Revista presei 08 – 10 Martie 2017
Port Constanta
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) doreşte să achiziţioneze „Servicii de audit extern aferent proiectului «Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa – PROTECT»“. Valoarea estimată a contractului este de 112.355 de lei, fără TVA. Conform anunţului publicat pe licitatiapublica.ro, contractul prevede achiziţia de servicii de audit financiar extern în scopul implementării proiectului „Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa – PROTECT“.
În anunţ se precizează că serviciile prestate se vor achita cu ordin de plată, în termen de 30 de zile de la primirea facturii de la prestator. Oferta financiară va fi prezentată în lei, fără TVA, şi nu trebuie să depăşească valoarea estimată. Oferta va cuprinde contravaloarea tuturor cheltuielilor aferente realizării obiectului contractului. În cadrul ofertei financiare, se va prezenta modul de fundamentare a preţului şi a tarifelor aplicate; preţul înaintat în propunerea financiară este ferm şi va fi valabil până la realizarea integrală a contractului.
Durata contractului este de 36 de luni de la data intrării sale în vigoare, dar nu înainte de finalizarea activităţilor proiectului.
Ofertanţii vor elabora şi depune oferta, respectiv propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi documentele stabilite prin caietul de sarcini, în conformitate cu cerinţele precizate în caietul de sarcini. Autoritatea contractantă precizează că nu se acceptă oferte alternative. Ofertele se vor depune până cel târziu 14.03.2017.
Oferta se va prezenta în două exemplare: un exemplar în original şi un exemplar în copie, cu menţiunea „conform cu originalul“. Contractantul (inclusiv subcontractantul, dacă este cazul) are obligaţia de a lua act şi de a respecta toate prevederile Grant Agreement-ului nr. INEA/CEF/TRAN/M2015/1131569.
Va fi stabilită câştigătoare oferta care îndeplineşte toate cerinţele solicitate prin caietul de sarcini, declarată astfel admisibilă, şi care are preţul total în lei fără TVA cel mai scăzut.
Ofertanţii pot intra în posesia caietului de sarcini şi a Grant Agreement-ului nr. INEA/CEF/TRAN/M2015/1131569 prin formularea unei solicitări scrise, transmise prin e-mail la adresa achizitii@constantza-port.ro, sau pe fax, la 0241.61.95.12, până cel târziu la data de 9.03.2016. Ofertantul declarat câştigător va posta ulterior pe site-ul www.e-licitatie.ro propunerea tehnică şi oferta financiară, urmând ca achiziţia directă să se finalizeze prin selectarea ofertei din cadrul catalogului electronic din SEAP.
Dana 80 din Portul Constanţa va trece prin lucrări de amenajare după ce Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a obţinut un certificat de urbanism pentru proiectul „Implementarea unei dane specializare într-o zonă cu adâncimi mari – dana 80“. Concret, potrivit Certificatului nr. 529, eliberat pe 7.03.2017, lucrările menţionate vor fi realizate de CN APMC SA în Portul Constanţa, dana 34 – dana 80.
Reamintim că, în luna noiembrie, reprezentanţii CN APMC SA aminteau, în cadrul unei discuţii cu cei ai Operatorului Portuar, că au în plan să modernizeze sistemul de distribuție a energiei electrice, precum şi sistemul de canalizare pe platforma portuară, în cadrul proiectului de refacere a unor racorduri CF în dana 80.
Potrivit unui studiu realizat de Oxford Economics pentru Asociaţia Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA), în industria de transport maritim a Uniunii Europene sunt angajate direct 640.000 de persoane. Sectorul a contribuit cu 57 de miliarde de euro la produsul intern brut comunitar, în 2015. Iar dacă se iau în calcul şi activităţile conexe, forţa de muncă totală din industria de transport maritim se ridică la 2,1 milioane de persoane, cu un aport de 140 de miliarde de euro, în 2015, la PIB.
Aproximativ patru cincimi din locurile de muncă directe din această industrie sunt pe mare. Ofiţerii deţin o pondere de 42% din locurile de pe nave, iar nebrevetaţi, 58%. Numai 40% din cei 516.000 de navigatori din flota UE sunt cetăţeni comunitari.
v v v
Importanţa acestui sector de activitate a fost marcată pe bătrânul continent, prin organizarea la Brussels, în perioada 27 aprilie – 3 martie 2017, a unui ciclu de conferinţe în cadrul Săptămânii Shipping-ului European. Agenda lor a inclus temele „fierbinţi” ale transportului maritim: menţinerea locurilor de muncă, pregătirea tinerilor navigatori, noile tehnologii din transportul maritim, viitorul shipping-ului.
Interesul deosebit pentru aceste dezbateri a fost marcat prin participarea organizaţiilor reprezentative din shipping – Federaţia Europeana a Transportatorilor şi sindicatele afiliate, Asociaţia Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) -, a reprezentanţilor Parlamentului şi Comisiei Europene, ai guvernelor ţărilor comunitare, ai unor autorităţi europene, instituţii de învăţământ marinăresc, ai societăţilor de clasificare şi asigurare. România a fost reprezentată de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.
„La conferinţa „Problemele navigatorilor”, s-a discutat, în primul rând, despre locurile de muncă ale navigatorilor europeni pe nave europene. A fost o dezbatere aprinsă, care a încins spiritele. Au fost reliefate temele pe care factorii de decizie din Europa trebuie să le soluţioneze. Spre exemplu, reprezentanţii navigatorilor din România şi Polonia am vorbit despre imposibilitatea găsirii locurilor pentru stagiile de practică ale cadetilor şi despre rata mare a şomajului în rândul navigatorilor europeni. S-a admis, în unanimitate, că trebuie acţionat cumva, că, pe lângă programele deja existente, tinerii studenţi trebuie ajutaţi în efectuarea practicii şi că trebuie diminuat şomajul alarmant de ridicat din rândul tinerilor navigatori. Urmează ca în comitetul de dialog social să se aprofundeze discuţiile şi să se găsească soluţii viabile”, a declarat liderul SLN.
