Din vremuri uitate evenimentele nu s-au precipitat ca acum: băncile, administraţia, companiile fac recomandări peste recomandări

Nou val de închideri ale instituţiilor

Cea mai mare universitate din ţară, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a decis suspendarea cursurilor în perioada 11-22 martie. Purtătorul de cuvânt al universităţii a declarat că se recomandă desfăşurarea online a cursurilor, iar unde nu se va putea, cursurile se vor recupera, conform Mediafax.

Direcţia Regim Permise şi Înmatriculări Vehicule îşi modifică activitatea începând de miercuri, potrivit secretarului de stat în MAI, Bogdan Despescu. „La nivelul Direcţiei Regim Permise şi Înmatriculări Vehicule, măsura fiind aceea ca examinările, preschimbările, eliberările de documente să se facă urmare a programărilor online“, a spus Bogdan Despescu, citat de Mediafax. Această măsura este valabilă şi pentru Direcţia de Paşapoarte (foto).

Agenţia Naţională de Integritate îşi suspendă activităţile de relaţii cu publicul. Activitatea de relaţii cu publicul se va realiza doar prin telefon sau corespondenţă electronică, conform Mediafax.

Băncile recomandă:

Să se folosească în această perioadă cu precădere mijloacele de plată la distanţă (aplicaţii online şi mobile banking), carduri sau alte metode de tip contactless pentru plata bunurilor şi serviciilor în magazine, precum şi plăţi securizate pentru cumpărăturile online.

Metodele de plată la distanţă sau contactless, igienice şi la îndemâna oricarui consumator, sunt extrem de eficiente în prevenirea contaminării cu virusuri sau bacterii, fiind de altfel şi extrem de sigure din punctul de vedere al utilizării, în sensul că în cazul pierderii acestora nu se pierd banii din conturile care le alimentează.
În cazul în care sunt necesare vizite în agenţiile bancare, să păstreze o distanţă sigură, de cel puţin un metru, faţă de alte persoane, indiferent că sunt clienţi sau personal al băncii.

ANAF recomandă interacţiunea la distanţă:

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală recomandă contribuabililor să îşi plătească datoriile online, agenţia punând la dispoziţie mai multe mijloace de comunicare.
Românii sunt sfătuiţi de ANAF să îşi plătească obligaţiile fiscale prin intermediul metodelor de comunicare la distanţă. Pentru depunerea declaraţiilor fiscale sunt puse la dispoziţie serviciile electronice oferite de ANAF. Momentan, declaraţiile fiscale nu se pot transmite electronic, însă pot fi trimise de contribuabili prin fax sau servicii de curierat. Pentru efectuarea plăţilor, terţii pun la dispoziţie serviciile de internet banking şi site-ul www.ghiseul.ro, scrie Mediafax.

Speriată de amenințarea coronavirusului, economia mondială și-a redus motoarele. Șocul s-a resimțit în comerțul pe mare, fluxurile de mărfuri de pe mai toate rutele înregistrând diminuări.
Încetinirea economiei chineze din cauza epidemiei a afectat piața navelor de croazieră, a navelor portcontainer, a tancurilor petroliere și bulk-carrier-elor.

Vestea bună este că, în prezent, fluxurile de mărfuri din și spre China au tendința de a reveni la nivelul de dinaintea crizei coronavirusului, dar efectele negative se vor mai resimți în următoarele patru – cinci luni.

Traficul de mărfuri e în scădere

Porturile maritime românești nu fac excepție de la dinamica mondială. De la începutul lunii martie se observă o ușoară diminuare a traficului de mărfuri. Ieri, 11 martie 2020, în portul Constanța se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare un număr de 29 nave, iar în zona Midia și portul Mangalia, câte o singură navă.

Din cele 369.257 de tone de mărfuri manipulate, 258.177 tone, respectiv 69,92% erau destinate exportului. Importul se rezuma la 99,843 tone (27,04%), iar tranzitul la 11.237 tone (3,04%). În structura mărfurilor, cea mai mare pondere, 60,09%, o dețin exporturile de cereale și semințe uleioase (porumb, grâu, semințe de floarea soarelui), fiind urmate de importurile de îngrășăminte și produse chimice (uree) – 19,97%.

