Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a anunțat numele agentului economic care și-a adjudecat contractul „Corpuri de iluminat stradal cu sursa led 150 W“, în valoare de 181.262,5 lei. Este vorba de societatea Solar Watts SRL din Brăila.

Produsele livrate trebuie să respecte toate cerințele solicitate în fișa tehnică, vor fi noi și fără să utilizeze componente ale unor produse folosite anterior. De asemenea, produsele vor fi originale, din producția curentă, de ultimă generație, fabricate din componente noi, pe bază de licențe și patente, cu acordul și suportul producătorului de echipamente. Responsabili de atribuirea contractului Persoane care dețin funcții de decizie din cadrul C.N Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi; director general adjunct – Marian Tanase, director Direcția Exploatare – Patrichi Teodor; director Direcția Tehnică – Tomescu Ion; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; director Direcția Comercială – Crăciun Mădălin Alexandru; șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov; șef Serviciu Juridic și Contencios – Tănase Iulian Pepi; șef Sucursala Energetica Port Constanța – Kiss Laszlo Eduard; șef Sucursala de Servicii Port Constanța – Daniel Niculescu; șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța – Banias Emil Sorin; inginer – Moldoveanu Antoniela; inginer – Bola Laura Valentina; șef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament achiziții publice – Anca Angelescu. La aceștia se adaugă administratorii: Murgeanu Gabriela; Naftali Daniel-Adrian; Panait Traian, Petrașcu Elena; Popeanga Silvia. Solar Watts SRL, în datele Registrului Comerțului Înmatriculată în anul 2009, firma are sediul social în municipiul Brăila. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Savu Cătălin-Marian este asociat unic și administrator al firmei care se comerţul cu ridicata nespecializat.

În anul fiscal 2015, societatea cu zero salariați a declarat o cifră de afaceri de 3.342.405 lei și un profit de 829.889 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea care a avut 5 salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 2.384.394 lei și un profit de 569.937 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 5
salariaţi, cifră de afaceri de 2.382.098 lei și un profit de 546.964 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-cumpara-corpuri-de-iluminat-stradal-de-la-o-firma-din-braila-document-675945.html

În Monitorul Oficial al României a fost publicată o hotărâre din data de 12 septembrie a Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii Black Sea Pilots SRL, cu sediul în Portul Constanţa, dana 0.
Conform hotărârii mai sus menţionate, calitatea de asociat a lui Horea Dan Radu a încetat, acesta fiind îndreptăţit să primească de la SC Black Sea Pilots SRL suma de 43.000 de lei, reprezentând valoarea părţilor sociale deţinute.

În urma încetării calităţii de asociat a lui Horea Dan Radu şi a reducerii capitalului social al societăţii, distribuirea capitalului social între asociaţi, precum şi cotele de participare ale asociaţilor la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz (proporţionale cu cotele de participare la capitalul social) sunt după cum urmează:

1) asociatul Black Sea Services SRL deţine 51 părţi sociale, având fiecare o valoare nominală de zece lei, însumând o valoare nominală totala de 510 lei, reprezentând 55,44% din întregul capital social şi din toate părţile sociale, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 55,44%;

2) asociatul Ion Burada deţine 6 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 60,00 lei, reprezentând 6,52% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 6,52%;

3) asociatul Lupescu Lucian deţine 6 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 60,00 lei, reprezentând 6,52% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 6,52%;

4) asociatul George Dan Olteanu deţine 6 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 60,00 lei, reprezentând 6,52% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după, caz, cu o cotă de 6,52%;

5) asociatul Sorin Sotir Culeţu deţine 5 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 50,00 lei, reprezentând 5,44% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 5,44%;

6) asociatul Bică Ion deţine 3 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 30,00 lei, reprezentând 3,26% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 3,26%;

7) asociatul Ioan Stelian Paul deţine 3 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 30,00 lei, reprezentând 3,26% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 3,26%;

8) asociatul Dimitriu Adrian deţine 3 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 30,00 lei, reprezentând 3,26% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 3,26%;

