Start în proiectul terminalului intermodal de la Galați, care va fi placa turnantă în transportul de mărfuri pe ruta Rhin-Main-Dunăre-Asia.

Ministerul Transporturilor a încheiat elaborarea proiectului de hotărâre de guvern (HG) pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Platformă multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rhin – Dunăre/Alpi“, care va fi dezvoltat în Portul Bazinul Nou din Galați. De pe 18 până pe 29 ianuarie, proiectul HG s-a aflat în dezbatere publică și după includerea unor propuneri lansate cu prilejul acestei dezbateri, proiectul va fi transmis la Secretariatul General al Guvernului pentru a fi promovat pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe de guvern.

Potrivit articolului 2 al proiectului HG, finanţarea „Platformei multimodale Galați” se face din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF TRANSPORT), Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM 2014-2020) și de la bugetul de stat.

80 milioane de euro pentru infrastructura portuară

Dezvoltarea acestui proiect are ca principal obiectiv relansarea exploatării portuare în Portul Galați, principalul port de la Dunărea Maritimă. Proiectul are ca aplicant de stat Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, companie națională de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, partenerii privați fiind societățile Portul Bazinul Nou, Metaltrade International SA şi Portul Duisburg din Germania. Bugetul total al proiectului este de 80 milioane euro. Pentru prima etapă, bugetul alocat este de 25,6 milioane euro, din care 21,7 milioane euro e finanțarea nerambursabilă alocată de Comisia Europeană, alte 3,4 milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 392.000 de euro este contribuția societății Port Bazinul Nou Galați. APDM Galați a derulat deja etapa „Elaborarea proiectului tehnic pentru execuţia lucrărilor de investiţii”, în baza unui contract în valoare de 5,8 milioane lei încheiat cu Asocierea Acciona Ingenieria SA – Baicons Impex SRL. Această etapă a presupus elaborarea documentaţiei de proiectare pentru cele patru obiective investiţionale ale proiectului, respectiv modernizarea infrastructurii portuare, realizarea racordului rutier şi feroviar, amenajarea platformei multimodale şi amenajarea zonei de acces către platformă.

Războiul din fosta Iugoslavie, un șoc pentru navigația de Dunăre

Navigația și exploatarea portuară de la Dunăre au trecut în ultimele trei decenii prin mai multe crize. Primul șoc a fost războiul din fosta Iugoslavie, care a blocat navigația spre Ungaria, Austria și Germania, dar și din porturile din Europa Centrală către porturile românești de la Dunăre și Portul Constanța. Societățile de navigație și administrațiile portuare din România au suportat pierderi de peste un miliard de euro, iar aproximativ 5.000 de navigatori și-au pierdut locurile de muncă. În aceste condiții, nu s-au mai făcut investiții în infrastructura portuară și asta a accentuat declinul. Un alt șoc puternic a fost criza din 2009, care a redus mult volumele de mărfuri care au tranzitat porturile de la Dunăre.

Avantaje: un convoi de barje, echivalentul a 440 de TIR-uri

Scăderea volumului de mărfuri este atipică, pentru că Dunărea este o „autostradă” care nu este exploatată la adevărata capacitate în privința transportului de mărfuri. Principalul avantaj este că transportul naval de mărfuri este cu mult mai ieftin, facilitatea constând în faptul cu sunt transportate mari volume de marfuri cu nave care au capacitate cu mult mai mare decât mijloacele de transport auto sau feroviar, iar asta scade consistent costurile. Spre exemplu, un convoi de barje preia un volum de marfă care ar putea fi transportat de 440 de TIR-uri, dar se poate ajunge, în transportul containerizat, cu navă portcontainer Clasa JOWL, și la transportarea unei cantități de mărfuri care este echivalentul a 470 de TIR-uri. Asta ar înseamna pe un drum național, că autostrăzi nu prea avem, un convoi de TIR-uri cu lungimea de 6 km.

Portul Galați, placă turnantă între Europa și Asia

Prin realizarea platformei intermodale din Portul Galați este pusă în valoare una dintre facilitățile tehnice importante oferite de cele trei porturi gălățene, Portul Bazinul Nou, Portul Docuri și Portul Mineralier Romportmet, în care există pe lângă calea ferată cu ecartament european și cale ferată cu ecartament lat, specific rețelei feroviare din statele din est, Moldova, Ucraina, Rusia, etc. Containerele cu mărfuri importate din Asia vor sosi la Galați în vagoane cu boghiuri pentru ecartament lat, la terminalul intermodal vor fi transferate pe nave pentru a fi transportate pe Dunăre către canalul Rhin – Main și către porturile din centrul și vestul Europei. Varianta retur este transportul naval dinspre Europa către Asia, cu transfer pe calea ferată la terminalul de la Galați.