S-a discutat despre necesitatea ca studenţii să cunoască şi să îşi formeze deprinderile de a lucra cu noile tehnologii de la bordul navelor.
„S-a subliniat că navigatorii europeni sunt bine pregătiţi. În rândul lor, românii sunt cunoscuţi ca buni profesionişti. Marile com-panii nu stau pe gânduri în a angaja senior ofiţeri români pe navele de maximă tehnologie. În ciuda bunei pregătiri, europenii sunt insuficient folosiţi pe navele cu pavilion european. În acest punct s-a aprins din nou atmosfera, fiecare vorbitor venind cu idei de rezolvare a problemei locurilor de muncă. S-a arătat că shipping-ul european ar putea fi revigorat prin: mai buna pregătire profesională, creşterea abilităţii de a lucra cu tehnologia digitală şi inteligenţa artificială pentru optimizarea rutelor de navigaţie, descurajarea concurenţei neloiale, exploatarea navelor pentru un mediu mai curat, o mai bună distribuţie a mărfurilor între nor-dul – sudul, estul – vestul Europei, o administraţie europeană debirocratozată, mai sensibilă la nevoile industriei transporturilor maritime”, relatează Mihălcioiu.
În prezent, navele sub pavilion european reprezintă 19% din flota mondială şi 32% din tonajul acesteia. Dupa unele statistici, peste 50% din tonajul mondial este deţinut de navele armatorilor europeni, multe dintre navele lor fiind înregistrate în pavilioane non-europene.
Flota europeană a fost dintotdeauna foarte receptivă la nou, la progresul tehnologic. Acum, se pregăteşte să intre într-o nouă etapă a evoluţiei, fapt subliniat în cadrul dezbaterilor de la Bruxelles.
„Necesitatea reducerii emisiilor de carbon în atmosferă va aduce inovaţii şi aplicaţii noi în shipping, legate de energia solară şi eoliană – relatează Mihălcioiu. Digitalizarea, prelucrarea 3D a metalelor, robotizarea şi noile tehnologii IT – sunt subiecte de interes pentru un viitor tot mai aproape de noi. 2017 este Anul Shipping-ului European, vor urma şi alte dezbateri, vor fi înfiinţate grupuri de lucru, vor fi lansate propuneri, care, în final, vor fundamenta strategia de dezvoltarea transportului maritim european.”
Traseul care duce la Poarta 1 va fi refăcut pentru a decongestiona traficul rutier şi a înlesni vizitarea centrului vechi al oraşului.
Zona de acces în Portul Constanţa va fi modernizată în acest an în cadrul unui proiect general susţinut de Comisia Europeană a cărui valoare totală este de 17,7 milioane euro, care trebuie să crească parteneriatul între port şi oraş, prin crearea unui oraş-port durabil şi sănătos. Prin „Civitas Portis Port“, traseul urban din preajma Porţii 1 (Vraja Mării-Cazino) va fi regândit pentru a facilita legătura portului cu oraşul. La ora actuală, strada Termele Romane – singura arteră rutieră pentru transportul în comun, ce este croită printre vestigii arheologice – este strangulată la orele de vârf şi mai ales în sezonul turistic. Drumul public coboară în pantă spre Poarta 1, fiind format din două benzi pe care circulă autoturismele, autobuzele şi pe care, mai nou, se parchează neregulamentar. În paralel cu acest drum există, pe lângă gardul portului, o altă cale circulabilă (Valea Portului) pe care se parchează gratuit. În planul de modernizare a zonei, drumurile vor fi lărgite, numărul de benzi va fi mărit, iar parcarea amenajată va fi cu taxă, având un tarif special pentru angajaţii din port. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC), responsabilă de incinta portuară, va reface spaţiile de la accesul în port, unde este actualmente un post de control cu sistem de bariere supravegheat video, un ceas nefuncţional şi un chioşc alimentar. Poarta 1 va avea un mic monument înalt de câţiva metri, în forma unei vele, inspirat de Măiastra lui Brâncuşi, ce va străjui intrarea. Lucrările portuare vor demara la finele lui martie.
Capătul de linie RATC va fi reamenajat, la Vraja Mării va fi înfiinţată o parcare pentru autocare, iar scheletul clădirii de birouri de la intrarea pe dig va fi acoperit cu o pânză, dacă proprietarul nu va continua construcţia abandonată de ani de zile. „Imobilele lăsate în paragină vor fi supraimpozitate de 4-5 ori, sunt 25 hotărâri de consiliu local pe care le vom vota în aprilie, în acest sens“, a mai spus primarul Făgădău. Terminalul de pasageri al portului, unde acostează navele de croazieră, va fi legat de Piaţa Ovidiu prin transport electric, un minicar care să ducă turiştii străini în zona turistică a oraşului. În viitor, şi zona Gării va avea acces direct cu Poarta 1, printr-un alt program edilitar intitulat „Artera“. Lucrările edilitare vor fi căute de Confort Urban. Primarul Decebal Făgădău promite că până în 2020, Constanţa va arăta altfel şi se va bate pentru a redeveni a doua forţă a României. „Constanţa nu mai este un pol al sărăciei şi va redeveni a doua putere economică a României. În loc să căutăm să căutăm spaţii pentru a crea parcuri industriale, ne-am putea concentra pe dezvoltarea platformei portuare. În Constanţa, şomajul este scăzut, numai cine nu vrea nu găseşte de muncă“, a spus edilul-şef. Nicolae Dan Tivilichi, managerul general APMC, a precizat că Portul Constanţa va cunoaşte dezvoltarea de perspectivă aşteptată de întreaga comunitate. Masterplanul portuar a fost refăcut eliminându-se direcţia turistică pe care o dorea Radu Mazăre, care voia ca în incinta portului să existe terase comerciale, spaţii de agreement şi chiar rezidenţiale.
