Revista presei 13 – 14 Februarie 2017
Port Constanta
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) nu a realizat venituri de zeci de milioane de lei, deşi conducerea era obligată să facă acest lucru şi a făcut plăţi ilegale în valoare de alte milioane, fie pentru servicii de care nu avea nevoie, fie pentru managerii săi. Informaţiile apar în ultimul raport al Curţii de Conturi, care îi dedică portului o atenţie specială.
Şefii APC nu au plătit la bugetul de stat redevenţe de peste 6,7 milioane lei, nu au încasat chirii de peste 3,6 milioane lei de pe urma navelor sale tehnice şi nici pentru domeniul portuar, în valoare de 2,8 milioane lei, se arată în lunga listă a neregulilor sesizate de Curtea de Conturi în port.
„În privinţa realizării veniturilor companiei s-au constatat următoarele: nu s-a stabilit şi virat la bugetul de stat redevenţa în sumă de 6.709 mii lei, aferentă veniturilor obţinute din exploatarea domeniului public al statului, în baza contractului de concesiune, respectiv veniturile din prestaţiile de remorcaj şi pilotaj la nave, obţinute în perioada 2014-2015; nu s-au stabilit, facturat şi încasat venituri din prestaţii nave tehnice, în perioada ianuarie-septembrie 2014, rezultate din închirierea macaralei plutitoare de 100 tone şi a remorcherului pentru manevră, proprietate a entităţii (3.676 mii lei); nu s-a facturat şi încasat tariful de 0,08 euro/mp, aprobat prin hotărâre a Consiliului de Administraţie, începând cu data de 1.01.2015, pentru utilizarea domeniului portuar, valoarea veniturilor neîncasate fiind de 2.858 mii lei; nu s-au încheiat contracte de închiriere pentru terenul în suprafaţă de 2.984.701,90 mp (77,75% din terenul portuar aflat în administrare, în suprafaţă totală de 3.839.155,75 mp, aparţinând domeniului public al statului), pentru care au fost încheiate 67 de contracte de închiriere platforme şi utilizare domeniu portuar (din perioada 2002-2004), în condiţiile în care pentru întreaga suprafaţă de teren există contracte de închiriere platforme, încheiate cu un număr de 140 de operatori portuari, iar pentru utilizarea terenului, doar un număr de 73 de contracte de închiriere, aferente unei suprafeţe totale de 854.453,85 mp (22,25% din suprafaţa totală), încheiate în perioada 2012-2016”, potrivit Curţii de Conturi.
De asemenea, „măsurile întreprinse de către personalul cu atribuţii de urmărire şi executare silită a creanţelor restante nu au fost eficiente atât prin faptul că debitele comerciale nu au fost urmărite îndeaproape, ceea ce a condus la intrarea în procedura de insolvenţă a operatorilor, caz în care recuperarea creanţelor este aproape nulă, cât şi prin calitatea actelor procedurale de obţinere a unui titlu executoriu şi punerea în executare a acestora la atribuirea lucrării „Proiectare şi execuţie extindere spre sud a danei de gabare din Portul Constanţa”, nu au fost respectate prevederile legale şi cerinţele privind capacitatea tehnică şi profesională a unui ofertant, în sensul că membrii Comisiei de evaluare a ofertelor, care au analizat documentele de calificare ale ofertanţilor, nu au respins, în cadrul şedinţei de deschidere, oferta cuprinzând formularul Lista privind utilajele, întocmită de un ofertant, incompletă şi fără a dovedi capacitatea tehnică, direct sau prin susţinător, respectiv deţinerea utilajului principal, aspect ce a condus la favorizarea ofertantului; au fost suplimentate, cu valori nejustificat de mari (694 mii lei) lucrările de investiţii la obiectivele: „Modernizare clădire pavilion administrativ Poarta 6” şi „Anvelopare şi modernizare faţadă clădire administrativă rădăcina Mol 1S””.
Administratori plătiţi deşi nu călcau pe la muncă
Inspectorii Curţii de Conturi au mai stabilit că „nu au fost respectate principiile de eficienţă, economicitate şi eficacitate în efectuarea de cheltuieli privind activitatea de exploatare, în sensul că: au fost contractate servicii externe (de evaluare a riscurilor de fraudă şi corupţie, evaziune fiscală, furt, conflict de interese, solicitarea rambursării de fonduri pe baza unor documente falsificate, spălarea banilor), fiind efectuate plăţi către furnizori externi de servicii în sumă de 195 mii lei, în condiţiile în care aceste servicii puteau fi realizate de către specialişti din cadrul entităţii; s-au efectuat plăţi reprezentând indemnizaţii acordate membrilor Comisiei de privatizare, în sumă totală de 885 mii lei, în condiţiile eşuării acţiunii de privatizare”.
Legat de veniturile încasate ilegal de conducerea portului, Curtea de Conturi arată că „în perioada 2014-2016 s-au încheiat poliţe de asigurare pentru răspunderea profesională a directorului general, a directorilor executive şi a 7 administratori, având drept temei prevederea din contractul de mandat, fiind efectuate plăţi în sumă de 591 mii lei, în condiţiile în care nu există justificări privind valoarea asigurată, pur formală şi fără nici o fundamentare a cuantumului acesteia.