Se remarcă și o ușoară diminuare a numărului de nave care și-au anunțat sosirea. În următoarele două săptămâni, porturile maritime românești vor fi vizitate de 63 de nave, din care 59 vor veni în portul Constanța, două în zona Midia și alte două în portul Mangalia. Dintre acestea, 21 de nave sunt portcontainere.

O premieră istorică

Pentru că paza bună trece primejdia rea, multe dintre porturile lumii au luat măsuri speciale de prevenire a răspândirii virusului. După cum v-am informat într-o ediție anterioară a ziarului „Cuget Liber”, Cabinetul Medico-Sanitar de Frontieră a transmis către autorități, firmele de agenturare și operatorii din portul Constanța procedura pentru prevenirea extinderii transfrontaliere a epidemiei de Covid – 19. Aceasta include: analiza rutei fiecărei nave ce vine în porturile maritime românești, a listei de echipaj și a declarației maritime sanitare, purtarea echipamentului special de protecție de către persoanele care urcă la bordul navelor, limitarea contactului echipajului cu persoanele de la uscat și o serie de restricții în cazul suspiciunii de contaminare.

Întrucât situația în lume s-a agravat, au fost adoptate noi măsuri pentru industria portuară. Pe data de 10 martie 2020, Cabinetul Medico-Sanitar de Frontieră i-a transmis Autorității Navale Române o adresă în care se spune:

„Urmare a creșterii exponențiale a numărului de cazuri noi de îmbolnăvire cu COVID – 19 în Italia, dar și în alte zone ale globului, se impune limitarea la maxim posibil a contactelor infectante dintre echipaje și autoritățile portuare, piloți, agenți, operatori portuari etc. În urma videoconferinței din data de 10 martie 2020, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, unităților sanitare din județ, SAJ, ISU, ai Prefecturii, s-a aprobat propunerea de carantinare în rada portului a tuturor navelor care vin din zonele de risc roșii sau galbene, până la împlinirea celor 14 zile de la părăsirea teritoriilor sus menționate, sau de la îmbarcarea unor membri de echipaj care vin din zonele de risc.”

În perioada de carantină, întregului echipaj al navei îi va fi luată temperatura de două ori pe zi. Rezultatele și orice modificare a stării de sănătate vor fi transmise Cabinetului Medico-Sanitar de Frontieră, prin intermediul agentului navei.

Dacă vor exista cazuri de îmbolnăvire, persoanele suspecte vor fi debarcate, în vederea aplicării metodologiei prevăzute în astfel de situații.

După încetarea perioadei de carantină, la acostarea navei în dana de operare, starea de sănătate a echipajului va fi evaluată de personalul Cabinetului Medico-Sanitar de Frontieră. Abia după aceea se va permite operarea navei.

x x x

Este de așteptat ca firmele de agenturare să le comunice, din timp, armatorilor măsurile adoptate de autoritățile române. Aceștia se vor gândi de zece ori înainte de a-și trimite navele la Constanța și vor lua măsurile necesare pentru a evita carantina. Niciun armator nu este nebun să își trimită nava să stea 14 zile în carantina din radă, întrucât staționarea i-ar provoca cheltuieli inutile și pierderi usturătoare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-venite-din-tarile-bantuite-de-coronavirus-vor-intra-in-carantina-in-rada-portului-constanta-398086?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Navă din Madrid, blocată în apropierea portului Constanța. Echipajul e în izolare

O navă venită din Madrid este blocată în larg, în apropierea portului Constanţa. Echipajul este izolat la bord. Nava a plecat pe 3 martie din Spania, atunci când Madridul încă nu era în zona roşie, scrie Antena 3.

Nava a acostat în Portul Constanța Sud-Agigea în această dimineață. La bord sunt 18 marinari: șase ucrainieni, un canadian, zece filipinezi și un marinar din Franța.

Nava va rămâne în Portul Constanța Sud-Agigea însă doar în raza exterioară. A primit aviz de părăsire a portului.

Deja la bordul navei au fost reprezentanții Direcției de Sănătate și au constatat că nu sunt probleme.
https://jurnalul.antena3.ro/stiri/observator/nava-din-madrid-blocata-in-apropierea-portului-constanta-echipajul-e-in-izolare-838327.html

O posibilă fuziune între constructori de nave de croazieră din Franţa şi Italia ameninţă să relanseze o bătălie între Comisia Europeană şi capitalele naţionale cu privire la campioni industriali, scrie Politico.