Relansare după modelul Portului Duisburg

Implementarea proiectului platformei intermodale de la Galați este inspirată de experiența porturilor din Europa Centrală, care s-au confruntat cu probleme similare, dar au reușit să depășească impasul prin modernizarea operării portuare a mărfurilor. Modelul preluat este cel al modernizării Portului Duisburg, din Germania. „Portul Duisburg, aflat la un moment dat într-o situaţie asemănătoare cu Portul Galaţi, a luat măsura de a introduce sistemul de logistică prin containere. A ajuns, până în prezent să construiască zece terminale intermodale, fiecare fiind, practic, un port în sine. Iar traficul de mărfuri a crescut foarte mult. E un exemplu pe care dorim să-l urmăm şi în zona noastră, la Galaţi. Cu ajutorul partenerului nostru, Portul Duisburg, am reuşit să înţelegem ce înseamnă logistica în economia mondială, am văzut cât de mult a crescut importanţa traficului containerizat în transporturile internaţionale. Scopul acestui terminal multimodal este de a valorifica oportunitatea ca Galaţiul să facă parte din aceste lanţuri logistice”, ne declara Corneliu Găvăneanu, președintele Metaltrade International, cu prilejul lansării primei etape a proiectului terminalului intermodal.

Amenajări de infrastructură portuară pe 32 ha

Potrivit documentației proiectului HG aprobat de Ministerul Transporturilor, investițiile ce vor fi realizate vizează 6 obiective: construirea unui cheu vertical pe o lungime de 868 m și a infrastructurii rutiere pentru accesul în terminal cu o lungime de 2,28 km, construirea unui triaj de cale ferată cu o lungime de peste 700 de metri, precum și construirea infrastructurii portuare, respectiv drumuri, rețele de utilități, platforme, clădiri, echipamentele și instalațiile portuare, amplasate pe o suprafață de 60.000 mp. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Galați, în zona Portului Bazinul Nou, fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea APDM Galați. Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de 323.527 mp teren portuar proprietate publică a statului și 33.682 mp proprietate privată a Metal Trade SRL Galați.

Relansare a exploatării portuare de la Dunăre după modelul Portului Duisburg

Compania Naţionala Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat numele agentului economic care şi-a adjudecat contractul „Achiziţie mixtură asfaltică şi emulsie bituminoasă, pentru întreţinerea îmbrăcăminţilor rutiere“. Achiziţia a fost făcută prin procedură simplificată. Contractul în valoare de 473.000 de lei a fost semnat cu societatea Asfalt Dobrogea SRL.

Persoanele cu funcţie de decizie responsabile de atribuirea contractului sunt: Marian Tănase – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnica, Daniela Şerban – director economic, Ciprian Hânganu – director Coordonator, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Otilia Ifimov – şef Departament Achiziţii Publice, Tănase Iulian Pepi – şef Serviciu Juridic si Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef birou, şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursală de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer, Adina Gamalan – Control Financiar Preventiv, Laura Coada – Departament achiziţii publice.

SC Asfalt Dobrogea SRL, în datele Registrului Comerţului
SC Asfalt Dobrogea SRL are sediul în Constanţa, fiind înfiinţată în anul 2008. Capitalul social, de 4.608.125 de lei, integral vărsat, este compus din 101 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 45.625 de lei. Domeniul de activitate principal este fabricarea altor produse din minerale nemetalice. Iurin Pancencu, din judeţul Tulcea, şi Grigore Comănescu, din judeţul Călăraşi, sunt asociaţi şi administratori ai societăţii. Iurin Pancencu are un aport la capital de 45.625 de lei şi o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 1%, iar Grigore Comănescu are un aport la capital de 4.562.500 de lei şi o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99%.

În anul fiscal 2015, firma cu 18 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 14.792.594 de lei şi un profit de 4.304.803 lei. De asemenea, în anul 2016, societatea cu 43 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 25.569.553 de lei şi un profit de 7.352.099 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 64 de salariaţi, cifră de afaceri de 13.521.902 lei şi o pierdere de 1.315.596 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-sa-a-semnat-un-nou-contract-cu-societatea-asfalt-dobrogea-srl-iata-valoarea-acestuia-document-685364.html

Portul Constanta va cumpăra două nave multifuncţionale de la firma unui coleg de promoţie al fostului preşedinte Traian Băsescu de la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”. Contractul a fost atribuit în urma unei licitaţii la care a mai participat şi o companie din Turcia. Cele două nave vor fi proiectate şi construite la Şantierul Naval din Giurgiu.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a atribuit pe 19 februarie 2019 un contract privind proiectarea, construirea şi livrarea a două nave multifuncţionale, în urma unei licitaţii lansate pe 2 octombrie 2018. Au depus oferte Loca Muhendislik Gemi Makine Ve Plastik Gida San Tic Ltd Sti din Istanbul, reprezentată de Cetin Hidayet şi Shipyard ATG Giurgiu SRL, reprezentată de Teodor Gheorghe Apostol. Valoarea estimată a contractului a fost de 31.020.000 lei, iar câştigătoare a fost desemnată firma din Giurgiu, care s-a angajat să livreze cele două nave în 24 de luni, contra sumei de 30.976.600 lei, fără TVA, echivalentul a circa 6,8 milioane de euro.