9) asociatul Marius Constantin Nichiforescu deţine 3 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare 3,26% din capitalul social, participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 3,26%;

10) asociatul Ion Nedelcu deţine 3 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 30,00 participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 3,26%;

11) asociatul Ciote Mihai deţine 3 părţi sociale în valoare nominală fiecare de câte 10,00 lei, respectiv în valoare nominală totală de 30,00 participând la beneficiile sau la pierderile societăţii, după caz, cu o cotă de 3,26%.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/modificare-in-black-sea-pilots-una-dintre-firmele-care-asigura-pilotajul-in-porturile-constanta-midia-si-mangalia-675950.html

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a atribuit italienilor de la Impresa di Costruzioni ING E Mantovani un contract de 30 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii portuare.

Pentru acest contract au mai depus ofertă finală companii din Belgia şi China.

Contractul de proiectare şi execuţie pentru investiţia ‘Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa’ a fost semnat marţi, 6 noiembrie 2018, a anunţat CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

Cei doi semnatari sunt CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în calitate de beneficiar, şi de Impresa Di Costruzioni ING E Mantovani SPA, în calitate de antreprenor.

Valoarea contractului este 139,32 milioane de lei, fără TVA (30 milioane de euro).

Durata contractului este de 20 de luni, notează economica.net.

Proiectul este finantat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1. în contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor şi şenalelor din Portul Constanţa, adâncirea bazinului portului de lucru şi a şenalului de acces către acesta din Portul Constanta Sud.

În bazinul portului de lucru unde adâncimea proiectată este de 7 metri se va draga până la adâncimea de 9 metri. Proiectul mai include lucrări de protecţie a cheurilor din portul de lucru şi realizarea unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf.

Acest proiect este implementat în scopul asigurării condiţiilor de navigaţie în siguranţă pe şenalele de acces, bazinele de manevră şi bazinele danelor din Portul Constanţa.

Iniţial, au depus oferte de participare 18 companii româneşti şi străine. Firma din Italia a fost desemnată câştigătoare. Nu au fost depuse contestaţii în termenul legal de 10 zile.

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, se află în vizită oficială în Qatar cu delegația condusă de premierul României. Marți, 6 noiembrie 2018, la Doha, demnitarul român s-a întâlnit cu Jasim bin Saif Al Sulaiti, ministrul Transporturilor și Comunicațiilor din statul Qatar.

Cei doi oficiali au discutat despre memorandumul de înțelegere privind colaborarea dintre Compania de Management Portuar „MWANI QATAR” și Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

O altă temă de discuție a fost memorandumul de înțelegere privind recunoașterea reciprocă a certificatelor maritime în acord cu Convenția Internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor (STCW). Această propunere a fost analizată de Autoritatea Navală Română, care are toată disponibilitatea pentru asigurarea unei bune colaborări cu Autoritatea Maritimă din Qatar, pentru aplicarea corectă a reglementărilor maritime internaționale în contextul în care nu aducem atingere directivelor europene, acordurilor și convențiilor la care România este parte.

Cei doi oficiali au discutat și despre modalități de aprofundare a cooperării bilaterale în ceea ce privește infrastructura de transport. Investițiile în acest sector sunt sustenabile pe termen lung, indiferent de cât de mult va evolua tehnologia în domeniu. Ministrul Lucian Șova a declarat că investițiile avute în vedere de Guvernul României asigură țării noastre posibilitatea de a fi prezentă, pe termen lung, pe piața internațională.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-autoritatile-navale-si-portuare-din-romania-si-qatar-vor-adopta-memorandumuri-de-intelegere-362124?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

În ediția din data de 6 noiembrie 2018, a cotidianului „Cuget Liber”, am publicat articolul „Statul român nu a dobândit calitatea de acționar majoritar la DMHI”. Pe baza înscrisurilor oficiale eliberate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, demonstram că, în prezent, pachetul majoritar de acțiuni, de peste 51%, al companiei Daewoo-Mangalia Heavy Industries, este deținut de investitorul B.V. Holding Maatschappij Damen, în timp ce statul român, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a rămas tot cu participația de aproximativ 48,999% din capitalul social al societății mixte.

