Miercuri, 13 decembrie 2017, reprezentanții Portului Anaklia din Georgia, Levan Akhvlediani – CEO și Salome Kelenjeridze – Director Comercial – Marketing, au vizitat Portul Constanța și au avut întâlniri de afaceri cu firme din domeniul portuar.

Delegația georgiană și conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța au avut discuții pe tema dezvoltării noului port din Anaklia, ca potențial partener pentru Portul Constanța, având în vedere și încheierea unui protocol de colaborare între cele două porturi.

S-a pus accent pe importanța dezvoltării traficului între Portul Constanța și porturile georgiene, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia.

La sediul CN APM au fost organizate și întâlniri de afaceri cu importante companii cu activitate în Portul Constanța, în vederea unor colaborări viitoare. La eveniment au participat și reprezentanții Constanța Port Business Association.

Vizita celor doi delegați georgieni este o urmare a demersurilor pe care conducerea CN APM SA Constanța le-a făcut la Tbilisi Belt&Road Forum, din 27-29 noiembrie 2017, în Georgia.

România și Georgia reprezintă o punte între Europa și Asia, prin intermediul Mării Negre. În acest sens, explorarea întregului potențial de cooperare între Portul Constanța și porturile georgiene reprezintă una dintre prioritățile CN APM SA Constanța, care au determinat noua strategie de promovare a Portului Constanța.

Anaklia Development Consortium este semnatarul contractului de investiții cu guvernul Georgiei, prin care a primit dreptul de a dezvolta, construi, opera și exploata Portul Anaklia. Anaklia Development Consortium este un joint-venture format din TBC Holding (Georgia) și Grupul Conti International (SUA).

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziționare strategică menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului Drum al Mătăsii. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, Portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

Ținând cont de caracteristicile tehnice, poziționare și potențial, porturile Anaklia și Constanța dețin premisele necesare îndeplinirii tuturor condițiilor de a face parte din inițiativa „One Belt, One Road”.

Portul Constanța continuă procesul de dezvoltare a unor relații bilaterale direcționate spre realizarea unei rețele complexe de schimburi de mărfuri, propunându-și să încheie parteneriate solide cu porturi importante din Europa, Caucaz și Orientul Mijlociu, mizându-se pe poziția sa strategică la Marea Neagră și conexiunea cu Dunărea ca avantaj major, în contextul dezvoltării comerțului regional și global.

https://www.replicaonline.ro/reprezentantii-portului-anaklia-din-georgia-in-portul-constanta-339025/

Reprezentanții Portului Anaklia din Georgia, Levan Akhvlediani – CEO și Salome Kelenjeridze – Director Comercial – Marketing, au vizitat, miercuri, Portul Constanța și au avut întâlniri de afaceri cu firme din domeniul portuar.

Potrivit reprezentanților Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (APMC), delegația georgiană și conducerea APMC au avut discuții pe tema dezvoltării noului port din Anaklia, ca potențial partener pentru Portul Constanța, având în vedere și încheierea unui protocol de colaborare între cele două porturi și s-a pus accent pe importanța dezvoltării traficului între Portul Constanța și porturile georgiene, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia.

La sediul APMC au fost organizate și întâlniri de afaceri cu importante companii cu activitate în Portul Constanța, în vederea unor colaborări viitoare. La eveniment au participat și reprezentanții Constanța Port Business Association.

Potrivit APMC, vizita celor doi delegați georgieni este o urmare a demersurilor pe care conducerea administrației Portului Constanța le-a făcut la Tbilisi Belt&Road Forum, din 27-29 noiembrie 2017, în Georgia.

http://tomisnews.ro/apmc-se-consolideaza-pe-potentialul-drum-al-matasii-prin-cooperarea-cu-portul-anaklia-din-georgia/

Reprezentanții Portului Anaklia din Georgia, Levan Akhvlediani – CEO și Salome Kelenjeridze – Director Comercial – Marketing, au vizitat, miercuri, 13 decembrie, Portul Constanța și au avut întâlniri de afaceri cu firme din domeniul portuar. Delegația georgiană și conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) SA Constanța au avut discuții pe tema dezvoltării noului port din Anaklia, ca potențial partener pentru Portul Constanța, având în vedere și încheierea unui protocol de colaborare între cele două porturi. „S-a pus accent pe importanța dezvoltării traficului între Portul Constanța și porturile georgiene, prin revitalizarea conexiunilor directe între România și Georgia. La sediul CN APM au fost organizate și întâlniri de afaceri cu importante companii cu activitate în Portul Constanța, în vederea unor colaborări viitoare. La eveniment au participat și reprezentanții Constanța Port Business Association. Vizita celor doi delegați georgieni este o urmare a demersurilor pe care conducerea CN APM SA Constanța le-a făcut la Tbilisi Belt&Road Forum, din 27-29 noiembrie 2017, în Georgia“, a declarat director general al CNAPM, Nicolae Dan Tivilichi. Acesta spune că Portul Constanța continuă procesul de dezvoltare a unor relații bilaterale direcționate spre realizarea unei rețele complexe de schimburi de mărfuri, propunându-și să încheie parteneriate solide cu porturi importante din Europa, Caucaz și Orientul Mijlociu, mizându-se pe poziția sa strategică la Marea Neagră și conexiunea cu Dunărea ca avantaj major, în contextul dezvoltării comerțului regional și global.

https://www.telegrafonline.ro/colaborare-intre-porturile-anaklia-georgia-si-constanta

Reprezentanții Portului Anaklia din Georgia, Levan Akhvlediani – CEO și Salome Kelenjeridze – Director Comercial – Marketing, au vizitat astăzi Portul Constanța și au avut întâlniri de afaceri cu firme din domeniul portuar, după cum informează un comunicat al CN APMC.

Delegația georgiană și conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța au avut discuții pe tema dezvoltării noului port din Anaklia, ca potențial partener al Portului Constanța, având în vedere și încheierea unui protocol de colaborare între cele două porturi.