Contracte de 27 milioane de euro
Compania câştigătoare a licitaţiei organizate de Portul Constanţa este, de fapt, Şantierul Naval din Giurgiu, care a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 18.878.025 lei şi un profit net de 390.321 lei, cu 323 de angajaţi, precum şi datorii de 49.905.374 lei. Şantierul Naval din Giurgiu este deţinut de milionarul Teodor Gheorghe Apostol, fost comandant de navă, coleg de promoţie cu Traian Băsescu la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”. În ultimul deceniu, Shipyard ATG Giurgiu SRL a primit 9 contracte de la companii de stat, în valoare totală de 27.000.000 de euro. Cele mai importante au venit de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos RA Galaţi: un complex de dragaj fluvial în valoare de 42,8 milioane lei în martie 2018 şi o navă de semnalizare fluvială de 15,9 milioane lei în octombrie 2017. De asemenea, Compania Naţională Administrarea Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu a cumpărat în octombrie 2012 patru nave de la Shipyard ATG Giurgiu SRL în valoare de 20,7 milioane lei, iar Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a cumpărat în mai 2011 nave de depoluare în valoare de 12,4 milioane de lei.

https://www.replicaonline.ro/portul-constanta-cumpara-doua-nave-de-la-un-fost-coleg-de-promotie-cu-traian-basescu-383308/

Administrația Porturilor Maritime Constanța a semnat contractul pentru proiectarea și construirea a două nave de depoluare cu Shipyard ATC Giurgiu pentru suma de peste 31 milioane de lei.

https://www.uct-media.com/2019/02/la-giurgiu-se-vor-construi-nave-pentru.html

Dicționarele enciclopedic, explicativ al limbii române și cel de neologisme îl omit. Un geometru l-ar defini astfel: „corp stelar, cu 4 picioare, parțial simetrice, având centrul în centrul de greutate al tetrapodului echifacial“. Un constructor ar spune despre el că este „cărămida lucrărilor hidrotehnice“, iar un poet ar folosi, poate, următoarea metaforă spre al defini: „steaua care îmblânzește valul“.

Subiectul incredibilei omisiuni a dicționarelor este stabilopodul, o invenție românească realizată în 1963 și care a marcat destinul orașului – port Constanța.

Regretatul inginer Laurențiu Țoringhibel, fost director al Întreprinderii de Construcții Hidrotehnice (ICH), îmi povestise că istoria acestei creații tehnice este legată de vizita în 1962, în port și la Șantierul Naval Constanța, a fostului lider comunist al României, Gheorghe-Gheorghiu Dej, care a hotărât să se extindă portul și șantierul naval. La acea vreme, portul se întindea până la SNC, care la rându-i se limita la perimetrul ocupat în prezent de atelierele de mecanică reparații, tâmplărie și lăcătușerie. Digul de nord se sfârșea la Cuibul Reginei și Farul Carol.

Cei desemnați să ducă la bun sfârșit această misiune au făcut deplasări de documentare la șantierele navale Gdinia și Gdansk (Polonia), la Moscova, Odessa și Leningrad. În final, din documentația vremii s-a ales o soluție franceză.

Mai bun decât tetrapodul francez
La construcțiile hidrotehnice din zona Mediteranei, se folosea un element de protecție, numit tetrapod. Era un trunchi de con fără picioarele pe care le are stabilopodul românesc. Până atunci, toate protecțiile folosite la digurile românești din portul vechi erau reprezentate de blocurile paralelipipedice sau cubice. Pentru extinderea portului existau două variante: să se cumpere patentul francez sau să se creeze un produs românesc. S-a ales cea de-a doua soluție.
Astfel, inginerii Mircea Lateș și Mircea Ulubean au proiectat stabilopodul, care s-a dovedit a fi mai bun decât tetrapodul francez, pentru zona Mării Negre, în care furtunile ajung până la forța 7 – 8, relatează Cristian Chesler, directorul general al ICH Construcții Grup SA Constanța.

Forma deosebită a stabilopodului are două funcții deosebite: pe de o parte, permite spargerea valurilor și disiparea forței lor distructive, iar pe de altă parte, stabilopozii se îmbină mai bine între ei decât tetrapozii și nu permit mantalei de protecție a digului să alunece în mare.
Desigur, costul unui stabilopod este superior celui al unui bloc de beton, dar și efectul în apărarea digurilor este mai mare. Iar în timp, o manta de stabilopozi asigură o protecție mai bună și mai ieftină decât una din blocuri de beton, afirmă specialiștii.

