Înființarea unui Fond de Investiții de 100 de miliarde de euro este rezultatul cel mai concret al summitului Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat la București. Rămâne de văzut dacă Fondul va fi sau nu un succes.

Deocamdată, inițiativa celor 12 state din centrul și estul Europei a atras atenția marilor puteri. Președintele SUA, Donald Trump, l-a trimis la București pe Rick Perry, secretar pentru energie iar Germania a fost cooptată ca partener.

Cea mai atractivă intenție economică a acestui summit este, cel puțin pe hârtie, Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, care a fost semnat de reprezentanții băncilor din șase țări ale Inițiativei: Croația, Cehia, Letonia, Polonia, România și Slovacia. Din partea României, scrisoarea a fost semnată de reprezentanții EximBank.

Fondul este o iniţiativă a Bank Gospodarstwa Krajowego, banca naţională poloneză de dezvoltare, iar acesta va începe să lucreze anul viitor şi nu va avea un sediu, board-ul de directori urmând să se întâlnească pe rând, în ţările membre. Fondul de investiții în valoare de 100 de miliarde de euro va reprezenta platforma financiară care să sprijine cele aproximativ 30 de proiecte prioritare care vor alcătui lista proiectelor regionale ale Inițiativei.

Dintre acestea, România și-a anunțat șase proiecte, aprobate de Guvern cu acceptul Administrației Prezidențiale.

Șase proiecte
Printre proiectele României se numără „Rail 2 Sea”, care priveşte o rută feroviară de 3.663 km din portul Gdansk şi se termină la Constanţa. În domeniul digital, România oferă, printre altele, ideea creării unei platforme pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări. Un al doilea proiect vizează crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, în timp ce a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei.

În domeniul transporturilor România propune şi proiectul FAIRway Danube pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului Dunării şi afluenţilor săi navigabili. La capitolul energie, România este interesată de dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale pe coridorul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria).

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, în deschiderea sesiunii plenare din cadrul summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Bucureşti, despre proiectele alese ce reprezintă un potenţial care trebuie exploatat la maxim şi a specificat faptul că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să fie mai apropiate ca niciodată.

Iohannis a declarat că România are potentialul de a fi o platformă energetică regională. Șeful statului avut un mesaj și pentru partenerii americani, cărora le-a transmis că este nevoie de o relaţie robustă.
Germania, stat partener
Deocamdată, inițiativa a stârnit atât interesul Uniunii Europene, cât și pe cel al Statelor Unite. ”Iniţiativa celor 3 Mări este pe linia Uniunii Europene”, a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. El a salutat prezenţa lui Rick Perry, secretarul de stat american pentru Energie, care „adaugă ce trebuie la eforturile noastre de dezvoltare”. ”Vă sprijinim şi vă încurajăm să realizaţi noi linii de cooperare între est şi vest, cei doi plămâni ai Europei, între nord şi sud”, a mai spus Juncker.

La nivel de investiţii, Juncker a precizat că între Marea Adriatică şi Marea neagră vor fi investiţi 150 de miliarde de euro. În încheiere, el a punctat că „respectarea statului de drept este esenţială. Investiţiile nu au sens dacă lipseşte respectul faţă de statul de drept”. ”Când se vorbeşte despre statul de drept, există mereu strănuturi în sală”, a mai spus Juncker.

De altfel, președintele Iohannis a evidenţiat că începând cu summitul de la Bucureşti, Germania a devenit de asemenea stat partener al Iniţiativei. ”Suntem convinşi că implicarea Germaniei va spori capacitatea Iniţiativei de a atinge obiectivul nostru comun de a spori interconectivitatea şi, în consecinţă, dezvoltarea economică şi creşterea economică în regiune, în beneficiul tuturor statelor participante şi al întregii Uniuni Europene”, a adăugat el.

