Revista presei 14-16 Martie
- 14 Mar 2016 / Compania Socep cere Guvernului să rupă în două administrația portului Constanța / Cuget Liber
Autor: Ion TITA-CALIN
Pe data de 7 februarie 2016, premierul Dacian Cioloş i-a cerut ministrului Transporturilor, Dan Costescu, să-i prezinte o analiză privind portul Constanţa. La acel moment, primul-ministru şi-a exprimat nemulţumirea că administraţia portuară aleargă după profit şi face prea puţine investiţii în infrastructura de care depind mulţi alţi agenţi economici.
Ministrul Transporturilor avea deja rezultatele unui studiu intitulat „Anchetă asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa”, pe care l-a trimis Guvernului, Parlamentului şi Organizaţiei Patronale „Operatorul Portuar”.
CNAPMC va fi monitorizată
Nu voi intra în detaliile acestui material şi mă voi limita la a prezenta cele câteva concluzii formulate de autorii lui:
– Planul de administrare a CNAPMC a fost completat cu obiectivele specifice solicitate de acţionariat. Printre altele, este vorba de asigurarea funcţionalităţii infrastructurii portuare şi a reţelei de utilităţi, prin lucrări de întreţinere, reparaţii, modernizare şi dezvoltare, precum şi a adâncimilor minime în bazinul portuar;
– În domeniul politicii tarifare urmează a fi realizat un audit extern, care va include cinci studii de piaţă pe categorii de mărfuri. Pe baza lor se va face o analiză care să stabilească dacă efectul reducerii tarifelor este acela de atragere a traficului de mărfuri. CNAPMC va organiza o consultare finală cu toţi operatorii economici, urmând ca decizia redimensionării tarifelor percepute să fie luată în urma asumării redimensionării costurilor de către toţi participanţii la trafic;
– Ministerul va reanaliza clauzele contractului prin care i-a concesionat CNAPMC domeniul public portuar, în scopul realizării unui act adiţional care să asigure obiectivele concesiunii, o monitorizare constantă a derulării contractului, precum şi exercitarea de către autoritatea centrală a unui control eficient privind modul de administrare a domeniului public. Totodată se va înfiinţa o comisie ministerială de monitorizare a derulării contractului, care va prezenta semestrial o analiză;
– În 2016, urmează să fie aplicate procedurile de selecţie pentru noul consiliu de administraţie al CNAPMC;
– În ceea ce priveşte recomandarea cuprinsă în raport, de scoatere a administraţiei portuare de sub incidenţa OUG 109/2011 privind guvernanţa corporatistă, se precizează că doar Parlamentul poate modifica legislaţia.
După cum se observă cu ochiul liber, concluziile anchetei exprimă o critică la adresa administraţiei portuare faţă de modul în care se îngrijeşte de domeniul public portuar.
Propunerile operatorului Socep
Operatorul portuar Socep a reacţionat la cele cuprinse în raport şi le-a transmis vicepremierului Constantin Grigore Borc şi ministrului Dan Costescu o scrisoare, în care se arată că, pentru rezolvarea situaţiei critice din portul Constanţa, care îi afectează pe agenţii economici, trebuie aplicate următoarele măsuri:
– încheierea contractelor de închiriere şi subconcesiune a infrastructurii de transport naval aflată în mod legal în folosinţa agenţilor economici;
– scoaterea CNAPMC de sub incidenţa OUG 109/2011.
Socep atrage atenţia că CNAPMC refuză să pună în aplicare dispoziţiile legale referitoare la închirierea sau subconcesionarea terenurilor aflate în folosinţa operatorilor portuari.
Totodată, se solicită emiterea unor ordine de ministru care să clarifice o serie de aspecte esenţiale ale contractului de închiriere şi să prevadă expres posibilitatea încheierii contractelor de sub-concesiune prin negociere directă între CNAPMC şi operatori.
