Domnule ministru Felix Stroe, puneţi capăt dezastrului feroviar!˝

„Liniile de cale ferată din portul Constanţa poartă stigmatul abandonului. De la poarta nr. 1, din zona Cazinoului, pe unde trec turiştii străini aduşi de pacheboturi, până la terminalul de containere de la Agigea, reţeaua feroviară abia de se zăreşte dintre bălării. Sunt locuri în care terasamentul e invadat de stufăriş şi nu te-ar mira ca, pe şine, să vezi circulând şerpii, şopârlele şi alte lighioane de baltă.”

Astfel descriam, în ediţia din data de 9 august 2010, starea reţelei feroviare din portul Constanţa, aflată în administrarea Societăţii Naţionale de Căi Ferate CFR SA. În anii ce au urmat am atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra stării de degradare a acesteia, dar am constatat că administratorul ei, CFR Infrastructură, o neglijează cu bună ştiinţă. „Nu are rost să cheltuim bani cu întreţinerea unor linii care nu sunt solicitate de operatori” – afirma, Dorin Maer, directorul Regionalei CFR Constanţa, pe data de 24 martie 2014, răspunzând întrebărilor ziarului „Cuget Liber”.

Au trecut anii şi kilometri întregi de cale ferată au fost înghiţiţi de mărăciniş şi păduri de arbuşti. Acum, în pragul iernii, când a căzut frunza, dezastrul feroviar din portul Constanţa poate fi admirat, în toată splendoarea,.

Apropo, domnilor de la societatea CFR Marfă, să ştiţi că zecile de vagoane ce nu vă ies la inventar zac, de peste un deceniu, în bălăriile feroviare din portul Constanţa, pradă nepăsării şi ruginii.

De două decenii şi jumătate, CFR Infrastructură şi CFR Marfă tratează portul Constanţa mai curând ca pe un cimitir de linii ferate şi vagoane. Cea mai mare parte a reţelei feroviare din zona de nord a portului Constanţa (între porţile nr.1 şi 6) e folosită ca refugiu gratuit pentru vagoanele CFR Marfă. O altă parte, nici măcar în acest scop nu poate fi folosită. Au rămas puţine linii care servesc traficul portuar, care mai fac bani, dar şi acelea sunt ca vai de mama lor.

Faptul că s-a ajuns aici este numai din vina statului, care a împărţit portul între doi administratori. Iar când copilul are două moaşe rămâne cu buricul netăiat.

Teritoriul portului Constanţa (uscat şi luciu de apă) este domeniu public aflat în proprietatea statului, prin Ministerul Transporturilor. Din acesta, o suprafaţă de 3.926 hectare a fost concesionată Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, în schimbul plăţii unei redevenţe. Alte 87,7 hectare de uscat au fost date în administrarea Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA – Sucursala Regională CF Constanţa. La acestea se adaugă 6,5% hectare în terminalul ferry-boat. Pe 21 februarie 2012, Radu Anton, directorul de atunci al sucursalei, declara, pentru cotidianul „Cuget Liber”, că pentru terenul primit în administrare, „CFR” SA nu plăteşte nici un şfanţ ministerului.

Din start, prin modul în care a fost alocat domeniul public, s-a creat o discriminare între cei doi administratori. CNAPMC este stimulată prin mecanismul concesionării şi plăţii redevenţei să valorifice eficient fiecare palmă de teren. În schimb, pentru CFR Infrastructură nu există vreo constrângere financiară de acest fel. De aceea îşi poate permite să ţină în administrare zeci de hectare de linii de cale ferată moarte.

Împărţirea domeniului public portuar între CNAPMC şi CFR Infrastructură este, din start, o eroare. Aşa cum teritoriul portului şi infrastructura sa au un singur proprietar – statul român -, ar fi trebuit să existe tot un singur administrator. Fiind o platformă de producţie unitară, portul are nevoie de unitate de acţiune, de decizie, de organizare, de concepţie. Infrastructura sa rutieră, feroviară, maritimă şi fluvio – maritimă trebuie să servească cerinţelor traficului, iar aceasta o face mai bine un singur administrator: CNAPMC. Starea deplorabilă a multora dintre liniile şi instalaţiile feroviare, faptul că mare parte a reţelei nu mai serveşte interesele portului, fiind transformată în cimitir de vagoane, arată că CFR este administrator mai mult cu numele.

Este necesară o schimbare. E nevoie de unitate în administrarea portului. Reţeaua feroviară, terminalul ferry-boat şi terenul ocupate de acestea trebuie să treacă la CNAPMC. Administraţia portuară o va putea reorganiza în funcţie de cerinţele actuale şi de perspectivă ale operatorilor portuari şi ale master – planului. Multe linii de cale ferată şi instalaţii vor trebui să fie dezafectate. Vor putea fi recuperate zeci de hectare de teren situate în coasta Constanţei. Se va deschide o uriaşă oportunitate pentru investitori, pentru deschiderea de noi capacităţi de producţie şi servicii. Zona de nord a portului Constanţa va renaşte.

În cei 26 de ani care au trecut de la schimbarea regimului politic din România, CNAPMC a demonstrat că este un administrator bun. Datorită lui, portul Constanţa este unica platformă economică din ţară care nu numai că nu a fost distrusă, dar s-a dezvoltat, a crescut, s-a modernizat.