Americanii, interesați de energie
Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, în calitate de gazdă a Summitului ”Iniţiativa celor Trei Mări”, un mesaj adresat participanţilor la Summitul de la Bucureşti, în care spune că că SUA rămân dedicate colaborării cu cele 12 state membre, pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport şi digitale, arătând că Iniţiativa celor Trei Mări are un potenţial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii şi în alte sectoare importante de cooperare. ”O nouă infrastructură energetică este esenţială pentru susţinerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi pieţe şi diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Felicit România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Slovacia pentru progresul înregistrat în sprijinirea diversificării energetice prin construcţia de infrastructură pentru gazoducte.”, se arată în mesajul preşedintelui SUA.
La rândul său, Rick Perry, secretarul pentru energie al SUA, a declarat, în finalul summitului: „Statele Unite sunt un lider mondial în ceea ce priveşte petrolul şi gazul. Siguranţa energetică e strâns legată de siguranţa naţională, e ceva fundamental. Energia nu trebuie folosită niciodată ca un mijloc de coerciţie şi de ameninţare, e foarte important”.

El a vorbit despre „poziţia agresivă a Rusiei” – „Această dependenţă a Europei pentru gazul rus a crescut de la 30% la peste 40%, fapt care creează îngrijorări”.

Americanii sunt de părere că „diversitatea surselor energetice este foarte importantă” şi susţin „principiul diversificării”. „Nu vom permite altora să monopolizeze. Preşedintele a pus accent pe dezvoltarea infrastructurii, pe îndepărtarea barierelor”, a mai spus Perry. „SUA şi Europa sunt deschise către afecri şi nerăbdătoare să îşi exprime angajamentul”, a concluzionat el.

La Summitul ”Iniţiativa celor Trei Mări”, care a avut loc luni şi marţi la Bucureşti, au participat şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Proiectele României în cadrul Inițiativei celor trei Mări

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța organizează o licitație pentru atribuirea unui contract pentru achiziția de pachet de analize laborator apa potabilă și pachet de analize laborator apă uzată.

Valoarea estimată a achiziției se ridică la 100.000 de lei, termenul-limită pentru depunerea ofertelor fiind 24 septembrie 2018.

În cadrul desfășurării activității de prestări de servicii cu apă, sucursala trebuie să realizeze o serie de analize pentru apa potabilă distribuită în Portul Constanța, analize efectuate conform legislației în vigoare și cu laboratoare acreditate în acest scop. De asemenea, sunt necesare o serie de analize fizico-chimice ale apei epurate și deversate în acvatoriu, efectuate de către un laborator acreditat, conform cerințelor instituțiilor de control din domeniu, precum și conform cerințelor legislației în vigoare.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-cumpara-pachete-de-analiza-pentru-apa-document-670957.html

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA va moderniza clădirea Post control de la Poarta 1 a Portului Constanţa, precum şi trecerea la nivel a drumului Poarta 1 – Gara Maritimă, pe liniile CF de acces la danele 1-5 Port Constanţa.

În acest sens, va fi organizată şi desfăşurată o procedură publică pentru atribuirea contractului „Lucrări pentru modernizare clădire Post control Poarta 1 Port Constanţa – „Reabilitare şi extindere trecere la nivel a drumului Poarta 1 – Gara Maritimă, pe liniile CF de acces la danele 1-5 Port Constanţa”, în valoare estimată de 449.858 de lei.

Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 8.10.2018, ora 15.00, urmând să fie deschise în aceeaşi zi, la aceeaşi oră. Valoarea garanţiei de participare este de 4.498 de lei. Garanţia de buna execuţie se exprima procentual şi reprezintă 10% din valoarea contractului fără TVA. Ofertanţii vor prezenta lista lucrărilor realizate într-o perioadă care acoperă cel mult ultimii cinci ani, din care să reiasă executarea de lucrări similare în valoare individuală / cumulată de minimum 449.858 de lei fără TVA. Lucrările similare acceptate sunt: construcţii căi ferate sau reparaţii capitale linii cale ferată sau întreţinere linii de cale ferată sau construcţii, întreţinere treceri la nivel cu calea ferată.

