Revista Presei 14 octombrie 2015

14 Oct / Master planul care i-a învrăjbit pe portuari / Cuget Liber

Proiectul de master plan al portului Constanţa trebuie predat până la data de 31 decembrie 2015, când se încheie perioada de finanţare europeană. Finalizarea lui depinde de avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, care mai aşteaptă, din partea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, câteva completări la ultima versiune primită. Apoi va fi organizată dezbaterea publică.

Aceasta n-ar trebui să fie o simplă formalitate, dat fiind importanţa extraordi-nară a master planului. Documentul reprezintă strategia de dezvoltare a porturilor Constanţa, Midia şi Mangalia pe termen scurt (până în 2020), mediu (2021 – 2030) şi lung (2031 – 2040). Din acest motiv s-a bucurat de atenţia operatorilor portuari, a organizaţiilor sindicale, a ONG-urilor şi a mass-media în timpul procesului de elaborare.

Criticile de care a avut parte master planul au scos în evidenţă atât interesul comunităţii portuare, cât mai ales numeroasele sale lipsuri, în special documentarea insuficientă şi fundamentarea teoretică greşită. S-a arătat că, pe de o parte, master planul face o radiografie lacunară şi incorectă a prezentului, iar pe de altă parte, îi lipseşte viziunea asupra viitorului, respectiv prognoza fluxurilor de mărfuri de pe pieţele cu care sunt conectate porturile maritime româneşti, în funcţie de care se vor face viitoarele investiţii. Pornind de la premise false, autorii proiectului trag concluzii greşite, care stau la baza unor soluţii eronate, susţin criticii. Nu este cazul să intrăm în amănunte. Toate observaţiile şi criticile au fost prezentate detaliat de-a lungul anului, în mass-media. Ceea ce surprinde şi nemulţumeşte este faptul că nu s-a ţinut cont de ele la realizarea variantei finale a master planului, variantă ce poate fi consultată pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediu-lui Constanţa.

Referindu-se la aceasta, Alexandru Muntoiu, preşedintele ONG-ului EcoWatch, a criticat utilizarea termenului de „variantă finală” înainte de dezbaterea publică.

Într-adevăr, cei interesaţi să participe la dezbatere ar putea înţelege că aceasta va fi formală şi că proiectul nu va suferi nicio modificare, chiar dacă observaţiile, pro-punerile şi criticile participanţilor vor fi corecte, chiar dacă argumentele aduse de ei se bazează pe lege. Or, rostul dezbaterii publice este acela de a contribui la îmbu-nătăţirea proiectelor puse în discuţie. În ceea ce o priveşte, aşa-zisa variantă finală a master planului are nevoie de foarte multe îmbunătăţiri.

Când va fi organizată dezbaterea, nu se ştie, dar se poate spune de pe acum că va fi extrem de „fierbinte”.

Redacţia „Cuget Liber” a intrat în posesia unui document elaborat de Organizaţia Patronală „Operatorul Portuar” şi adresat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, în care, pe opt pagini, este pur şi simplu demolat proiectul de master plan. Criticile sunt centrate pe deficienţele în raport cu managementul mediului. În final, se spune: „Pentru toate aceste omisiuni grave cuprinse în master planul portului Constanţa, vă revine îndatorirea de a nu aviza favorabil master planul portului Constanţa.”

După dezbaterea publică, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa va avea la dispoziţie următoarele opţiuni: să avizeze master planul aşa cum este; să-l avizeze cu unele condiţii, care să fie îndeplinite pe parcurs; să ceară îm-bunătăţirea lui; să îl respingă. Ultimele două cazuri echivalează cu pierderea finanţării.

Alexandru Muntoiu este convins că master planul va fi avizat cu condiţionări, a căror îndeplinire nimeni nu o va mai verifica pe parcurs. Opinia lui este că Agenţia pentru Protecţia Mediului e mult prea preocupată să nu se piardă finanţarea europeană, deşi aceasta n-ar trebui să fie problema ei, ci a agentului economic, rolul agenţiei fiind să vegheze la respectarea legislaţiei de mediu.

Eu cred că, după atâtea discuţii pe tema master planului, Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa ar trebui să înţeleagă că cei ce au făcut observaţii, au criticat şi au făcut propuneri, chiar dacă au sărit calul uneori, au făcut-o cu bună credinţă, în interesul porturilor maritime româneşti, al industriei portuare şi al ţării. În ceasul al unsprezecelea, ministerul şi CNAPMC ar trebui să îşi pună întrebarea: ce este mai bine, să accepte un master plan prost, care nu numai că nu poate fi pus în aplicare, dar poate deveni o sursă de blocaje în calea investiţiilor viitoare sau să renunţe la el şi să piardă finanţarea europeană? Poate vor ajunge la concluzia că este mai productiv să se recunoască greşeala făcută, decât să se greşească în continuare.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-master-planul-care-i-a-invrajbit-pe-portuari-270633