Spre deosebire de CFR Infrastructură, care nu întreţine reţeaua feroviară din portul Constanţa, punând în pericol transportul pe calea ferată, CNAPMC a investit şi încă mai investeşte milioane de euro în reţeaua de cale ferată industrială, aflată în proprietatea sa.

v v v

Domnule ministru Felix Stroe, aţi început să faceţi ordine la CFR Infrastructură. Continuaţi pe acest drum! Nu doar directorii incapabili şi delăsători trebuie schimbaţi, trebuie restructurată şi reţeaua feroviară, în funcţie de cerinţele actuale şi de viitor ale economiei. În cazul reţelei de cale ferată din portul Constanţa, cea mai bună soluţie este trecerea ei în administrarea CNAPMC. Aceasta are şi ştiinţa, şi capacitatea financiară să o repare, să o întreţină şi să o modernizeze. Atât conducerea CNAPMC, cât şi operatorii portuari s-au pronunţat, în repetate rânduri, în favoarea acestui transfer.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-reteaua-feroviara-portuara-trebuie-trecuta-in-administrarea-cnapmc-335309

Domnule Alexandru Mezei, a sosit anotimpul furtunilor la Marea Neagră, o mare nemiloasă, având în vedere numărul mare al tragediilor navale petrecute de-a lungul timpului. Portul Constanţa este sigur pentru navele care îl vizitează în timpul iernii? Este pregătit să intervină în cazul unor evenimente?

– Portul Constanţa este un port foarte sigur şi dotat cu mijloacele de intervenţie din aria portuară. Problemele apar când vorbim de zona costieră şi de aria de responsabilitate a statului român privind căutarea şi salvarea vieţii umane pe mare. După cum se ştie, Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) nu are un remorcher cu care să intervină pe vreme de furtună. Ar fi trebuit ca remorcherul „Hercules” să iasă din remodernizare pe la începutul anului viitor, dar urmare a incendiului de-acum două săptămâni, nu cred că ne mai putem baza pe el. Drept urmare, singura posibilitate de a interveni în astfel de situaţii este să apelăm la ajutorul firmelor private, al companiilor de remorcaj din port şi al Grupului de Servicii Petroliere. Până în prezent, acestea au intervenit cu promptitudine ori de câte ori le-am solicitat. Chiar anul trecut a fost o astfel de intervenţie încununată cu succes.

Pentru operaţiunile de căutare şi salvare pe mare, ARSVOM deţine trei nave de intervenţie, care, din păcate, nu sunt cele mai bune şi apte să intervină. În orice caz, agenţia are un program de investiţii şi anul viitor va achiziţiona două nave specializate în căutare şi salvare. Graţie protocoalelor încheiate şi relaţiilor bune cu companille private, până în prezent nu am avut probleme în a se interveni în astfel de situaţii. Din punctul meu de vedere, cred că în 2018 vom putea discuta despre ARSVOM în alţi termeni, odată cu achiziţionarea celor două nave şi reintrarea în exploatare a remorcherului „Hercules” până la finele anului viitor.

– Autoritatea Navală Română a acţionat an de an pentru a preveni accidentele navale. Ce măsuri veţi lua în această iarnă?

– Când vine vremea rea, îmi aduc aminte de tragedia din data de 4 spre 5 ianuarie 1995, când navele „Paris” şi „Yiu – Xiu” au intrat în coliziune cu digul de nord al portului Constanţa. Inclusiv în acea perioadă, Căpitănia, prin serviciul de Port Control, a avertizat navele să plece spre larg, să ia drum de capă şi să-şi ia toate măsurile pentru a evita o catastrofă. Comandanţii navelor sunt direct răspunzători şi sunt cei mai în măsură să îşi ia propriile măsuri pentru a preveni astfel de evenimente. Noi îi avertizăm. Din momentul în care primim avertizări de furtună, le comunicăm prin Radionav. La rândul ei, Căpitănia transmite avertizarea de furtună navelor aflate în radă, cerându-le să îşi ia măsuri de siguranţă, să fie cu motorul pregătit, cu oameni la ancoră, cu veghe, pentru a putea acţiona rapid în caz de nevoie. Navele mici sunt introduse în rada interioară tocmai pentru a evita evenimentele nedorite. Dacă, la rândul lor, comandanţii nu răspund cu aceeaşi promptitudine, Căpitănia nu mai poate interveni. Legislaţia internaţională spune foarte clar: comandantul este răspunzător de tot ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei, a mărfii şi a echipajului.

– Ce măsuri se iau pentru siguranţa navelor aflate în conservare?

– Efectiv în conservare, în portul Constanţa, sunt două nave: ferry-boat-urile „Eforie” şi „Mangalia”. Odată cu venirea iernii, ofiţerii Căpităniei verifică legăturile la cheu ale acestor nave şi dacă au instalaţiile de vitalitate pornite, pentru a se putea interveni. Este adevărat că, pe aceste nave, echipajul este foarte redus, dar odată ce sunt bine legate şi având convingerea că legăturile sunt bune, echilibrate, posibilitatea producerii unui eveniment este foarte mică. Oricum, atunci când vântul este foarte puternic, acceptăm ca remorcherele companiilor private să asigure asistenţă, să ţină navele presate la cheu. Evident, operaţiunea se execută contra-cost, fiind suportată de armator. Până în prezent, nu am avut probleme cu navele maritime aflate în port. Au mai fost neplăceri cu navele fluviale, pe timp de furtună. Unii armatori n-au înţeles prea bine că barjele sunt, la rândul lor, nave şi trebuie legate bine la cheu. Mulţi le uită în rada cheului fluvial; bate vântul, barjele se încurcă în lanţurile de ancoră şi apar tot felul de probleme.

– În cazul producerii unor accidente la platformele petroliere de pe mare, a unei poluări majore, există mijloace de intervenţie pentru salvarea echipajelor acestora şi pentru depoluare?