De asemenea, a constatat Curtea, în perioada 2006-2011 au fost contractate şi plătite cheltuieli de proiectare şi studii de fezabilitate, în număr de 13 şi în valoare totală de 1.123 mii lei, nefinalizate prin lucrări de investiţii, pe motiv că nu au fost identificate surse de finanţare pentru aceste lucrări sau fiind „în curs de promovare investiţii din fonduri CEF (2016-2017)”; au fost efectuate cheltuieli de personal nelegale, prin plata de indemnizaţii pentru administratori în sumă de 102 mii lei, în condiţiile neparticipării acestora la şedinţe, în mod direct sau prin mandat; au fost angajate şi plătite nelegal servicii juridice şi servicii externe de consultanţă şi asistenţă juridică în achiziţii în sumă de 294 mii lei, contrar prevederilor legale care interzic achiziţionarea acestora şi în condiţiile în care aceste servicii puteau fi realizate de către personal cu pregătire de specialitate, existent în structura internă a Companiei; au fost efectuate cheltuieli nelegale în sumă de 316 mii lei, prin încheierea şi plata primelor aferente unor poliţe de asigurări de bunuri din domeniul public şi privat al entităţii, fără a exista o obligaţie legală pentru toate categoriile de bunuri asigurate şi fără o analiză a istoricului despăgubirilor din perioada anterioară”.
Cheltuieli uriașe fără documente justificative
Totodată, șefii APC au făcut plăți nelegale de peste 26 milioane de lei pentru servicii de prevenire și stingerea incendiilor în lipsa unor documente jutificative, mai apare în raportul Curții de Conturi: “au fost contractate servicii de prevenire și stingerea incendiilor, fiind efectuate plăți în sumă de 26.196 mii lei, în lipsa unor documente justificative pentru prestarea acestor servicii la platforme și domeniul portuar; în condițiile în care durata unui contract de execuție lucrări de reparații a fost stabilită inițial la 3 ani, conducerea executivă și Consiliul de Administrație au aprobat prelungirea nelegală și actualizarea incorectă a valorii anuale a contractului prin majorarea valorii cu 875 mii lei/an (fără TVA), pentru o durată de încă 3 ani, motivat de extinderea externalizării, prin Secția de reparație nave din cadrul Sucursalei Nave Tehnice, coroborat cu suplimentarea numărului de persoane transferate la prestator, după care contractul a fost prelungit cu încă zece ani (durata totală fiind de 16 ani); au fost angajate și plătite nelegal cheltuieli în sumă de 2.573 mii lei, reprezentând reparații curente la un drum de acces în terminalul RO-RO Port Constanța Sud și în zona MOL I SUD, suprafață care face obiectul unor contracte de asociere/închiriere, ce prevăd clauze privind efectuarea reparațiilor curente de către chiriași, situație în care sumele trebuiau recuperate de la aceștia; nu au fost respectate prevederile legale și clauzele contractuale în derularea unui contract de lucrări, având drept consecință executarea unor lucrări necorespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ față de cerința achizitorului”.
Ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, şi reprezentanţi ai companiilor feroviare s-au întâlnit vineri, 10 februarie 2017, cu liderii organizaţiilor sindicale din domeniu. Subiectele abordate au vizat: bugetele companiilor din calea ferată, proiectul de lege privind statutul personalului feroviar, soluţii pentru îmbunătăţirea infrastructurii feroviare, situaţia investiţiilor în infrastructură şi material rulant, precum şi aspecte ce ţin de încheierea noilor contracte colective de muncă.
„Ştiu că sunt probleme în calea ferată, dar, totodată, sunt sigur că pentru fiecare problemă există cel puţin o soluţie de rezolvare. Singuri poate nu o să o găsiţi. Dar prin dialog, prin respectul reciproc al opiniilor veţi găsi soluţii care, odată aplicate, vor dezvolta pe termen lung companiile şi vor creşte nivelul de trai al salariaţilor. În mine şi colegii mei din minister veţi avea întotdeauna un partener pentru promovarea ideilor găsite”, a declarat Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.
Curtea de Conturi a României a luat la verificat contractele Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritima SA Constanţa (CN APMC), găsind nereguli în cazul proiectului „Pod Rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere de acces în Portul Constanţa“.
„În cazul proiectului «Pod Rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere de acces în Portul Constanţa», beneficiar Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, s-a constatat la nivelul contractului de lucrări «Bretea rutieră de conectare cu DN 39» atribuirea succesivă de lucrări suplimentare cu o valoare totală de 3.781 mii lei, aprobate prin ordine de variaţie, fără aplicarea unei proceduri competitive şi fără respectarea condiţiilor prevăzute de art. 252, lit. j) din OUG nr. 34/2006 şi Directiva 2004/18/CE, respectiv fără a fi demonstrate condiţiile de imprevizibilitate“, se arată în raportul Curţii de Conturi.
A fost propusă aplicarea unei corecţii financiare de 25% din valoarea lucrărilor suplimentare, deci cu 20% mai mare decât cea aplicată deja de AM POST, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate în anul 2015 privind aceste lucrări suplimentare fiind de 338 mii lei.
Aşa cum cotidianul ZIUA de Constanţa arăta în mai multe articole de-a lungul timpului, în iunie 2010, CN APMC atribuia contractul având ca obiect „Pod rutier la km 0+540 al CDMN şi lucrări aferente de infrastructură rutieră şi de acces“, contract în valoare de 81.618.171,58 de lei (exclusiv TVA), echivalentul a 19.444.472,09 euro, cu o durată de 11 luni.