Tivilichi a dat asigurări că obiectivul strategic de la graniţa Uniunii Europene şi a NATO îşi va păstra destinaţia industrială, la un standard competitiv, după modernizările la care a început să se lucreze: dragajul acvatoriului pentru investiţii, construirea unei dane de mare adâncime, schimbarea reţelei de apă şi canalizare, precum şi a celei electrice. Portul Constanţa va avea inclusiv o hartă cadastrală. „Planul amplu de modernizare depăşeşte suma de 60 milioane euro, noi refacem infrasuctura, dar suprastructura este datoria operatorilor portuari care trebuie să investească pentru a obţine performanţă“, a declarat managerul general APMC.
Primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău a declarat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă că vor fi luate mai multe măsuri atât la nivelul municipiului Constanţa cât şi al Portului Constanţa pentru ca în curând Constanţa să devină a doua putere economică a României.
Printre măsurile ce urmează a fi luate în acest sens sunt: transformarea Văii Portului în parte carosabilă, reabilitarea parcării din zona Vraja Mării, îmbunătăţirea accesului la Poarta 1, resistematizarea staţiilor de autobuz, refacerea stadionului Portul. Totodată, se va face o inventariere a imobilelor din municipiul Constanţa iar pentru cele aflate în paragină se va creşte impozitul de 4-5 ori.
Decebal Făgădău a mai precizat că se va efectua o licitaţie pentru sistemul de dragaj şi se va efectua un program de reabilitare a sistemului de apă-canalizare în port estimat la 40 de milioane de euro. Pentru a fi realizate obiectivele stabilite Portul şi Municipiul Constanţa au constituit echipă comună pentru a uşura traseul investitorilor.
Valoarea investiţiilor ce vor avea loc în Portul Constanţa până la sfârşitul lunii martie se ridică la 50-60 de milioane de euro.
„Este extrem de important să avem o investiţie cu care să ne mândrim, care va schimba faţa în zona Poarta 1” – a mai declarat Decebal Făgădău.
La conferinţa ce a avut loc la CN APMC au participat primarul municipiului Constanța, Decebal FĂGĂDĂU şi directorul general al CN „APM“ SA, Nicolae Dan TIVILICHI.
Temele de discuție au fost Master Planul Portului Constanța şi Modernizarea accesului în Portul Constanța pe la Poarta 1, în cadrul proiectului CIVITAS PORTIS în care CN „APM“ SA face parte din consorțiul „Constanța“ în care lider este Primăria Municipiului Constanța.
De la ora 12, tot la sediul CN „APM“ SA, va avea loc o masă rotundă pe tema proiectelor pe care municipalitatea și Portul Constanța le vor dezvolta împreună. La aceasta vor participa
primarul municipiului Constanța, Decebal FĂGĂDĂU, directorul general al CN „APM“ SA, Nicolae Dan TIVILICHI, reprezentanți ai CN „APM“ SA Constanța şi reprezentanții operatorilor portuari.
„Mi-am propus să avem întâlniri periodice şi am făcut acest lucru cu cei din port”, a spus Decebal Făgădău.
Intervine Corneliu Idu care spune că „portul e un bun naţional, nimeni nu are dreptul să împiedice dez Portului Constanţa”.
Decebal Făgădău le transmite operatorilor: „Vreau să ne vedem trimestrial, următoarea întalnire o putem avea unde doriţi dumneavoastră”.
Un operator l-a întrebat pe primarul Făgădău ce crede despre Nicolae Dan Tivilichi. Acesta a răspuns că are încredere în el şi are susţinerea sa.
În continuare se discută despre ceea ce se va face în port.
Făgădău propune o întâlnire viitoare în cadrul căreia să se facă o statistică cu numărul de angajaţi.
Primarul spune că s-a prezentat la această întâlnire pentru a construi agenda oraşului şi a avea o strategie unitară. „Oraşul are gradul de îndatorare de 5%. E unul dintre cele mai mici din ţară”.
Un operator spune ca s-a săturat ca anumite funcţii de conducere să fie ocupate pe criterii politice şi că aşteaptă să vadă schimbarea.
Primarul Constanței, Decebal Făgădău, împreună cu directorul general al CN APM Constanța, Dan Tivilichi au organizat o întâlnire la sediul Administrației Porturilor Maritime pentru a prezenta Masterplanul Portului Constanța, precum și proiectul de modernizare a căii de acces în Port pe la Poarta 1, în cadrul proiectului CIVITAS PORTIS, în care CN APMC face parte din consorțiul „Constanța“ în care lider este Primăria Constanța.
„Mi-aș dori ca astfel de întâlniri să devină o obișnuință. Am construit un cadru în care să ne întâlnim noi și echipele noastre. Venim cu un proiect de acces în zona Poarta 1. Investiția va schimba fața intrării principale în port“, a afirmat primarul Decebal Făgădău.
Acesta a mai ținut să precizeze că directorul Tivilichi i-a pus la dispoziție Masterplanul Portului.
„În mandatul meu voi încerca să unesc orașul cu portul“, a mai completat edilul. Făgădau mai spune că i s-au prezentat atât starea actuală a Portului Constanța, cât și proiecte și investiții pentru modernizarea acestuia.
„Lucrăm la radiografierea nevoii de informare în mediul universitar. Veți vedea întâlniri cu studenții, cu agenții economici. Din strategia de dezvoltare a municipiului nu poate lipsi zona de port. De aceea vom face o agendă comună de evenimente. Se vor demara acțiuni de curățenie și în port. Totodată, Stadionul Portul va fi redat orașului, pentru ca școlile și universitățile să poată opera pe el“, a spus Decebal Făgădău.
Primarul municipiului a mai dorit să afirme faptul că și Constanța este, indirect, oraș dunărean.
Făgădău s-a referit în discursul său de astăzi și la cifrele scăzute ale șomajului înregistrate în județul nostru.
„În Constanța numai cine nu vrea nu muncește“, afirmă primarul.