Un acord între Fincantieri din Italia şi compania franceză Chantiers de l’Atlantique riscă să reaprindă tensiunile între autorităţile antitrust europene pe de o parte şi politicienii din Franţa şi Italia pe de altă parte.

https://www.zf.ro/business-construct/navele-sunt-noile-trenuri-in-batalia-europei-pentru-campioni-nationali-18969781

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa organizează o licitaţie pentru atribuirea contractului necesar achiziţiei planului de securitate al facilităţii portuare „Terminalul de pasageri”.

Atribuirea va avea loc la data de 17 martie 2020. Valoarea estimată a achiziţiei se ridică la 14.600 de lei. Contractul va avea ca obiect elaborarea Planului de securitate al facilităţii portuare „Terminalul de pasageri„, care trebuie să respecte condiţiile minime menţionate în caietul de sarcini. Dura contractului este de o lună.

Planul de securitate a facilităţii portuare „Terminalul de pasageri” trebuie întocmit de organizaţia de securitate recunoscută, autorizată de direcţia de specialitate a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor să întocmească astfel de lucrări. La prezentarea Planului de securitate a facilităţii portuare Terminalul de Pasageri, organizaţia de securitate recunoscută va preda documentaţia elaborată, în baza unui proces-verbal de predare-primire.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-doreste-intocmirea-planului-de-securitate-pentru-terminalul-de-pasageri-document-714273.html

Feriboturile „Island Discovery” şi „Island Aurora” sunt din generaţia navelor nepoluante (pot circula pe propulsie sută la sută electrică) şi au fost construite integral la şantierul naval Damen din Galaţi.

Cunoscuta companie canadiană BC Ferries a organizat, în portul Victoria’s Point Hope Maritime, ceremonia de botez a două feriboturi unicat construite la şantierul naval Damen din Galaţi. La acest eveniment numele vaselor – „Island Discovery” şi „Island Aurora” – au fost dezvăluite pentru prima dată publicului, după cum a precizat compania. „Numele sărbătoresc frumuseţea călătoriei şi conexiunile importante cu comunităţile de coastă pe care feriboturile le vor servi în curând”, arată BC Ferries într-un comunicat de presă.

Navele au ajuns de numai câteva zile în Canada, după ce au parcurs un lung drum maritim (şi parţial fluvial) de la Galaţi până acolo, în acest scop fiind folosită o navă cargou specială, de dimensiuni uriaşe.

Valoarea contractului (semnat în 2017, după o licitaţie internaţională) nu a fost făcută publică, însă reprezentanţii celor două companii implicate în afacere au precizat că este vorba de „un preţ bun, competitiv, care reflectă tehnologia de ultimă oră înglobată”. De altfel, feriboturile electrice sunt o inovaţie relativ nouă pe piaţa transporturilor pe apă, tot mai multe guverne încurajând, prin diverse facilităţi fiscale şi chiar subvenţii, companiile private să investească în tehnologie nepoluantă.

După cum a precizat Ben Little, comunicatorul-şef al grupului olandez Damen (grup care este proprietar, printre altele, al şantierelor navale de la Galaţi şi de la Mangalia), cele două nave livrate către BC Ferries sunt bazate pe proiectul standard „8117E3 Road Ferry 8117E3”, încă aceasta a fost adaptat semnificativ la cerinţele beneficiarului, ceea ce le face să aibă caracteristici unice.

Ele vor intra în serviciu la jumătatea anului 2020, după ce vor trece printr-o perioadă serioasă de testare, urmând să deservească rutele insulare de linie Powell River-Texada şi Port McNeill-Albert Bay-Sointula. Ambele sunt concepute pentru a transporta 47 de vehicule şi până la 450 de pasageri şi echipaj. Interesant este că în noiembrie 2019, contractul dintre BC Ferries a fost extins cu încă patru nave de acest fel, care urmează să fie livrate până în 2023.