Până la expirarea termenului legal de depunere a ofertelor – 28 septembrie 2009 -, au depus oferte financiare 11 agenţi economici. Din comisia de evaluare a ofertelor au făcut parte, conform raportului procedurii de atribuire a contractului din data de 6 noiembrie 2011, Emil Sorin Banias – preşedinte, Sorin Ticheriu, Mariana Ioniţă, Ioan Suciu, Stelian Belu, Tanţa Muzechearu, Nicoleta Dogaru, Nicoleta Andronache, Bogdan Gheorghiu, Iolanda Teodoru şi Radu Florescu – membri. Rezerve în această comisie au fost Maria Mergiu, Luciana Mocanu şi Mihaela Sîngeorzan. Oferta câştigătoare care a totalizat punctajul maxim şi care a respectat cerinţele caietului de sarcini a aparţinut SC Apolodor Com Impex SRL Bucureşti, cu o ofertă de 81.618.171,58 de lei (exclusiv TVA), echivalentul a 19.444.472,09 euro, cu o durată de 11 luni calendaristice.
Ulterior, în data de 26.09.2012, au fost publicate în SEAP anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, parte a obiectivului numărul 2 al proiectului „Pod Rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră“ – bretea de acces la DN 39.
În data de 19 noiembrie 2012 a avut loc deschiderea ofertelor. Potrivit CN APMC, au procurat documentaţia de atribuire companii atât din ţară, cât şi din străinătate, şapte prezentându-se cu oferte. La începutul lunii iunie 2013, unul dintre cei şapte participanţi, respectiv Asocierea Sociedade de Construcoes Soares da Costa SA şi SC Oyl Company Holding AG SRL, s-a adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Aici, a solicitat constatarea netemeiniciei modalităţii de evaluare a îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie a ofertei sale.
Concret, cele două unităţi mai sus precizate au cerut CNSC anularea raportului procedurii de atribuire al CN APMC şi a actelor subsecvente. În baza documentelor depuse de părţi, CNSC a admis contestaţia formulată de către Sociedade de Construcoes Soares da Costa SA, anulând raportul procedurii şi adresele de comunicare aferente acestuia. La începutul lunii august 2013, compania Bilfinger Baugesellschaft GMBH Wien (unitate clasată pe primul loc în cursa de atribuire a obiectivului nr. 2 – bretea de acces la DN 39, conform unor surse) a atacat în instanţă decizia CNSC, la Curtea de Apel Bucureşti. Ulterior, judecătorii din capitală au respins acţiunea celor de la Bilfinger, menţinând astfel hotărârea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Apoi, în octombrie 2013, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a atribuit, prin licitaţie deschisă, contractul privind „Execuţie lucrări: bretea rutieră de conectare cu DN 39, obiectul 2 din cadrul obiectivului de investiţii: «Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în Portul Constanţa“, la o valoare estimată de 20.705.441 de lei, echivalentul a 5.024.738 de euro.
Şapte operatori economici au depus oferte: Asocierea Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti SA & SC West Star SRL, cu o ofertă de 19.361.847,23 de lei, Asocierea Max Boegl Romania SRL – SC Apolodor Grup Construct SRL, cu o ofertă de 19.743.802,67 de lei, SC Teloxim Con SRL, cu oferta de 19.257.838,29 de lei, Asocierea SC Rotary Constructii SRL & Aglomancha Empresa Constructora SA, cu o ofertă de 15.472.565,03 lei, asocierea SC Vega `93 SRL & Maşini Hibrid SRL, cu o ofertă de 18.055.082,00 de lei, Asocierea Sociedade de Construcoes Soares da Costa SA & SC Oyl Company Holding AG SRL, cu o ofertă de 17.269.289,22 de lei, şi consorţiul Bilfinger Berger Baugesellschaft mbH şi SC ABC Val SRL, cu o ofertă de 18.468.230,96 de lei.
Oferta declarată câştigătoare a contractului de achiziţie publică având ca obiect execuţia lucrării „Bretea rutieră de conectare cu DN 39, obiectul 2 din cadrul obiectivului de investiţii «Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în Portul Constanţa»“ este cea depusă de consorţiul Bilfinger Berger Baugesellschaft mbH şi SC ABC Val SRL Constanţa, cu o propunere financiară fără TVA de 18.468.230,96 de lei şi o durată de execuţie de 12 luni. Subcontractanţii declaraţi au fost SC Tiab SRL, SC Telecom CFR SA şi SC Euroconstruct SA.
http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cat-s-a-achitat-in-plus-fata-de-cat-se-stabilise-nereguli-descoperite-de-curtea-de-conturi-la-realizarea-podului-hobanat-de-la-agigea-623606.html
Curtea de Conturi a făcut public controlul situaţiei, al evoluţiei şi al modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC).
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa este persoană juridică română, organizată ca societate pe acţiuni, prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Portului Constanţa, în baza HG nr. 517/24.08.1998, autoritate portuară în porturile a căror infrastructură i-a fost concesionată de către Ministerul Transporturilor, în vederea administrării.
Iată observaţiile Curţii de Conturi!
În perioada 2014 – 2016 s-au încheiat poliţe de asigurare pentru răspunderea profesională a directorului general, a directorilor executivi şi a şapte administratori, având drept temei prevederea din contractul de mandat, fiind efectuate plăţi în sumă de 591.000 de lei, în condiţiile în care nu există justificări privind valoarea asigurată, pur formală şi fără nicio fundamentare a cuantumului acesteia. De asemenea, au fost efectuate cheltuieli de personal nelegale, prin plata de indemnizaţii pentru administratori în sumă de 102.000 de lei, în condiţiile neparticipării acestora la şedinţe, în mod direct sau prin mandat.