La sediul CN APM au fost organizate și întâlniri de afaceri cu importante companii cu activitate în Portul Constanța, în vederea unor colaborări viitoare. La eveniment au participat și reprezentanții Constanța Port Business Association.

Vizita celor doi delegați georgieni este o urmare a demersurilor pe care conducerea CN APM SA Constanța le-a făcut la Tbilisi Belt&Road Forum, din 27-29 noiembrie 2017, în Georgia.
Anaklia Development Consortium este semnatarul contractului de investiții cu Guvernul Georgiei, prin care a primit dreptul de a dezvolta, construi, opera și exploata Portul Anaklia. Anaklia Development Consortium este un joint-venture format din TBC Holding (Georgia) și Grupul Conti International (SUA).

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziționare strategică menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului Drum al Mătăsii. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, Portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

Vizită importantă în Portul Constanța din partea unei delegații de oameni de afaceri din Georgia

Reprezentanții Portului Anaklia din Georgia, Levan Akhvlediani – CEO și Salome Kelenjeridze – Director Comercial – Marketing, au vizitat Portul Constanța și au avut întâlniri de afaceri cu firme din domeniul portuar.

Delegația una dintre prioritățile CN APM SA Constanța, care au determinat noua strategie de promovare a Portului Constanța.

Anaklia Development Consortium este semnatarul contractului de investiții cu guvernul Georgiei, prin care a primit dreptul de a dezvolta, construi, opera și exploata Portul Anaklia. Anaklia Development Consortium este un joint-venture format din TBC Holding (Georgia) și Grupul Conti International (SUA).

Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziționare strategică menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului și a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului Drum al Mătăsii. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, Portul Anaklia va așeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

Ținând cont de caracteristicile tehnice, poziționare și potențial, porturile Anaklia și Constanța dețin premisele necesare îndeplinirii tuturor condițiilor de a face parte din inițiativa „One Belt, One Road”.

Portul Constanța continuă procesul de dezvoltare a unor relații bilaterale direcționate spre realizarea unei rețele complexe de schimburi de mărfuri, propunându-și să încheie parteneriate solide cu porturi importante din Europa, Caucaz și Orientul Mijlociu, mizându-se pe poziția sa strategică la Marea Neagră și conexiunea cu Dunărea ca avantaj major, în contextul dezvoltării comerțului regional și global.

Portul din Anaklia, potențial partener pentru Portul Constanța

ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, nu se mai poate plânge că nu are nici un om pe funcţii de conducere în diverse instituţii. Începând de ieri, la şefia Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) a fost desemnat Dan Momescu, cu susţinerea ALDE, din câte spun sursele noastre.

Dan Momescu nu este însă un străin în Portul Constanţa, el fiind comandant şi angajat de ani de zile la Autoritatea Navală Română – Vassel Traffic System. Conform unor surse, Momescu şi-ar fi dorit post de conducere la nivelul ANR, însă acest lucru nu a fost agreat de PSD. În schimb, funcţia de conducere de la nivelul ARSVOM (instituţie din subordinea Ministerului Transporturilor) a devenit „liberă” odată cu demiterea lui Daniel Manole, după incendiul de la bordul navei Hercules din data de 26 octombrie. S-a stabilit că incendiul a fost cauzat de o „eroare umană”.

https://www.replicaonline.ro/partidul-lui-tariceanu-da-lovitura-in-portul-constanta-a-pus-director-intr-o-institutie-din-ministerul-transporturilor-339104/

Ieri, 13 decembrie 2017, reprezentanţii portului Anaklia din Georgia, Levan Akhvlediani – CEO şi Salome Kelenjeridze – director comercial – marketing, au vizitat portul Constanţa şi au avut întâlniri de afaceri cu firme din domeniul portuar.★ ★ ★Noul port Anaklia, un proiect regional de anvergură, va avea o poziţionare strategică menită să atragă trafic suplimentar de mărfuri în regiunea Caucazului şi a Asiei Centrale, contribuind la restaurarea vechiului drum al mătăsii. Având în vedere adâncimile de până la 16 metri de care va dispune, portul Anaklia va aşeza Georgia pe rutele serviciilor directe ale navelor portcontainer.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pulsul-economiei-337119?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Circa 75% din cantitatea de marfă ce tranzitează România ajunge aici Pe mai multe hărţi ale Uniunii Europene, infrastructura românească de la Marea Neagră nu există.
Portul Constanţa, care pentru România înseamnă enorm, nu contează pentru o bună parte a Uniunii Europene. Nici măcar nu există în planurile lor. ‘Portul Constanţa, dacă ne uităm pe mai multe hărţi la Uniunea Europeană, nu există.

E tragic că a fost aşa, sperăm să nu mai fie”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi, director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Cel mal mare port la Marea Neagră Cu toate acestea, portul este vital economiei româneşti şi important pentru economia ţărilor din apropierea noastră. De pildă, 75 la sută din cantitatea de marfă care tranzitează România ajunge în Portul Constanţa. Este cel mai mare port la Marea Neagră, la distanţă de concurenţi.

‘Cantitatea de marfă care trece în acest an prin Portul Constanţa cu siguranţă că va depăşi 60 de milioane de tone”, a mai declarat directorul CNAPMC.