Brevet de invenție, în 1976
Primul stabilopod a fost construit în 1963, pe șantierul înființat la Poarta 6, în zona actualului cartier de locuințe. În 1976, produsul românesc a primit, din partea de OSIM, brevetul de invenție nr. 56.171, sub denumirea „bloc din beton pentru apărarea construcțiilor expuse valurilor”, care a intrat în proprietatea ICH.

„Stabilopodul se deosebește de elementele de construcție similare nu doar prin forma deosebită, ci și prin materialele și tehnologia folosită la fabricarea sa”, relatează Cristian Chesler. Astfel se explică durată de viață mult mai mare a construcțiilor hidrotehnice din stabilopozi.

Nimeni nu a contabilizat câți stabilopozi au fost construiți din 1963 și până în prezent, dar se știe că extinderile succesive care au transformat Constanța în cel mai mare port de la Marea Neagră, construcția portului Midia și a porturilor de la Dunăre, protecția portului Tomis și a plajelor, precum și regularizarea cursurilor unor râuri au la bază invenția românească.
„În perioada 1990 – 1991, stabilopodul a trecut granițele țării, fiind folosit la construcția unor porturi din Maroc, pe ale căror șantiere lucrau specialiști români”, povestește Cristian Chesler. Astăzi, tiparul stabilopodului este protejat ca model și desen industrial.

XXX
În zilele noastre, această ingenioasă invenție este ignorată de autoritățile române, de administratorii porturilor și apelor. În ultimele decenii, la construcțiile hidrotehnice s-a permis utilizarea unor elemente constructive inferioare, din toate punctele de vedere, stabilopodului. Păcat, mare păcat!

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-o-inventie-romaneasca-pe-care-nu-avem-dreptul-s-o-ignoram-369492?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

SOCEP SA a informat, pe data de 25 februarie, Bursa de Valori Bucureşti, Autoritatea de Supraveghere Financiară că a încheiat un contract cu societatea Buhler GmbH.

„Informăm cu privire la faptul că societatea SOCEP SA, în calitate de cumpărător, a încheiat cu societatea Buhler GmbH, în calitate de furnizor, contractul înregistrat sub nr. 2182/ 22.02.2019, cu o valoare de 7.770.000 de euro, având ca obiect furnizarea de echipament pentru construcţia unui terminal de cereale cu siloz şi încărcător naval“, a transmis SOCEP SA.

Reamintim că, în luna august 2018, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a obţinut de la Primăria Constanţa autorizaţia de construire nr. 936. Potrivit actului, SOCEP SA va extinde şi va moderniza capacitatea de operare cereale pe Molul II din Portul Constanţa.

De asemenea, în luna aprilie 2018, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) SA a obţinut de la Primăria Constanţa, pentru SOCEP SA, certificatul de urbanism nr. 1715 din 27.04.2018, care presupune: „Construire ansamblu tehnologic format din – fosă recepţie cereale cf/auto, copertină fosă, sală maşini elevatoare şi estacade benzi transportoare“. Amplasamentul propus este în Portul Constanţa, Rădăcina MOL II.

SOCEP SA, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1991, firma are sediul social în municipiul Constanţa, incinta Port Nou, dana 34. Capitalul social subscris, de 34.342.574,4 lei, integral vărsat, este compus din 34.3425.744 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 0,1 lei. SOCEP SA este controlată de Celco SA, cu 24,6427% din capitalul social, Grupul DD SA, cu 32,3737% din capitalul social, Stere Samara, cu 10,516% din capitalul social, Listă Persoane Fizice, cu 21,6033% din capitalul social, şi Listă Acţionari Persoane Juridice, cu 10,8643% din capitalul social. Persoane împuternicite sunt: Cazacu Dorinel – preşedinte, director general, Pavlicu Ramona – membru în directorat, Teodorescu Lucian Ştefan – membru în directorat, director, Codeţ Gabriel – membru în directorat, director general provizoriu, Duşu Ion – membru în Consiliul de Supraveghere, vicepreşedinte Consiliu de Supraveghere, Duşu Niculae – membru în Consiliul de Supraveghere, preşedinte Consiliu de Supraveghere, Samara Stere – membru şi vicepreşedinte Consiliul de Supraveghere. Cenzorii companiei sunt: JPA Audit & Consultanţă SRL, reprezentată prin Toma Florin, Romar-Co Audit SRL, reprezentată prin Rusu Gheorghe. Socep SA are ca obiect de activitate „manipulări“.

