,5 mil.
Ce mai mult în perioada ianuarie – martie s-a exportat prin intermediul terminalului cerealier 88,7 mii tone de producție cerealieră, ceea ce constituie cu 37,1% mai puțin faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.
La capitolul importuri, în această perioadă pe teritoriul terminalului petrolier al Portului Internaţional au fost importate 58,6 mii tone de producție petrolieră, ceea ce este de 1,9 ori mai mult decât în primul trimestru 2016. Concomitent, prin intermediul terminalului petrolier au fost exportate 4,2 mii tone de produse petroliere. Iar, încă aproximativ 18,5 mii tone de produse petroliere erau depozitate la finele perioadei de raportare.
Prin intermediul terminalului de mărfuri generale și containere au fost transbordate 22 mii tone de mărfuri (diverse materiale de construcție, metale, containere, produse ambalate – „I”), dintre care 5,8 mii tone de mărfuri au fost importate în port din exteriorul țării și 16,1 mii tone au fost exportate. De asemenea, în această prioadă au fost exportate 15,6 mii tone de ulei vegetal.
În primele trei luni volumul comerțului angro realizat în Portul Internaţional a constituit 1131,6 mil. lei.
Investitorul General și „Trans Cargo Terminal” au continuat să presteze servicii portuare, volumul cărora a constituit 46,8 mil. lei (+8,1%), servicii de arendă în sumă de 5,1 mil. lei şi servicii comunale în sumă de 140 mii lei.
În ianuarie-martie rezidenţii au achitat diverse impozite şi taxe în sumă de 114,2 mil. lei sau de 1,5 ori mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului 2016, inclusiv 49,7 mil. lei accize, 58,2 mil. lei – TVA, 2,6 mil. lei – pentru proceduri vamale.
Numărul scriptic al angajaților rezidenţilor, ce activează pe teritoriul Portului Internaţional constituie 444 persoane, care dețin un salariu mediu de 10 mii lei.
„Danube Logistics” a semnat în anul 2004 un acord investițional cu Guvernul Republicii Moldova pentru construcția portului Giurgiulești. Acționarii „Danube Logistics” sunt „Danube Logistics Holding” BV (Olanda) și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Portul a fost construit pe malul Dunării, la confluența râului Prut în apropierea satului Giurgiulești. În imediata vecinătate este portul românesc Galați și cel ucrainean – Reni.
Volumul de mărfuri transbordate prin Portul Giurgiulești a sporit de 1,5 ori
Port Constanța
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a verificat luni stadiul lucrărilor de dragaj în Portul Midia, spunând că acest proiect, care va continua apoi în Portul Constanţa, îşi propune să ducă la cotele proiectate iniţial adâncimea în cele două porturi. El a menţionat că după dragajul de întreţinere urmează să fie făcut şi dragajul de investiţie, valoarea acestui proiect ridicându-se la 47 de milioane de euro.
Ministrul a făcut, luni, o vizită în Portul Midia pentru a vedea stadiul lucrărilor de dragaj, la finalul acesteia susţinând o conferinţă de presă.
“Am pornit să vedem prima etapă a unui proiect care a demarat în cursul săptămânii trecute şi mă refer la dragajul de întreţinere, un dragaj care nu a mai fost făcut în Portul Constanţa de mai bine de 10 ani. Practic, scopul acestui proiect şi acestei investiţii este de a duce la cotele proiectate iniţial adâncimea prin dragare în Portul Midia şi în Portul Constanţa. În următoarele trei săptămâni se va finaliza dragajul aici, în Portul Midia, urmând ca ulterior cele două drage să se deplaseze către Portul Constanţa”, a declarat ministrul, în conferinţa de presă.
El a menţionat că după dragajul de întreţinere urmează să fie realizat şi dragajul de investiţie, valoarea acestui proiect ridicându-se la 47 de milioane de euro.
“Proiectele nu se opresc aici, chiar în acest moment avem pornită procedura de achiziţie pentru serviciile de dragaj, pentru dragajul de investiţie de această dată, un proiect de 47 de milioane de euro, care, pe lângă dragajul propriu-zis, presupune şi achiziţionarea unei nave care va efectua măsurătorile necesare pentru atingerea adâncimilor propuse prin acest proiect”, a explicat Răzvan Cuc.
La rândul său, directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a spus că lucrările de dragaj în Portul Midia facilitează accesul navelor de mare capacitate.
“Am început acest dragaj de întreţinere după zece ani de zile. Ca să înţelegeţi proporţia, baza de intrare aici, în Portul Midia, era undeva la şase metri, la ora la care vorbim acum este la zece metri. Deci facilitează accesul navelor într-adevăr de mare capacitate, mai ales în cele câteva terminale petroliere care se află în zona Midia”, a explicat directorul CN APMC.