Or, potrivit hotărârii adoptate de adunarea generală a acționarilor SN 2 Mai, din data de 22 iunie 2018, simultan cu achiziționarea pachetului de 51% din acțiunile societății mixte, de la sud-coreeni, compania olandeză Damen ar fi trebuit să cesioneze, către SN 2 Mai, un pachet de acțiuni reprezentând 2% din capitalul societății mixte, astfel încât aceasta să devină acționar majoritar, în numele statului român.

Acest lucru ar fi trebuit să se reflecte atât în registrul comerțului, cât și în comunicatele companiei SN 2 Mai, adresate investitorilor de pe piața de capital.

Dar ministerul Economiei și adunarea generală a acționarilor SN 2 Mai decid una, iar realitatea este alta. Iată, pe data de 23 iulie 2018, Damen a devenit acționar majoritar la Daewoo-Mangalia Heavy Industries (potrivit unei informații de presă difuzate pe site-ul Damen Shipyards Mangalia), tranzacția cu coreenii de la DSME fiind finalizată. Mai mult, Damen își păstrează acest statut de aproape trei luni și jumătate.

Întrucât sunt în joc interesele statului român, am încercat să obțin clarificări din partea Ministerului Economiei, solicitând să mi se răspundă la întrebările puse în articol.

Pe data de 6 noiembrie, am fost contactat de Alexandru Macoveiciuc, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei, care mi-a oferit următoarea explicația a faptului că statul român nu este, în prezent, acționar majoritar la DMHI: era nevoie ca tranzacția dintre olandezii de la Damen și sud-coreenii de la DSME să fie autorizată de Consiliul Concurenței, pentru ca mai apoi să aibă loc cesionarea pachetului de acțiuni de 2% de către Damen către SN 2 Mai. Or, Consiliul Concurenței a anunțat abia pe 5 noiembrie 2018 că a autorizat tranzacția.

Macoveiciuc a afirmat că, în cursul acestei săptămâni sau săptămâna viitoare, avocații vor redacta documentele necesare pentru a înscrie, în registrul comerțului, cesionarea pachetului de acțiuni de 2% și, astfel, statul român, prin SN 2 Mai, să devină acționar majoritar la DMHI.

Explicațiile purtătorului de cuvânt nu m-au lămurit. Dimpotrivă, au stârnit alte întrebări și suspiciuni. Oare de ce tranzacția dintre Damen și DSME, care a determinat o concentrare economică pe piața românească, a fost efectuată înainte de obținerea avizului din partea Consiliului Concurenței? A fost respectată sau nu legea în acest caz? Dacă lipsa avizului instituției de concurență nu a împiedicat compania Damen să devină acționar majoritar la DMHI, ce anume a împiedicat statul român să devină, în următoarea secundă, acționar cu 51% din capitalul social al companiei mixte?

Din păcate, comunicatul dat de instituția de concurență, pe data de 5 noiembrie 2018, în loc să înlăture ceața, o face și mai groasă. Iată, în mesaj se afirmă următoarele: „Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care B.V. Holding Maatschappij Damen, Olanda, și Șantierul Naval 2 Mai SA preiau Daewoo Mangalia Heavy Industries SA și Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL. (…) Autoritatea de concurență a evaluat operațiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurențiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Analiza Consiliului Concurenței a condus la concluzia că operațiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața națională sau pe o parte a acesteia”.

Comunicatul nu ne lămurește cine anume este subiectul concentrării economice: Damen sau SN 2 Mai Mangalia? Nu pot fi ambele, în același timp, acționari majoritari la DMHI, iar înscrisurile din registrul comerțului spun clar că Damen deține pachetul de acțiuni de control la firma mixtă.