Recomandările Curţii de Conturi
Curtea de Conturi a recomandat întocmirea unei proceduri operaţionale care să stabilească condiţiile legale pentru asigurarea de răspundere profesională, referitor la cuantumul sumei asigurate şi la modul de executare a poliţei, precum şi circuitul documentelor şi persoanele răspunzătoare.
Nu în ultimul rând, a fost recomandată încheierea poliţei de asigurare de răspundere profesională în condiţii de eficienţă, atât ca valoare, cât şi cuprinderea de clauze favorabile asiguratului, punerea în executare a poliţelor de asigurare pentru pagube produse Administraţiei; stabilirea mărimii şi întinderii prejudiciului, reprezentând indemnizaţii nelegale plătite administratorilor, precum şi luarea măsurilor de recuperarea a acestuia. Pentru remedierea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate, precum şi pentru recuperarea prejudiciilor, a fost emisă o decizie prin care au fost dispuse măsuri pe care conducerea entităţii trebuie să le ducă la îndeplinire.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în datele Registrului Comerţului
CN APM SA Constanţa a luat fiinţă în anul 1998, cu sediul social în municipiul Constanţa, incinta Port, Gara Maritimă. Dovada sediului o face hotărârea de restituire în natură a proprietăţii nr. 517 din data de 2.09.1998. Capitalul social subscris, de 132.906.430 de lei, integral vărsat, este compus din 13.290.643 de acţiuni, în valoare de 10 lei fiecare. Acţionari Persoane Juridice sunt Ministerul Transporturilor, cu 80% din capitalul social, şi Fondul Proprietatea, cu 20% din capitalul social. Persoane Împuternicite (persoane fizice) sunt: Nicolae Dan Tivilichi – membru în CA, director general interimar, administrator executiv provizoriu, conform prevederilor art. 64, indice 1, alin. 5 din OUG 109/2011, aprobat prin Lg. 111/2016. A fost numit pe data de 12.12.2016; Gabriela Murgeanu – administrator, membru în CA, administrator neexecutiv provizoriu, conform prevederilor art. 64, indice 1, alin. 5 din OUG 109/2011, aprobat prin Lg. 111/2016, numită în funcţie la 12.12.2016; Adrian Cighi – administrator, membru în CA, numit la 29.03.2012; Ioana Cristina Cuc – administrator, preşedinte în CA, numită la 21.03.2016; Mihuţ Constantin Crăciun – administrator provizoriu, numit pe 21.03.2016; Viorel-Ion Olea – administrator, numit pe 22.10.2014; Marcela Mariana Frigioiu – administrator, membru în CA, numită pe 6.08.2012; Valeriu Nicolae Ionescu – administrator nexecutiv, vicepreşedinte CA, numit la 22.10.2012; Flavia Cristina Teodosiu – administrator, membru în CA, numită pe 15.10.2012; Lucian Băluţ – administrator, preşedinte al CA, numit la 22.10.2014; Victor Alexandru Frunză – administrator, membru în CA, numit pe 12.12.2016; Ioana Alexandra Bradea – administrator, membru în CA, numită la 12.12.2016; Tudor Baltă – administrator, numit pe 13.06.2014.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa desfăşoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) va organiza o licitaţie în vederea închirierii mai multor spaţii administrative din portul Constanţa. Data-limită pentru solicitarea clarificărilor privind documentaţia de licitaţie este 15.02.2017, ora 16.00. Ofertele pot fi depuse la sediul CN APM SA, până la data de 20.02.2017, ora 16.00.
Licitaţiile publice deschise, cu strigare, vor avea loc pe data de 23.02.2017, începând cu ora 10.00, la sediul CN APM SA Constanţa, în incinta port Gara Maritimă, sala mică, parter, pentru fiecare spaţiu în parte. În situaţia neadjudecării sau dacă se prezintă un singur ofertant, licitaţiile se vor repeta pe data de 2.03.2017, începând cu ora 10.00.
Cei care vor să închirieze spaţii administrative au la dispoziţie mai multe variante, prima fiind în clădirea administrativă Rad. Mol 1 Sud, camera 413, cu o suprafaţă de 29,98 mp, preţul de pornire a licitaţiei fiind de 27,28 de lei pe lună (fără TVA). Licitaţia pentru acest spaţiu va începe la ora 10.00. De asemenea, încă un spaţiu poate fi închiriat în clădirea administrativă Cămin Poarta 2, camera 227, cu o suprafaţă de 20,26 mp, preţul de pornire a licitaţiei fiind de 13,96 de lei pe lună (fără TVA).
Licitaţia pentru acest spaţiu va începe la ora 10.05.
Cel de-al treilea spaţiu de închiriat se află în clădirea administrativă Rad. Moi 3, camera 101, acesta având o suprafaţă de 19,6 mp, preţul de pornire fiind de 13,43 de lei pe lună (fără TVA), licitaţia pentru acest spaţiu urmând să înceapă la ora 10.10. Cel din urmă spaţiu oferit spre închiriere este aflat în clădirea administrativă Cămin Poarta 2, camera 123, cu o suprafaţă de 19,97 mp, preţul de pornire fiind de 13,96 de lei (fără TVA). Licitaţia pentru acest spaţiu va începe la ora 10.15.
Caietul de sarcini întocmit pentru fiecare spaţiu în parte, cuprinzând condiţiile de participare la licitaţie, datele tehnice ale spaţiului, precum şi alte informaţii suplimentare, poate fi achiziţionat contra cost, acesta având o valoare de 20 de lei (suma nu conţine TVA), zilnic, între orele 9.00 – 16.00, de la CN APM SA, camera 232.