În anul fiscal 2015, compania a avut 447 de salariaţi, o cifră de afaceri de 62.665.648 de lei şi un profit de 12.972.364 de lei. În anul fiscal 2016, compania cu 432 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 64.802.898 de lei şi un profit de 12.482.945 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 425 de salariaţi, o cifră de afaceri de 63.325.700 de lei şi un profit de 3.724.766 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/socep-sa-a-informat-bursa-de-valori-bucuresti-ca-a-incheiat-un-contract-cu-buhler-gmbh-detalii-685425.html

Rompetrol Rafinare, parte a Grupului KMG International, a înregistrat în 2018 performanțe operaționale remarcabile pentru cele două rafinării – Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, dar și pentru Divizia de Petrochimie de pe platforma industrială Midia, pe fondul creșterii volatilității pieței de profil, în special în ultimul trimestru al anului trecut.

Cu sprijinul Grupului și a unicului său acționar – KazMunayGas, compania și-a continuat anul trecut trendul pozitiv început în 2015, pe fondul investițiilor majore realizate în perioada 2007-2013 pentru creșterea și modernizarea unităților de producție din România. Astfel, au fost obținute 22 de noi recorduri istorice, dintre care jumătate la rafinăria Petromidia.

“Anul 2018 a devenit un punct de referință pentru istoria de 40 de ani a rafinăriei Petromidia – materii prime procesate, produse obținute, gradul de utilizare a capacităților de prelucrare, reducerea pierderilor tehnologice, îmbunătățirea indicelui de eficiență energetică sau peste 2 milioane de ore fără incidente. De 11 ani construim împreună și în această perioadă am reușit să creștem activitățile și operațiunile de pe platforma Petromidia, împreună suntem pregătiți pentru noi provocări, care ne motivează și ne asigură puterea necesară pentru a merge mai departe”, declară Yedil Utekov, director general Rompetrol Rafinare.

Indicatori Consolidați* 2018 2017 % Cifra de afaceri brută USD 5.259.166.505 4.151.088.337 27% EBITDA USD 152.956.649 210.727.761 -27% Rezultat net USD (23.068.476) 20.705.457 N/A
Nota: Situaţiile financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ rezultatele Rompetrol Rafinare S.A. și cele ale subsidiarelor Rompetrol Quality Control S.R.L., Rom Oil S.A., Rompetrol Downstream S.R.L., Rompetrol Logistics S.R.L. Rompetrol Gas S.R.L si Rompetrol Petrochemicals S.R.L.

Pe fondul creșterii prețurilor și a produselor petroliere comercializate anul trecut, Rompetrol Rafinare a atins anul trecut o cifra brută de afaceri de 5,26 miliarde USD, în creștere cu 27% peste indicatorul consemnat în 2017.

Independent de activitățile de producție ale companiei, rezultatele financiare consolidate înregistrate în 2018 au fost influențate în principal de volatilitatea ridicată a mediului de piață al petrolului și gazelor naturale, scăderea majoră a marjei brute de rafinare în ultimul trimestru al anului – de la 55,2 USD/tonă în T4 2017 la 40,7 în T4 2018, dar și de contextul economic general din România și regiune (curs valutar, regim fiscal, etc).

Rezultatul operațional (EBITDA) s-a diminuat cu 27% în 2018 – de la 210,7 milioane USD în 2017 la 153 milioane USD, iar rezultatul net consolidat consemnat a fost unul de negativ de 23 milioane USD față de 2017, când s-a obținut un indicator pozitiv de circa 21 milioane USD.

Rompetrol Rafinare a continuat să fie cel mai mare exportator de produse petroliere al României, cantitățile livrate la export de diviziile de rafinare şi petrochimie către subsidiarele KMG Internațional în Bulgaria, Moldova și Georgia și către partenerii din regiunea Mării Negre majorându-se anul trecut cu 27%, până la un nivel de 1,7 miliarde USD.

Compania este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat al României, aportul său în 2018 ridicându-se la 1,5 miliarde USD, cu aproximativ 300 de milioane USD peste contribuția din 2017.

Segmentul de rafinare* Indicator financiar 2018 2017 % Cifra de afaceri brută USD 4.464.215.781 3.479.314.807 28% EBITDA USD 146.958.807 164.431.901 -11% Rezultat net USD 17.858.371 8.774.525 104% Indicator operațional Materii prime prelucrate – Petromidia kt 5.925 5.662 5% Materii prime procesate – Vega kt 406 373 9% Vânzări carburanți intern kt 2.215 2.128 4% Vânzări carburanți export kt 2.229 2.111 6% Nota: Segmentul de rafinare cuprinde rezultatele societatii Rompetrol Rafinare SA care se refera la activitatea rafinariilor Petromidia si Vega

Cifra de afaceri brută a segmentului de rafinare s-a ridicat la peste 4,46 miliarde USD în 2018, înregistrând o creștere de 28% comparativ cu anul precedent, în linie cu evoluția cotațiilor internaționale la materiile prime și produse petroliere, dar și a volumelor obținute de unitățile de producție.