Pentru lămuriri suplimentare i-am solicitat Consiliului Concurenței să-mi răspundă la următoarele întrebări: La ce dată i-a fost solicitată autorizarea preluării de către B.V. Holding Maatschappij Damen, Olanda, și Șantierul Naval 2 Mai SA a DMHI și Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL? La ce dată, Consiliul Concurenței a autorizat această preluare?

În ziua de 6 noiembrie, Simona Barbu – purtătoarea de cuvânt a instituției, mi-a precizat, telefonic, că solicitarea autorizării concentrării a fost făcută pe data de 8 octombrie 2018, iar decizia de autorizare a fost dată pe 31 octombrie. Altfel spus, atât solicitarea, cât şi decizia au venit la câteva luni după ce tranzacția fusese finalizată.

Dar să vedem ce spune Legea concurenței nr. 21 din 10 aprilie 1996 republicată. Articolul 13 (6) este cât se poate de categoric: „Este interzisă punerea în aplicare a unei operațiuni de concentrare economică înainte de notificare și înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurențial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenței, potrivit prevederilor art. 47”. Aceeași interdicție este prevăzută de articolul 17 (1) din Ordinul nr. 431 din 20 iulie 2017 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind concentrările economice.

Dat fiind cele mai sus prezentate, Ministerul Economiei, Șantierul Naval

2 Mai SA și Consiliul Concurenței ar trebui să răspundă la următoarele întrebări: Preluarea pachetului majoritar de acțiuni al Daewoo-Mangalia Heavy Industries s-a făcut cu respectarea prevederilor articolului 13 (6) din Legea concurenței? Dacă nu, statul român mai poate deveni acționar majoritar la DMHI, prin cesionarea pachetului de acțiuni de 2%?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-preluarea-controlului-la-daewoo-mangalia-s-a-facut-sau-nu-cu-respectarea-legii-concurentei-362122?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) are de câteva zile un nou Consiliu de Administraţie (CA), după ce Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a decis structura de conducere a companiei portuare până în primăvara lui 2019. Totodată, AGA a stabilit şi salariul administratorilor, care vor încasa peste 10.000 de lei pe lună pentru funcţia pe care o ocupă provizoriu în compania de stat constănţeană.

Acţionarii Portului Constanţa a decis în şedinţa de pe 30 octombrie să respingă revocarea celor doi administratori provizorii instalaţi pe 8 mai şi să le prelungească, în schimb, mandatele cu încă patru luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă şase luni, până în aprilie 2018. Noii administratori sunt, de fapt, mai vechii Elena Petraşcu şi Mirela Florenţa Matichescu, care completează astfel un CA din care mai fac parte Nicolae Dan Tivilichi (care este şi director general al APC), Gabriela Murgeanu, Daniel Naftali, Mircea Burlacu şi Ghiorghe Bătrînca. În aceeaşi şedinţă, AGA a stabilit salariul noilor numiţi la 10.636 lei brut pe lună, echivalentul a peste 2.300 de euro.

Şefa de la Poştă a ajuns în Port
Elena Petraşcu a fost şefa Poştei Române, de unde a fost adusă secretar general în Ministerul Transporturilor de către actualul ministru Lucian Şova. La rândul său, Mirela Matichescu este probabil cel mai activ funcționar public constănțean. Ea deține sau a ocupat numeroase funcții publice, printre care administrator al Aeroportului Internațional ”Mihail Kogălniceanu”, vicepreședinte al Asociației Litoral- Delta Dunării, membru în Consiliul Director al ADI ITI Delta Dunării, director adjunct al ADI Dobrogea, membru ATOP, administrator al Centrului Cultural ”Theodor T. Burada”, președinte al Consiliului de Administrație la Spitalul Județean de Urgeanță Constanța etc.

https://www.replicaonline.ro/schimbari-in-conducerea-portului-constanta-salariul-din-cinci-cifre-al-administratorilor-372234/

UTILNAVOREP SA a încheiat un contract de 1.583.168,4 lei cu Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Societatea și-a adjudecat contractul „Reparații planificate la sistemul de semnalizare maritimă“.