– Toate măsurile fac parte dintr-un plan de intervenţie la platforme, aprobat de ANR şi pe care armatorii acestora trebuie să îl pună în practică. Echipajele de pe platforme pot fi salvate în două moduri: evacuarea cu elicopterul (în acest scop proprietarii platformelor au încheiate protocoale cu baza de elicoptere de la Tuzla ori au propriile elicoptere) sau cu navele care deservesc aceste platforme, nişte remorchere putenice, mari. Armatorilor platformelor le revine şi obligaţia intervenţiei în caz de poluare. Nu trebuie uitat că şi Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă (EMSA) are o navă de intervenţie pe Marea Neagră, tocmai pentru a acţiona în caz de poluare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-este-pregatit-portul-constanta-sa-intervina-in-cazul-accidentelor-navale-335383?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Compania şi-a crescut afacerile cu 26% în prima jumătate a acestui an, avans mult peste nivelul bugetat.

Compania de transport şi logistică Transport Trade Services (TTS), controlată de antreprenorul român Mircea Mihăilescu, a aprobat în AGA venirea pe Bursa din Bucureşti, potrivit datelor din Monitorul Oficial.

„Se aprobă admiterea acţiunilor emise de societate la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere admi¬nistrată de Bursa de Valori Bucureşti, la ca¬tegoria premium, după şi condi¬ţio¬nată de finalizarea cu succes a ofertei publice iniţiale derulate de către acţionarii societăţii cu privire la acţiuni deţinute de aceştia în societate. (…) Se aprobă autorizarea consiliului de admi¬nistraţie pentru efectuarea tuturor demersurilor şi procedurilor necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor societăţii pe piaţa reglemen¬tată la vedere administrată de BVB“, arată hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor, publicată vineri în Monitorul Oficial.

Compania şi-a crescut afacerile cu 26% în prima jumătate a acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, avans mult peste nivelul bugetat. Cifra de afaceri a TTS s-a ridicat la 135 de milioane de lei la 30 iunie 2017, faţă de 107 milioane de lei în perioada similară a anului trecut, potrivit declaraţiilor recente făcute de oficialii compa¬niei. Anul trecut, compania a finalizat cu afaceri de 280 de milioane de lei, similare cu cele din 2014, dar în scădere faţă de 322 milioane de lei în 2015, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Pentru acest an era bugetat un avans cu 10%. Compania transportă pe Dunăre de la cereale şi îngrăşăminte la ma¬te¬riale pentru industria grea.

Grupul TTS este unul dintre cei mai mari operatori de transport din Ro¬mâ¬nia de pe segmentul de transport inte¬grat naval, fluvial şi feroviar. Grupul ac¬ţio¬nează în zona transportului naval prin intermediul flotei fluviale deţinute de compania Navrom şi pe segmentul de transport feroviar prin firma Trans¬fer International Spedition (TIS). Ba¬ze¬le grupului, care şi-a crescut afa¬cerile de la an la an, au fost puse în 1996 de Mircea Mihăilescu, un discret om de afaceri.

Antreprenorul a atras în 2012 International Finance Cor¬po¬ration (IFC), divizia de investiţii a Băn¬cii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o in¬ves¬tiţie de 12 mil. euro de tip private equity.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/compania-de-transport-si-logistica-tts-controlata-de-mircea-mihailescu-a-aprobat-in-aga-listarea-pe-bursa-din-bucuresti-16824703

Socep Constanţa (SOCP), operator portuar, a realizat o cifră de afaceri de 47,73 mil. lei după primele nouă luni ale acestui an, echivalentul unei reduceri de 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul brut a ajuns la 5,06 mil. lei, mai puţin cu 57,7%.

Traficul portuar a înre¬gistrat o creştere de 13,26% faţă de anul precedent, echi¬valentul a 267.000 de tone de mărfuri.

„Din structura pe grupe de mărfuri se constată o creştere semnificativă a ponderii mărfu¬rilor generale. Acestea au înre¬gistrat o creştere de 16,34% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Bauxita, de ase¬menea, a înregistrat o revenire, având o creştere de 194 mii tone, respectiv 186,41%. Măr¬furile containerizate au înre¬gistrat o scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, se arată în raportul Socep.

Capitalizarea bursieră a Socep Constanţa (SOCP) este de 94,78 mil. lei (20,6 mil. euro), după ce de la începutul acestui an acţiunile SOCP au scăzut cu 11,54%, pe fondul unor tran¬zacţii în valoare de 4,99 mil. lei, în condiţiile în care indicele BET, referinţa bursei bucureş¬tene, a crescut în aceeaşi pe-rioadă cu 9,7%.

În 2016, Socep a realizat un profit de 10,8 milioane lei, mai mic cu 2,26% faţă de anul precedent, în condiţiile în care cifra de afaceri a avansat cu 3,41% faţă de 2015, până la 64,8 milioane lei.

Compania este deţinută în proporţie de 32,37% de Grupul DD, urmată de Celco cu o participaţie de 32,37%, în vreme ce Stere Samara deţine 24,64% din totalul acţiunilor, restul acţiunilor fiind împărţite de ceilalţi investitori de pe piaţa de capital de la Bucureşti.

http://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/cifra-de-afaceri-a-socep-a-scazut-cu-6-3-iar-profitul-brut-a-coborat-cu-aproape-58-dupa-noua-luni-16824846

Compania Națională de Radiocomunicații Navale RADIONAV S.A., unic operator de radiocomunicații pentru zona maritimă a României este o instituţie în subordinea Ministerului Transporturilor. În ultimii ani, RADIONAV a avut mari probleme, situaţie constatată şi de Curtea de Conturi cu ocazia ultimei verificări, care a vizat perioada 2010-2015. Concluzia raportului: „gaură” de 3,5 miliarde lei vechi, care nu a fost acoperită/ recuperată nici până în prezent!