Socep consideră că CNAPMC nu se comportă ca un administrator al domeniului public în numele statului, ci ca o societate comercială ce urmăreşte obţinerea profitului şi care a devenit un concurent al agenţilor economici din portul Constanţa. Grav este că acest concurent deţine şi puterea de a stabili regulile şi condiţiile de pe piaţa portuară.
Pentru a exista un mediu concurenţial corect în portul Constanţa şi pentru a permite dezvoltarea agenţilor econo-mici şi a portului în ansamblu – se arată în scrisoarea semnată de Niculae Duşu, preşedintele consiliului de supraveghere al Socep – se propune împărţirea CNAPMC în două entităţi: o companie naţională de stat, care să deţină magaziile şi platformele aflate în proprietatea actualei CNAPMC şi care să desfăşoare activităţi economice în port; o unitate administrativă de stat (autoritate portuară sau regie de stat – n.n.) care să aibă în administrare domeniul public portuar şi care să reglementeze condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice din port.
- 14 Mar 2016 / Afacerea RIFA: furtul pavilionului românesc, secret de serviciu la ANR / Constanța Noastra
Autor: Darius MARTINESCU
Fostul director al Autorităţii Navale Române, Andrian Mihei a relatat în premieră pentru Ziarul de Investigaţii cum s-a încercat prăduirea pavilionul românesc prin afacerea RIFA şi modul incredibil în care artizanii acestei escrocherii au vrut să înstrăineze pe nimic drapelul maritim al României.
„Am fost numit director pe 26 februarie 2013. La începutul lunii martie, era într-o după-amiază târzie, lucram la birou la nişte materiale, când am primit un email din Germania, prin care se spunea că ei (Romanian International Flag Administration, a.k.a. Ilvana Holding Limited, n.r.) sunt semnatarii unui contract cu Autoritatea Navală Română şi că trebuie să dau mandat la patru cetăţeni germani să semneze şi să ştampileze în numele ANR”, a relatat Andrian Mihei. „Am fost foarte mirat de asemenea cerere şi, din cât cunosc eu legislaţia, este imposibil unui director general să dea unei entităţi străine un asemenea mandat. Am luat legătura cu biroul juridic, am aflat până la urmă că este un contract semnat de ANR şi o entitate străină, de fapt un offshore din Cipru, un contract de agenturare care este secretizat. Am cerut acel contract (…), am semnat în registrul de documente secrete şi am început să citesc acest contract, care era în limba engleză. Cel care l-a secretizat a fost fostul director ANR Eugen Olteanu”, spune Andrian Mihei.
Potrivit acestuia, niciun contract nu poate fi redactat într-o limbă străină. Contractele se fac şi se semnează, potrivit legislaţiei în vigoare, doar în limba română, cu posibilitatea ulterioară a traducerii într-o limbă de circulaţie internaţională. Dar asta nu este decât cea mai mică problemă.
Statul român plătea oalele sparte
Dacă ar fi fost derulat, contractul expunea statul român la riscuri imense. „Făcând o analiză sumară a acestui contract, nu văd partea benefică pentru statul român; bineînţeles, pentru cealaltă parte era o afacere. Sunt multe state care au acest registru deschis (pavilion de complezenţă, n.r.) inclusiv în Uniunea Europeană. Dar ele sunt administrate de către stat sau, cel mult, un parteneriat public – privat, dar controlul îl are statul de pavilion, pentru că răspunderile sunt imense şi aici am putea sa dăm foarte multe exemple, mai ales în domeniul poluării, al acelor evenimente majore care pot sa modifice ecosistemul. De exemplu, nava Prestige (petrolier din care s-au deversat 77 mii tone de petrol, n.r.) care s-a scufundat în Biskaya şi a afectat coastele Spaniei şi Franţei – a costat undeva la nouă miliarde de euro toată afacerea respectivă (au murit 600 de mii de păsări, numeroase specii rare de pești au dispărut, iar mare parte din fauna marină a zonei a fost distrusă), Valdez în Alaska (petrolier eşuat) a costat undeva la peste cinci miliarde de euro, vă daţi seama ce ar fi însemnat o navă cu pavilion românesc care să fie implicată într-un eveniment şi armatorul să dea faliment, firma de asigurări să dispară, cel care ar fi fost răspunzător ar fi fost statul român”, a explicat fostul director ANR. Potrivit contractului, pentru fiecare navă care ar fi purtat drapelul maritim, statul român ar fi încasat suma modică de 1.000 euro pe an.