El a mai spus că, după finalizarea lucrărilor în porturile Midia şi Constanţa, va fi scos un nou caiet de sarcini pentru porturile Constanţa Sud Agigea şi Mangalia, astfel încât şi acestea să fie aduse la cotele proiectate.
Lucrările de dragaj în porturile Midia şi Constanţa sunt realizate de firma Impresa Di Costruzioni ING. E. Mantovani S.P.A, valoarea contractului fiind de aproape 11 milioane de lei, fără TVA, durata acestuia fiind de 12 luni.
Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a fost astăzi în portul Midia pentru a verifica lucrările de dragaj, o operațiune care a început în 26 iulie și se desfășoară pe durata unui an, la Midia și în portul Constanța. Lucrarea, cîștigată de o companie italiană, costă peste 11 milioane de lei și se efecturează pentru a mări adâncimea acvatoriului portuar, permințându-se, astfel, operarea unor nave cu capacități mari.
Președintele CJ Constanța, Horia Țuțuianu, a dezvăluit, astăzi, în portul Midia că ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a vizitat portul Constanța de șase ori de la preluarea mandatului. Ministrul a fost informat de directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC), Nicolae Dan Tivilichi, că după lucrările de dragaj de intervenție în portul Midia noua adâncime a apei este de 10 metri, cu patru mai mult decât în urmă cu trei săptămâni când au început lucrările. “Dragajul de întreținere va continua. Nu ne vom opri până nu aducem porturile Midia, Constanta si Mangalia la adâncimile de proiectare”, a spus directorul CNAPMC.
Ministrul Transporturilor Alexandru Răzvan Cuc a explicat că, după portul Midia, dragajul de întreținere va continua în portul Constanța. “Proiectele din port nu se opresc aici. S-a lansat deja procedura de achiziție pentru dragajul de investitii, in valoare de 47 milioane euro, care include și cumpărarea unei nave de colectare deșeuri. Se demarează și programul de încadrare cadastrală a portului Constanța”, a informat ministrul Transporturilor, într-o conferință- de presă la bordul navei de protocol a CNAPMC, Anghel Saligny. Iar directorul general al portului Constanța, Nicolae Dan Tivilichi a anunțat și intenția ca portul Midia să capete statut de zonă liberă.
http://evz.ro/porturile-maritime-vor-opera-nave-cu-capacitati-uriase-dragaj.html
Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a declarat luni după-amiază, în cadrul unei vizite de lucru în Portul Midia, că pentru prima dată după foarte mult timp lucrurile evoluează bine în cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța SA, atât în planul relansării investițiilor private directe, al implementării proiectelor finanțate din fonduri europene și guvernamentale, cât și al debirocratizării și recâștigării încrederii operatorilor privați.
„Am fost foarte încântat să observ în ultimele șase luni o accelerare și debirocratizare a procedurilor din cadrul portului. Știu că au fost semnate și contractele cu operatorii tradiționali din porturi, ceea ce va facilita dezvoltarea investițiilor, în cadrul portului, de către aceștia, având o predictibilitate asupra contractelor pe care le-au semnat și a investițiilor pe care le vor face. Alte investiții de un impact important și benefic pentru operatori — proiectul de cadastrare ce va fi finalizat în următoarele trei luni, astfel încât să nu mai existe situații de suprapunere. Un alt proiect important, de 17 milioane de euro, este cel privind construcția unei nave specializate și construirea unei uzine pentru tratarea deșeurilor colectate de la nave. Lucrurile stau bine, mă declar mulțumit de activitatea domnului director general Dan Tivilichi și constat că ceea ce și-a propus a dus la îndeplinire, respectând termenele și deblocând proiecte care nu s-au mai realizat de foarte mult timp în port” — a declarat ministrul Transporturilor.
În context, întrebat despre îngrijorarea manifestată de către operatorii portuari în legătură cu prelungirea interimatului la conducerea CNAPM, ministrul a spus că sunt în derulare procedurile legale pentru numirea unei administrații titulare, în concordanță cu prevederile legale, dar că interimatul nu afectează cu nimic buna funcționare a companiei, după cum se poate observa.