În condiţiile date, RADIONAV SA funcţionează fără Consiliu de Administraţie din martie 2017 – adică funcţionează în afara legii! –, iar din octombrie 2016 nu are director general! Atribuţiile de conducere i-au fost încredințate, de către fostul C.A., juristului George Bucur.

Amintim că fostul Consiliu de Administraţie avea o componenţă extrem de… interesantă, între care amintim: Pericleanu Ciprian, figură marcantă a PNL Tulcea, nașul de cununie al lui Pisică Daniel (directorul economic CERONAV), fost cântăreț la clarinet, absolvent de conservator, deci fără atribuțiuni tehnice sau de radio-comunicații.

Cel mai probabil, în următoarea perioadă, Ministerul Transporturilor va începe o “curăţenie de iarnă” şi la nivelul acestei instituţii rămase, momentan, “în aer” din punct de vedere al legalităţii.

https://www.replicaonline.ro/radionav-companie-lasata-in-afara-legii-fara-consiliu-de-administratie-cu-gaura-de-3-5-miliarde-in-buget-336508/

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a finalizat proiectul de investiţii „Reţele electrice de forţă şi iluminat în zona fluvio-maritimă, danele 97 – 99”, se arată într-un comunicat de presă Reţele sunt amplasate la terminalul de barje, din apropiere de poarta de acces nr. 7 a portului Constanţa Sud.

Lucrarea a fost realizată cu fonduri proprii, cu forţe proprii şi constă în modernizarea şi extinderea instalaţiilor electrice de forţă (tablouri de distribuţie a energiei electrice în zona cheului pentru remorchere), precum şi o reţea electrică de iluminat nocturn, cu o lungime de 720 m. Valoarea investiţiei este de aproximativ 2.000.000 lei.

Noua reţea de iluminat exterior nocturn s-a realizat pe stâlpi metalici cu înălţimea de 12 m şi cu corpuri de iluminat cu sursa LED – 200 W. Aceasta se întinde pe lungimea danelor 97, 98, 99 din zona fluvio-maritimă a portului Constanţa Sud.

Lucrarea s-a executat în contextul asigurării distribuţiei energiei electrice către remocherele maritimo-fluviale acostate în zona cheului, dar şi a nivelului de iluminare necesar atât accesului în danele operative 97 – 99, cât şi a intensificării activităţilor specifice desfăşurate de către operatorii din danele respective.

Astfel, CN APM SA Constanţa continuă seria investiţiilor atât în domeniul asigurării calităţii utilităţilor, cât şi în ceea ce priveşte eficienţa energetică, prin utilizarea corpurilor de iluminat economice, în locul celor clasice, mari consumatoare de energie şi poluante, dar şi a amenajărilor specifice protecţiei mediului în danele operative.

CN APM SA Constanţa va continua lucrările pentru realizarea iluminatului public în portul Constanţa Sud, până la danele 100 – 103, se arată în comunicat.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-a-fost-finalizata-o-investitie-din-portul-constanta-sud-335480

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a finalizat proiectul de investiții, “Rețele electrice de forță și iluminat în zona fluvio-maritimă, danele 97 – 99”, rețele amplasate la terminalul de barje, din apropiere de poarta de acces nr. 7 a portului Constanța Sud.

”Lucrarea a fost realizată cu fonduri proprii, cu forțe proprii și constă în modernizarea și extinderea instalațiilor electrice de forță (tablouri de distribuție a energiei electrice în zona cheului pentru remorchere), precum și o rețea electrică de iluminat nocturn, cu o lungime de 720 m, valoarea investiției fiind de aproximativ 2.000.000 lei.”, se arată în comunicat.

Potrivit directorului general, Nicolae Tivilichi, ”noua rețea de iluminat exterior nocturn s-a realizat pe stâlpi metalici cu înălțimea de 12 m și cu corpuri de iluminat cu sursa LED – 200 W. Aceasta se întinde pe lungimea danelor 97, 98, 99 din zona fluvio-maritimă a portului Constanța Sud.”

”Lucrarea s-a executat în contextul asigurării distribuției energiei electrice către remocherele maritimo-fluviale acostate în zona cheului, dar și a nivelului de iluminare necesar atât accesului în danele operative 97 – 99, cât și a intensificării activităților specifice desfășurate de către operatorii din danele respective.

Potrivit documentului, CN APM SA Constanța continuă seria investițiilor atât în domeniul asigurării calității utilităților, cât și în ceea ce privește eficiența energetică, prin utilizarea corpurilor de iluminat economice, în locul celor clasice, mari consumatoare de energie și poluante, dar și a amenajărilor specifice protecției mediului în danele operative.”
”CN APM SA Constanța va continua lucrările pentru realizarea iluminatului public în portul Constanța Sud, până la danele 100 – 103.”, se precizează în comunicatul oficial.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/cn-apm-sa-a-investit-2-milioane-de-lei-pentru-imbunatatirea-conditiilor-de-operare-in-portul-constanta-sud-644577.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a finalizat proiectul de investiții, “Rețele electrice de forță și iluminat în zona fluvio-maritimă, danele 97 – 99”, rețele amplasate la terminalul de barje, din apropiere de poarta de acces nr. 7 a portului Constanța Sud.

Lucrarea a fost realizată cu fonduri proprii, cu forțe proprii și constă în modernizarea și extinderea instalațiilor electrice de forță (tablouri de distribuție a energiei electrice în zona cheului pentru remorchere), precum și o rețea electrică de iluminat nocturn, cu o lungime de 720 m, valoarea investiției fiind de aproximativ 2.000.000 lei.