Eventualele contestaţii vor fi formulate în scris şi depuse la sediul CN APM SA Constanţa în cel mult trei zile lucrătoare de la data comunicării raportului final al licitaţiei.
– utilizarea de cerinţe restrictive de calificare a operatorilor economici în cadrul procedurii de atribuire a contractului referitoare la prezentarea de către aceştia, la data depunerii ofertelor, a unor autorizaţii şi certificate speciale emise de instituţii româneşti conform legislaţiei naţionale, fără menţiunea „echivalent“, fiind încălcate următoarele prevederi în materia achiziţiilor publice: art. 177 şi art. 178 din OUG nr. 34/2006, art. 23 din Instrucţiunea ANRMAP nr. 1 din 18 iunie 2013, emisă în aplicarea prevederilor art. 188, alin. (2), lit. d) şi art. 188, alin. (3), lit. c) din OUG nr. 34/2006, art. 44, 46 şi 48 şi pct. 42 din Preambulul din Directiva 2004/18/CE/31.03.2004;
– utilizarea unor criterii de calificare nelegale în cadrul procedurii de atribuire prin solicitarea cerinţei minime de calificare referitoare la prezentarea unui contract dus la bun sfârşit în ultimii cinci ani, deoarece îndeplinirea acestei cerinţe nu demonstrează că operatorul economic a prestat serviciile aferente contractului în cauză în ultimii trei ani, fiind încălcate prevederile art. 188, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 34/2006.
Reamintim că, în luna ianuarie 2014, Compania Naţionala Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa a anunţat cui i-a fost atribuit contractul „Consultanţă pentru administrarea contractului de execuţie, supervizarea şi supravegherea execuţiei lucrărilor din cadrul proiectului «Modernizare ecluze – echipamente şi instalaţii»“. Aşa cum reiese din anunţul de atribuire 143896/29.01.2014, valoarea contractului atribuit este de 5.974.940 de lei.
Cea care a câştigat contractul în valoare de aproape şase milioane de lei este Asocierea Tractebel Engineering SA Bucureşti şi SC Eco Terra SRL Bucureşti.
Locurile principale de prestare a contractului erau: ecluza Agigea, ecluza Cernavodă, ecluza Ovidiu, staţia de pompare complexă km. 60 Cernavodă, staţiile de pompare pentru apărarea localităţilor din Saligny, Făclia şi Mircea Vodă, ecluza Năvodari. Contractul constă în prestarea serviciilor de consultanţă pentru administrarea contractului de execuţie, supervizare şi supraveghere a execuţiei lucrărilor din cadrul proiectului „Modernizare ecluze – echipamente şi instalaţii“, care se va implementa în două faze. Faza I de execuţie în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport 2007 – 2013 constă în modernizarea ecluzei nr. 2 Agigea, modernizarea ecluzei nr. 2 Cernavodă şi modernizare ecluzei nr. 1 Ovidiu.
Faza II de execuţie în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport 2014 – 2020 constă în modernizarea ecluzei nr. 1 Agigea, modernizarea ecluzei nr. 1 Cernavodă, modernizarea ecluzei nr. 2 Ovidiu, reabilitarea Staţiei de pompare complexe km. 60 Cernavodă, reabilitarea Staţiei de pompare pentru apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor din Saligny, Făclia şi Mircea Vodă, modernizare galerii de ape mari ecluza nr. 1 şi ecluza nr. 2 Ovidiu, modernizare galerii de ape mari ecluza nr. 1 şi ecluza nr. 2 Năvodari.
Contractul este finanţat din fonduri europene nerambursabile (fonduri comunitare); bugetul de stat -15 %, POS Transport AXA Prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.3 – 85% (contribuţie UE).
Ulterior, în 2015, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa a atribuit, prin negociere fără anunţ de participare, actul adiţional nr. 8 la acordul contractual nr. 955/2013 „Proiectare şi execuţie: Modernizare ecluze – echipamente şi instalaţii“ societăţii Romenergo SA. Acesta vizează „lucrări suplimentare/similare la instalaţiile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor de la Ecluza Agigea şi Ecluza Cernavodă generate de obligativitatea încadrării dimensionării sistemelor de limitare şi stingere a incendiilor“. Potrivit anunţului de atribuire cu numărul 161614/09.09.2015, contractul a fost estimat la suma de 2.389.534,56 de lei (fără TVA).
Despre Romenergo SA
Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului la 9 septembrie 2015, SC Romenergo SA, cu sediul social în Bucureşti, Sectorul 1, Calea Floreasca numărul 175, are ca activitate principală „comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente“. Societatea are un capital social subscris de 724.048,5 lei, integral vărsat. Acţionari Persoane Juridice în firmă sunt: Agam Development SRL (acţionar – cu un aport la capital de 3,5 lei şi o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 0,00048%) şi Romenergo Holdings Limited (în calitate de asociat, cu un aport vărsat total de 724.045 de lei şi o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99,99952%). Persoane împuternicite: Najib El Lakis (administrator), Mihaela Dorcescu (administrator), Dragoş George Bilteanu (administrator) şi Corneliu Soroceanu (director general).
Potrivit vrăjitorul.eu, la finalul anului 2014, Romenergo SA a declarat o cifră de afaceri de 65.786.566 de lei, venituri totale de 68.631.514 lei, o pierdere brută de 5.038.546 de lei şi un număr mediu de 48 de salariaţi.