„În momentul în care un om vine și deblochează lucrurile, având toată susținerea ministerului, eu nu văd care este problema celor care contestă și vin să aducă în discuție un anume interimat și se gândesc că ar putea să vină altcineva la conducerea portului și să schimbe bunul mers al lucrurilor. Noi avem o legislație privind guvernanța corporativă, care presupune câțiva pași de urmat. Acești pași trebuie făcuți legal și să respectăm termenele. Domnul director general Tivilichi a deblocat și a debirocratizat activitatea executivă din port, ceea ce noi apreciem foarte mult. (…) Lucrurile astea puteau fi făcute și înaintea lui, dar nu s-a întâmplat să fie. Noi am reușit, în Ministerul Transporturilor, să deblocăm foarte multe proiecte, practic urmând pașii logici, firești, legali, lucru care a fost înțeles de la managementul de vârf până la cel care execută și elaborează documentele. Nu putem să mai stăm luni de zile să plimbăm trei hârtii într-o administrație sau în cadrul ministerului. Lucrurile se pot face și în două zile, numai că evaluăm mult mai bine oamenii care au atribuții de conducere și directorii de sub domnul Tivilichi: care nu-și fac treaba, pleacă acasă. Referitor la provizoratul de la conducerea CNAPM Constanța SA, (…) sunt etape care vor fi parcurse, dar eu vă spun că rezultatele domnului director general Tivilichi vorbesc de la sine și nu sunt motive ca cineva să-și facă probleme pentru dânsul” — a concluzionat ministrul Alexandru Răzvan Cuc, la finalul vizitei în Portul Midia.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța S.A. estimează pentru anul acesta realizarea unui volum total de peste 23,4 milioane tone marfă operată din tranzitul de cereale, ceea ce i-ar conferi celui mai important hub cerealier de la Marea Neagră primul loc la nivel european pe acest segment specializat.
Directorul general al CNAPM Constanța, Nicolae Dan Tivilichi, a declarat, pentru AGERPRES, că se așteaptă ca până la sfârșitul anului prin terminalele specializate din Portul Constanța să fie operate cu trei milioane de tone de cereale mai mult față de sezonul trecut și astfel hubul constănțean să-și mențină supremația la nivel european, obținută anul trecut, când a detronat pentru prima dată după mulți ani portul francez Rouen.
„Categoric vom deține pentru al doilea an consecutiv primul loc între porturile europene la exportul de cereale și estimăm că vom avea o creștere chiar de peste trei milioane de tone, dar acest deziderat este legat de autostrada fluvială Dunărea, de cât de bine sunt menținute adâncimile de navigație atât în sezonul secetos cât și pe parcursul întregului an, prin operațiuni de dragaj. Noi ne fondăm prognoza în domeniul operării cerealelor pe baza estimărilor de trafic transmise de cei mai importanți operatori specializați din Portul Constanța, care la rândul lor în multe cazuri sunt companii subsidiare ale marilor comercianți americani, chinezi și elvețieni ce acționează pe piața internațională de profil și anul acesta se pare că a fost din nou unul fast pentru agricultorii din zona geografică la care este racordată Portul Constanța”, a declarat Dan Tivilichi, pentru AGERPRES.
Potrivit CNAPM S.A., traficul de cereale prin Portul Constanța a crescut de peste trei ori în ultimii nouă ani, această categorie de materie primă ajungând să genereze aproximativ 30% din totalul mărfurilor tranzitate în primul semestru din acest an, exportul de cereale derulându-se și în afara perioadei de campanie agricolă.
În Portul Constanța operează zece terminale de cereale cu o capacitate totală autorizată pentru depozitare de peste 1,2 5 milioane de tone de cereale, ceea ce reprezintă aproximativ 50% din cea a județului Constanța și 7% din totalul existent la nivel național, mai mult de jumătate din aceste silozuri portuare fiind construite în ultimii 10 ani. La începutul acestei veri, administratorii celui mai mare operator român de materii prime solide vrac, din arealul Mării Negre, Comvex S.A, au lansat investiția pentru construirea unui terminal de cereale cu capacitatea de stocare și operare de 200.000 tone.
Prin terminalele de grâne ale portului Constanța se derulează și exporturi agricole ale Serbiei, Ungariei, Bulgariei și Austriei și tot de aici se fac expediții către: Albania, Algeria, Bangladesh, Brazilia, Cipru, Croația, Egipt, Etiopia, Israel, Irak, Japonia, Coreea de Sud, Kuweit, Liban, Pakistan, Portugalia, Georgia, Germania, Grecia. De regulă, prin danele specializate ale Portului Constanța tranzitează cereale și către: Austria, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia, Ucraina, Croația, Germania, Slovacia.
Ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, a făcut, astăzi, o vizită în Portul Midia pentru a verifica stadiul lucrărilor de dragaj.
Corespondentul RRA în Constanţa, Mona Constantinescu, vine, acum, cu detalii în direct. Bună ziua Mona. Te ascultăm.