Pe primul loc în Europa la cereale
Portul Constanţa este important şi pentru ţările din jur. în acest an, îşi va păstra titlul de cel mai important port de cereale din Europa, devansând portul Rouen din Franţa. ‘Portul Constanţa este numărul unu în Europa în ceea ce se cheamă cereale şi anul acesta va rămâne numărul 1 în lume. Toate depozitele de cereale din Europa de Est, de Sud, Constanţa, şi tot ce vreţi dumneavoastră, toţi operatorii de aici au silozurile pline. Rusia a mers la un preţ mai jos la cereale, Legătură cu Turcia Tivilichi a mai spus că CNAPMC doreşte şi dezvoltarea sistemului de transport RO-RO şi chiar a anunţat, recent, deschiderea unei linii Constanţa-Istanbul. ‘Un alt punct al Portului Constanţa pe care dorim să-l dezvoltăm, şi avem premise importante de dezvoltare, este cel al sistemului de transport RO-RO. Avem toate şansele ca la sfârşitul lunii decembrie, ianuarie cel târziu, să redeschidem linia Constanţa-lstanbul, ceea ce ar fi un mare câştig pentru Portul Constanţa”, a spus Tivilichi. 0 firmă din Turcia vrea să deschidă această rută, la început cu o cursă pe săptămână, urmând ca în vară să fie 3, iar până la finele anului 4 sau 5. Despre o astfel de rută s-a mai vorbit de câteva ori în anii trecuţi, dar nu a fost niciodată viabilă economic.
S-a aşteptat să termine marfa şi probabil va începe să se livreze din ceea ce avem stocuri”, a mai spus Tivilichi. Estimările sunt pozitive, pentru că anul viitor se preconizează o creştere a producţiei agricole, mai ales în Serbia, unde au pătruns mari traderi internaţionali de cereale. Serbia îşi exportă mare parte din cereale prin Portul Constanţa. ‘Estimăm un potenţial între 5 şi 6 milioane tone de cereale.
Poate nu va fi tot în 2018, dar există acest potenţial, depinde de noi să-l atragem”, a mai spus directorul CNAPMC.

Autostrada pe care nu o folosim
Cu toate acestea, probleme sunt, şi nu sunt deloc puţine său uşor de rezolvat. Una dintre ele se referă la legăturile de transport dintre port şi zonele sau ţările învecinate. ‘Trebuie să înţelegem că poate mai bine de 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanţa, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Aici avem noi mai multe lucruri de rezolvat. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate şi-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, şi-au făcut mai bine

PROMISIUNI
Investiţii în energie
Conducerea portului se gândeşte şi la diversificarea traficului, transformarea sa într-un port important pentru industria ‘oii and gas”, cum îi spun străinii, adică pentru industria energiei. ‘Portul Constanţa nu trebuie să stea numai în cereale. Considerăm că Portul Constanţa poate avea o valoare deosebită în ceea ce se cheamă segmentul de energie. Vă pot spune că în perioada imediat următoare, înţeleg că a ieşit şi certificatul de urbanism, va fi construit un nou terminal petrolier în Portul Constanţa Sud-Agigea. Ne uităm cu interes spre ceea ce se întâmplă în zona Midia, la Rompetrol, cu rafinăria de la Năvodari, unde sperăm şi avem promisiuni că va fi o creştere a nivelului de trafic prin Portul Midia”, a mai declarat Nicolae Dan Tivilichi.

Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada pe care ne-a dat-o Dumnezeu, Dunărea”, a afirmat directorul CNAPMC.

Austriecii vor să vină în Constanţa

Dacă Dunărea ar fi navigabilă o perioadă cât mai mare din an, dar şi predictibilă şi ieftină, ar atrage tot mai mulţi clienţi pentru port.

Clienţii înseamnă marfă, iar marfa înseamnă bani.
‘La ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual. în discuţiile pe care le-am avut cu ei, au spus: ŤFaceţi Dunărea predictibilă, să se poată ajunge în Portul Constanţa, şi vi le dăm pe toateť. încercăm să preconizăm o nouă rută – Polonia, care intenţionează să găsească drept al doilea culoar de marfă Portul Constanţa. Sunt două variante: ori vine pe calea ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul ţării şi ajunge în Portul Constanţa, sau, un pic mai sigur, Polonia, direct Ungaria, se înţeapă în Dunăre, la Baia, spre exemplu, şi vine pe apă în Portul Constanţa”, a explicat Nicolae Dan Tivilichi.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Servicii de consultanţă şi supervizare a lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului de investiţie «Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (dana 80)», în Portul Constanţa“. Valoarea estimată a contractului este de 583.544 de lei.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM. Societăţile interesate pot depune ofertele de participare până pe 12.01.2018, ora 15.00, acestea urmând să fie deschise pe data de 7.02.2018, ora 18.00. Cuantumul garanţiei de participare este de 5.835 de lei.

Consultantul va oferi servicii de supervizare a proiectării şi execuţiei lucrărilor la standarde de înaltă calitate. Se va ocupa de evaluarea şi aprobarea lucrărilor, a materialelor, a echipamentelor, în calitatea sa de inginer, conform prevederilor condiţiilor contractului de lucrări, atât pe durata perioadei de proiectare şi a perioadei de execuţie a lucrărilor, cât şi pe durata perioadei de garanţie a lucrărilor, astfel încât antreprenorul să execute lucrări de bună calitate şi să finalizeze proiectarea şi execuţia lucrărilor în perioada specificată în contractul de proiectare şi execuţie lucrări, pentru obiectivul „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (dana 80)“. Responsabili de atribuirea contractului  Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, cu responsabilitate în atribuirea procedurii publice, sunt: Dan Nicolae Tivilichi – director general, Marian Tănase – director general adjunct, Daniela Şerban – director economic, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Tănase Iulian Pepi – şef Serviciul Juridic şi Contencios, Laurenţiu Teodoru – şef Birou Proiecte Europene, Nicoleta Adina Gamalan – şef Birou CFP, Cristian Marius Stoicescu – Departament Achiziţii Publice.
Ofertantul va face dovada prestării, în ultimii trei ani (calculaţi de la data-limită de depunere a ofertelor), de servicii de supervizare a execuţiei de lucrări de construcţii căi ferate, finalizate, cu o valoare cumulată de minimum 583.000 de lei, la nivelul unui contract sau al mai multor contracte. De asemenea, va face dovada experienţei experţilor-cheie, concretizată în numărul de proiecte similare în care respectivii experţi au îndeplinit acelaşi tip de activităţi ca cele pe care urmează să le îndeplinească în viitorul contract.
http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/servicii-de-consultanta-de-peste-jumatate-de-milion-de-lei-dana-specializata-cu-adancimi-mari-in-portul-constanta-646429.html