În ciuda rezultatelor operaționale și de producție istorice, rezultatele financiare ale activității de rafinare în anul 2018 au fost influențate negativ de condițiile de piată nefavorabile, în special din trimestrul IV, marje care au afectat rezultatul anual al segmentului.

Articolul integral: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/rompetrol-rafinare-performante-operationale-remarcabile-in-2018-685423.html

Pe data de 29 ianuarie, Consiliul de Administrație al Portului Constanța decidea să o numească director general interimar pe Dana Șerban, până la acel moment director economic. Decizia a venit ca urmare a faptului că judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au decis, definitiv, anularea procedurii de selecție prin care Dan Nicolae Tivilichi câștigase postul de director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Joi, 28 februarie, Consiliul de Administrație s-a întrunit din nou, administratorii Portului Constanța hotărând ca Dana Șerban să rămână, în continuare, director general.

https://www.replicaonline.ro/s-a-decis-dana-serban-ramane-director-general-in-portul-constanta-383458/

Portul Constanța și-a întâlnit partenerii ungari la Budapesta, miercuri, 27 februarie, într-un eveniment la care au participat peste o sută de reprezentanți ai firmelor din Ungaria și ai comunității portuare.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA (APMC) și operatorii portuari constănțeni au prezentat partenerilor ungari investițiile în derulare, precum și planurile de dezvoltare viitoare. Întâlnirea s-a axat, în principal, pe discuții interactive, partenerii ungari manifestându-și interesul pentru teme legate de navigabilitatea Dunării, trafic de mărfuri, soluții eficiente de transport.

Ambasada României la Budapesta a fost alături de APMC la acest eveniment. Au fost prezenți traderi de cereale, firme de transport naval, de containere și de logistică din Ungaria, reprezentanți ai porturilor dunărene Baja, Mahart și Dunavecse. Traficul de mărfuri dintre Portul Constanța și porturile ungare a depășit, în 2018, 1,5 milioane tone, cerealele predominând cu 700.000 tone.

https://tomisnews.ro/planurile-de-dezvoltare-pentru-portul-constanta-prezentate-la-budapesta/

Pe 27 februarie 2019, la sala de conferințe a Aquaworld Resort din Budapesta, Portul Constanța și-a întâlnit partenerii ungari, într-un eveniment la care au participat peste o sută de reprezentanți ai firmelor din Ungaria și ai comunității portuare.

Au fost prezenți traderi de cereale, firme de transport naval, de containere și de logistică din Ungaria, reprezentanți ai porturilor dunărene Baja, Mahart și Dunavecse.

Traficul de mărfuri dintre Portul Constanța și porturile ungare a depășit, în 2018, 1,5 milioane tone, cerealele predominând cu 700.000 tone.

CN APM SA și operatorii portuari constănțeni au prezentat partenerilor ungari investițiile în derulare, precum și planurile de dezvoltare viitoare.

Întâlnirea s-a axat, în principal, pe discuții interactive, partenerii ungari manifestându-și interesul pentru teme legate de navigabilitatea Dunării, trafic de mărfuri, soluții eficiente de transport.

Ambasada României la Budapesta a fost alături de Portul Constanța la acest eveniment.

Întâlnire a reprezentanților portului Constanța cu parteneri din Ungaria

Consiliul Ministrilor din Polonia a adoptat o hotarare care permite o crestere de 737 milioane de euro (3,2 miliarde de zloti) a bugetului Programului National Feroviar de la 15,3 miliarde de euro (66,4 miliarde de zloti) la 16,2 miliarde de euro (70 de miliarde de zloti). Programul National Feroviar se va desfasura pana in 2023.

„Cresterea bugetului Programului National Feroviar la aproape 70 de miliarde de zloti este o dovada de incredere in activitatile pe care le realizam prin modernizarea liniilor de cale ferata”, a declarat Secretarul de Stat pentru Infrastructura Andrzej Bittel.

Bugetul marit al Programului implica implementarea proiectelor concurente cofinantate in cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei.

„Odata cu actualizarea bugetului, PKP Polskie Linie Kolejowe va putea sa selecteze contractorii si sa inceapa lucrarile de constructii in porturi pe ruta Poznań-Szczecin anul acesta”, a declarat Ireneusz Merchel, Directorul Executiv al Cailor Ferate Poloneze.

Prin aceasta hotarare, cresterea resurselor financiare va permite imbunatatirea accesului feroviar catre porturile Gdynia, Gdańsk, Świnoujście si Szczecin, permitand dezvoltarea dinamica a porturilor poloneze, a explicat Ministrul Infrastructurii Andrzej Adamczyk.

414,5 milioane de euro (1,8 milioane de zloti) vor proveni din bugetul de stat pentru recapitalizarea PKP PLK care va asigura implementarea corespunzatoare a programului pana in 2023. Aceste fonduri vor fi alocate proiectelor de imbunatatire a accesului feroviar catre cele patru porturi prioritare care sunt importante pentru economia nationala. Necesitatea cresterii fondurilor pentru aceste proiecte rezulta din depasirea valorilor estimate ale investitiilor in porturi.