Filmul escrocheriei
În 2012 a fost emisă Ordonanţa Guvernului nr. 19/2012 privind dreptul Autorităţii Navale Române de a încheia contracte cu firme din străinătate. De afacerea RIFA se leagă două nume: fostul secretar de stat Valentin Preda şi fostul director al ANR, Eugen Olteanu. Acesta din urmă a fost numit în funcţia de director general al ANR de către secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Valentin Preda, pe 12 septembrie 2012. Paradoxal sau nu, primul document oficial semnat de Olteanu a fost contractul prin care statul român cedează pavilionul maritim, pentru o perioadă de 30 de ani, firmei Ilvana Holding Limited, proaspăt înfiinţată în Cipru. Aşa cum am menţionat mai sus, contractul a fost inclus în categoria documentelor secrete. La începutul lui 2013 director general al ANR a fost desemnat Andrian Mihei. După desecretizarea pusă în practică de către Mihei, semnatarul contractului, Eugen Olteanu, s-a ales cu plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva intereselor publice ale statului. În cele din urmă, Olteanu a primit NUP (neînceperea urmăririi penale), iar Mihei a fost demis. A urmat un război de trei ani între părţile semnatare iar pe 7 martie 2016 Curtea de Apel Constanţa, a anulat, definitiv, contractul de cedare a dreptului de folosinţă a pavilionului românesc în favoarea offshore-ului din Cipru. Magistraţii au anulat contestaţia formulată de RIFA Holdings Limited (fosta Ilvana Holdings Limited). Acum acţionarii RIFA pot cere despăgubiri la instanţele internaţionale, dar sunt puţine şanse să obţină acest lucru.
http://constantanoastra.ro/afacerea-rifa-furtul-pavilionului-romanesc-secret-de-serviciu-la-anr/
- 14 Mar 2016 / Ciolos, luat la întrebări pe internet Se vinde Portul Constanța? Premierul neagă! / Telegraf
Autor: Tatian IORGA
În ultima vreme, în spațiul public unii politicieni şi analişti economici au lansat ipoteza vânzării Portului Constanţa către olandezi. Portul ar fi fost, în opinia lor, monedă de schimb pentru acceptarea României în spaţiul Schengen, Olanda fiind ţara care se opune acestui lucru. Informațiile au fost alimentate și de recenta vizită în Olanda a premierului Dacian Cioloș. Întors în țară, șeful Guvernului a fost luat la întrebări de români, care l-au chestionat pe marginea acestui subiect. „Dacă vindeți Portul Constanța olandezilor, care de 25 de ani ne jignesc în tot felul, veți fi cel mai hulit om din România!”, a scris pe Facebook unul dintre cetățeni, intitulat Cavalerul Singuratic. În replică, Cioloș a răspuns: „Nu vindem niciun port! E o minciună”. Discuțiile au continuat apoi și mai acid. Un alt internaut, Mircea Gaspar, i-a spus premierului: „Legat de „vânzarea” portului, nu vă faceți că nu pricepeți. De fapt, este vorba de punerea portului sub control olandez, ceea ce este la fel de grav. Trebuie să reprezentați interesele României și nu ale Olandei”. Replica șefului Guvernului nu a întârziat să apară: „Bine, atunci iată, neg și că ar fi vorba de punerea Portului Constanța sub controlul olandez sau oricare alt control! De unde atâta suspiciune și interpretare? Problema portului este că are un potențial enorm, de care unii și-au cam bătut joc până acum”.
http://www.telegrafonline.ro/se-vinde-portul-constanta-premierul-neaga
- 15 Mar 2016 / Investitorii britanici, interesați de mediul de afaceri din Constanța / Radio Constanta
Ambasada Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti şi UK Trade & Investment organizează, miercuri, o întâlnire cu mediul de afaceri din România, sub patronajul Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanţa.