Reporter: Bună ziua. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a atribuit recent contractul de dragaj de întreţinere în bazinele şi şenalele porturilor.
Dragajul se realizează în vederea aducerii la cote corespunzătoare a adâncimilor în zonele propuse din porturile Constanţa şi Midia, aproximativ 9 – 10 m.
Într-adevăr, astăzi ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a făcut o vizită de lucru în Portul Midia, unde în urmă cu două săptămâni au fost demarate lucrările de dragaj.
Ministrul transporturilor a fost mulţumit de stadiul lucrărilor şi a precizat că imediat după finalizarea acestora se va trece la o nouă etapă în Portul Constanţa.
Un alt proiect, care va fi demarat în curând, este cel de dragaj de investiţii, de data aceasta, şi care, în cadrul căruia se va achiziţiona o navă pentru măsurători.
Este vorba despre un proiect de 46 de milioane de euro. De altfel, acestea nu sunt singurile proiecte de investiţii în porturile de la Marea Neagră.
Un alt proiect deosebit este cadastrarea porturilor în aşa fel încât să nu mai existe suprafeţe care să se suprapună.
Investiţiile în Portul Constanţa vor continua. Este declaraţia ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, prezent astăzi la Constanţa pentru a verifica stadiul lucrărilor de dragaj din acvatoriul Portului Midia. Directorul Administraţiei Porturilor Maritime a spus că odată accestea finalizate, în Portul Midia vor putea intra nave de până la 120.000 de tone.
OPERAȚIUNI DE DRAGAJ ÎN PORTUL MIDIA
După mai bine de zece ani în porturile Constanța și Midia au loc ample operațiuni de dragaj. Proiectul Administrației Porturilor Maritime Constanța are o valoare de 5 milioane de euro și are scopul de a crește capacitatea bazinelor portuare de a primi nave de mare tonaj. Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat astăzi că acest proiect va fi continuat, astfel încât portul Constanța să devină din ce în mai competitiv.
Ministrul a mai spus că, până în prezent, proiectele implementate de conducerea APMC au respectat termenele. La rândul său, directorul Administrației Porturilor Maritime Constanța a anunțat că pe lângă aceste lucrări de investiții, lucrează în prezent, împreună cu ministeru,l pentru a transforma Portul Midia în port liber.
„Acest proiect va readuce acvatoriul portuar la stadiul la care a fost proiectat, ceea ce va condce la oportunitatea de a putea primi în acest port nave mult mai mari”, a declarat Dan Tivilichi, directorul APMC.
Tivilichi a explicat faptul că prin aceste lucrări de dragaj, în portul Midia adâncimea va crește de la șase metri cât este în prezent, până la aproape 10 metri, ceea ce ar permite intrarea în port și unor nave de 120.000 de tone, cu pescaj mult mai mare. Prezent la întâlnire a fost și președintele Consiliului Județean Constanța.
Președintele Consiliului Județean Constanța a explicat că investițiile din portul Midia și Constanța, coroborate cu cele în infrastructura rutieră, reprezintă un mare beneficiu pentru devoltarea economică a județului nostru.
Pe data de 26 iulie 2017, a început execuţia dragajului de întreţinere în porturile maritime româneşti. Contractul, în valoare de 10.939.635,25 lei (fără TVA), a fost atribuit, prin intermediul sistemului electronic de achiziţii publice, asocierii dintre firmele Impresa Di Costruzioni ING. E. Mantovani SPA şi Consal Trade SRL.
Mai întâi, navele de dragaj „Astra” (prevăzută cu utilaj absorbant-refulant) şi „Gioacchino Bacheto” (dotată cu utilaj de dragaj mecanic) au operat în portul Midia. Urmează să li se alăture „Angelo B”. Volumul estimat al lucrărilor din acest port este de 52.000 metri cubi, iar la Constanţa, 440.000 metri cubi.
Până în prezent, la Midia, s-a finalizat dragajul în zona molurilor 1, 2 şi 4. Beneficiarul, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a efectuat măsurători hidrografice şi, acolo unde cota de dragaj nu a fost atinsă, a solicitat remedieri.
Întrucât situaţia de sub apă este diferită de volumul de lucrări prevăzut în proiect, Administraţia portuară va iniţia o nouă procedură de achiziţie, pentru realizarea lucrărilor până la cotele de dragaj stabilite.
v v v
Pe data de 14 august, însoţit de Horia Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, şi Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CNAPMC, ministrul transporturilor, Răzvan Alexandru Cuc, a efectuat o vizită în portul Midia, pentru a vedea utilajele de dragat la lucru. Cu acest prilej, a organizat o conferinţă de presă la bordul navei „Anghel Saligny”.