Noua rețea de iluminat exterior nocturn s-a realizat pe stâlpi metalici cu înălțimea de 12 m și cu corpuri de iluminat cu sursa LED – 200 W. Aceasta se întinde pe lungimea danelor 97, 98, 99 din zona fluvio-maritimă a portului Constanța Sud.
Lucrarea s-a executat în contextul asigurării distribuției energiei electrice către remorcherele maritimo-fluviale acostate în zona cheului, dar și a nivelului de iluminare necesar atât accesului în danele operative 97 – 99, cât și a intensificării activităților specifice desfășurate de către operatorii din danele respective.

Astfel, CN APM SA Constanța continuă seria investițiilor atât în domeniul asigurării calității utilităților, cât și în ceea ce privește eficiența energetică, prin utilizarea corpurilor de iluminat economice, în locul celor clasice, mari consumatoare de energie și poluante, dar și a amenajărilor specifice protecției mediului în danele operative.

CN APM SA Constanța va continua lucrările pentru realizarea iluminatului public în portul Constanța Sud, până la danele 100 – 103.

Portul Constanța investește în iluminat

Infrastructura deficitara si birocratia continua sa fie principalele obstacole in dezvoltarea transportului maritim, crede Luiza Carpov, CEO Yawo Services, motiv pentru care compania isi va muta volumele in portul Koper din Slovenia, acolo unde „serviciul este mai bun din punct de vedere al pretului, timpului de tranzit si procesului vamal“. Pe de alta parte, transportul aerian, principalul pol de activitate pentru Yawo Services, inregistreaza o crestere dinamica, motiv pentru care compania estimeaza afaceri de un milion de euro la final de an si de trei milioane de euro in 2018, cresterea fiind bazata pe volumele provenite de la clientii noi.

China ramane o piata importanta pentru importatorii romani, indiferent de marimea lor, iar modalitatile de transport solicitate sunt in regim aerian si maritim, principalele tipuri de transport pe care le intermediaza Yawo Services. In ultima perioada se observa o evolutie a transportului feroviar, dupa cum puncteaza Luiza Carpov. „Firma noastra se ocupa in mare parte de importuri din Asia, in general China, dar si Coreea de Sud, Taiwan, India si SUA, unde volumul este destul de mare. Transportul feroviar se realizeaza pe ruta Shanghai-Varsovia si dureaza intre 11 si 15 zile din momentul in care pleaca marfa si pana soseste la destinatie, iar de aici se pleaca pe roti spre Romania. Consolidarea se face in China, acolo unde avem un depozit inchiriat, iar marfa trebuie adusa cu cel putin trei zile inainte de plecare. Totul dureaza cel mult 25 de zile. Este un serviciu nou, promovat de aproximativ un an pe piata.“ Directorul general incearca popularizarea transportului feroviar deoarece este o solutie optima, care se incadreaza intre transportul aerian – de doua ori mai scump – si cel maritim, acolo unde preturile sunt mai mici, dar timpii de tranzit, mai mari.

Deficitari si la infrastructura aeriana
Momentan, transportul aerian ocupa un procent de 80-85% in cifra de afaceri a Yawo Services, urmat de cel maritim, cu o pondere de circa 10%. In completare, compania ofera servicii de transport feroviar si rutier. „Avem cativa clienti cu care avem o relatie foarte buna si carora le facem doar transport rutier, dar in general nu promovam acest tip de transport singular“, detaliaza Luiza Carpov. In prezent, volumele cele mai importante de marfa vin pe aeroportul din Frankfurt, acolo unde compania efectueaza si servicii de vama fiscala, cerute in special de companiile mici si mijlocii, ceea ce le permite astfel sa isi optimizeze mai bine cash flow-ul, agentul local al companiei fiind cel care depune garantia necesara pentru amanarea de plata a TVA. „Teoretic, aceasta amanare ar putea fi obtinuta de oricine, chiar si in Romania. La noi insa merg lucrurile foarte greu, de aceea noi lucram cu biroul vamal din Frankfurt pentru transporturile in regim aerian“, afirma CEO-ul Yawo. Pentru ca procentul clientilor care solicita acest serviciu de vama fiscala a scazut de la 90 la 75%, avand in vedere numarul mare de clienti noi adusi portofoliului, incepand din acest an compania lucreaza si cu aeroportul din Otopeni, insa volumele sunt mici aici, in special din cauza birocratiei stufoase si a infrastructurii pentru avioanele de tip cargo. In opinia Luizei Carpov, fata de aeroportul din Budapesta, Romania a ramas mult in urma, in conditiile in care anul trecut traficul de aici a inregistrat un volum de 100.000 t, comparativ cu aeroportul Henri Coanda, care a avut un volum de circa 45.000 t in 2016. „Pe Otopeni nu poti aduce avioane cargo unde poti incarca pe usa o marfa de 2 m inaltime, in conditiile in care, de exemplu, TAROM are 80 cm. Imi aduc aminte cand mergeam cu trei paleti de 0,83 cm si trebuia sa ii desfac pentru acei cativa centimetri peste limita. In plus, dimensiunile scanerul cu raze X limiteaza masurile paletilor, marfa trebuia desfacuta si astfel pierdeam foarte mult timp. Pe cand in Budapesta reusim sa oferim solutii pentru transporturi de greutati si dimensiuni mari, precum ultimul proiect avut, de transporturi catre Seul, in care cel mai mic transport a avut 16 t.“