Evenimentul îşi propune familiarizarea firmelor britanice cu mediul de afaceri şi cu oportunităţile şi proiectele portuare, atât din Romania, cât şi din Europa Centrala şi de Est.
La întâlnire vor participa o sută de invitaţi din Marea Britanie şi din România, inclusiv delegaţi regionali din Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Slovenia şi Ungaria.
Expertiza firmelor britanice variază de la servicii de consultanţă, până la echipamente de ultimă generaţie.
Evenimentul începe la ora 11.30, la Hotel IAKI, în Mamaia.
- 15 Mar 2016 / Firme din sectorul portuar vin la Constanța / Telegraf
Continut 5
Autor: Cristina CLEȘIU
Ambasada Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti şi UK Trade & Investment organizează evenimentul “UK – CEE Ports Business Exchange”, care va avea loc miercuri, 16 martie, începând cu ora 11.30, la Hotel Iaki din Mamaia. Evenimentul își propune familiarizarea firmelor britanice cu mediul de afaceri și cu oportunitățile și proiectele portuare, atât din România, cât și din Europa Centrală și de Est. La eveniment vor participa aproximativ 100 de invitaţi din Marea Britanie, România, dar și delegați regionali din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Slovenia și Ungaria. Sectorul portuar din Marea Britanie este reprezentat de companii cu o reputație globală pentru inovațiile și soluțiile sustenabile identificate permanent, pentru produsele și serviciile de calitate oferite. Expertiza firmelor britanice variază de la servicii de consultanță până la echipamente de ultimă generație. Cei care vor să participe la eveniment pot să afle mai multe detalii accesând http://www.ccina.ro/evenimente/informare/-/e-uk-cee-ports-business-exchange-265.
http://www.telegrafonline.ro/firme-din-sectorul-portuar-vin-la-constanta
- 16 Mar 2016 / Se naște Masterplanul Transporturilor / Observator
Masterplanul General de Transport, documentul care indică priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030 şi care implică investiţii totale de 43,5 miliarde de euro, va putea fi aprobat în Guvern până la jumătatea lunii aprilie, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Marcel Boloş. Masterplanul de transport este negociat de către România cu Comisia Europeană, care finanţează mare parte dintre lucrările de infrastructură din România. „Mai avem o dezbatere finală la Comisia Europeană pe 22 martie, aceasta fiind ultima dezbatere. Ne-am stabilit ca până pe data de 15 aprilie proiectul de lege să intre pentru aprobare în Guvernul României, pentru ca mai apoi să fie transmis Parlamentului în cursul lunii aprilie”, a spus Boloş, la o conferinţă privind infrastructura. Ministerul Transporturilor lucrează la proiectul de lege pentru aprobarea documentului care fixează priorităţile României în materie de infrastructură de transport. Specialiştii din transporturi vor ca proiectul să fie aprobat printr-o lege pentru a proteja masterplanul în cazul schimbărilor de guvern. Masterplanul cuprinde proiectele de infrastructură care trebuie realizate până în 2030. În următorii 15 ani, România îşi propune să construiască 1.200 km de autostradă şi 1.900 km de drumuri expres, naţionale şi variante de ocolire. Costurile totale sunt evaluate la 43,5 miliarde de euro.
http://observator.ro/stiri-economie-se-naste-masterplanul-transporturilor-368054.html
- 16 Mar 2016 / Un nou terminal de cereale în Portul Constanța / Observator
Unul dintre cei mai mari operatori portuari, Chimpex SA, a semnat recent un acord de finanţare în valoare de 27 de milioane de euro, pentru construirea unui nou terminal de cereale în Portul Constanţa.