322,4 milioane de euro (1,4 milioane de zloti) vor fi acoperite prin imprumutul acordat de Banca Europeana de Investitii. Aceste fonduri vor fi folosite pentru cofinantarea investitiilor in porturi si pentru modernizarea liniei de cale ferata E59 care leaga Poznań de Szczecin, inclusiv sectiunea Wronki – Słonice care a fost mutata de pe lista de rezerva pe cea principala pentru a obtine cofinantarea UE.

Compania PKP PLK a anuntat recent ca a implementat 60% din Programul National Feroviar care include 220 de proiecte.

Polonia aloca mai multe fonduri modernizarii accesului feroviar in porturi

♦ Scumpirea barilului din prima parte a anului trecut s-a dus mai departe la pompele de benzină şi motorină şi apoi în conturile companiilor petroliere, care au vândut carburanţi de peste 10 miliarde de euro, nivel record ♦ Tot această scumpire a făcut ca valoarea importurilor de petrol din primele zece luni din 2018 să treacă de pragul de 3 miliarde de euro, mai mult decât valoarea pe tot anul 2017, scrie cea mai nouă ediţie a Anuarului ZF Energie.

Astfel, datele din raportul anual al OMV Petrom pe 2018 arată că preţul mediu pe barilul de petrol a fost de 70,1 dolari, cu 32% mai mult faţă de media anului 2017.

Acest lucru a avut un dublu impact, pe de o parte generând creşterea preţurilor la pompă, iar pe de altă parte crescând valoarea facturii de import pentru petrolul necesar acoperirii cererii interne.
Potrivit datelor primite de la Institutul Naţional de Statistică (INS), în primele 11 luni ale anului trecut, valoarea comerţului cu amănuntul al carburanţilor ajunsese la 47,9 mld.lei (peste 10 mld. euro), depăşind astfel valoarea înregistrată pentru tot anul 2017, când au fost vânduţi carburanţi în valoare de 44,3 mld. lei.

Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat în valoare de piaţa petrolieră locală, iar el a fost raportat în ciuda unei evoluţii relativ stabile în ceea ce priveşte comercializarea în volume a carburanţilor, uşoara scădere de volume din primele trei trimestre fiind compensată pe finalul anului, după cum arată datele din piaţă.

Ascensiunea barilului de petrol s-a văzut şi în factura achitată de România pentru importurile de petrol.

Pe plan local, sunt consumate anual circa 10 milioane de tone de petrol, după primele zece luni din 2018 importurile fiind de circa 7 milioane de tone, după cum arată datele transmise de biroul de statistică.

Rusia şi Kazahstanul rămân cele mai mari surse de alimentate cu petrol pentru România, dar faţă de 2017 peisajul surselor de import s-a completat cu nume precum Nigeria, Egipt, Elveţia, Congo sau chiar Japonia, cantităţile importate fiind totuşi limitate.

Guvernul României a aprobat astăzi propunerea Ministerului Finanţelor Publice privind nomele de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate.
„Eficientizarea achiziţiilor publice este vitală pentru economia românească, astfel că Guvernul României a înfiinţat Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate (O.N.A.C), ca unitate de achiziţii publice, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Acum, MFP a elaborat normele metodologice de aplicare ale prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate”, anunţă Finanţele. ONAC va optimiza condiţiile şi achiziţiile pe bază de criterii economice de calitate, va îmbunătăţi transparenţa achiziţiilor publice şi va asigura disponibilitatea produselor şi serviciilor achiziţionate în sistem centralizat, având ca obiective utilizarea eficientă a fondurilor publice. De asemenea, pentru ca România să beneficieze de aproximativ 43 miliarde euro din fonduri europene, trebuia înfiinţată o astfel de unitate de achiziţii centralizate pentru realizarea anumitor tipuri de achiziţii, ca o măsură cuprinsă în cadrul condiţionalităţii ex-ante privind achiziţiile publice. Proiectul de act normativ stabileşte lista produselor şi serviciilor achiziţionate în sistem centralizat. Produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat sunt cele care sunt procurate de ONAC în numele şi pentru autorităţile contractante. Achiziţiile publice vor viza exclusiv produse şi servicii cu un nivel ridicat de omogenitate, care sunt necesare unei categorii largi de autorităţi contractante (combustibil, hârtie, mobilier, hardware, produse de papetărie şi birotică, produse electrotehnice, autovehicule, corpuri de iluminat pentru interior, etc.). De asemenea, proiectul prevede că, în numele şi pentru utilizatorii principali şi/sau utilizatorii secundari, Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate încheie acorduri-cadru, care au ca obiect produsele şi serviciile achiziţionate. Oficiul poate administra sisteme dinamice de achiziţii prin care utilizatorii principali şi, dacă este cazul, utilizatorii secundari pot achiziţiona produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/mfp-elaborat-nomele-organizare-sifunctionare-oficiului-national-achizitii-centralizate-1_5c76ca0c445219c57eac4839/index.html