Campania de ecologizare anunțată pe municipalitate va începe la jumătatea lunii aprilie. „Sperăm să aducem peste 1.500 de constănțeni“, a mai spus Făgădău.
În completare la spusele edilului șef, directorul general al CN APMC a declarat că stadionul Portul va fi adus la standarde decente.
Primarul Decebal Făgădău a promis și resistematizare stației de autobuz de la Poarta 1. „Vom sistematiza zona de părăsire a Peninsulei, de la Vraja Mării. Vom avea două benzi de intrare în port. O a treia bandă va ajunge în continuare către Portul Tomis. Vom face un punct de îmbarcare/debarcare autocare turiști, vom reface și taluzul și vom aplica marcare europene“, promite Făgădău.
„Lucrăm la un proiect prin care terminalul de pasageri să fie legat de Peninsulă cu un transport electric. Șoseaua Marinarilor va fi reabilitată din dreptul treptelor (de la stația RATC) către Port“, a completat edilul.
Acesta a mai dezvăluit și faptul că turnul cu ceas va dispărea, iar locul ăi va fi luat de o construcție modernă la intrarea în port. Proiectul ar trebui să fie gata la finalul lunii august.
Se va schimba și infrastructura pentru apă. Este un proiect pe care autoritățile l-au contractat în schimbul sumei de 40 de milioane de euro, bani din fonduri europene.
Totodată, circulația în zona Poarta 7 se va extinde la patru benzi, lucru ce va permite fluidizarea traficului către Poarta 5.
Primarul a mai spus și că vor dispărea parcările ilegale de pe valea Portului. Acesta este și motivul pentru ca a fost asfaltată parcarea de la Poarta 1.
Vizat de schimbări este și imobilul neterminat de la Poarta 1. Proprietarul clădirii a fost notificat, spune primarul, iar dacă nu va reîncepe lucrările, i se va majora impozitul la 500%.
După conferința pe care au susținut-o astăzi în Port, primarul municipiului Constanța și directorul general al CN APMC aveau fixată o întrevedere și cu operatorii portuari. Edilului Decebal Făgădău i s-a părut oportunitatea cea mai bună să afirme că, pentru el, ca șef al administrației locale, întâlnirea cu administrația portului și cu operatorii este esențială. „Eu vin în fața dumneavoastră mai mult ca un burete, ca să aflu ce am eu de făcut“, declară primarul.
Făgădău a reiterat faptul că vrea să unească orașul cu portul.
Cornel Idu, unul dintre cei mai influenți operatori din Portul Constanța a fost primul care a luat cuvântul spunând că și-ar dori ca Administrația Portului Constanța să impună un set de reguli care să fie și respectate. „Ne confruntăm cu o rezistență a autorităților față de ceea ce este nou: pilotaj, remorcaj… Aș dori să văd că APC nu mai plătește dividente la Fondul Proprietatea“, a spus omul de afaceri.
Directorul general al CN APMC, Dan Tivilichi, spune că recunoaște nevoile foarte mari de reparații la infrastructura portuară.
La conferința de presă care a avut loc joi, 9 martie a.c., de la sediul CN APM SA, la care au participat primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău și directorul general al CN APM, Nicolae Dan Tivilichi, s-au luat în vedere două teme: Master Planul Portului Constanța și modernizarea accesului în Portul Constanța pe la Poarta 1, în cadrul proiectului CIVITAS PORTIS.
„Portul are o infrastructură și am hotărât împreună cu directorul general al CN APM ca stadionul portului să fie dat municipalității cu cheltuieli comune”, a precizat Decebal Făgădău.
La rândul său, directorul general al CN APM, Dan Tivilichi, a precizat că stadionul va fi adus la standarde decente, iar cheltuielile vor fi suportate de CN APM. De stadion vor beneficia toți constănțenii, dar și angajații companiei în mod gratuit.
Decebal Făgădău a adăugat că la jumătatea lunii aprilie va demara o acțiune de ecologizare începând de la Poarta 1 până la Poarta 9. Edilul vrea să participe cu 1500 de constănțeni.
Primarul a punctat faptul că investitorii din Port vor beneficia de facilități precum reducerea timpului de obținere a autorizațiilor, mai exact acestea vor putea fi obținut în mai puțin de 10 zile. Portul și municipalitatea vor forma o echipă comună astfel încât investitorul nu va fi obligat să vină la Primărie pentru a obține autorizații. Acest lucru se poate cere și la CN APM.
http://www.replicaonline.ro/conferinta-cn-apm-stadionul-portului-va-fi-dat-municipalitatii-310763/
Investițiile în Portul Constanța sunt foarte importante pentru dezvoltarea economicăși nu numai a zonei portuare! Pentru a veni în ajutorul acestora, Primăria Constanța va acorda autorizațiile într-un mod preferențial.“Veți vedea o preocupare comună a Administrațieiși a Primăriei de construire de facilități adiacente care să exporteși plus- valoare. Penbtru investițiile în Port, va rxista un traseu de autorizare preferențial, scurt. În funcție de palierul investițional, va dura de la 10 zile până la maximum 30 de zile. Noutate este aceea că noi am construit o echipă comună, noi, Portulși municipiul, care face aceste diligențe,ține legătura între Portși oraș. Investitorul nici nu are nevoie să vină el la Primărie. Vine reprezentantul APMC!”, a explicat Decebal Făgădău, primarul Constanței.