„Am venit să văd prima etapă a unui proiect care a demarat săptămâna trecută, dragajul de întreţinere, care nu a mai fost făcut în porturile Constanţa şi Midia de mai bine de zece ani – a declarat ministrul. În prezent, se desfăşoară procedura de achiziţie pentru dragajul de investiţii, un proiect de 47 milioane de euro, care presupune şi achiziţionarea unei nave ce va efectua măsurători hidrografice.
Am fost foarte încântat să constat că în ultimile şase luni s-a produs o accelerare a activităţilor şi că s-au semnat contractele cu operatorii tradiţionali din porturi, fapt ce va duce la relansarea investiţiilor.
În termen de două luni, va fi finalizată cadastrarea domeniului public portuar, lucrare benefică operatorilor şi portului Constanţa.
Un al proiect vizează construcţia unei nave pentru colectarea deşeurilor şi a unei staţii pentru prelucrarea lor.
Lucrurile sunt pozitive. Mă declar mulţumit de activitatea de până acum a domnului director Tivilichi. Ceea ce şi-a propus a realizat, respectând termenele şi deblocând proiecte care nu s-au mai făcut de mult timp în port.”
Horia Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, a ţinut să remarce faptul că Răzvan Cuc este „singurul ministru din ultimi zece ani care a venit de şase ori în judeţul nostru în şase luni. A demarat multe investiţi în judeţul Constanţa. Orice investiţie care se face în port este benefică atât operatorilor economici, cât şi locuitorilor judeţului.”
La rândul său, Nicolae Dan Tivilichi a ţinut să remarce susţinerea de care se bucură portul Constanţa din partea ministrului Cuc, în toate proiectele sale. Referindu-se la lucrările de dragaj, şeful CNPAMC a spus: „Ca să înţelegeţi amploarea lucrărilor, adâncimea la intrarea în portul Midia era de circa şase metri. Acum este de zece metri. Astfel, se facilizează accesul navelor de mare capacitate, mai ales în terminalele petroliere.”
Apoi, Tivilichi a dat o veste mult aşteptată de operatori: „Cu ajutorul ministerului, suntem foarte aproape să transformăm portul Midia în zonă liberă.” Noul statut va duce la creşterea atractivităţii portului Midia şi, drept urmare, a traficului de mărfuri.
În primele şase luni ale anului 2017, prin sistemul electronic de achiziţii publice, CNAPMC a semnat contracte şi a lansat proceduri de contractare în valoare de 70 milioane de euro. Dar proiectul cel mai spectaculos aflat în pregătire este investiţia de la molul nr. 3 al portului Constanţa, în valoare de aproape 300 milioane de euro. Graţie lui va fi dată în folosinţă o suprafaţă uriaşă de teren, de peste 800.000 metri pătraţi.
„Este prima dată când un ministru român al transporturilor se implică puternic în rezolvarea problemei navigaţiei pe Dunăre. Întreaga comunitate portuară a salutat întâlnirea de la Sofia cu ministrul bulgar al transporturilor, pe tema efectuării, în perioada imediat următoare, a lucrărilor de dragaj pe Dunăre, tocmai pentru a aduce în portul Constanţa o cantitate mai mare de mărfuri”, a afirmat Tivilichi.
Referindu-se la evoluţia traficului de mărfuri, el a dat asigurări că „până la sfârşitul acestei luni, în ciuda greutăţilor întâmpinate în iarnă, portul Constanţa va depăşi nivelul traficului de anul trecut.”
Răspunzând întrebărilor ziarului „Cuget Liber” referitoare la legăturile feroviare precare ale portului Constanţa cu Europa Centrală şi de Est, ministrul a explicat că, în prezent, se execută lucrări de modernizare pe o serie de tronsoane ale coridoului IV, Constanţa – Arad, pentru creşterea vitezei de rulare, dar prioritară rămâne achiziţia de material rulant de către operatorii care activează în transportul de marfuri.
În privinţa transportului de ferry-boat între Constanţa şi porturile de la Marea Neagră, Răzvan Cuc a afirmat: „Când Fondul Suveran va începe să genereze veniturile necesare, ne vom apleca asupra achiziţionării unor ferry-boat-uri noi.” Întrebat de „Cuget Liber” dacă în Fondul Suveran vor fi incluse şi administraţiile infrastructurilor feroviare, rutiere şi portuare, Cuc a spus: „Vom vedea!”
Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc a ajuns în cursul zilei de azi în Portul Midia. Alături de acesta se află și directorul CN APMC, Dan Tivilichi, dar şi preşedintele CJC Horia Ţuţuianu.