Ape tulburi la şantierul naval din Mangalia! Datoriile însumate de-a lungul anilor îngroapă afacerea, iar mii de oameni riscă să rămână fără loc de muncă. „A fost o vizită informală, momentan, pentru a stabili împreună cu conducerea DMHI o eventuală întâlnire la Ministerul Economiei şi pentru a identifica eventualele soluţii pentru rezolvarea problemei sociale, în primul rând. La ora actuală sunt aproximativ 6.000 de angajaţi, aproape 3.000 care lucrează efectiv şi ceilalţi 3.000 fiind subcontractanţi. Nu aş vrea ca situaţia de la DMHI să se transforme într-o situaţie socială în sudul judeţului. Sunt ferm convins că se vor găsi soluţii”, a precizat Marius Horia Ţuţuianu, preşedintele CJC.
Vizita oficialului de la Bucureşti nu a fost în zadar, acesta propunând diferite piste de soluţionare a problemelor cu care se confrunt compania. „Sunt probleme ce trebuie clarificate. Vorbim totuşi de 5 ani de zile de când acest agent economic înregistrează pierderi din exploatare, chiar şi în an de vârf când au livrat 11-14 nave anual. Daewoo Coreea înregistrează probleme la nivel mondial! Toate unităţile de producţie sunt sub un oarecare disstres financiar. Voi lua chiar iniţiativa de a adresa Guvernului coreean pentru a înţelege mai bine care este pachetul de asistenţă financiară către Daewoo Coreea căci ceea ce impactează acolo, evident are un impact la nivel global. Cred că ei trebuie să crească puţin în autonomie la nivel de funcţionalitate în România”, a precizat Alexandru Petrescu, ministrul Economiei.
Proritar rămâne masa munctiorească! „Vreau să văd exact nivelul de angajament pe care Daewoo Coreea îl are în unitate de producţie de la Mangalia. Rămâne esenţial pentru noi să protejăm locurile de muncă pentru cei aproape 3.000 de oameni, 6.000 dacă îi punem şi pe subcontractori care prestează aici. Este o unitate de producţie importanţă în economia judeţului Constanţa, în special în partea de sud şi urmărim cu deosebită atenţie ceea ce se întâmplă la nivelul managementului, modul în care se desfăşoară paşii următori.
Sunt soluţii pentru a trece de această perioadă, este doar un episod nevrednic, piaţa îşi va reveni, dar ei trebuie să-şi rezerve numărul de angajaţi. Sunt oameni cu înaltă calificare şi nu ne putem permite sub nici o formă să pierdem vreun loc de muncă. Este esenţial pentru noi, dar este esenţial şi pentru ei să-şi menţină portofoliul de oameni calificaţi. Aceştia sunt foarte greu formaţi, costuri foarte mari şi alţii nu vor mai găsi în momentul în care vor reintra în business”, a completat ministrul Economiei.
Ce soluţii a propus Alexandru Petrescu?
După discuţiile avute cu cei din managementul DMHI, ministrul Economiei a făcut şi câteva sugestii privind evoluţia în mod favorabil a şantierului. „Eu le-am sugerat o serie de direcţii. Este clar că trebuie să-şi diversifice portofoliul. Dacă din 2008-2009 Daewoo Mangalia s-a axat pe construcţii de nave, este clar că trebuie să umble puţin la structura de clienţi si să intre în zona de reparaţii, trebuie să intre în zona de livrare de componente medii şi mari, trebuie să încheie asocieri comerciale cu alte şantiere navale fie din România, fie din Europa. Este o perioadă dificilă pentru întreg sector”, a adăugat Petrescu. Mai mult decât atât, acesta le-a cerut şi un raport privind activitatea din ultimii ani pentru o mai bună reglementare a soluţiilor.
„Le-am solicitat să-mi ofere documente care să-mi dea o mai bună claritate în ceea ce priveşte trecutul, evoluţia financiară a companiei. Vreau să înţeleg cum s-a ajuns la un nivel de datorii către diferiţi agenţi comerciali, ca să pot veni cu modele şi să pot agrea modele de business pentru viitor. Aştept cu mare interes până la jumătatea lunii martie să-mi furnizeze toate documentele solicitate, urmând ca managementul să se deplaseze la Bucureşti, la sediul ministerului să avem un următor episod de discuţii. Este foarte important ca ei să-mi demonstreze că există un flux continuu de muncă. Acolo sunt diferite echipe de muncitori care deservesc diferite stadii de evoluţie în construcţia unor nave şi trebuie un flux continuu astfel încât ei să fie ţinuţi în activate continuu”, a conchis ministrul Economiei. Nu în ultimul rând, se va lua în calcul şi o întrevedere cu Guvernul coreean.
Liderul de sindicat al DMHI atenţionează: „După Paşte, 1.000 de persoane nu vor mai avea de lucru”
Situaţia tumultoasă îngrijorează bineînţeles şi pe cei din cadrul sindicatului Daewoo! Florian Marin a susţinut că nu mai puţin de 1.000 de oameni vor rămâne fără loc de muncă dacă nu se găseşte rapid o soluţie. „Comenzi vizavi de construcţii nu mai sunt decât următoarele trei nave, pentru că la ora actuală sunt deja 3 în doc, una la cheu. Problema este că din urmă nu vine nimic. Deja în sectorul de debitare, salariaţii nu mai au încărcare şi au fost făcute realocări, deci transferaţi în alte secţii. Dacă nu vine nimic din spate înseamnă că o parte din salariaţi, după Paşte, 1.000 de persoane nu vor mai avea de lucru. Avem discuţii tot timpul pentru a se realiza ceva contracte”, a spus Florian Marin. Totuşi, potrivit acestuia, există şanse să se încheie anumite contracte cu alte şantiere navale din România.