În urma negocierilor purtate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România (ANSVSA) și Organizația Veterinară a Iranului s-a ajuns la un acord privind termenii și condițiile pentru realizarea exportului de bovine din România. În acest sens, membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România au primit, din Iran, o primă ofertă de achiziție pentru 3.000 de capete de tauri de carne, urmând ca oferta să crească semnificativ.

În perioada următoare o delegație a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuțiilor în vederea semnării contractului și vizitarea fermelor, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor și a condițiilor de întreținere a acestora.

Exportatorul, o societate comercială din județul Prahova, are vastă experiență în creșterea animalelor și exportul de animale vii, realizând colaborări cu agenți economici din țări membre ale Uniunii Europene, dar și din Orientul Mijlociu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-iranul-va-importa-3-000-de-tauri-din-romania-369580?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Belintertrans – Transport-Logistics Center (BTLC), subsidiara a Cailor Ferate din Belarus, a anuntat ca va lansa un serviciu regulat de transport de containere catre Romania. Partnerii BTLC in acest proiect sunt Rail Cargo Logistics, din Slovenia si Zakhid-Trans-Service, o companie de transport din Ucraina. Informatia a fost furnizata de catre agentia BelTA, citand un document oficial al Cailor Ferate din Belarus.

Noul tren de containere care transporta produse din lemn din Belarus va pleca de la gara Gantsevichi in prima decada a lunii martie. Trenul va fi format din 124 de containere. Transportul acestor produse necesita utilizarea containerelor Open Top cu capacitate crescuta. “Unul dintre principalele avantaje ale noului nostru proiect este logistica inteligenta construita in jurul livrarii rapide a marfurilor – in 39 de ore. Intenționam sa transportam 120.000 de tone de marfuri in 2019”, spun Caile Ferate din Belarus. Unul dintre obiectivele strategice ale companiei consta in sporirea exportului de marfuri. In 2019, compania intenționeaza sa implementeze noi proiecte de transport. Impreuna cu operatorii feroviari din Rusia si Azerbaidjan, Caile Ferate din Belarus lucreaza la un nou proiect pentru transportul de containere pe ruta Minsk-Baku. Acest proiect va permite livrarea rapida a produselor din Belarus catre Azerbaidjan (7 zile) si la prețuri competitive, au mai precizat Caile Ferate din Belarus.

Belarus va lansa un transport de containere catre Romania

 
Uniunea Europană va finanța printr-un grant de 275 milioane euro modernizarea liniei de cale ferată dintre Istanbul și Kapikule, la granița bulgară. Proiectul este parte a unui coridor feroviar ce leagă orașul Nis (Serbia) de Istanbul. În ultimii ani, atât Turcia, cât și Bulgaria au investit pentru modernizarea liniilor de cale ferată, dar vecinii de la sud de Dunăre au ca și noi probleme cu aglomerația din trenurile către stațiunile de la Marea Neagră. Între București și Istanbul circulă un tren pe săptămână între iunie și septembrie, dar călătoria durează 18 ore.

Jyrki Katainen , vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat că UE va susține construcția acestei linii importante pentru întreg peisajul transportului european. De la Kapikule, localitate situată la granița cu Bulgaria, și până la Istanbul sunt 303 km, iar de la Sofia la Istanbul sunt 672 km.

Trenurile circulă de la Kapikule până la Halkali, la 28 km de gara centrală Istanbul Sirkeci, între cele două circulând microbuze. Circulația între Sirkeci și Halkali este întreruptă dn 2013.
De la Kapikule la Halkali sunt 275 km, iar trenurile fac cam 4 ore.

În 2016 Bulgaria a terminat, după zece ani de lucrări, modernizarea a 154 km din coridorul Nis – Istanbul, între Plovdiv și Kapikule.

Bulgaria a mai modernizat câteva tronsoane de căi ferate, însă vitezele nu sunt mari. De la Sofia la Burgas trenurile fac peste șase ore pe mai mult de 400 km, iar de la Ruse la Varna călătoria durează 3 ore și 45 min pe 226 km. De la Varna la Burgas călătoria durează 4 ore și jumătate pe cei 192 km.

Turcia a investit în trenuri de mare viteză cumpărate de la Siemens și cei 500 km dintre Istanbul și Ankara sunt parcurși în trei ore și 50 de minute.

https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-23002783-uniunea-euroepana-finanta-partial-modernizarea-legaturii-feroviare-dintre-istanbul-granita-bulgara.htm