Motivul vizitei – faptul că CN APMC a finalizat dragajul șenalului navigabil și a pasei de intrare din Portul Midia până la cota de proiectare.
„Am venit să vedem prima etapă a unui proiect care a fost demarat în cursul săptămânii trecute. Mă refer la dragajul de întreţinere, care nu a mai fost făcut de mai bine de 10 ani. Scopul investiţiei este de a aduce la cotele proiectate iniţial adâncimea, prin dragare, în portul Midia şi Portul Constanţa. Următoarele trei săptămâni se va efectua dragajul în portul Midia, urmând să se deplaseze către Portul Constanţa. Cel mai important este că lucrările nu se opresc aici. Avem pornită procedura de achiziţii pentru drajanul tehnic, investiţie de 47 milioane de euro, care presupune, pe lângă dragaj, şi achiziţionarea unei nave care va efectua şi măsurătorile adâncimilor. De asemenea, sunt bucuros să constat că în ultimile şase luni există o procedură accelerată a achiziilor din Portul Constanţa. Au fost încheiate deja şi contractele cu opetarorii din Port. Sunt investiţii de impat pentru Portul Constanţa. La fel şi proiectele cadastrale vor fi gata în trei luni. Lucrurile sunt pozitive. Mă declar mulţumit de activitatea directorului CN APMC, Dan Tivilichi“, a precizat ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța SA a finalizat dragajul șenalului navigabil și a pasei de intrare din Portul Midia până la cota de proiectare. Potrivit directorului general al CNAPM, Dan Nicolae Tivilichi, compania intaliană Impresa Di Costruzioni ING. E. Mantovani S.P.A a finalizat la sfârșitul săptămânii trecut operațiunile de dragare a sedimentelor de pe șenalul navigabil al Portului Midia, aducând adâncimile de navigație la pescajul maxim prevăzut în proiectul de construcție de 8,50 m, de la 8,20 metri, ceea ce permite operarea eficientă a navelor de până la 50.000 tdw.
„După 10 ani, am reușit reluarea dragajului de întreținere în incintele acvatoriilor operate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța S. A, în porturile Midia, Constanța nord și Constanța sud. S-a constatat însă prezența unui volum mult mai mare de depuneri sedimentare, decât cel estimat inițial, de 500.000 metri cubi, și am decis ca după degajarea întregii cantități de sedimente prevăzută în actualul contract să continuăm proiectul și să includem și Portul Mangalia, până la atingerea adâncimilor din proiectul de construcție, urmând ca o nouă cerere de ofertă pentru servicii similare să fie publicată pe SEAP. Actuala etapă de dragaj trebuie să se încheie în luna decembrie, dar contractantul a promis că va aduce încă două nave și estimează că va putea finaliza operațiunile în maximum patru luni. În a doua licitație cu siguranță va fi inclus și Portul Mangalia pentru realizarea operațiunilor de dragaj”, a declarat Dan Tivilichi.
Conform directorului general al CNAPM, în prezent, antreprenorul italian lucrează în Portul Midia cu o dragă absorbant-refulantă, cu capacitatea de 6.000 mc ridicare hidrografică (MCRH)/zi și capacitate de stocare la bordul navei de 7.000 mc.
Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a declarat astăzi la Constanţa, că după foarte mult timp lucrurile evoluează bine în cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa SA, atât în planul relansării investiţiilor private directe, al implementării proiectelor finanţate din fonduri europene şi guvernamentale, cât şi al debirocratizării şi recâştigării încrederii operatorilor privaţi.
Potrivit Agerpres, întrebat despre îngrijorarea manifestată de către operatorii portuari în legătură cu prelungirea interimatului la conducerea CNAPM, ministrul a spus că sunt în derulare procedurile legale pentru numirea unei administraţii titulare, în concordanţă cu prevederile legale, dar că interimatul nu afectează cu nimic buna funcţionare a companiei, după cum se poate observa. “În momentul în care un om vine şi deblochează lucrurile, având toată susţinerea ministerului, eu nu văd care este problema celor care contestă şi vin să aducă în discuţie un anume interimat şi se gândesc că ar putea să vină altcineva la conducerea portului şi să schimbe bunul mers al lucrurilor. Noi avem o legislaţie privind guvernanţa corporativă, care presupune câţiva paşi de urmat. Aceşti paşi trebuie făcuţi legal şi să respectăm termenele. Domnul director general Dan Tivilichi a deblocat şi a debirocratizat activitatea executivă din port, ceea ce noi apreciem foarte mult”.