„Standard“, cel mai solicitat serviciu
Compania ofera mai multe tipuri de servicii pentru transportul aerian, in general adaptate nevoilor clientilor sai, insa cel „standard“, cu un timp de tranzit intre sase si opt zile calendaristice, este cel mai solicitat, urmat de serviciul „economy“, 12-14 zile, cu cerere de la jumatatea primaverii pana la final de august-septembrie. Insa in perioada aglomerata, toamna-primavara, inclusiv serviciul „standard“ se duce spre „economy“, explica Luiza Carpov. „Fiind foarte multe marfuri de transportat, este dificil sa primesti spatiu in avion fara a astepta cateva zile. De exemplu, anul trecut in august a falimentat transportatorul maritim Hanjin Shipping, o companie importanta, iar 25.000 de TEU-uri nu au mai fost incarcate timp de mai multe luni, pana la final de septembrie. In octombrie, cand au fost preluate, s-a blocat totul. Multi au vrut sa vina pe aerian, a fost o nebunie. In Shanghai faceai rezervare astazi si prindeai zbor peste doua saptamani. In aceste momente conteaza sa fii aproape de client si sa ii explici ce se intampla cu transportul lui si ce solutii ai tu la indemana.“
Urmatoarele doua servicii sunt si cele mai rapide, insa, fiind destul de scumpe, nu sunt atat de solicitate: „on board courier“, pentru marfuri pana in 100 kg, unde un agent se urca in avion cu marfa ca fiind bagaj de cala, iar transportul dureaza „36 de ore din orice colt al globului“, si „next flight out“, cu prioritate la livrare, fiind aleasa cea mai rapida ruta, fie comerciala, fie de linie.

http://traficmedia.ro/ro/10882-transportul-maritim-si-feroviar-castiga-teren-crestere-dinamica-pentru-aerian.html

Creşterea economică record de 8,8% din trimestrul III se bazează şi pe producţiile bogate de grâu, rapiţă şi floarea-soarelui din acest an agricol, în contextul în care anul acesta preţurile de valorificare ale cerealelor şi ale oleaginoaselor au fost mai mari, un argument care i-a determinat pe o parte din fermieri să îşi vândă producţiile la recoltare.

În 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat producţii record de grâu, secară şi triticale, rapiţă, mazăre şi floarea-soarelui.
„Bineînţeles că şi agricultura a avut o contribuţie la creşterea economică de 8,8% din trimestrul III. Fără agricultură nu faci nimic. Anul acesta am avut recolte mai bogate şi preţuri mai bune la grâu şi rapiţă, deci a existat tentaţia de a vinde mai mult la recoltare“, a declarat pentru ZF Alexandru Gheorghe, proprietarul Somalex, care cultivă cereale şi oleaginoase pe o suprafaţa de 3.300 de hecatre în Călăraşi şi Ialomiţa.

Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management Agricol din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, spune că o bună parte din producţia de grâu şi rapiţă s-a vândut deja, însă cu toate acestea agricultura are o pondere de maximum 1-2% la creşterea economică de 8,8% din trimestrul trei, o creştere pe care o pune pe seama serviciilor şi a altor sectoare.

„Agricultorii şi-au depăşit şi anul acesta norma. Am avut producţii mari şi la grâu, la rapiţă, la floarea-soarelui. Grâul deja s-a epuizat, rapiţa s-a vândut în primele luni după recoltare în proporţie de 70%. Agricultura a pus umărul la această creştere cu maximum 1-2% prin exporturile de grâu, rapiţă, floarea-soarelui. Ponderea mare a creşterii economice cred însă că se datorează serviciilor şi altor sectoare“, a declarat pentru ZF Toma Dinu.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, consideră că „surpriza“ în ceea ce priveşte formarea PIB pe sectoare va veni din partea agriculturii şi a comerţului.

„Deocamdată nu aveam detalii cu privirea la performanţele sectoarelor economice. Cifra foarte mare pe care am văzut-o nu poate fi explicată decât printr-o producţie agricolă foarte mare şi o creştere foarte mare a sectorului de comerţ, care este alimentat de o creştere a consumului. Cel mai probabil surpriza pe partea de formarea a PIB va apărea printr-o creştere foarte puternică a agriculturii şi a comerţului“, a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Traderul de cereale Sergiu Gorban din Arad, proprietarul Transylvania Invest, spune că, deşi agricultura are o contribuţie semnificativă la creşterea economică de 8,8% din trimestrul III, această creştere se bazează mai mult pe industrie.

În partea de vest a ţării produ¬cătorii de cereale şi oleaginoase şi-au stocat cea mai mare parte a producţiei de grâu şi porumb şi au vând pro¬ducţiile de floarea-soarelui şi de rapiţă, producţii care sunt mai scumpe şi mai greu de depozitat, potrivit acestuia.

„Agrobusinessul a crescut şi anul acesta faţă de anul trecut, iar po¬tenţialul său este mult mai mare. Şi agricultura are un rol impotant, dar creşterea economică din T3 cred că se datorează în mare parte industriei“, a spus el.

Valoarea totală a ramurii agricole a fost de 15,4 mld. euro în 2016.

Anul trecut România a ocupat locul întâi în UE la producţia de floarea-soarelui, locul doi la producţia de porumb, după Franţa, şi locul cinci la grâu, potrivit datelor Institutului Naţional de Satistică.

http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/cresterea-economica-de-8-8-din-trimestrul-iii-s-a-bazat-si-pe-productiile-record-din-agricultura-dar-cu-cat-16824861

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a dispus demararea negocierilor colective la unităţile feroviare de stat şi la aeroporturi, astfel încât salariile lunare ale angajaţilor să nu fie afectate de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

Pe de altă parte, Stroe a dat asigurări că se va ocupa ca Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF) să urgenteze achiziţia de material rulant motor nou pentru CFR Călători, prin utilizarea fondurilor europene şi prin capitalizarea companiei, susţine Confederaţia Naţională Sindicală Meridian.
Potrivit unui comunicat al CNS Meridian, remis AGERPRES, luni a avut loc o întâlnire de lucru între ministrul Transporturilor, Felix Stroe, preşedintele şi secretarul general ai confederaţiei, Ion Popescu şi, respectiv, Dumitru Fornea, şi reprezentanţii FSTFR, ai Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor CFR Călători şi ai Sindicatului Aeroportuar ‘Henri Coandă’, organizaţii sindicale afiliate.