Chimpex va utiliza finanţarea pentru construcţia silozului de cereale cu o capacitate de 200.000 de tone, care va fi amplasat în Molul IV din Portul Constanţa, Dana 55 şi va avea o capacitate de procesare de peste 3,5 milioane de tone de cereale pe an (grâu, orz, porumb, rapiţă, floarea-soarelui etc.). Terminalul va fi complet automatizat şi va permite descărcarea simultană a cerealelor din tren, camioane şi barje şi ȋncărcarea acestora ȋn vase de tip Panamax de până la 63.000 tone. Alte facilităţi oferite de noua construcţie sunt: aerisire şi monitorizare constantă printr-un sistem electromecanic dedicat, ajustări la încărcare şi descărcare, sistem de operare ecologic, dust-free şi transbordare directă de la mijlocul de transport la vas.
Finanţarea a fost asigurată de Banca Comerciala Română SA. Chimpex este unul dintre cei mai importanti operatori portuari din Constanţa din 1971 şi este parte din grupul Ameropa.
http://observator.ro/stiri-economie-nou-terminal-cereale-portul-constanta-368059.html
- 16 Mar 2016 / Nu profitul înseamnă totul. Făgădău, nemulțumit de conducerea portului: Tot ce se întâmplă acolo are legătură directă cu orașul / Replica
Autor: Cristian ANTON
Decebal Făgădău a declarat ieri că, atâta timp cât va fi primar, nu e interesat de preluarea vreunei participaţii la compania portuară, atâta timp cât acest lucru s-ar putea face acum doar prin cumpărare, după decizia Curţii Constituţionale, care a anulat transferul de acţiuni către municipalitate. Primarul Constanţei a spus că nu este mulţumit de managementul şi strategia de dezvoltare a portului, în condiţiile în care tot ce se întâmplă acolo afectează direct oraşul.
„Trebuie să avem discuţii cu toţi operatorii portuari, chiar dacă nu înţeleg de ce compania de administrare vrea doar un profit din ce în ce mai mare, în loc să-l dirijeze şi către oraş. Nu profitul maxim trebuie să fie paramaetrul unui management bun. Sunt porţiuni întregi în port unde nu mişcă o macara, deşi ar trebui să fie un furnicar acolo. Nu înţeleg nici acel gard care separă portul de oraş, n-am văzut aşa ceva în Europa, nu-i înţeleg menirea. Trebuie păstrat un echilibru între ceea ce există deja şi dorinţele de dezvoltare a portului. Nu sunt mulţumit de cum stau lucrurile. Pot să judec managementul APC după numărul de greve şi proteste, activitatea care se vede cu ochiul liber, până şi prin faptul că nu au încă un master plan. Tot ce se întâmplă în port are legătură directă cu oraşul. Dacă 500 de oameni îşi pierd locurile de muncă în port, ei vin direct la primărie”, a spus Făgădău.
- 16 Mar 2016 / Britanicii, interesați să investească. Ambasadorul Marii Britanii: „Portul Constanța este inima afacerilor României” / Telegraf
Autor: Cristina CLEȘIU
Firmele britanice din sectorul portuar sunt interesate să investească în Portul Constanța, despre care oficialii englezi spun că este ”inima afacerilor României”. Vorbim de 19 companii cu reputație globală pentru inovațiile și soluțiile sustenabile, dar și pentru produsele și serviciile de calitate oferite, care au venit la Constanța, la inițiativa Ambasadei Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti. Ele au dorit să se familiarizeze cu mediul de afaceri și cu oportunitățile și proiectele portuare, atât din România, cât și din Europa Centrală și de Est, iar tocmai de aceea au participat miercuri, 16 martie, la evenimentul “UK – CEE Ports Business Exchange”, organizat la hotelul Iaki din Mamaia. Expertiza firmelor britanice prezente la eveniment variază de la servicii de consultanță până la echipamente de ultimă generație. ”Sunt firme de consultanță, dar mai ales firme specializate în ceea ce înseamnă activități inovatoare în porturile maritime. Ne bucurăm că încet-încet potențiali investitori străini și firme care vor să facă afaceri cu firmele constănțene reușesc să ajungă în portul și municipiul Constanța”, a declarat directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța, Ion Dănuț Jugănaru. Au fost prezente firme precum Peter Savage, Calmag, Cooperchase, Earth&Marine Environmental Consultants, Eco2uk, Houlder, HR Wallingford, Kee Safety, LCM Systems, Lloyds Register, Maritime Transactions, Neal Brothers, Plain Sailing Communications, Peter Savage, Port Evo., Spinnaker Management Resources, Techflow Marine, Thomson Unicomarine și York Trust.