“Noi am mai lucrat pentru Tulcea și se pare că s-a semnat deja să construim aici niște punți, cei de la Tulcea ne vor transmite tabla, iar societatea va construi aceste structuri metalice. Sunt ceva discuții chiar și cu Brăila pentru a se construi. Urmează, probabil în vară, să se deschidă reparațiile pentru că până atunci docurile sunt ocupate și nu se poate deschide. Reparațiile se pot deschide și opri oricând. Ceea ce mă face pe mine să cred este că odată ce vor pleca băieții de aici rămânând doar cu reparațiile se va închide și gata.
Sincer, în presa coreeană se scrie că noi suntem deja puși la vânzare. Nu s-a ascuns acest lucru, dar nu s-a găsit clientul. Probabil când se va găsi acest client, vom fi sub o altă denumire. Din păcate, autoritățile române cam târziu s-au îngrijorat. Eu sunt de 16 ani în sindicat și mereu am spus că aici sunt foarte mari probleme. Ministrul (n.r. Economiei) ar trebui să se ducă la colegul lui, Ministrul de Finanțe, și să se uite pe bilanțul acestei societăți. Să se așeze la masă și să discute”, a precizat liderul de sindicat Daewoo Mangalia.
Economie
Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului, întrunită în şedinţă în data de 6.02.2017, a analizat documentaţia de urbanism PUZ – zona peninsulară, elaborată în temeiul contractului de prestări servicii de proiectare nr. 3208/22.01.2008.
Reamintim că, în 2011, firma Expaco SRL a demarat procedurile pentru realizarea unui nou Plan Urbanistic Zonal al peninsulei, beneficiar fiind Primăria Constanţa.
Iată ce a constatat Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului:
– se vor reglementa inclusiv zonele de taluz, până la întocmirea, avizarea şi aprobarea unor studii de fundamentare geotehnice şi hidrogeologice care să albă ca obiectiv găsirea unor soluţii de consolidare a malurilor printr-un proiect unitar;
– reglementarea urbanistică se va propune în baza unor studii de altimetrie şi perspective spre şi dinspre taluz, înălţimea maximă va fi limitată de nivelul de călcare al promenadei de la nivelul existent al versantului, pentru asigurarea vizibilităţii asupra mării, aspectul clădirilor – arhitectură vernaculară;
– reglementarea taluzului trebuie să ţină cont de capacitatea actuală limitată a sistemului stradal, având în vedere faptul că nu pot fi practicate majorări ale amprizelor existente;
– se va menţine propunerea de realizare a tunelului care face legătura între cele două platforme portuare, detalierea realizării lui se va face în baza unor studii multidisciplinare de impact al intervenţiei;
– se vor asigura mai multe puncte care vor fi reglementate ca zone de transport pe vertical între nivelul cornişei şi nivelul Portului Tomis;
– în vederea avizării la Ministerul Culturii, se va coopta un specialist cu atestare de la acest minister pentru zone protejate în colectivul care va actualiza studiile elaborate aferente PUZ-ului;
– nu în ultimul rând, se va realiza un studiu de parcelare şi al modului de ocupare a terenurilor, pentru a se stabili valoarea propusă a noilor indicatori urbanistici.
Pentru următoarea şedinţă a Comisiei tehnice de urbanism şi amenajarea teritoriului, care va fi organizată în a doua jumătate a lunii februarie, se vor prezenta următoarele acte: plan de situaţie existentă, cu reprezentare grafică diferită a construcţiilor definitive faţă de cele provizorii, plan de reglementări urbanistice, desfăşurări stradale.
Expaco SRL, în datele Registrului Comerţului
Înmatriculată în anul 1991, Expaco SRL are sediul social în Poiana, oraşul Ovidiu, strada Cerealelor. Capitalul social subscris, de 560 de lei, integral vărsat, este compus din 56 de părţi sociale. Firma este controlată de Petre Băncescu, născut pe 24.10.1946, în comuna Cocoşu, judeţul Constanţa, cu 28,57143% din capitalul social, Razvan Băncescu, născut pe 16.09.1977, în Constanţa, cu 21,42857% din capitalul social, Mirela Băncescu, născută pe 0.08.1974, în Constanţa, cu 21,42857% din capitalul social, şi Ana Băncescu, născută pe 16.11.1955, în Tulcea, cu 28,57143% din capitalul social. Administratorii firmei, care desfăşoară activităţi de arhitectură, sunt Ana Băncescu şi Petre Băncescu.
Cătălin Dumitru a fost numit vineri președinte al Consiliului de administrație al Rompetrol Rafinare, după ce Azamat Zhangulov a renunțat la mandat pentru a prelua funcția de prim vicepreședinte vânzări și marketing în cadrul KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, acționarul unic al KMG International (fostul Grup Rompetrol). De altfel, Cătălin Dumitru este românul cu cea mai înaltă poziție în grupul KazMunayGas.
De asemenea, Alexey Golovin a fost numit membru interimar în consiliul de administrație al Rompetrol Rafinare, până la următoarea adunare a acționarilor, arată un comunicat transmis de companie Bursei de Valori București (BVB).
El este vicepreședinte de dezvoltare corporativă și strategie al Grupului KMG International, din noiembrie 2006, scrie News.ro.