Obiectul contractului îl constituie achiziția serviciilor de reparații planificate la sistemul de semnalizare a navigației format din geamanduri și stâlpi semnalizare în porturile maritime Constanța, (inclusiv Portul Tomis), Midia și Mangalia. Prin reparație planificată se înțelege revizia tehnică și/sau reparația curentă care se efectuează la un anumit interval de timp pentru menținerea în parametrii optimi de funcționare a sistemului de semnalizare. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care dețin funcții de decizie din cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Daniela Șerban, director comercial – Alexandru Mădălin Crăciun, șef Serviciu Juridic și Contencios – Tănase Iulian Pepi, șef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard, șef Sucursala Servicii Port – Vicentius Petrescu, șef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparații – Antoniela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparații – Laura Bola, șef Birou Control Financiar Preventiv – Nicoleta Adina Gamalan, Departament Achiziții Publice – Aurelian Lita, șef Serviciu Exploatare – Petru Radu, administratorii Gabriela Murgeanu, Daniel-Adrian Naftali, Traian Panait, Elena Petrascu și Silvia Popeangă. UTILNAVOREP SA, în datele Registrului Comerţului Înființată în anul 1992, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 5.000.000 de lei, integral vărsat, este compus din 2.000.000 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 2,5 lei. UTILNAVOREP SA este controlată de Listă Acționari Persoane Fizice, 87 de acţionari. Persoane împuternicite ale firmei care se ocupă de repararea şi întreţinerea navelor şi bărcilor sunt: Ciubotaru Rodica, Diaconescu Adela, Mitrea Sorin – președinte consiliu de administrație. Cenzor este societatea Audit SRL, reprezentată prin Gherman Lelioara-Valeria. În anul fiscal 2015, compania cu 232 de salariați a declarat o cifră de afaceri de 74.036.950 de lei și profit de 20.550.664 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma a avut 208 salariași, o cifră de afaceri de 35.840.978 de lei și 4.074.839 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 221 de salariați, cifră de afaceri de 57.998.966 lei și un profit de 17.772.836 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/contractul-de-reparatii-planificate-la-sistemul-de-semnalizare-maritima-adjudecat-de-utilnavorep-detalii-document-675824.html

În Monitorul Oficial al României nr. 4182 din 6.11.2018 a fost publicată decizia din data de 26.09.2018 a Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile (CN ACN) SA.
CA-ul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile SA, întrunit în ședință statutară convocată în data de 26.09.2018, analizând problemele aflate pe ordinea de zi, în baza prevederilor Legii nr. 31/1990, a prevederilor HG nr. 519/1998, modificată și completată prin HG nr. 599/2009, OUG nr. 109/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, a decis numirea lui Victor Badea în funcția de președinte al Consiliului de Administrație.

Născut pe data de 3.06.1957, Victor Badea a ocupat funcțiile de consilier al Ministerului Transporturilor (2018), consilier al ministrului Comunicațiilor și societății informaționale (2017), director general al Autorității Feroviare Române și președinte al consiliului de conducere (2017), director tehnic al SC Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA (2013-2017), consilier în cadrul Direcției Generale Economice, Achiziții Publice și Administrativ în cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională (2012), coordonator al activității de reprezentanță în România pentru firmele străine (2010-2012), director adjunct al SC Institutului de Cercetări în Transporturi Incertrans SA (2008-2010), consilier al directorului general al SC Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA (2003-2008), director Direcția Laboratoare de încercări feroviare din cadrul Autorității Feroviare Române (2001-2003), șef Serviciu material rulant – Infrastructură CFR SA (2000-2001), șef Birou material rulant CFR SA (1999-2000), expert III la Registrul Feroviar Român (1996-1998), inginer Registrul Feroviar Român (1991-1996), electromecanic reparații și întreținere material rulant de cale ferată (1979-1991).Colecție de bijuterii și obiecte de cult, menționate în declarația de avere Potrivit declarației de avere completate pe data de 9.10.2018, Victor Badea deține un imobil de 73,12 mp, situat în București, fiind moștenit în anul 2010. Acesta conduce un automobil Dacia Logan, fabricat în anul 2010. Din declarația de avere mai aflăm că Victor Badea deține o colecție de bijuterii și obiecte de cult, în valoare de 7.500 de euro. În anul fiscal trecut, acesta a câștigat 20.967 de lei de la SC Institutul de Cercetări în Transporturi, 44.570 de lei de la Autoritatea Feroviară Română și 2.267 de lei de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Potrivit declarației de interese, Victor Badea deține 100 de acțiuni în SC Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA, 38 de acțiuni în SIF Muntenia, 10 acțiuni în SIF Moldova, 10 acțiuni în SIF Oltenia, 0,6 acțiuni în SIF Banat.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/averea-si-interesele-cine-este-victor-badea-noul-presedinte-al-consiliului-de-administratie-al-cn-acn-sa-document-675847.html