CN APM Constanta SA a solicitat, conform legislaţiei în vigoare, respectiv Ordinul MTCT nr. 880/03.06.2005, Anexa 2, cap. I, art. 3 din Dispoziţia 17/2006 a directorului general al CNCF CFR SA, reabilitarea şi extinderea trecerii la nivel a drumului Poarta 1 – Gara Maritimă, pe liniile CF de acces la danele 1-5 Port Constanţa. Lucrările de reabilitare şi modernizare constau în reabilitarea liniilor CF 1 şi 4 în zona pasajului la nivel existent pe circa 200 metri, realizarea reabilitării pasajului la nivel cu pavaj din pavele. Reabilitarea liniilor CF 1 şi 4 din zona pasajului la nivel proiectat s-a prevăzut cu material metalic tip 49 SB (refolosirea şinei existente) în execuţie manuală, pe traverse de lemn noi.

Pasajul la nivel reabilitat se va realiza pe o lungime de 46,22 m pe linia 1, respectiv pe 45,11 m pe linia 4, cu noul ax la km 11+507,47. De o parte şi de alta a pasajului la nivel se vor poza tuburi de dren pentru preluarea apelor pluviale, ce se vor racorda la canalizarea pluvială existentă în zonă. Graficul de execuţie este de maximum 60 de zile de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.
Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul entităţii contractante, responsabile de organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire din cadrul CNCF CFR SA – Sucursala Regională CF Constanţa, sunt: Maer Dorin Ioan – director, Anton Radu – şef Revizorat SC, Mega Joiţa – director adjunct, Negrilă Ecaterina Mihaela – şef Divizie Investiţii, Stanca Dan – şef Serviciu PVTP-Divizia Investiţii, Toma Tamara – inginer Serviciul PVTP – Divizia Investiţii, Drăghici Anişoara – şef Serviciu Bugete – Divizia Investiţii, Cireşeanu Cristina – economist – Divizia Investiţii, Moisei Claudiu – şef Divizie Linii, Petrescu Daniel – şef

Serviciu Linii – Divizia Linii, Tiron Gabriela – şef Serviciu PDFC-Economic, Ciobanu Alina – şef Serviciu BAI-Economic, Raceanu Camelia – şef Oficiu Juridic, Butoi Marcel – şef Birou Avizare documentaţii, reprezentare, Oficiul Juridic, Nacu Camelia -Oficiul Juridic, Popescu Adriana Laurenţia – Oficiul Juridic, Tuzluchi Iulia – Oficiul Juridic, Poşircp Daniela – Oficiul Juridic, Stanciu Florina Olimpia – Oficiul Juridic, Magnea Maria – şef Serviciu Achiziţii Publice, Toader Daniel-Marius – expert Achiziţii, Serviciul Achiziţii Publice, Bascoveanu Mariana – Serviciul Achiziţii Publice, Dăscălescu Roxana-Georgiana – Serviciul Achiziţii Publice.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/trecerea-la-nivel-a-drumului-poarta-1-gara-maritima-pe-liniile-cf-reabilitata-document-670808.html

Reprezentanţi ai structurilor de management din circa 30 de porturi europene participă marţi, la Constanţa, la lucrările Comitetului Executiv al European Sea Ports Organization (ESPO), primul eveniment de acest gen organizat în ţara noastră, fiind abordate, printre altele, provocările din transportul maritim, precum şi noutăţile legislative la nivel european, potrivit directorului Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi.

Evenimentul reprezintă, totodată, o ocazie pentru delegaţii ESPO de a cunoaşte portul Constanţa şi potenţialul său, dar şi de a discuta despre problemele specifice acestei zone.

„Este un prilej de a discuta problemele tuturor porturilor maritime din Europa, dar, normal, cu aplecare spre portul Constanţa. Este un alt mod de a mări cunoaşterea portului Constanţa de către colegii noştri din Uniunea Europeană, de a vedea exact ce se întâmplă la graniţa de est a Europei şi a cunoaşte importanţa portului Constanţa atât pentru Europa, cât şi pentru România”, a declarat reprezentantul CNAPM Constanţa, înaintea deschiderii lucrărilor Comitetului Executiv al ESPO.