La ceremonia de botez a navelor au fost prezenţi reprezentanţii firmelor partenere, care au arătat că acesta este doar începutul unei colaborări pe termen lung. „Ne bucurăm de un parteneriat excelent cu BC Ferries – unul care cimentează relaţia de lungă durată dintre Olanda şi Canada. Lucrând strâns împreună, am dezvoltat nave de ultimă generaţie pentru a oferi o experienţă de pasageri extraordinară”, a declarat Jan-Wim Dekker, directorul comercial al lui Damen Grup.

Acesta a precizat că deşi în prezent vasele au propulsie hibrid (diesel şi electrică), ele sunt deja echipate cu baterii pentru o funcţionare electrică completă în viitor. „Damen a acordat o atenţie deosebită, în proiectarea navelor, reducerii atât a emisiilor, cât şi a zgomotului radiat sub apă”, a mai spus Jan-Wim Dekker.

Naşii vaselor au fost selectaţi din „familia BC Ferries” şi din comunităţile locale. Naşii „Island Discovery” au fost Sandy Leduc şi Sandy McCormick, în timp ce „Island Aurora” a fost năşită de Melissa Fletcher şi Sheila O´Neill.

Cele două feriboturi înlocuiesc două bătrâne nave, care erau în serviciu de peste o jumătate de secol, iar „costurile şi poluarea generate de acestea deveniseră inacceptabile”, după cum a precizat compania.

Damen Galaţi, furnizor de înaltă tehnologie

Şantierul naval de la Galaţi al Damen Grup este deja recunoscut ca fiind unul dintre cei mai importanţi furnizori mondiali de înaltă tehnologie în domeniul navigaţiei pe apă. În ultimii cinci ani, în şantierul din România au fost construite mai multe nave speciale, multe dintre ele unicat din punct de vedere al caracteristicilor tehnice.

Putem aminti printre acestea staţia ştiinţifică (în fapt un uriaş spărgător de gheaţă, pe care pot lucra şi trăi permanent 116 cercetători) livrată în 2019 guvernului Australiei, câteva nave unice care deservesc echipele de întreţinere a instalaţiilor eoliene din Marea Nordului, o serie de puitoare de cabluri trans-oceanice şi, desigur mai multe nave militare pentru Olanda, Pakistan şi alte ţări din Europa, Asia şi Africa.

Nu în ultimul rând, la Galaţi se construiesc de câţiva ani iahturi de lux de mari dimensiuni, comandate mai ales de clienţi din Rusia şi din zona Golfului. În 2017, unul dintre vasele realizate la Galaţi (este vorba de „Maersk Connector”, de tip Offshore Carrier DOC 8500) a primit Trofeul „Offshore Support Ship 2017 Award”, un soi de „Oscar tehnologic“, decernat în cadrul galei industriei navale mondiale, desfăşurată la Londra.

https://adevarul.ro/locale/galati/doua-nave-pasageri-unicat-construite-romania-comanda-firme-canadiene-primit-botezul-apei-1_5e6772dd5163ec4271d8179e/index.html

La 8 martie, o navă alimentată cu gaz natural lichefiat (GNL) a fost ancorată cu succes pentru prima dată în portul Klaipėda.

În timpul acestei operațiuni, rezervorul de combustibil al transportatorului de ciment MV Greenland a fost umplut cu gaz la terminalul golfului Malkos, a informat Klaipedos nafta.

În cadrul primei operațiuni de bunkering GNL, au lucrat împreună patru părți diferite – KN (Klaipėdos Nafta, AB), compania norvegiană Cryo Shipping AS, Ignitis UAB și Baltkonta UAB, contribuind astfel la o mai mică poluare a transporturilor și la evoluții pozitive din ce în ce mai vizibile în sector.

Cryo Shipping a adus la Klaipeda cel mai curat container ISO intermodal umplut cu combustibil fosil, care poate fi montat atât pe platforma trenului, cât și în camion.

De data aceasta, containerul ISO plin de GNL a fost ridicat pe un camion Baltkonta și transportat la terminalul golfului Malkos.

Prima operație de bunkering de la containerul ISO până la transportatorul de ciment din portul Klaipėda a fost realizată de Cryo Shipping AS, un furnizor de buncăre de GNL cu aplicații din transportul de marfă, oferind soluții de bunkering GNL sigure, orientate către client și adaptate clientului pentru industria de transport maritim.