VOR ANALIZA POSIBILITĂȚILE DE A LUCRA CU ROMÂNII ”Avem cu noi firme foarte diferite, unele foarte mari, altele specializate pe noile tehnologii de securitate sau sprijin ambiental, dar sper să fie o oportunitate pentru toți. Au venit și 7 directori de porturi din toată regiunea și reprezentanți din sectorul portuar din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Slovenia și Ungaria”, a precizat ambasadorul britanic în România, Paul Brummell. Pentru a vedea concret care sunt oportunitățile pe care România le oferă, delegația Marii Britanii a efectuat o vizită în Portul Constanța. ”Autoritățile portuare ne-au prezentat un program de investiții. Cred că sunt planuri foarte interesante, concrete. Firmele britanice vor studia planurile portului și vor examina posibilitățile de a lucra împreună cu partenerii români. Sper ca acest eveniment să stimuleze contacte, exporturi și afaceri între țările noastre”, a spus Brummell. Același scop îl au și autoritățile portuare de la noi. Directorul general al Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime Constanța” (CN APMC), Valeriu Ionescu, a spus că, în următoarea perioadă, reprezentanții companiei doresc să își concentreze eforturile pe atragerea de investitori privați, dar și de bani europeni.
CUNOAȘTEREA LIMBII ENGLEZE – AVANTAJUL PE CARE ÎL AU ROMÂNII
Nu numai Portul Constanța este extrem de atractiv pentru investitorii britanici. ”Cred că România are foarte multe avantaje – rata de creștere a PIB-ului este mai mare decât media europeană, România dispune de o resursă umană calificată, iar românii sunt foarte buni vorbitori de limba engleză. România poate lucra mai mult la investiții la infrastructură, la lupta în continuare împotriva corupției și pentru a avea un climat pentru business mai transparent”, a subliniat ambasadorul Marii Britanii.
- 16 Mar 2016 / Breteaua rutieră de conectare cu DN 39, deschisă traficului / Telegraf
Autor: Cristina CLEȘIU
Breteaua rutieră de conectare cu DN 39, obiectul 2 al proiectului de investiții „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră“, este finalizată și va fi dechisă traficului rutier, potrivit reprezentanților Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime Constanța” (CN APMC). Ea va prelua traficul rutier, inclusiv traficul greu, pe o variantă alternativă și va conecta Autostrada A4 cu DN39A și, în continuare cu DN39, până la intrarea spre Eforie Nord. Au fost realizate elementele de siguranța circulației – marcaje, parapete, un nou sens giratoriu, semnalizare rutieră, etc. Pe segmentul de drum care traversează localitatea Agigea, breteaua rutieră a fost dotată pe ambele laturi cu panouri fonoabsorbante pentru protecția fonică a locuitorilor din cartierele apropiate. Din noiembrie 2015, Obiectul 2 Bretea rutieră de conectare cu DN 69 al proiectului „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră“ se află în procedura de recepție la terminarea lucrărilor.
http://www.telegrafonline.ro/breteaua-rutiera-de-conectare-cu-dn-39-deschisa-traficului
Constanta Port Business Association
A: 900900 Constanta, Incinta Port Constanta, Cladirea Bursa Veche, Cam.16-21
T/F: 0241 484836
E: office@portbusiness.ro