Investitorii din port vor beneficia de facilităţi precum reducerea timpului de obţinere a autorizaţiilor, astfel încât aceştia să poată intra în posesia lor în mai puţin de 10 zile, a precizat primarul Decebal Făgădău în cadrul unei întâlniri pe care o are cu reprezentanţii AMPC şi cu operatorii economici din zona portuară. El a spus că Portul si municipalitatea vor forma o echipă comună, astfel încât investitorii să nu mai fie nevoiţi să vină la Primărie pentru autorizaţii, ci să le solicite direct la Adminsitraţia Porturilor Maritime. La rândul său, directorul general al APMC, Dan Tivilichi, a spus că stadionul portului urmează să fie folosit în comun cu autorităţile locale şi că va fi adus la standarde decente pe cheltuiala companiei. De baza sportivă vor beneficia nu doar angajaţii APMC, ci toţi constănţenii. În plus, primarul a mai spus că la jumătatea lunii aprilie va demara o acţiune de ecologizare în perimetrul cuprins între Poarta 1 şi Poarta 9, la care vor participa 1.500 de persoane.
Mare minune, mare! Persistă pacea și prietenia dintre administrația portului, operatorii de profil și municipalitatea constănțeană. Primarul Decebal Făgădău și directorul general al CN APMC, Nicolae Dan Tivilichi, au prezentat joi masterplanul Portului Constanța și proiectul de modernizare a căii de acces pe la Poarta 1, care face parte dintr-un plan mai amplu, Civitas Portis. „Investiția va schimba fața intrării principale în port. Din strategia de dezvoltare a municipiului nu poate lipsi zona portuară“, a spus Făgădău, precizând că Primăria și APM vor avea o agendă comună de evenimente și, în plus, vor fi demarate acțiuni de curățenie și-n port. El a mai subliniat că, deși nu mai este acționar la CN APM, municipalitatea vrea să devină un important pilon de încredere și o punte de legătură în relația port – operatori – sindicate – investitori – „Vom asigura un traseu facil și fluid de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor ce au ca obiect dezvoltarea de noi investiții pe platforma portuară“. De asemenea, stadionul Portul va fi redat orașului, ca să fie folosit de școli și universități. Și asta nu e tot. „Vom sistematiza zona de părăsire a Peninsulei, de la Vraja Mării. Vom avea două benzi de intrare, iar o treia va continua spre Portul Tomis. Vom face un punct pentru îmbarcare și debarcare a turiștilor în/din autocare, vom reface taluzul și vom aplica marcaje în stil european“, a mai spus primarul. Un alt proiect vizează legarea cu transport electric a terminalului de pasageri cu Peninsula și reabilitarea Șoselei Marinarilor. Și anticul turn cu ceas de la P1 dispare, fiind înlocuit de o construcție în ton cu epoca; modernizarea ar trebui să se încheie în august. Nu în ultimul rând, carosabilul va fi extins, iar traficul va fi fluidizat în zona Porților 5 și 7.
http://www.telegrafonline.ro/bate-vantul-de-modernizaren-zona-portuara
În această dimineață, cu începere de la ora 10.00, la sediul Administrației Porturilor Maritime din Constanța a avut loc o întâlnire extrem de importantă între conducerea APMC, cea a Primăriei municipiului Constanța și reprezentanții operatorilor portuari. Temele de discuție abordate au vizat, în principal, Master Planul Portului Constanța dar și modernizarea accesului în port, pe la Poarta 1. În ceea ce privește acest ultim punct, reamintim că acesta se va derula în cadrul procesului CIVITAS PORTIS, în care APMC face parte din consorțiul ”Constanța”, unde lider este Primăria Municipiului. Încă de la începutul discuțiilor, primarul Făgădău a precizat că ar fi extrem de important ca astfel de întâlniri să devină o obișnuință. El a precizat că investiția proiectului de acces în zona Poarta 1 va schimba fața intrării în Port. El a mai spus că directorul general al APMC, Dan Țivilichi, i-a pus la dispoziție Master Planul portului: ”În mandatul meu voi încerca să unesc orașul cu portul”, a spus Decebal Făgădău. La rândul său, directorul general al CN APMC, Dan Țivilichi, a declarat că stadionul Portul va fi modernizat. Primarul Decebal Făgădău a promis și resistematizare stației de autobuz de la Poarta 1. De asemenea, a precizat și că că turnul cu ceas va dispărea, iar locul îi va fi luat de o construcție modernă la intrarea în port. Proiectul ar trebui să fie gata la finalul lunii august. Peste 40 de reprezentanți ai celor mai importante firme din port au participat la această discuție organizată în premieră, interesați de proiectele comune ale Portului Constanța și municipalității, de modalitatea prin care afacerile din port pot fi sprijinite de administrația locală. Directorul general al CN APM SA Constanța, Nicolae Dan Tivilichi, i-a asigurat pe reprezentanții comunității portuare de tot sprijinul administrației pentru proiectele pe care vor să le dezvolte, interesul comun fiind o dezvoltare corectă, coerentă și de lungă durată a Portului Constanța. Primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, a precizat că nu se poate vorbi despre o strategie de dezvoltare a orașului fără să fie implicat Portul Constanța, iar deschiderea către dialog a actualei conduceri a făcut ca planurile comune port- oraș să evolueze rapid și eficient. „Împreună cu directorul general al APC am radiografiat problemele și am văzut unde ne intersectăm. O să începem cu proiectul de modernizare a căii de acces în Port pe la Poarta 1, în cadrul proiectului CIVITAS PORTIS, în care CN APMC face parte din consorțiul Constanța în care lider este Primăria Constanța. Am stabilit o punte de legătură între APC și primărie, iar în cazul în care operatorii privați din port au de realizat o investiție, după aprobarea acesteia în Consiliul Tehnico-Economic al administrației, la noi se scurtează drumul birocratic, ca în maximum 30 de zile să se obțină toată documentația. Va conta însă în stabilirea priorităților dimensiunea investiției, urgența termenelor contractuale, numărul de locuri de muncă pe care le determină“, a declarat primarul. Operatorii portuari au ridicat problema taluzurilor, a parcurilor logistice și a proiectelor comune.
În cursul săptămânii viitoare, se va semna contractul privind dragajul de întreţinere în portul Constanţa, a declarat Nicolae – Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Până la sfârşitul lunii martie 2017, se va lansa anunţul de achiziţie a dragajului de investiţie, pentru aducerea adâncimilor din danele portului Constanţa la cotele proiectate. Costurile sunt estimate la 36 milioane euro.