Patruzeci și cinci de metri cubi de GNL au fost încărcați din containerul ISO montat pe camion la rezervorul de combustibil al cisternei de ciment MV Greenland.

Operațiunea de bunkering a fost realizată în conformitate cu toate cerințele și recomandările de bune practici ale Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă.

În urma exploatării navei, containerul ISO de GNL, achiziționat de Cryo Shipping de la UAB Ignitis, a fost completat la stația de reîncărcare a GNL din teren, operate de KN.

Cisterna de ciment MV Groenlanda va fi supravegheată la Klaipeda în luna martie.

Nicholai H. Olsen, directorul Cryo Shipping AS, spune că Klaipeda a fost ales pentru buncărurile cisternelor de ciment din cauza infrastructurii stației de reîncărcare a GNL KN din acest port.

Potrivit acestuia, descoperirea în domeniul bunkeringului de GNL din portul Klaipeda s-a datorat ralierii și cooperării tuturor partenerilor.

„Suntem foarte recunoscători pentru tot sprijinul primit de la toate părțile implicate în această operațiune. Pe viitor, credem că Klaipeda va fi un port important de bunker LNG, iar Cryo Shipping va sprijini și promova Klaipeda pentru a deveni un port cheie de bunker LNG în Marea Baltică ”, a spus el.

În plus, Nicholai explică faptul că Cryo Shipping va naviga o navă cu buncăre GNL pentru operațiunile lor de introducere a bunurilor GNL Ship-To-Ship pentru clienții lor, iar CRYO Shipping ar fi foarte bucuros să opereze și nava de buncăre GNL în Portul Klaipeda.

Darius Šilenskis, CEO al KN, spune că procesul a fost complicat de lipsa legislației actuale cu privire la reglementarea bunkeringului de GNL în Lituania.

„Documentul inițial care reglementează bunkeringul GNL în port va fi Regulamentul privind transportul portuar, care este revizuit de întreaga comunitate interesată de bunkeringul GNL”, spune Šilenskis.

„Până când acestea nu vor fi în funcțiune, Cryo Shipping AS a trebuit să parcurgă un drum lung pentru a obține permisiunea pentru prima operațiune de bunkering LNG din portul Klaipėda și pentru a negocia o serie de documente, definind o operațiune sigură și asigurând permisiunea Harbor Master’s Oficiu în acest caz particular la Klaipda Port ”.

Kęstutis Kairys, șeful Baltkonta UAB, observă că prima operațiune de bunkering de la Klaipeda este o veste foarte bună pentru participanții pe piață și un pas important înainte în domeniul GNL.

„Îmi amintesc că în urmă cu doi ani ne gândeam doar la scoaterea unei nave dintr-un camion cisternă. Astăzi, această oportunitate a devenit o realitate și nu am nicio îndoială că acest mesaj va ajunge la mulți armatori care vor descoperi Klaipeda ca port de bunkering LNG ”, spune K. Kairys.

Mai multe nave cu GNL au vizitat Klaip Klada State Seaport în 2019. Acestea includ navele pe bază de GNL ale următoarelor companii: Unifeeder (Wes Amelie), Containerships (Nord, Aurora, Polar), Furetank (Fure Ven, Fure West, Ramanda), Norlines (Kvitbjorn).

Se observă, de asemenea, vizite individuale în portul Klaipda a navelor pe bază de GNL de la alte companii.

Trebuie menționat că până în prezent, navele pe bază de GNL au ajuns doar în portul Klaipda pentru transbordare, mai degrabă decât bunkering GNL, adică nu în scopul de a umple rezervoarele de combustibil ale navei cu GNL ca combustibil.

Operațiunea de bunkering LNG din acest weekend în Portul Klaipda este prima până acum.

Cu toate acestea, Šilenskis spune că, pe baza numărului de nave cu motor pe GNL și a numărului tot mai mare de comenzi din Marea Baltică și Nordul Mării, numărul operațiunilor de bunkering LNG va crește.

Conform companiei de consultanță și clasificare DNV GL, există 177 de nave cu motor GNL în întreaga lume și până în 2027 vor fi construite alte 208 de vehicule marine care utilizează acest tip de combustibil.

Cea mai mare concentrare a acestor nave se înregistrează în prezent în Marea Nordică și în Marea Baltică.