Bulgaria şi-a propus ca, începând din anul 2020, aproximativ 30% din necesarul său de gaze naturale să provină din Azerbaidjan, reducându-şi astfel dependenţa aproape completă de gazele naturale din Rusia, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Temenuzhka Petkova, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Ţara are un contract cu SOCAR, compania energetică de stat din Azerbaidjan, pentru a importa un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an de la zăcământul Shah Deniz II.

„Contractul între Bulgargaz şi SOCAR pentru furnizarea unei cantităţi de un miliard de metri cubi de la Shah Deniz II începând din 2020 este crucial pentru priorităţile noastre energetice”, a declarat Petkova la des-chiderea şedinţei comisiei economice comune Bulgaria-Azerbaidjan.

„Aceste livrări vor acoperi aproximativ 30% din consumul Bulgariei, ceea ce reprezintă o pondere importantă şi va creşte considerabil securitatea energetică a ţării”, a adăugat ministrul bulgar al Energiei.

În prezent, peste 95% din necesarul de gaze naturale al Bulgariei este asigurat de livrările grupului rus Gazprom. Gazele naturale ruseşti ajung în Bulgaria după ce trec prin Ucraina şi România.
Gazele naturale importate din Azerbaidjan ar urma să ajungă în Bulgaria prin interconectorul IGB, construit în prezent între Bulgaria şi Grecia, care ar urma să devină operaţional la finele lui 2020.

http://www.bursa.ro/incepand-cu-2020-bulgaria-vrea-ca-30-procente-din-necesarul-sau-de-gaze-sa-provina-din-azerbaidja…&s=companii_afaceri&articol=357287.html

“Pana la finalul lui 2018, vom transmite proiecte majore de infrastructura in valoare de 2,5 miliarde de euro”, a afirmat ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, cu ocazia prezentarii situatiei absorbtiei fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.

“Am trimis 14 proiecte majore la Comisia Europeana, din care 13 sunt deja semnate, aprobate, iar unul este in momentul de fata in evaluare la Comisia Europeana. Din cele 14 proiecte majore transmise catre Comisia Europeana pe infrastructura de transport se remarca un proiect major de 2 miliarde de euro care se refera la tronsonul feroviar Gurasada – Simeria”, a aratat ministrul Fondurilor Europene.

Cel de-al 14-lea proiect, magistrala 6 de metrou 1 Mai-Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti, este in momentul de fata analizat de catre Comisia Europeana, urmand ca aceasta sa anunte in scurt timp suma exacta prin care va co-finanta noul proiect initiat de catre Metrorex.