În maximum o săptămână se va stabili câştigătorul licitaţiei pentru realizarea hărţii cadastrale a portului Constanţa şi se va trece la semnarea contractului. Până la sfârşitul lunii martie vom reuşi să avem investiţii de peste 50 – 60 de milioane de euro în portul Constanţa.
Ieri, 9 martie 2017, pentru prima dată în istoria post-decembristă a municipiului Constanța, primarul Decebal Făgădău s-a întâlnit cu directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Dan Tivilichi, cu operatorii și cu sindicatele portuare. Întâlnirea a avut ca scop stabilirea de strategii comune privind dezvoltarea APM Constanța, precum și identificarea de modalităţi punctuale prin care municipalitatea ar putea veni în sprijinul operatorilor portuari.
Decebal Făgădău a subliniat că una dintre prioritățile mandatului de primar vizează integrarea orașului, a portului și a stațiunii Mamaia într-un tot unitar, funcțional, motor al dezvoltării economice a municipiului Constanța.
În cadrul întâlnirii, a fost prezentat și proiectul privind fluidizarea și amenajarea accesului în Portul Constanţa pe la Poarta 1, au fost abordate aspecte generale ce ţin de noul Masterplan al Portului Constanţa, a cărui formă finală va fi inclusă în Strategia de Dezvoltare a municipiului.
Primarul Decebal Făgădău a ținut să puncteze că, deși municipiul nu mai deține calitatea de acţionar al CN APM Constanța, administrația locală își propune să devină un important pilon de încredere și o punte de legătură în relația port-operatori-sindicate și investitori.
În privința modalităților de susținere a operatorilor portuari, primarul Decebal Făgădău i-a asigurat pe cei prezenți că administrația locală va genera un traseu facil și fluid în ceea ce privește obţinerea avizelor şi autorizaţiilor ce au ca obiect dezvoltarea de noi investiții pe platforma portuară.
Nu în ultimul rând, primarul municipiului Constanța s-a pronunțat pentru formalizarea și permanentizarea dialogului dintre mediul portuar şi administraţia locală.
„Există patru mari direcţii de dezvoltare pentru oraș: safe city, mobility city, energy city, e-city. Portul nu are cum să lipsească din strategia de dezvoltare a orașului. Este timpul să lăsăm în urmă tot ce ne-a separat, vreau să privim împreună spre viitor cu încredere”, a încheiat edilul constănţean.
http://mesagerdeconstanta.ro/2017/03/10/intalnire-istorica-la-constanta/
Economie
Caile Ferate Indiene intentioneaza sa lanseze un tren de containere transcontinental din Dhaka, Bangladesh, catre Istanbul, pe o distanta de 6,000 de km, care va traversa cinci tari: Bangladesh, India, Pakistan, Iran si Turcia.
O realizare importanta in cadrul proiectului este faptul ca a fost finalizata o legatura de 150 de km in Zahedan (Iran), ceea ce face posibila extinderea Coridorului Feroviar Transasiatic Sudic pana in Turcia dupa realizarea schimbului de notificari si dupa coordonarea statelor implicate.
Denumit „Coridorul ITI-DKD-Y”, acesta va avea ca punct de plecare Dhaka, prin Calcuta, Delhi, Islamabad, Tehran si va ajunge in Istanbul.
Conform declaratiilor lui Mohammad Jamshed, membru in Consiliul Administrativ pe probleme de trafic al Cailor Ferate Indiene, trenul pilot ar trebui lansat anul acesta de indata ce directorii companiilor feroviare implicate in proiect se vor intalni sa discute toate punctele de interes „Este un pas important pentru conectivitatea feroviara regionala sud-asiatica. Proiectul va demonstra lumii intregi ca poate exista un coridor comercial trans-asiatic de transport containerizat de o asemenea anvergura in sectorul feroviar”, a declarat acesta.
http://clubferoviar.ro/india-lanseaza-un-proiect-pilot-de-transport-containerizat-catre-turcia/
Greg Konieczny, comanagerul Fondului Pro¬prietatea (FP), consideră că proiectul pri¬vind înfiinţarea unui fond suveran care să ad¬minis¬treze companiile de stat ar putea să ofere un cadru prielnic pentru respectarea criteriilor de guvernanţă corporativă şi ar duce la o alo¬care mai clară a timpului şi a res-ponsa¬bi¬lităţilor pe care trebuie să le împartă deci¬denţii din respectivele companii şi guvern.
„Acest fond ar trebui să aducă mai multă trans¬parenţă cu privire la companiile de stat”, a spus Konieczny, prezent în cadrul con¬fe¬rinţei Romania Investor Days, eveniment or¬gani¬zat de Franklin Templeton la Londra pentru promovarea pieţei de capital de la Bu¬cu¬reşti.
Polonezul speră că noul fond suveran se va alinia sub reglementări similare oricărui ac¬tor de pe scena fondurilor de investiţii din Ro¬mânia, iar o monitorizare în plus a acti¬velor statului din partea publicului este bine-venită. Re¬feritor la sezonul dividendelor care este în plină desfăşurare, Konieczny a spus că se aş¬teaptă la dividende mari, mai ales având în ve¬dere propunerea guvernului pri¬vind majo¬rarea ratei de distribuţie la 90% din profitul net în cazul companiilor controlate de stat.
Fondul Proprietatea (FP) raportează o valoare a acti¬vului net (VAN) de 11,61 miliarde lei, în vreme ce capitalizarea bur¬sieră este de 9,26 miliarde lei, echivalen¬tul unui dis¬count de sub 25%, în vreme ce ţinta de dis¬count este de 15%. De la începutul acestui an, va¬loarea de piaţă a Fon¬dului a crescut cu peste 15%, una dintre cele mai mari aprecieri din constituenţii in¬dicelui BET, referinţa bursei de la Bu¬cureşti.