Cătălin Dumitru a absolvit Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București. El s-a alăturat grupului în 2002, în calitate de director financiar pentru două dintre companiile grupului, Rominserv și Ecomaster. În 2008, a fost numit director general executiv al Dyneff Group, unde a coordonat activitățile de depozitare, trading și distribuție a produselor pentru consumatorii din Europa de Vest.
Din 2014, Dumitru este vicepreședinte al Grupului KMG International, iar în noiembrie 2016 a devenit vicepreședinte senior al grupului.
A fost ales memmbru în CA al Romeptrol Rafinare în AGA din 28 aprilie 2016 pentru un mandat valabil până în 30 aprilie 2018.
Prețul minereului de fier a crescut vineri la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, susținute de date din China care au arătat că importurile acestui minereu au avansat în ianuarie cu aproape 12%.
Prețul spot pentru minereul de fier livrat Chinei a urcat vineri cu 2,6 dolari, la 86,6 dolari tona, cel mai ridicat nivel înregistrat din septembrie 2014, când a atins 85,75 dolari tona, potrivit S&P Global Platts, citată de MarketWatch și preluată de News.ro. Administrația vămilor din China a anunțat creșterea importurilor de minereu de fier cu 3,4% față de luna precedentă, la 92 de milioane de tone.
”Importurile ridicate de minereu de fier înseamnă că sectorul siderurgic este în continuare solid, iar situația va continua până în al doilea semestru din 2017”, consideră analiștii băncii Barclays. Importurile chineze de minereu de fier au avansat cu 11,9% comparativ cu ianuarie 2016. În 2014, aceste importuri au urcat la nivelul record de 1,024 miliarde de tone.
Programul Operaţional Sectorial Transport a realizat cel mai mare deficit din absorbţia fondurilor europene din cadrul financiar 2007-2013, România pierzând aproape un miliard de euro din alocare, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) privind stadiul absorbţiei la 31 ianuarie 2017.
Din cele 4,28 miliarde euro alocate pentru acest program, numai 3,31 miliarde euro au fost cheltuite. Pe locul al doilea ca sumă pierdută se situează Programul Operaţional Sectorial Mediu, care a lăsat nefolosite fonduri de 946,6 milioane euro, iar prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane s-au pierdut 852,1 milioane euro. Şi la Programul Operaţional Regional au fost nealocate 593,1 milioane euro. Ca urmare, România a pierdut în total 3,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate pentru Programele Operaţionale 2007 – 2013 din acest cadru financiar. Absorbţia fondurilor europene a ajuns aşadar la 31 ianuarie 2017 la 82,93%, cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât la ultima raportare din noiembrie. Rata de absorbţie efectivă (sume rambursate de CE) însă este de numai 79,23%, în creştere cu 1,15 puncte procentuale.
România, cel mai important exportator de grâu UE în destinații extra-comunitare pe parcursul acestui sezon, a reușit să acopere 73% din volumele de grâu livrate de economiile europene către piața din Egipt după primele cinci luni ale acestui an de piață.
Exportatorii români au livrat 720.000 de tone de grâu în Egipt în primele cinci luni ale sezonului, în condițiile în care ceilalți exportatori din UE au reușit împreună doare alte 268.000 de tone.
Cota de piață a grâului românesc între exportatorii UE pe piața din Egipt este cea mai mare din ultimele patru sezoane comerciale. În acest interval, cota de piață a economiei locale nu a depășit niciodată pragul de 65%.
Egiptul este a patra cea mai importantă piață de export pentru grâul produs în Uniunea Europeană pe parcursul acestui sezon. Primele trei piețe sunt Algeria, Arabia Saudita și Vietnam, arată datele comerciale ale pieței comunitare.
Grâul românesc de panificație (12%) avea astăzi un preț mediu de export de 172 euro/tonă FOB Constanța, în scădere cu 4 euro/tonă față de acum o săptămână.
Un joint-venture format din companii din Rusia si China, sustinut de China Investment Corp, a oferit 110 milioane de dolari constructiei podului feroviar transfrontalier dintre China si Rusia. Constructia podului a inceput in 2014, insa a fost suspendata din cauza lipsei fondurilor care sunt acum acoperite de catre JV.
Cu o investitie totala de 379 de milioane de dolari, podul va conecta provincia nord-estica Heilongjiang din China de Nizhneleninskoye, in Districtul Leninsky din Rusia.
„Acest lucru inseamna ca problema de finantare din partea Rusiei a fost rezolvata”, a declarat Zhang Ruohui, un oficial de la Departamentul Comercial al Provinciei Heilongjiang.
Cunoscut ca Podul Feroviar International Amur sau Podul Feroviar Tongjiang China-Rusia, odata finalizat, acesta va fi primul pod de acest tip dintre cele doua tari si va reprezenta principala legatura de transport menita sa creasca comertul bilateral constrans anterior de starea proasta a infrastructurii de transport din regiune.
„Podul va imbunatati pozitia de nod de transport a orasului cu Rusia si rolul sau pe coridorul economic China-Mongolia-Rusia. De asemenea, acesta va contribui la cresterea potentialului orasului Tongjiang ca nod de transport in regiune”, a declarat Wang Jin, primarul orasului Tongjiang.
Conform estimarilor, podul va contribui la cresterea comertului Chinei cu Rusia si va reduce semnificativ costurile de transport. Comertul bilateral intre China si Rusia a fost estimat la 69 de miliarde de dolari anul trecut, conform datelor oficiale.
http://clubferoviar.ro/podul-feroviar-china-rusia-obtine-finantare/