Pe parcursul vizitei, ministrul Transporturilor a fost însoţit şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Ţuţuianu şi de directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Dan Tivilichi.
Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc a ajuns în Portul Midia, în cursul zilei de luni, 14 august. Alături de acesta se află și șeful CJC, Marius Horia Țuțuianu, dar și directorul CN APMC, Dan Tivilichi. Este vorba despre faptul că CN APMC a finalizat dragajul șenalului navigabil și a pasei de intrare din Portul Midia până la cota de proiectare.
„Am pornit să vedem prima etapă a unui proiect, care a demarat în cursul săptămânii trecute și mă refer la dragajul de întreținere, un dragaj care nu a mai fost făcut în Portul Constanța de mai bine de 10 ani de zile. Scopul acestui proiect și al acestei investiții este de a aduce la cotele proiectate inițial adâncimea de dragaj în Portul Midia și Portul Constanța. În următoarele 3 săptămâni se va finaliza dragajul în Portul Midia.
Lucrurile cele mai importante pe care aș vrea să le subliniez sunt că proiectele nu se opresc aici și chiar în acest moment avem pornită procedura de achiziție pentru serviciul de dragaj pentru dragajul de investiții, un proiect de 47 de milioane de euro, care pe lângă dragajul prorpiu zis presupune și achiziționarea unei nave care va efectua măsurătorile necesare pentru atingerea adâncimilor propuse prin acest proiect. Am fost foarte încântat să văd în ultimele 6 luni o accelerare și o debirocratizare a procedurilor din cadrul Portului. Știu că s-au semnat și contractele cu operatorii tradiționali din Port, care va facilita dezvoltarea investițiilor de către aceștia în cadrul Portului”, a declarat ministrul transporturilor, Răzvan Cuc.
Ministrul Cuc a ținut să laude munca formidabilă a șefului de la CN APMC„De asemenea, avem și un proiect prin care va avea ca scop construcția unei nave pentru colectarea deșeurilor și o uzine specializată pentru prelucrarea acestor deșeuri, în valoare de 17 milioane de euro. Lucrurile sunt pozitive. Mă declar mulțumit de activitatea domnului Tivilichi până acum. Ceea ce și-a propus până acum a și realizat, respectând termene și deblocând proiecte care nu s-au mai făcut de mult timp în port”, a punctat Răzvan Cuc.
„Salut vizita domnului ministru în județul Constanța. Aș vrea să îi mulțumesc încp o dată pentru că este a 6-a vizită, 3 oficiale și 3 neoficiale. Cred că este singurul ministru care în 10 ani, vine de 6 ori într-un județ în 6 luni. Am demarat multe proiecte importante pentru Constanța. Știu că orice investiție care se face în Port este foarte benefică atât locuitorilor din Constanța, cât și operatorilor economici. Vreau să vă anunț că proiectele pe care le-am demarat, sunt pe termen scurt și pe termen lung. Mă refer la proiectele pe infrastructură rutieră și cele din Portul Constanțam care sunt conștient că trebuie să menținem totul la cel mai înalt nivel”, a declarat Marius Horia Țuțuianu.
„Suntem onorați de vizita domnului ministru. Nu e nici prima vizită și împreună cu domnul ministru avem discuții săptămânale referitoare la situația portului. Portul Constanța chiar s-a bucurat de susținerea Ministerului în tot ceea ce și-a propus. Așa cum am discutat de multe ori cu dumneavoastră, am început acest dragaj de întreținere după 10 ani de zile. Facilitează accesul navelor de mare capacitate, mai ales în zona Midia. Cu ajutorul substanțial al ministerului reușim sau suntem foarte aproape să transformăm portul Midia într-un port zonă liberă.
Este o chestie foarte importantă. Vom continua dragajul de întreținere. Vom scoate un nou caiet de sarcini. Și nu ne vom opri până nu aducem toate porturile, mă refer la Midia, Constanța, Agigea, Mangalia, la cotele proiectate. Portul Constanța este unul din motoarele principale a județului Constanța și a municipiului Constanța. Și când spun județ, trebuie să ne gândim că din administrația portului Constanța se numără și Midia, care e arondată către Năvodari și Agigea care e la Agigea, dar și Mangalia. Încercăm să dezvoltăm toate porturile care se află în jurisdicția administrației”, a declarat Dan Tivilichi.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat astăzi, în timpul vizitei pe care a efectuat-o în Portul Midia, că la nivelul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, este finanţat un proiect ce vizează colectarea deşeurilor.
În acest sens va fi construită o uzină şi va fi achiziţionată o navă de colectare a deşeurilor, un proiect în valoare de 17 milioane de euro.