Cu acest prilej, preşedintele CNS Meridian, Ion Popescu, a ridicat problema scăderii cu aproximativ 5 miliarde de lei a bugetului Ministerului Transporturilor alocat pentru anul 2018, de la 13,91 miliarde în 2017, la nouă miliarde de lei.

‘Dacă forma actuală a proiectului de buget pentru anul viitor nu se modifică, activitatea Ministerului Transporturilor va fi grav afectată, iar fondurile europene prevăzute pentru modernizarea infrastructurii de transport şi pentru achiziţionarea de material rulant nu vor putea fi accesate corespunzător alocărilor multianuale prevăzute pentru ţara noastră. Domnul Ion Popescu a solicitat domnului ministru Stroe să facă toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanţelor Publice pentru reîntoarcerea acestor resurse bugetare la Ministerul Transporturilor’, se menţionează în comunicat.

Alte probleme importante ridicate de sindicalişti la întâlnirea cu ministrul Transporturilor au vizat: demararea negocierilor colective în termenul prevăzut în OUG 82/2017, respectiv realizarea efectivă a negocierii în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017 la unităţile feroviare de stat în vederea stabilirii salariilor lunare ale angajaţilor, astfel încât aceştia să nu piardă nimic prin transferarea contribuţiilor de la angajator la angajat, urgentarea demersurilor pentru obţinerea avizului favorabil al Guvernului pentru proiectul de Lege privind statutul personalului feroviar, accelerarea procesului de achiziţii a materialului rulant motor nou pentru CFR Călători, prin utilizarea fondurilor europene, prin capitalizarea companiei şi prin împrumuturi făcute de CFR Călători destinate achiziţiilor de material rulant nou, pentru înlocuirea locomotivelor, automotoarelor şi a ramelor electrice cu vârstă medie de peste 45 de ani.

De asemenea, s-au discutat aspecte privind identificarea soluţiilor necesare astfel încât CFR Călători să nu încheie anul în curs cu pierderi, din cauză că la prima rectificare bugetară s-a micşorat nejustificat compensaţia aprobată prin Hotărâre de Guvern în aprilie 2017 pentru companie, respectiv cu 121 milioane lei; repartizarea echilibrată şi durabilă a bugetelor de investiţii pentru infrastructura de transport, în acord cu normele europene, astfel încât bugetul dedicat infrastructurii feroviare să fie mai mare sau cel puţin egal cu cel destinat investiţiilor în infrastructura rutieră; demararea şi realizarea efectivă a negocierilor colective în termenul prevăzut de lege pentru lucrătorii Aeroportului ‘Henri Coandă’ şi stabilirea unei întâlniri de lucru între ministrul Transporturilor şi reprezentanţii Sindicatului Aeroportuar ‘Henri Coandă’; necesitatea stabilităţii, atât la nivelul politicilor, cât şi la nivelul echipei manageriale, de a se permite formarea unor strategii pe termen lung pentru îmbunătăţirea cadrului legal necesar în vederea dezvoltării proiectelor aeroportuare.

‘Investiţiile în infrastructură şi facilităţi sunt esenţiale în contextul creşterii continue a activităţii aeroportuare atât pentru menţinerea unor standarde ridicate de siguranţă şi confort, dar şi pentru faptul că aeroportul este un obiectiv de interes naţional, iar prin OG 64/1999 a fost aprobat Programul Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportului Internaţional ‘Henri Coandă’ Bucureşti, care trebuie implementat până în anul 2020′, se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, Felix Stroe a dat asigurări că se va implica în urgentarea demersurilor pentru obţinerea avizului favorabil al Guvernului pentru proiectul de Lege privind statutul personalului feroviar şi introducerea acestuia în Camera Deputaţilor, la Comisiile pentru muncă, pentru transporturi şi în Plenul Camerei Deputaţilor, pentru a se vota favorabil acest proiect legislativ esenţial ‘pentru redarea prestigiului şi a demnităţii lucrătorilor feroviari’, dar şi că se va ocupa personal pentru a determina ARF să urgenteze efectuarea achiziţiilor de material rulant motor nou pentru CFR Călători.

De asemenea, a dispus demararea negocierilor colective şi realizarea efectivă a acestora la unităţile feroviare de stat şi la aeroporturi în vederea stabilirii salariilor lunare ale angajaţilor, astfel încât aceştia să nu fie afectaţi prin transferarea contribuţiilor de la angajator la angajat, şi a promis că va angaja discuţii cu organizaţiile sindicale şi cu Ministerul Finanţelor Publice pentru identificarea soluţiilor necesare pentru ca operatorul naţional de transport feroviar să nu încheie anul pe pierderi, din cauza micşorării compensaţiilor.

În plus, Felix Stroe le-a spus sindicaliştilor că ‘va promova în mediul politic ideea că repartizarea bugetelor de investiţii pentru infrastructura de transport trebuie să fie în acord cu normele europene, respectiv că repartizarea bugetelor să se facă echilibrat între infrastructura feroviară şi infrastructura rutieră’, iar săptămâna viitoare va efectua, la invitaţia reprezentanţilor Sindicatului Aeroportuar ‘Henri Coandă’, o vizită de lucru la cel mai mare aeroport al ţării, pentru a constata la faţa locului provocările cotidiene ale lucrătorilor care asigură operarea acestui aeroport internaţional care a ajuns la un trafic de peste 10 milioane de pasageri în anul 2016.