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile SA a fost convocată în data de 18 septembrie 2017.
Având în vedere prezenţa acţionarului Statul Român prin împuternicit mandatat şi a reprezentantului acţionarului Fondul Proprietatea – S.A. și în baza prevederilor Legii nr. 31/1990 republicată, a prevederilor HG nr. 519/1998 modificată şi completată prin HG nr. 599/2009 OUG nr. 109/2011 cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi s-a decis:
Articolul1:

Ca urmare a încetării mandatului administratorilor provizorii numiţi prin Hotărârea AGA nr. 3/21.03.2017, se numeşte Consiliul de Administrație în următoarea componenţă:
– Lucian-Dorel Taropa pentru poziţia de membru provizoriu în Consiliul de Administraţie;
– Ovidiu-Sorin Cupșa pentru poziţia de membru provizoriu in Consiliul de Administraţie; – Cristian-Mircea Blede pentru poziţia de membru provizoriuln Consiliul de Administraţie;
– Ioana-Sinziana Marin pentru poziţia de membru provizoriu in Consiliul de Administraţie;
– Sorin-Lucian Ionescu pentru poziţia de membru provizoriu in Consiliul de Administraţie;
– Ion-Laurenţiu Voicu pentru poziţia de membru provizoriu in Consiliul de Administraţie; – Voicu Cheta pentru poziţia de membru provizoriu in Consiliul de Administraţie.

Articolul 2
a)Se aprobă forma contractului de mandat care se va semna cu administratorii, durata contractului de mandat prevăzută în OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv 4 luni cu posibilitatea prelungirii cu 2 (două) luni.
b)Valoarea brută a remuneraţiei fixe lunare pentru membrii Consiliului de Administraţie va fi de 8.266 lei, cu încadrarea în prevederile bugetare.
c)Se desemnează doamna Ioana Cristina Cuc pentru semnarea contractului de mandat cu administratorii, în numele Ministerului Transporturilor.

Totodată, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile SA a fost convocată și în data de 23 octombrie 2017. Având în vedere prezenţa acţionarului Statul Român prin împuterniciţi mandataţi şi a reprezentantului acţionarului Fondul Proprietatea – S.A. și în baza prevederilor Legii nr. 31/1990 republicată, a prevederilor HG nr. 519/1998 modificată şi completată prin HG nr. 599/2009 OUG nr. 109/2011 cu modificările şi completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, se decide:
Articolul 1. Se revocă doamna Ioana Sânziana Marin din calitatea de administrator provizoriu ca urmare a demisiei acesteia.

De asemenea, în ședința din 23 octombrie 2017 s-au decis următoarele:

Articolul 1
Se numește Marian Daniel Caprarin ca membru provizoriu în Consiliul de Administrație al CN CAN SA pentru o perioadă de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, până la șase luni, ca urmare a vacantării postului prin demisia Ioanei Sânziana Marin.

Articolul 2
a)Se aprobă forma contractului de mandat care se va semna cu administratorul provizoriu.
b)Valoarea brută a remuneraţiei fixe lunare va fi de 8.266 lei.
c)Se desemnează doamna Ioana Cristina Cuc pentru semnarea contractului de mandat cu administratorul provizoriu, în numele Ministerului Transporturilor.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ce-deecizii-au-fost-luate-in-agoa-companiei-nationale-administratia-canalelor-navigabile-sa-646452.html

GEFCO România, subsidiara Grupului GEFCO, extinde colaborarea cu Ford Motor Company, urmând să asigure transportul pe calea ferată a vehiculelor Ford EcoSport produse la Craiova către portul Constanţa şi către pieţele din Europa de Vest precum Germania, Italia şi ţările din regiunea Benelux.

„Suntem mândri să fim un partener logistic de încredere în regiune pentru Ford. Toate echipele GEFCO România şi-au asumat angajamentul de a satisface nevoia de eficienţă a clienţilor noştri şi îşi demonstrează constant competenţele în sprijinirea acestora pe parcursul dezvoltării lor, lucrând îndeaproape cu clienţii noştri pentru a aborda provocările lor privind rentabilitatea şi creşterea pe termen lung,” a declarat Jérôme Chevrolet, Area Manager pentru regiunea Balcanilor şi Director General al GEFCO România şi Bulgaria.

Transportul feroviar este una dintre cele mai competitive soluţii de transport oferite de GEFCO, prezentând atât avantaje economice, cât şi avantaje ecologice pentru bunurile pentru care timpul de livrare este esenţial, precum cele produse de industria auto. Astfel, autovehiculele produse de Ford la Craiova vor ajunge pe pieţele din Italia şi Benelux în doar 4 zile şi către Germania, în 5 zile.
GEFCO a început colaborarea sa pe plan local cu Ford în 2012, gestionând fluxurile de intrare ale producătorului auto prin soluţii de transport rutier. Următoarea etapă a acestei colaborări a fost realizată în anul 2016, când  compania de logistică a început să asigure transportul vehiculelor finite şi să ofere servicii de distribuţie pentru fabrica Ford din Craiova. Soluţia de transport feroviar a facilitat astfel exportul modelului Ford B-Max către piaţa din Germania.

http://www.zf.ro/auto/grupul-gefco-asigura-transportul-pe-calea-ferata-a-vehiculelor-ford-de-la-craiova-catre-portul-constanta-si-vestul-europei-16850860

Pe furiș și fără multă agitație, China câștigă teren în Europa. Este vorba despre o prezență care merge dincolo de produsele fabricate în în gigantul asiatic sau de cooperarea comercială, scrie publicatia spaniola La Vanguardia, citata de Rador. China profită de veriga cea mai slabă a UE: țările Europei Centrale și de Este, un grup de state avide de investiții pentru a-și moderniza infrastructurile și convertite multe dintre ele la euroscepticism.