„Apariția de noi nave de transport de GNL crește competitivitatea și disponibilitatea pieței de GNL din regiune, precum și oportunitatea să utilizeze mai eficient infrastructura de GNL creată la Klaipeda”, spune Šilenskis.

Navele pe bază de GNL care vin în portul Klaipėda pot fi supuse în trei moduri diferite: la diferite terminale de încărcare a porturilor de la vehiculul cu tanc LNG la navă, de la terminal la navă într-o stație de reîncărcare a GNL personalizată KN și de la navă la navă.

Deși Klaip Klada nu are în prezent o reședință permanentă a navei de bunkering LNG, transportul și serviciile de bunkering sunt furnizate în regiunea Mării Baltice și a Mării Nordului de către o serie de nave disponibile.

https://www.stiripesurse.ro/o-nava-alimentata-cu-gaz-natural-lichefiat-a-fost-ancorata-cu-succes-pentru-prima-data-in-portul-klaip-da_1438945.html

Dupa ce a pus in carantina aproximativ 60 de milioane de persoane, China isi reia productia treptat, ca si expedierile de marfuri catre Europa si alte continente. Intre timp, chinezii au lucrat pentru a compensa partial pierderile din saptamanile precedente, constienti ca multi incep sa ia in considerare aprovizionarea cu componente din alte zone.

China este acum pregatita sa acorde noi suporturi logistice pentru activitatea de productie. In regiunea Tianjin, din nord, a fost activat un nou serviciu de transport rutier de marfa pentru a conecta tara cu Europa si a oferi astfel suport logistic pentru reluarea productiei in urma opririi induse de coronavirus. Prima incarcare, cu directia Germania, cu componente auto, va ajunge la livrare dupa aproximativ 14 zile si parcurgerea a 10.000 de kilometri. Conform calculelor Serviciului de logistica Sino-Europe Trucking Logistics din Tianjin, camioanele sunt capabile sa reduca zilele pentru transferul marfurilor in Europa cu mai mult de jumatate, comparativ cu transportul feroviar, si la un cost cu 40% mai mic decat pe cale aeriana. Dupa Germania, exista intentia de a conecta China cu un numar mai mare de tari europene, arata Uomini e Trasporti. Comunicarea oficiala se refera in mod expres la faptul ca acest serviciu isi propune sa compenseze anularea sau reducerea conexiunilor aeriene si maritime si sa ajute companiile sa reduca costurile de transport.

De asemenea, un nou serviciu de transport combinat (maritim si feroviar) a plecat de la Chongqing (SV Chinei), cu marfuri chimice, spre Italia, Turcia si Olanda.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/14800-china-reia-productia,-stabilind-noi-conexiuni-de-transport-rutier-cu-europa.html

Scăderea prețurilor mondiale ale petrolului, precum și a pieței bursiere italiene pe fondul coronavirusului poate duce la o prăbușire a prețurilor pe piața mondială a cerealelor și a semințelor oleaginoase, scrie Latifundist, preluat de Agro TV. Din cauza răspândirii coronavirusului, piața bursieră italiană a scăzut, pe 9 martie, cu 10% în doar 10 minute. Ar fi putut scădea și mai mult, dar după ce a scăzut cu 10%, comerțul a fost înghețat automat.

O altă schimbare este lipsa unui acord între Rusia și OPEC pentru reducerea producției de petrol, ceea ce a dus la o scădere record a prețurilor petrolului. „Pentru Ucraina, acesta este mai degrabă un minus decât un plus, deoarece veniturile țării depind în mare măsură de vânzările țărilor unde se vinde petrolul. Este, de asemenea, un șoc pentru economia globală, întrucât multe din țări exportă în țările ce vând petrol”, a declarat economistul departamentului de investiții al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Andrei Yarmak. Prin urmare, a subliniat Andrei Yarmak, nu ar trebui să ne bucurăm de pierderile potențiale ale vecinilor, pentru că dacă petrolul se ieftinește, vor începe imediat să se prăbușească prețurile mondiale pentru grâu, ulei de floarea soarelui și alte produse ale exporturilor agricole, iar acest lucru va afecta foarte mult stabilitatea economiei.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/avertisment-preturile-la-cereale-se-pot-prabusi-19298055

Prezent la emisiunea Mediafax Live, Traian Băsescu a spus:„Din păcate, România nu e mai pregătită decât în 2008, ci la fel de îndatorată şi cu angajamente de creşteri de cheltuieli la fel de mari“.
Astfel, ritmul programat de majorarea alocaţiilor pentru copii şi a pensiilor cu 40% nu ar putea fi respectat, spune fostul preşedinte.