‘La problemele ridicate de organizaţiile sindicale, ministrul Transporturilor, domnul Felix Stroe a răspuns: ‘Am venit în acest minister ca să pun o cărămidă, nu ca să dărâm. Mi-am propus ca în perioada mandatului meu de ministru al Transporturilor să redăm prestigiul căii ferate prin adoptarea unui statut modern al personalului feroviar, finalizarea unor tronsoane de infrastructură feroviară şi achiziţia de material rulant motor nou, prin utilizarea fondurilor europene; să desţelenim proiectele de infrastructură rutieră pentru transportul de marfă şi persoane; să asigurăm dragarea corespunzătoare a Dunării pentru realizarea navigaţiei fluviale la standarde internaţionale; să avansăm în modernizarea infrastructurii aeroportuare din România”, se spune în comunicatul CNS Meridian.

Comisia Europeană anunţă că statele membre vor putea beneficia de condiţii mult mai facile de export pentru carnea de oaie şi vită pe piaţa din Iran, de la începutul anului viitor. România „poate exporta oricât”, dar se poticneşte din cauza lipsei abatoarelor şi a problemelor cu transportul.

Iranul simplifică condiţiile la importurile de carne de oaie şi vită din statele membre ale UE, astfel că, începând cu prima jumătate a anului viitor, se va aplica un sistem unic de certificare a sănătăţii, informează Comisia Europeană. Acest sistem unic de certificare va fi pus în primul rând la dispoziția acelor state membre care sunt în prezent autorizate să exporte și vor fi extinse către restul Uniunii, pe baza recunoașterii sistemului UE în ansamblul său. „Se așteaptă ca noile măsuri să fie în vigoare în prima jumătate a anului 2018, reducând birocrația și costurile pentru exportatori”, mai precizează Comisia Europeană.

Iranul este o piaţă de desfacere importantă pentru Europa, care a exportat în 2016 produse agroalimentare în valoare de aproximativ 728 de milioane de euro. La fel de importantă este şi pentru România, care exportă deja cereale pe această piaţă, şi care a făcut deja demersuri pentru a o recâştiga şi pe segmentul cărnii. Astfel, în septembrie anul trecut, ministrul Agriculturii de atunci, Achim Irimescu, a efectuat o vizită de lucru în Iran cu scopul de a pune bazele unei noi colaborări. „Anul trecut am făcut o vizită în Iran, cu ministrul Agriculturii, iar Iranul a fost de acord să cumpere carne de oaie şi de bovine de la noi. Se poate trimite carcasă, nu în viu, în cantităţi foarte mari. Problema este însă că de un an nu s-a făcut nimic în ceea ce priveşte capacitatea de abatorizare. O altă problemă ar fi şi transportul, iar dacă abatorizarea şi transportul rămân în coadă de peşte nu se poate vorbi de export”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Cioranu Nicolae, preşedintele Romovis, Federaţia Crescătorilor de Ovine.

„Confirmarea progreselor imediate în aceste domeniu este o demonstrație clară a angajamentului nostru reciproc de a deschide piețele noastre pentru o creștere a comerțului agroalimentar. Sunt convins de oportunitățile semnificative care există pentru exporturile de carne de vită și de oaie în UE pe o piață iraniană de 80 de milioane de oameni. Aceste măsuri vor accelera comerțul cu carne de vită și de oaie din UE în Iran. Acesta este doar primul pas în dezvoltarea unei relații noi și reciproc avantajoase pentru Iran și UE”, a declarat Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură.

În plus față de certificare, autoritățile iraniene au confirmat faptul că au în vedere eliminarea altor restricţii de natură sanitară, care în prezent determină restricții la exporturile UE. Acestea includ: interzicerea importurilor de carne de vită cu oase; cerința potrivit căreia carnea de vită și oaie trebuie să provină de la bovine și ovine, născute, crescute și sacrificate în același stat membru al UE; și regula potrivit căreia carnea trebuie să provină de la animale vii sacrificate sub o anumită vârstă.

Liber la export de oaie şi vita în Iran din UE. România riscă să piardă ocazia: nu are suficiente abatoare halal

La 14 noiembrie, presedintele United Transport and Logistics Company (UTLC), Alexei Grom, si directorul general al Forwardis, Édouard Laverny, au semnat un memorandum de intelegere cu privire la organizarea si implementarea transportului feroviar containerizat pe ruta China-Europa-China folosind retelele feroviare din Kazahstan, Rusia si Belarus.

Cele doua companii vor colabora pentru a dezvolta serviciile de tranzit feroviar intre Europa si China, furnizand servicii de transport stabile, complete, regulate si competitive. Acordul este foarte important pentru dezvoltarea cooperarii si a parteneriatului dintre companiile feroviare din Rusia si din Franta si pentru dezvoltarea transportului feroviar de marfa pe ruta Europa-Asia.

Conform documentului, UTLC va furniza servicii de transport pe reteaua cu ecartament larg pe sectiunea Dostyk-Brest, iar Forwardis va fi responsabila cu furnizarea serviciilor de transport pe reteaua feroviara a Uniunii Europene.

In cadrul acordului de cooperare, partile vor face schimb de informatii actualizate privind serviciile de transport si logistica, vor implementa masuri pentru a atrage volume mai mari de marfa catre calea ferata in spatiul eurasiatic folosind trenuri containerizate si vor mentine si dezvolta activitatile de pe pietele comune.

UTLC si Forwardis dezvolta transportul containerizat in Eurasia