Realitatea este că influența Beijingului se percepe deja în unele decizii politice ale Uniunii Europene, ceea ce îngrijorează Bruxelles-ul, care se teme că-și va vedea sabotate principiile. Această prezență se transmite prin intermediul partenerilor comunitari ai Europei Centrale și de Est, care s-au transformat în calul troian al intereselor chinezești în UE.

Fără grabă, dar și fără pauze, Beijingul câștigă influență în Europa. Astfel, profită de veriga cea mai slabă a Bătrânului Continent: țările Europei Centrale și Orientale. Un grup de state avide de investiții pentru a-și moderniza infrastructurile și convertite multe dintre ele la euroscepticism, și care nu stau pe gânduri în a accepta ajutoarele chinezești, chiar dacă acest lucru ar pune sub semnul întrebării normele comunitare.

Prim-ministrul bulgar, Boiko Borisov, a rezumat această nouă realitate semnalând: „Avem rarul noroc de a asocia două puteri economice imense: UE și China, grație acestor inițiative. Acest lucru ne va permite să avansăm spre numeroase proiecte. Cu cât vom realiza mai multe proiecte, cu atât mai prosperă și competitivă va fi regiunea”, a spus.

Borisov se referea la forumul 16+1, o platformă de cooperare impulsionată de Beijing în 2011 împreună cu țările Europei Centrale și Orientale, pentru a încuraja cooperarea economică și comercială. Obiectiv pe care Beijingul l-a transformat într-unul prioritar, după ce și-a lansat proiectul strategic al noilor Drumuri ale Mătăsii terestre și maritime, pentru a recupera vechile rute comerciale care au legat Orientul și Occidentul cu scopul de a câștiga piețe și aliați în Asia, Africa, Europa și America Latină.

Beijingul a confirmat acest interes în 2016, odată cu crearea unui fond de investiții de 10 miliarde de euro, pentru a finanța proiecte în regiune și care s-a soldat anul acesta cu mai multe vizite ale liderilor chinezi în zonă. Președintele chinez, Xi Jinping, a vizitat Republica Cehă în luna martie, iar în iunie a mers în Polonia și Serbia. La rândul său, prim-ministrul Li Keqiang, a participat la summit-ul 16+1 care s-a desfășurat în zilele de 27 și 28 noiembrie la Budapesta, o călătorie de care liderul chinez a profitat pentru a aprofunda relațiile bilaterale cu Ungaria, care alături de cehi și polonezi reprezintă unul dintre partenerii cei mai eurosceptici din UE. Grupul celor 16 parteneri ai Beijingului este format din Ungaria, Bulgaria, România, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Croația, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegrul, Albania și Macedonia.

În cadrul acestor vizite, China își demonstrează capacitatea de a deschide uși. Tentează guvernele Europei Centrale și Orientale cu predispoziția sa de a finanța lucrări de infrastructură, precum căi ferate, centrale electrice sau autostrăzi – inițiative care din 2012 au presupus o investiție de 13 miliarde de euro din partea firmelor chinezești, conform Centrului de Studii Internaționale și Strategice.

Pentru China, aceasta este cheia pentru intrarea în UE. O ușă pe care a deschis-o prin intermediul Balcanilor, o regiune care s-a transformat în platforma sa de pătrundere pe continentul european. Portul grec Pireu pe care-l controlează prin intermediul companiei de stat de transport maritim Cosco, s-a transformat în principalul punct de intrare a exporturilor chineze în Europa, iar traficul său de mărfuri amenință deja marile porturi din nord, precum Hamburg sau Rotterdam. Beijingul vrea acum să consolideze această cale de pătrundere prin intermediul conexiunii feroviare dintre Belgrad și Budapesta, un proiect a cărui finanțare se ridică la circa 3 miliarde de euro.

La Bruxelles, o astfel de ofensivă creează neliniște. În special, după ce Li le-a cerut în timpul summitului de la Riga din 2016 celor 16+1 ai săi, să contribuie la „la menținerea păcii mondiale și a stabilității regionale”, conform Xinhua. Un apel pe care unii diplomați europeni îl interpretează ca pe o cerere de a sprijini interesele Beijingului, cum ar fi scurtcircuitarea călătoriilor lui Dalai Lama sau opoziția față de orice inițiativă a Taiwanului.

Alți diplomați comunitari își recunosc în particular temerile ca nu cumva Beijingul să-și folosească influența în alte țări pentru a contracara sau descuraja decizii ale UE care-i afectează interesele. Și se speculează că unele țări din grupul 16+1 și-ar putea exploata relațiile cu China pentru a-și consolida pozițiile de negociere la Bruxelles.

În acest sens, clubul comunitar a trăit anul trecut prima sa experiență referitoare la cum poate afecta influența chineză o dezbatere internă a UE. Reprezentanții celor 18 de state membre s-au implicat într-o complexă discuție despre poziția pe care trebuia să o adopte UE față de hotărârea Tribunalului de la Haga care afirma că drepturile maritime ale Chinei în Marea Chinei Meridionale erau incompatibile cu dreptul internațional. La final, pozițiile dure ale Ungariei și Greciei au reușit să slăbească declarația finală a celor 28, iar China nu a fost menționată în mod direct.

Situații similare s-au repetat în ultimele luni. Vara aceasta, Grecia pe care investițiile chineze o ajută să-și depășească grava criză financiară, a blocat o declarație de condamnare a Beijingului pentru represiune împotriva disidenților. La fel procedase și Ungaria în luna martie.

Nu sunt singurele roade pe care le-a obținut Beijingul. Unii diplomați și tehnicieni comunitari indică faptul că China a reușit să slăbească ambițiosul proiect de investiții pentru lucrări de infrastructură cheie sau companii de tehnologie militară ale Bruxelles-ului. O inițiativă care ar putea aduce prejudicii companiilor sale.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22172770-presa-spaniola-tarile-eurosceptice-din-europa-est-calul-troian-chinezesc.htm

Guvernul a lansat astăzi procedura de înființare a companiei Casa de Comerț, cu ținta de a promova, centralizat, ofertele economiei românești pe piețele externe. Compania va fi controlată de Ministerul Economiei.