„În conjunctura acestei crize pe sănătate nu aş lua în seamă niciun parametru economic. Epidemia înseamnă pierderi de vieţi omeneşti şi pierderi economice mult mai mari decât o carantină severă, care pentru moment ar stopa o parte din producţia industrială, o parte din servicii, dar ar preveni o epidemie de mari proporţii – o epidemie de mari proporţii cu certitudine ar aduce economiei pagube mult mai mari. Acum nu m-aş uita la niciun parametru economic, ci la diminuarea dimensiunii epidemiei“.

Scăderea economică în România este o certitudine: Măsurile care trebuie luate acum, fiscale şi monetare, trebuie să împiedice intrarea României într-o recesiune, căderea veniturilor bugetare, majorarea taxelor, reintrarea firmelor în insolvenţă şi, în final, tăierea salariilor. Băncile trebuie să ofere de pe acum reeşalonarea împrumuturilor, statul să ofere credite fiscale celor care îşi plătesc datoriile, care fac acum investiţii, care nu dau oameni afară sau angajează alţii.

https://www.zf.ro/eveniment/teama-boala-teama-criza-prudenta-devenit-cuvantul-ordine-romania-ultimelor-48-ore-primele-efecte-incep-simta-transportul-international-sufera-iar-traficul-magazine-scade-18963360

Potrivit unui sondaj realizat de Uniunea Transportatorilor Rutieri de Marfă (UNTRR) printre firmele de transport rutier, dacă epidemia cu noul coronavirus va atinge punctul maxim în Europa în următoarele 60-90 de zile, 52,6% din firmele chestionate au răspuns că ar avea resurse să-şi menţină activitatea doar pentru 30 de zile, 26,3% între 30 şi 60 de zile şi numai 10,5% din firme şi-ar permite menţinerea activităţii pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.

Ca măsuri de ajutor din partea statului, firmele de transport rutier au solicitat amânarea plăţii ratelor la leasing, credite etc., suspendarea plăţii contribuţiilor sociale pentru angajaţi, plata de indemnizaţii suplimentare pentru şoferii care sunt plasaţi în carantină şi suspendarea plăţii ratelor la creditele ipotecare pentru angajaţii din companiile afectate.

UNTRR a solicitat Guvernului României să întreprindă demersuri pe lângă Comisia Europeană şi guvernul Italiei în vederea aplicării unei derogări temporare de la interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în autovehicul. Astfel, şoferii vor fi mai izolaţi şi posibilitatea de a se infecta cu noul coronavirus este mai redusă dacă îşi efectuează repausul săptămânal normal în autovehicul şi nu la hotel.

Epidemia COVID – 19 din Italia a dus la scăderea în medie cu 15% a transportului rutier internaţional de mărfuri efectuat de firmele româneşti. La transport persoane, scăderea este de până la 100% în relaţia cu Italia.

Astfel, din estimările UNTRR, în cazul transportului rutier naţional de persoane – linii regulate – numărul de pasageri a scăzut cu 50%, iar pentru transportul de persoane ocazional scăderea este aproximativ 100%. În relaţia cu Italia, firmele de transport rutier româneşti de persoane au oprit total activitatea, iar în relaţiile cu restul ţărilor scăderea este nesemnificativă, volumul fiind comparabil cu perioada similară din anul trecut. În schimb, în cazul transportului rutier de persoane – curse ocazionale (alte relaţii decât Italia) scăderea este de aproximativ 100%.

În ceea ce priveşte transportul rutier de mărfuri intern, acesta este neafectat, în timp ce pentru transportul rutier de mărfuri internaţional scăderea generală este de aproape 15%, iar unele firme sunt mai afectate cu până la 30%, altele nu sunt afectate deloc.

Transporturile de marfă internaţionale între Italia şi alte ţări din UE operat de transportatorii români nu este afectat decât în măsura în care clienţii din Italia îşi reduc volumul de activitate – valabil în anumite cazuri, dar nu generalizat în acest moment.