Companiile nelistate au în continuare o pon¬dere mai mare faţă de cele prezente în ringul de tranzacţionare. Cea mai mare pon¬dere din portofoliu o are participaţia din cadrul Hidroelectrica, repre¬zen¬tând aproxi¬ma¬tiv o treime din to¬talul VAN-ului com¬paniilor nelis¬tate. Listarea Hidro¬elec¬trica ră¬mâne laitmotivul pieţei de capital de la Bu¬cureşti şi în acest an, însă o listare în 2017 nu mai pare atât de sigură în pre¬zent.
OMV Petrom (SNP) rămâne compania cu cea mai mare pondere din lista emitenţilor de la Bucureşti, cu o pondere de peste 16%, chiar şi după înstrăinarea unei participaţii de 6,4% din com¬pania energetică în toam¬na anului trecut, motivată şi de crearea unui free-float mai mare care să permită un grad de reflectare mai mare al performanţelor eco¬nomice în mişcările bursiere.
De pe 13 oc¬tombrie, ultima zi a ofertei Fondului Pro¬prietea (FP), şi până în prezent, acţiunile OMV s-au apreciat cu peste 30%, ge¬nerând o capitalizare bursieră de 16,9 miliarde lei.
România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a 6-a cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole, printre cauze fiind fragmentarea terenurilor, evaziunea fiscală în domeniu, lipsa de pregătire a fermierilor şi nivelul scăzut de capitalizare în agricultură, arată o analiză a PwC România.
Astfel, România avea la nivelul anului 2013 o suprafaţă agricolă utilizată de 13,9 milioane de hectare, după cea a Franţei (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) şi Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha).
Din suprafaţa totală, 60% reprezintă terenul arabil, iar din această suprafaţă circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume (locul 9 în lume la exportul de grâu şi locul 6 la exportul de porumb).
Pe de altă parte, deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de Euro în 2015).
În acelaşi timp, ponderea agriculturii în PIB a scăzut constant în ultimii 20 de ani, de la 22,6% în 1993 la sub 5% din PIB în 2015, pe fondul transformării structurale a economiei româneşti, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii.
Deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de 3 ori şi jumătate mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populaţia activă.
Ponderea forţei de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deşi ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă.
”Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.”, se arată în analiză.
Astfel, raportat la valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha.
Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50.%, Franţa – 63.1%, Germania – 55.8% ).
„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.
Randamentele României sunt în urma mediei europene, cu 37,1% la producţie de grâu şi 49,3% la producţia de porumb, iar România este depăşită de multe ţări din Europa Centrală şi de Est la acest capitol.
Cauzele acestor randamente scăzute sunt fragmentarea exploataţiilor agricole, aproape 75% dintre fermele din România având sub 2 hectare şi nivelul de pregătire al fermierilor, 96,4% dintre fermierii români declarând că şi-au însuşit cunoştinţele în domeniu strict pe baza experienţei practice, faţă de 70,9% dintre fermieri la nivelul UE. De asemenea, România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva capitalizării exploataţiilor agricole şi mai puţin de 2% din exploataţii deţin cel puţin un tractor.
Nu în ultimul rând, potrivit datelor Consiliului fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde euro.
Agricultura locală va avea cel mai bun sezon de export de grâu din istorie în anul de piață 2016/2017 (iulie 2016/iunie 2017) cu volume prognozate la 5.6 milioane MT, în creștere cu 18% față de sezonul precedent, respectiv cu 43% peste media ultimelor cinci sezoane comerciale.
Cu patru luni înainte de încheierea sezonului curent, volumele de grâu exportate deja sau contractate pentru livrare în aprilie depășesc pragul de 5 milioane MT, nivelul necesar pentru a întrece recordul anterior din sezonul 2013/2014.
Exportul de grâu către destinațiile extra-comunitare a atins deja pragul de 4.5 milioane MT după primele opt luni ale sezonului (1 iulie 2016-1 martie 2017).
Exportul de grâu către destinațiile comunitare se ridică la 800.000 MT după primele șase luni (iulie-decembrie 2016) ale sezonului curent.
Ritmul ridicat de export din acest an de piață a fost susținut și de cantitatea record de 8.5 milioane MT strânsă de pe câmp de fermierii din România vara trecută.
Aproape de locul cinci în topul exportatorilor
Ritmul de export accelerat din prima jumătate (iulie-decembrie) a acestui sezon a permis grâului românesc să își facă loc tot mai sus în clubul select al celor mai mari exportatori de pe scena mondială.
România a exportat către destinații extra-comunitare 3.8 milioane MT de grâu în primul semestru al sezonului comercial, în creștere cu 171% față de ritmul de export din perioada similară anterioară.
Cantitatea livrată clienților extra-comunitari plasează România pe a șasea poziție în topul celor mai mari exportatori de grâu la nivel mondial, la o diferență de numai 500.000 MT față de Argentina, economie ce ocupă a cincea poziție în acest top.
Rusia este liderul incontestabil al exportatorilor de grâu din lume cu 16 milioane MT livrate în primul semestru din anul de piață 2016/2017, fiind urmată pe podium de Statele Unite (13.3 milioane MT) și de Ucraina (11.5 milioane MT).
Economiile cu poziții importante în exportul de grâu din bazinul Mării Negre (Rusia-Ucraina-România-Kazakstan) își consolidează poziția sub formă celui mai important pol de export de pe hartă globală a comerțului cu grâu prin volume cumulate de 33.4 milioane MT, în creștere cu 13% față de ritmul de vânzare din primul semestru al sezonului 2015/2016.
Rușii iau față grâului românesc în Egipt
Deși indicatorii exportului de grâu înregistrează o creștere accelerată per total, performanța mărfii românești pe piața din Egipt – cel mai mare importator la nivel mondial – este în scădere pentru al treilea sezon consecutiv.