În vara acestui an, Profit.ro a anunțat că prim-ministrul Mihai Tudose a dezvăluit, într-o reuniune cu oameni de afaceri, că vrea să înființeze un sistem național de colectare a produselor românești, care ulterior să fie valorificate și prin export. Tudose a indicat și o denumire pentru acest sistem național, respectiv ”Casa de Comenzi a României”, care trimite la un cunoscut sistem de distribuție a alimentelor de pe vremea regimului ceaușist. Informația a fost confirmată ulterior de către președintele PSD, Liviu Dragnea. „Am vorbit cu primul-ministru și în foarte scurt timp vom înființa o «Casă Română de Comerț», o companie de stat care să înceapă să se implice în relațiile și de import-export și de preluare a produselor agricole și legumicole și zootehnice. De exemplu, sunt foarte multe cereri de miei, de oi din diverse țări, din Golf, sunt, de asemenea, solicitări mari din China, de cantități uriașe de carne. Este aproape imposibil ca un trader să vină să „se plimbe” prin România și să găsească el o sută de mii de capete sau două sute de mii de capete de oi sau de miei. De asemenea, cu cerealele, cu legumele, la fel”, spunea Dragnea.

„Unul din efectele restructurării economiei românești, prin trecerea de la sistemul economic centralizat la economia de piață începând cu 1990, a fost o reducere a competitivității la export a economiei romănești ca urmare a pierderii capacității de antreprenoriat al obiectivelor complexe, precum și a capacității de a răspunde la cereri de ofertă de dimensiune sau complexitate mare, prin integrarea ofertei de produse și servicii la nivelul economiei românești. Acest lucru a fost cauzat pe de o parte de retragerea treptată a statului din economie, prin desființarea structurilor de tip centrală industrială și prin privatizarea întreprinderilor de comerț exterior, și pe de altă parte de incapacitatea organizațiilor de afaceri nou create de a prelua aceste funcții”, este argumentul noii companii. Potrivit sursei citate, în prezent, atât statul român, prin structurile sale, cât și organizațiile de afaceri românești desfășoară acrivități de promovare comercială și atragere a investițiilor străine, printr-o reprezentare segmentată a afacerilor romănești pe piețele externe, iar capacitatea redusă de integrare sau de sindicalizare a ofertei economiei românești atât la nivel tehnic, cât și la nivel financiar, conduce la o scădere a puterii de negociere și de ofertare a unor proiecte complexe. „Misiunea societății va fi de a asigura promovarea bunurilor, serviciilor și afacerilor din sectoare economice diverse, acționând ca un intermediar între oferta internă și cererea externă, sau între oferta externă și cererea internă, având ca țintă satisfacerea cererilor de ofertă. Societatea va asigura atât managementul strategic (viziune, ținte, obiective), cât și cel operativ (resurse financiare, umane, promovare, contractare, derulare) al activităților specifice de comerț exterior, în concept unitar și concentrat pe obiectivele de interes. Reprezentarea comercială externă și internă integrată va veni în completarea reprezentării comerciale externe și interne segmentate, conducând la reducerea costului tranzacțiilor și la creșterea eficienței activității de promovare, reprezentare, ofertare și negociere la export și import”, se mai menționează în document. Noua companie de stat va avea un capital social inițial format din aportul în natură al statului, reprezentat de imobilul din str. Olari nr. 23, sector 2, București, imobil care va trece din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a societății, precum și din suma de 1,5 milioane lei aport în numerar, banii provenind din bugetul Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului. Societatea va fi administrată în sistem unitar, de către un Consiliu de Administrație format din 3 membri.

https://www.profit.ro/stiri/economie/confirmare-guvernul-infiinteaza-casa-de-comert-compania-de-stat-care-va-promova-centralizat-economia-romaniei-pe-pietele-externe-17468407

Amputarea periculoasă a bugetului alocat pentru anul 2018 căii ferate va pune în pericol iminent de faliment acest sector şi va genera pierderea locurilor de muncă ale salariaţilor, se arată într-un comunicat al Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercial Vagoane (FNFMCV).

Potrivit documentului, citat de Agerpres, lipsa de atenţie acordată apelurilor ceferiştilor îi va determina pe aceştia să declanşeze un protest spontan al salariaţilor de la calea ferată, protest care, conform textului, „se va solda cu paralizarea transportului pe calea ferată”.

„În ultimele luni de zile, Federaţia noastră, reprezentantă de drept a peste 27.000 de salariaţi de la calea ferată, a notificat toate instituţiile cu putere de decizie pentru acest sector economic, cu privire la situaţia dezastruoasă în care se află astăzi calea ferată. Din păcate, rezultatul obţinut de noi în urma eforturilor de a demara un dialog constructiv a fost amputarea periculoasă a bugetului alocat pentru anul 2018 căii ferate, aspect care, în mod cert, va pune în pericol iminent de faliment acest sector economic şi strategic al economiei româneşti şi va genera pierderea locurilor de muncă ale salariaţilor”, se spune în comunicat.

FNFCMV a protestat marţi, 12 decembrie, în Piaţa Victoriei, alături de Blocul Naţional Sindical (BNS), principalele motive ale ceferiştilor fiind subfinanţarea sectorului feroviar, precum şi amânarea repetată a adoptării Statutului Personalului Feroviar.

http://www.bursa.ro/fnfmcv-amputarea-bugetului-va-pune-in-pericol-iminent-de-faliment-sectorul-feroviar-337197&s=companii_afaceri&articol=337197.html

Administratorul infrastructurii feroviare din Croatia, HŽ Infrastruktura, a anuntat ca au fost depuse patru oferte pentru proiectul de dezvoltare a platformei multimodale a Portului Rijeka, estimat la 237 de milioane de kuna (31,45 milioane de euro).