Transportul de mărfuri internaţional dintre Italia şi România este în pericol din cauza măsurii de autoizolare a şoferilor care revin din Italia – aceste operaţiuni trebuie să includă costul cu imposibilitatea utilizării şoferului 14 zile, iar UNTRR solicită autorităţilor române revenirea asupra acestei decizii şi monitorizarea acestor şoferi, fără a fi puşi în autoizolare.

Totodată, UNTRR solicită guvernului şi măsuri compensatorii financiare şi fiscale pentru firmele de transport rutier ai căror şoferi sunt trimişi spre autoizolare şi în cazul anulării curselor.

Italia este al doilea partener comercial al României, după Germania, iar 10% din exporturile româneşti merg în Italia. Pe cale rutieră sunt transportate peste 2 milioane tone mărfuri (import/export) în relaţia România – Italia. Între România şi Italia se fac aproximativ 120.000 de curse/sens/an pe cale rutieră.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/cum-va-afecta-coronavirusul-transporturile-de-marfa-epidemia-covid-19-din-italia-a-dus-la-sc-derea-in-medie-cu-15-a-transportului-rutier-international-de-m-rfuri-efectuat-de-firmele-romanesti-18970353

Acţionarii Romgaz (simbol bursier – SNG), cel mai mare producător de gaze naturale din România, au aprobat miercuri achiziţionarea de servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare externă a companiei, pentru negocierea şi, după caz, achiziţia unei cote de participare de la ExxonMobil pe perimetrul offshore XIX Neptun Deep, potrivit unui raport la Bursă.

În toamna lui 2019, Adrian Volintiru, CEO-ul Romgaz, spunea pentru ZF că intenţionează să achiziţioneze un pachet de 15%-20% şi să intre partener cu Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore al României din 1989 încoace.

De altfel, ministrul energiei, Virgil Popescu, a afirmat la începutul anului 2020 că şi-ar dori ca Romgaz să facă parte din viitorul consorţiu care va explora Neptun Deep, spuse întărite de hotărârea acţionarilor din 11 martie 2020.

Potrivit celor mai recente date, americanii de la Exxon au investit până în prezent circa 1 mld. dolari în perimetrul de la Marea Neagră, ceea ce înseamnă că un pachet de 15%-20% pe care îl vrea Romgaz ar putea fi o investiţie de circa 200 mil. dolari.

Romgaz, companie controlată în proporţie de 70% de statul român, a încheiat 2019 cu o cifră de afaceri consolidată de 5,1 mld. lei, în creştere cu 1,5%, în timp ce profitul net s-a majorat cu 4,5%, la 1,43 mld. lei, arată datele din raportul financiar preliminar.

https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/romgaz-statul-roman-aproba-cumpararea-de-servicii-juridice-de-consultanta-pentru-negocierea-si-achizitia-unei-cote-de-participare-in-proiectul-neptun-deep-de-la-exxonmobil-18970238

Gigantul lituanian Girteka Logistics si-a propus sa-si extinda reteaua de transport intermodal, prin investitii in special in transportul feroviar, intermodalitatea fiind parte integrala a strategiei pe termen lung a Girteka. „Sporim investitiile in inovatia tehnologica si sustenabilitate, acestea fiind viitorul industriei transporturilor. Transportul marfurilor intr-un mod ecologic este important atat pentru noi, cat si pentru clientii si comunitatea noastra”, a spus Larisa Senkevičienė, sefa diviziei de servicii intermodale Girteka Logistics. „In comparatie cu transportul rutier, serviciile intermodale necesita doar jumatate din numarul de camioane si de resurse umane. Acest mod de transport optimizeaza, de asemenea, fluxurile de trafic si este mai ferit de accidente.” Compania a inceput deja conexiunile intermodale, reusind sa reduca astfel, in 2019, emisiile de CO2 cu 2.500 t. Girteka Logistics foloseste deja mai multe linii intre Italia – Germania, Marea Britanie, Spania; Franta-Polonia; Spania – Benelux, Germania, Marea Britanie, Polonia, in fiecare saptamana fiind transportate aproximativ 250 de expedieri complete de marfuri.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/14813-girteka-isi-extinde-reteaua-europeana-de-transport-intermodal.html