“In momentul de fata, in Romania, prin politica de coeziune au intrat 6,4 miliarde de euro, iar, in total, impreuna cu finantarile directe, platile directe care se fac catre fermieri, 11 miliarde de euro. Am lansat linii de finantare de 25,3 miliarde de euro si sunt depuse proiecte de 33 de miliarde de euro. Cele 25,3 miliarde de euro reprezinta 90% din total alocare pe fondurile de coeziune pe care le gestioneaza Ministerul Fondurilor Europene si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Din cele 33 de miliarde de euro, valoarea proiectelor depuse, avem o contractare de 15,6 miliarde de euro, valoarea totala a contractelor de finantare semnate. Rata de contractare a crescut din anul 2017 de la 5% la 53,3%, deci de 10 ori”, a explicat ministrul Plumb.
Reamintim ca anul acesta, in luna aprilie, constructorii au demarat lucrarile pe santierul tronsonului Gurasada – Simeria (40 kilometri). Licitatia a fost castigata de catre asocierea FCC – Astaldi – Convensa, formata din FCC Construcction SA, Astaldi S.p.A, Contratas Y Ventas SA – lider de asociere fiind compania FCC Construcction.
Se estimeaza ca proiectul fi finalizat in 2021.

Contractul prevede lucrari de terasamente si consolidari pe intreaga distanta, construirea a 17 poduri (dintre care trei peste raul Mures), 27 de podete, patru pasaje superioare, trei pasaje inferioare, lucrari civile in noui statii de cale ferata (inclusiv halte comerciale/puncte de oprire), lucrari de electrificare si energoalimentare precum si lucrari de implementare a sistemului de siguranta a traficului ERTMS (ETCS nivel 2+GSM-R).

Romania va trimite Comisiei Europene, spre aprobare, proiecte de infrastructura de peste 2,5 miliarde euro

Pakistanul a invitat Turcia să se alăture proiectului de miliarde de dolari China-Pakistan Economic Corridor (CPEC) de care vor beneficia toate ţările din regiune, potrivit Hurriyet Daily News. CPEC, un megaproiect de 64 miliarde de dolari convenit în 2014, are drept obiectiv conectarea provinciei de importanţă strategică Xinjiang de Portul Gwadar al Pakistanului printr-o reţea de drumuri, căi ferate şi conducte pentru transportul de mărfuri, petrol şi gaze.

https://www.zf.ro/business-international/pakistanul-invita-turcia-sa-participe-la-un-megaproiect-de-64-miliarde-dolari-17623101

Compania poloneză de stat PGNiG a semnat, ieri, un acord pe termen lung pentru a beneficia de livrări de gaze naturale lichefiate din SUA, în cadrul eforturilor autorităţilor poloneze de a nu mai depinde de livrările de gaze din Rusia, transmite AP.

PGNiG a semnat un acord pe 24 de ani cu furnizorul american Cheniere Marketing International. Contractul a fost semnat la Varşovia, în prezenţa secretarului american al Energiei, Rick Perry, şi a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda.

Valoarea acordului nu a fost dezvăluită, însă preşedintele Consiliului de Administraţie de la PGNiG, Piotr Wozniak, a spus că preţul este cu 20-30% mai mic decât cel plătit în prezent de Polonia către „furnizorul din Est”, referinţă la Rusia, conform Agerpres. Piotr Wozniak a mai informat că PGNiG se aşteaptă să semneze unul sau două noi contracte pentru livrarea de gaze naturale Poloniei.

La rândul său, preşedintele principalului partid din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, s-a declarat „fericit că acest acord va creşte securitatea energetică a Poloniei”.

Grupul rus Gazprom furnizează Poloniei o cantitate de 10 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an începând din 1996, la un preţ catalogat de autorităţile de la Varşovia ca fiind mult mai mare decât cel oferit altor importatori europeni.

La venirea sa la putere, în anul 2015, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) a anunţat că nu va reînnoi contractul de aprovizionare pe termen lung cu Gazprom care expiră în 2022, urmând să se bazeze pe livrările de gaze naturale lichefiate din SUA, precum şi pe cele de gaze naturale din Norvegia şi gaze lichefiate din Qatar.

http://www.bursa.ro/polonia-intr-un-acord-cu-sua-pentru-livrarea-de-gaze-naturale-pe-termen-lung-357343&s=international&articol=357343.html