Valoarea totala a proiectului este de 35,6 milioane de euro, contributia HŽ Infrastruktura fiind de 26 de milioane de euro. Rata de cofinantare maxima in cadrul CEF se ridica la 85% din valoarea totala a proiectului, 30,26 de milioane de euro.

In cadrul proiectului, gara Rijeka Brajdica va fi reconstruita, iar un terminal intermodal de containere va fi construit in Brajdica. Acesta va avea un impact semnificativ asupra capacitatii existente a statiei si va raspunde cerintelor tehnice de interoperabilitate pentru reteaua feroviara europeana.

Acordul de finantare al proiectului a fost semnat la sfarsitul lui 2015 si va fi implementat de catre Autoritatea Portului Rijeka si HŽ Infrastruktura.

Proiectul are ca scop modernizarea legaturii feroviare dintre Rijeka si Adriatic Gate Container Terminal, cunoscut si ca Bradjica, una dintre cele cinci locatii ale Portului Rijeka. Acesta se afla pe Coridorul Mediteranean si face parte din Proiectul Global care are ca scop dezvoltarea si imbunatatirea legaturilor intre porturile din partea de nord a Marii Adriatice.

Conform programului de implementare, proiectul ar trebui finalizat pana in decembrie 2019.

Patru oferte pentru proiectul feroviar Rijeka Brajdica

Reprezentanţii UE au anunţat că vor simplifica regulamentul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. Măsurile vin în sprijinul beneficiarilor şi al autorităţilor naţionale şi locale care accesează fonduri europene.

În baza propunerilor făcute de Grupul la nivel înalt pentru simplificare, înfiinţat în 2015, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Parlamentului European şi ai Consiliului European au hotărât să efectueze o serie de modificări ale regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. Modificările aduse vor veni în sprijinul beneficiarilor, prin reducerea birocraţiei, dar vor avea în vedere şi facilitarea combinării fondurilor strucuturale şi de investiţii europene cu Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS). Prin urmare, s-a decis că beneficiarii vor putea folosi estimări, cum ar fi preţul global, pentru anumite categorii de cost, ce privesc, spre exemplu, angajaţii, asigurările sau chiria.  De asemenea, negociatorii europeni au decis să acorde stimulente autorităţilor naţionale şi locale care administrează proiecte din fonduri europene – pe viitor, fondurile politicii de coeziune ce au fost investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanţare naţională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate în care contribuţia politicii de coeziune acoperă prima pierdere. „O politică de coeziune mai simplă şi mai flexibilă reprezintă o prioritate pentru noi, şi în ceea ce priveşte perioade viitoare de programare, post-2020. Facem acest lucru pentru cetăţeni, antreprenori, mediul de afaceri şi toţi potenţialii beneficiari ai fondurilor europene“, a declarat Corina Creţu, comisar european pentru politică regională, iniţiator al Grupului la nivel înalt pentru simplificare.

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ue-decis-simplifice-procedurile-accesarea-fondurilor-europene-1_5a3033bc5ab6550cb8215e82/index.html

Bugetul pe 2018 al Transporturilor este dezastruos pentru investiţii, spune un deputat USR care apreciază că alocările sunt cu mult sub necesar şi că vor fi blocate şantierele de autostrăzi şi căi ferate. Pe de altă parte, oficialii de la Drumuri spun că bugetul este bazat pe evoluţia reală a proiectelor iar dacă un constructor îi va surprinde cu un ritm mai rapid al lucrărilor, vor fi alocaţi bani în plus la rectificarea bugetară. La rândul lor, constructorii se aşteaptă la alocări majore abia din 2019.

Proiectul de buget al MT a primit marţi aviz pozitiv în comisiile reunite de Transporturi din Parlament în forma trimisă de Guvern. Amendamentele depuse de mai mulţi parlamentari, inclusiv de către deputatul USR Cătălin Drulă, au fost trimise la Comisia Buget şi Finanţe.

„Pentru prima dată de mulţi ani alocările sunt mult sub necesar. Asta va însemna încetinirea sau chiar blocarea şantierelor de autostrăzi şi căi ferate, amânarea finalizării proiectelor, despăgubiri de plată şi pierderi economice pentru statul român”, spune Cătălin Drulă, fost consilier pe infrastructură al premierului Dacian Cioloş.

„În plus, s-au alocat insuficienţi bani pentru întreţinerea reţelelor existente. Pe rutier, alocarea e la 1/2 faţă de 2016, iar pe feroviar este sub necesarul pentru anul viitor”, adaugă parlamentarul USR.

Acesta prezintă şi o listă a celor mai mari probleme de bugetare:
1) Autostrada Bucureşti-Ploieşti, intrarea în Bucureşti. Alocare 21 milioane de lei. Necesar pentru 2018: 80 milioane de lei. Avea termen în iunie 2018 de finalizare, este la 80% execuţie. S-a alocat prin urmare doar un sfert din necesar.
2) Autostrăzile Sebeş-Turda şi Lugoj-Deva, şantiere în plină derulare. Alocările sunt la jumătate faţă de ce s-a cheltuit în 2017 şi la jumătate faţă de necesarul pe 2018. Câte 200 de milioane de lei pentru fiecare sunt alocate, dar necesarul este de 400 de milioane de lei.
3) Obiective mai mici, Centura Rădăuţi sau Varianta de ocolire Comarnic, care au contracte semnate şi ar putea avea demara contractele în 2018 au alocare zero.
4) Calea ferată: modernizarea la 160 km/h între Simeria şi Arad. S-au semnat anul acesta patru contracte în sumă totală de 7,6 miliarde de lei. La un progres de măcar 10% în medie pentru anul 2018 e nevoie de 760 de milioane de lei. S-au alocat doar 329 milioane de lei, deci la jumătate.
5) Întreţinerea infrastructurii rutiere: al doilea an la rând în care se alocă mult prea puţin. S-au alocat 326 milioane de lei faţă de anul 2016 când s-au cheltuit 584 milioane de lei, deci alocarea este la jumătate. Rezultatele le-am văzut cu toţii: tratatemente ieftin cu criblură, drumuri mai proaste, gropi, lipsă marcaje, indicatoare, etc
6) Întreţinerea infrastructurii feroviare: necesarul pe 2018 ar fi undeva la 1,3 miliarde de lei pentru a onora contractele deja semnate şi nevoile existente. S-au alocat doar 1,05 miliarde de lei.
Bugetul MT, victimă constantă a rectificărilor bugetare