În ceea ce priveşte proiectul dragajului de întreţinere în porturile Midia şi Constanţa, ministrul Răzvan Cuc a declarant că în următoarele trei luni se va finaliza cel din Portul Midia, urmând ca ulterior să fie dragat și Portul Constanța.
„Un dragaj care nu a mai fost făcut în Portul Constanța de mai bine de 10 ani. Practic scopul acestui proiect și a acestei investiții este de a aduce la cotele proiectate inițial adâncimea prin dragare în Portul Midia și în Portul Constanța. În următoarele trei săptămâni se va finalize dragajul aici în Portul Midia, urmând ca ulterior cele două drăgi să se deplaseze către Portul Constanța”, a precizat ministrul Răzvan Cuc.
Directorul general al APMC, Dan Tivlichi a precizat că săptămânile viitoare va fi scos la licitaţie un nou caiet de sarcini pentru o altă cantitate de material dragat.
Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a făcut o vizită de lucru în Portul Midia, împreună cu directorul Companiei Națională Administratia Porturilor Maritime Constanța, dar și cu președintele Consiliului județean Constanța.
Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, însoțit de directorul Companiei Naționale Administratia Porturilor Maritime Constanța, Dan Tivilichi și Președintele Consiliului Județean, Horia Țuțuianu, a ajuns în Portul Midia. Vizita a fost datorată faptului ca CN APMC a finalizat dragajul canalului navigabil și a pasei de intrare din Portul Midia până la cota de proiectare.
Antrepenorul italian, care se ocupă de proiect, lucrează pentru moment, în Portul Midia, cu o dragă absorbant-refulantă, cu capacitatea de 6.000 mc ridicare hidrografică și capacitate de stocare la bordul navei de 7000 mc.
Înainte de vizita de lucru din Portul Midia, oficialul a participat la comemorarea marinarilor dispăruți în apele mărilor, eveniment desfășurat pe faleza Cazinoului din Constanța.
http://www.tvlitoral.ro/vizita-de-lucru-portul-midia/
Navigatorii consemnează creşteri uşoare la transporturile de mărfuri, dar şi scăderi semnificative la cele de pasageri, dispunând de o flotă şi o infrastructură mult sub potenţialul de livrări, expediţii şi achiziţii, arată statisticile oficiale. România dispune de două nave de pasageri pentru transporturi maritime, având în total 68 de locuri, şi de 75 de nave de pasageri pentru transporturi fluviale (şi pe căile navigabile interioare), cu o capacitate totală de 6.890 de locuri, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Pentru mărfuri, avem 23 de nave de transport pe mare, cu o capacitate totală de 37.328 tdw, la care se adaugă 5 nave pentru peşte, 57 de remorchere şi 277 de alte nave maritime. Iar pe căile navigabile interioare circulă în total 141 de remorchere, 151 de împingătoare, 157 de barje şi alte nave autopropulsate, la care se adaugă 1.145 de nave fără propulsie proprie (tancuri, barje etc.) şi 355 de nave tehnice de serviciu.
Potrivit INS, volumul total al mărfurilor încărcate, transportate şi descărcate în anul 2016 a crescut cu 4% pe căile maritime şi cu 1,5% pe căile navigabile interioare faţă de volumul consemnat în 2015. La capitolul pasageri însă, numărul de persoane transportate a scăzut cu 78,3% pe căile maritime şi cu 9,5% pe căile navigabile interioare.
„Potenţialul României, în special al Portului Constanţa, este foarte mare, având în vedere poziţionarea ca unul dintre cele mai importante porturi maritime ale Uniunii Europene. Din păcate, din cauza infrastructurii precare, expediţiile şi achiziţiile sunt mult sub acest potenţial, aproape că stagnează de mai mulţi ani“, a declarat Cătălin Putineanu, managing director al companiei IB Cargo, specializată în expediţii internaţionale maritime.
„La exporturi, România expediază lemn, fier, cereale şi, mai nou, autovehicule, iar la import achiziţiile reprezintă cam tot ce vedem prin magazine. Grosul vine din Asia la import (în special îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, produse de larg consum, dar şi cauciuc brut), iar la exporturi partenerii noştri sunt ţările arabe, dar şi cele din Asia, unde trimitem cereale şi produse agricole vrac şi ñ mai puţin ñ produse chimice sau input-uri agricole“.
Cătălin Putineanu consideră că ar exista un potenţial remarcabil şi în transporturile de pasageri, dar croazierele sunt încă puţine pentru că vasele respective sunt foarte mari şi nu ar avea unde să acosteze, infrastructura fiind precară.