Comercianții prezenți local au vândut deja sau au contractat pentru livrare în aprilie în total 960.000 MT de grâu românesc în această destinație pe parcursul acestui sezon (perioada de încărcare 10 august 2016-10 aprilie 2017).
Spre comparație, traderii de grâu românesc au vândut pe întreg parcursul sezonului trecut 1.1 milioane MT către achizitorul de stat din Egipt. Volumul din sezonul 2014/2015 s-a ridicat la 1.3 milioane MT de grâu.
Cota de piață a grâului românesc pe piața din Egipt se ridică în acest sezon la 19%, în scădere de la 23% pe întreaga perioadă a sezonului precedent, respectiv 28% în sezonul 2014/2015.
Scăderea cotei de piață a grâului românesc pe piața din Egipt este limitată în acest sezon de reducerea la jumătate a ritmului de export al grâului ucrainean către această destinație și de scăderea drastică a cotei de piață deținută anterior de grâul franțuzesc.
În timp ce România a reușit numai să își limiteze reducerea cotei de piață, Rusia și-a consolidat poziția pe această piață și a ajuns să dețină un plasament de forță între furnizorii de grâu ai statului egiptean.
Cota de piață a grâului rusesc pe piață din Egipt a ajuns la 70% în prezent, în creștere accelerată față de cota de piață de 44% pe care această origine o avea sezonul trecut.
Achizitorul de stat din Iordania, unul dintre cei mai mari importatori de grâne din Orientul Mijlociu, a cumpărat 50.000 MT de grâu românesc de la Ameropa și alte 100.000 MT de orz furajer de origine opțională de la traderul italian Casillo Commodities.
Traderul Brise, controlat de omul de afaceri Marius Bucur, s-a înscris atât în cursa pentru grâu, cât și în cea pentru orzul furajer, dar a ratat această licitație.
Elvețienii de la Ameropa au vândut cele 50.000 MT de grâu românesc la un preț mediu de 203.0 dolari/mt C&F (preț cu livrare în portul de destinație).
Nu există informații privind structura detaliată de preț, însă în prezent transportul pe mare a 50.000 MT de grâu din Constanța până în portul iordanian Aqaba se ridică la circa 22 dolari/MT.
La acest preț rezultă o cotație de 181 dolari/MT FOB (172 euro/MT FOB), ce corespunde unei valori a poarta poarta portului Constanța de 174 dolari/MT DAP (165 euro/MT DAP), potrivit calculelor AgroFinanciar.
Încărcarea mărfii în portul Constanța este stabilită pentru intervalul 1-15 August.
Elvețienii de la Ameropa au mai vândut alte 100.000 MT de grâu românesc din noua recoltă în Iordania cu încărcare în intervalul 15 Iulie-15 August la o cotație medie de 202 dolari/MT C&F.
Cotațiile obținute pentru grâul românesc din noua recolta sunt în ușoară creștere față de cele din aceeași perioadă a sezonului trecut, dar mult sub prețurile la care iordanienii au cumpărat grâu din piața internațională în sezoanele 2013/2014 sau 2014/2015.
În cursa pentru a vinde grâu în Iordania s-au înscris și traderii Olam, cu o ofertă de 207.5 dolari/MT C&F sau italienii de la Casillo Commodities, cu o ofertă de 210.0 dolari/MT C&F.
Au cumpărat și 100.000 MT de orz furajer
Achizitorul de stat din Iordania a cumpărat și alte 100.000 MT de orz furajer de origine opțională de la Casillo Commodities.
Licitația de orz a fost adjudecată la un preț mediu de 178.40 dolari/MT C&F.
Nu există informații privind structura detaliată de preț, însă în prezent transportul pe mare a două vapoare de câte 50.000 MT de orz furajer dintr-un port european până în portul iordanian Aqaba are un preț de până la 26 dolari/MT.
La acest preț rezultă o cotație de 152.4 dolari/MT FOB (144.6 euro/MT FOB).
Încărcarea mărfii în portul Constanța este stabilită pentru intervalul 1-15 Iulie.
Iordanienii au mai cumpărat în urmă cu două săptămâni alte 50.000 MT de orz furajer românesc de la Cerealcom Dolj cu încărcare tot în luna iulie la o cotație medie de 180.0 dolari/MT C&F.
Pe masa iordanienilor au ajuns și alte oferte pentru a cumpăra orz din piața internațională.
Ameropa a oferit marfa la o cotație medie de 186.2 dolari/MT C&F, Olam a înaintat un preț de 192.4 dolari/MT C&F, Glencore a pus în plic o ofertă de preț de 204 dolari/MT C&F, iar americanii de la Cargill au oferit prețul de 197.40 dolari/MT C&F.
Brise își reafirmă ambițiile de export
Traderul local Brise, controlat de omul de afaceri Marius Bucur, apare pentru a doua vară consecutivă între comercianții ce au oferit grâne românești spre vânzare în Iordania.
Prezența Brise pe listele de ofertanți din Iordania este un eveniment relativ recent și arată intenția comericantului local de a acoperi întreg lanțul comercial de la originarea din ferme până la exportul în destinațiile finale de export.
Brise a oferit grâu iordanienilor la un preț mediu de 211.0 dolari/MT C&F, cu 8 dolari/MT mai mult față de lotul selectat.
Orzul furajer a fost oferit de traderul alimentat de capital local la un preț mediu de 192.5 dolari/MT C&F, dar oferta a fost cu 14.1 dolari/MT mai scumpă față de lotul selectat de oficialii din Iordania.
Brise este deja activ pe piața de export de grâne, dar până acum acum s-a limitat la a se expune în acest segment prin intermediul contractelor semnate pentru livrarea de vapoare de grâne de dimensiuni de până la 20.000 MT.
În ultimele două sezoane comerciale, traderul local a avut activitate de export de porumb, grâu, orz și semințe de floarea-soarelui pentru destinații precum Italia, Grecia, Portugalia, Cipru sau Pakistan, arată datele de trafic din portul Constanța.