Pe de altă parte, reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) spun că bugetul pe 2018 pentru sectorul rutier este unul realist.
„Filosofia bugetării porneşte de la realitatea evoluţiei din ultimii ani a proiectelor”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
El aminteşte că în exerciţiile financiare precedente, când au fost bugetate sume mari la începutul anului, acestea nu au fost atrase în totalitate de către constructori. Astfel, au fost blocate fonduri care puteau fi utilizate de către stat în alte domenii unde erau necesare.

„În cazul în care evoluţiile unor proiecte sunt peste aşteptări, există varianta suplimentării fondurilor punctual pentru acestea la rectificare bugetară”, mai spune oficialul CNAIR.

Bugetul Ministerului Transporturilor a căzut victimă rectificărilor bugetare atât în 2016, în timpul guvernării Cioloş, cât şi anul acesta, din cauză că sumele alocate iniţial nu au fost cheltuite în totalitate.

Constructori: Bugetul pe 2019 va fi mult mai mare

Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), spune că proiecţia de buget pe 2018 este făcută pe lucrările în curs, iar pentru lucările noi se aşteaptă la un buget mai mare în 2019.

„Cheltuielile majore vor începe în 2019”, spune reprezentantul constructorilor care estimează că abia atunci ar putea începe lucrările noi la proiectele mari scoase acum la licitaţie pentru proiectare şi execuţie.

Printre acestea se numără Autostrada Sibiu – Piteşti, secţiunile 1 şi 5, Autostrada de Centură a Capitalei şi Drumul Expres Craiova – Piteşti.

Cum perioada de proiectare prevăzută în contracte este de 12 luni, construcţia efectivă ar putea începe abia din 2019.

„Contractele de la licitaţiile în curs nu se vor semna mai devreme de jumătatea anului viitor. Abia după cele 12 luni de proiectare se bagă sapa în pâmânt”, spune preşedintele PSC.
Ministerul Transporturilor alocă 1,71 miliarde de lei pentru construirea de autostrăzi şi centuri în 2018, cu aproape 20% mai mult decât suma cheltuită anul acesta, estimată la 1,44 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget al instituţiei pentru anul viitor.

Bugetul pentru construirea de autostrăzi şi centuri va creşte semnificativ în 2019 şi 2020, fiind estimat la 2,39 miliarde de lei, respectiv 2,94 miliarde de lei, conform documentului menţionat.

Schimbare de filosofie la Transporturi. Bugetul pe 2018 la autostrăzi şi căi ferate, realist sau insuficient?

Aproximativ 35.000 de transportatori vor protesta, miercuri, în București și în marile orașe din țară, împotriva pirateriei și evaziunii fiscale din domeniu (a se citi Uber – n.r.). Ei avertizează că vor veni în capitală și la 20 decembrie, dacă nimic nu se va schimba în urma protestului. Astfel, între 9:00 și 20:00, circa 5.000 de transportatori vor fi în fața Guvernului, iar alți peste 30.000 în toate marile orașe, inclusiv în Constanța. „Transporturile rutiere aduc anual 4,7% din PIB, dar autoritățile statului tolerează pirateria. Practic, numărul celor care fac transport ilegal este identic cu cel al jucătorilor autorizați. În curând, statul va pierde și acest 4,7% din PIB, pentru că cei care respectă legea vor da faliment. Nu înțelegem cum pregătește Guvernul OUG pentru a-i condamna penal pe cei care nu plătesc taxele și impozitele, din moment ce vorbim deja despre un fenomen numit uberizare…“, spun reprezentanții confederației de profil COTAR. Ei punctează că fenomenul nu se referă exclusiv la firma Uber, „ci la toate afacerile neautorizate care se ascund în spatele unor platforme digitale“. Totodată, ei întăresc ideea că nu vor eliminarea concurenței, ci doar legalizarea ei.
RESTRICȚII LA CONSTANȚA La Constanța, Primăria aduce la cunoștință că, în zilele de 13 și 14 decembrie, traficul auto va fi îngreunat între 10:00 și 17:30, după cum urmează – între 10:00 şi 13:00, o coloană de taximetre va ocupa bulevardul Tomis, mai exact tronsonul delimitat de bulevardul Ferdinand şi strada Negru-Vodă (benzile 2 şi 3 de lângă pista de biciclete, banda 1 rămânând liberă); coloana de autovehicule va continua pe strada Traian unde va ocupa ambele benzi de circulație pe sensul de mers către sensul giratoriu de la Poarta 2, dar numai până în dreptul intrării în parcarea Consiliului Județean Constanța; pe bulevardul Tomis, mai exact pe tronsonul delimitat de strada Ştefan cel Mare şi bulevardul Ferdinand, coloana de autovehicule va ocupa o singură bandă şi anume cea de pe partea dreaptă. De asemenea, între 10:00 și 17:30, unii dintre taximetriști vor participa la mitingul de protest care se va desfăşura pe platoul din fața Instituției Prefectului. Totodată, zona intersecțiilor precum şi centrul intersecțiilor nu va fi blocat, iar începând cu 06:00, în ambele zile ale protestului, vor fi interzise accesul şi staționarea autovehiculelor în parcarea aflată pe bulevardul Tomis (tronsonul cuprins între străzile Ştefan cel Mare şi Cuza Vodă).

http://www.telegrafonline.ro/protestul-transportatorilor-paralizeaza-traficul-constantean