Potrivit acestuia, portul Constanţa trebuie să devină principala poartă de intrare a mărfurilor din Orient către Europa.

„De fiecare dată am spus că portul Constanţa trebuie să devină principala poartă de intrare a mărfurilor din Orient către Europa sau din Europa către Orient. Ne ducem spre acest lucru, încercăm să oferim servicii din ce în ce mai bune, dar nu putem face acest lucru fără a fi cunoscuţi, fără ca partenerii noştri din UE să înţeleagă exact ce se întâmplă în portul Constanţa. De asta ne-am bucurat foarte mult de vizita tehnică făcută ieri, când au observat exact potenţialul portului Constanţa, fiind efectiv impresionaţi de acest lucru. (…) Oaspeţii au avut o reacţie foarte bună, văzând modul în care este dezvoltat portul Constanţa şi diversitatea mărfurilor care tranzitează portul Constanţa. De asemenea, văzând ecluzele canalului Dunăre – Marea Neagră au conştientizat şi dorim, ne aşteptăm la sprijinul lor pentru promovarea Dunării pentru a folosi la capacitate fluviul Dunărea”, a mai spus Tivilichi.

Secretarul de stat în aparatul propriu de lucru al vicepremierului Viorel Ştefan, Lucian Pătraşcu, a menţionat că portul Constanţa, port regional strategic, oferă o multitudine de facilităţi comerţului şi are capacitatea de a fi extins către Europa.

„Cu siguranţă portul Constanţa are capacitatea de a fi extins către Europa, cu condiţia unei dezvoltări a conexiunilor cu transportul feroviar, cât şi cu cel rutier, dar şi de a îmbunătăţi condiţiile de navigaţie pe Dunăre. (…) Portul maritim a devenit o unitate economică extrem de complexă, a cărei funcţionare este adeseori mult mai amplă decât procesul de producţie din marile complexe industriale. Serviciile de transport maritim sunt cruciale pentru economia europeană şi pentru societăţile comerciale. Porturile joacă un rol extrem de important în dezvoltarea industrială prin conectarea diverselor coridoare şi a diverselor moduri de transport”, a spus Pătraşcu.

El a adăugat că pentru circa 74% din mărfurile care intră sau pleacă din Europa, precum şi pentru 37% din schimburile de mărfuri efectuate în Europa, se utilizează transportul maritim.

Secretarul general al ESPO, Isabelle Ryckbost, a menţionat că pentru ca portul Constanţa să-şi poată dezvolta legăturile cu centrul Europei, fluviul Dunărea este un element foarte important.

„Portul Constanţa este un port mare, un port multifuncţional, cu mult potenţial pentru categoriile de mărfuri şi industriile cărora se adresează. Vom discuta despre (…) un proiect care susţine investiţiile în porturile europene, porturile importante care pot deveni, de asemenea, porturi importante ca dezvoltare energetică. Portul Constanţa reprezintă o poartă de intrare, de asemenea trebuie să-şi dezvolte legăturile cu centrul Europei. În acest context, Dunărea este un element foarte important, dezvoltarea acesteia poate asigura o şi mai bună conectivitate şi atractivitate pentru portul Constanţa”, a afirmat Ryckbost.

CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanta, gazdă a evenimentului, este membru cu drepturi depline al ESPO din anul 2007.

https://www.agerpres.ro/social/2018/09/18/constanta-reprezentanti-ai-structurilor-de-management-din-zeci-de-porturi-maritime-europene-participa-la-comitetul-executiv-al-espo–177734

Secretarul de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al vicepremierului Viorel Ştefan, Lucian Pătraşcu, a declarat, marţi, că Portul Constanţa are capacitatea de a fi extins mult mai bine către Europa cu condiţia dezvoltării conexiunilor pe căile ferate, pe calea rutieră şi a navigaţiei pe Dunăre.

Lucian Pătraşcu a fost prezent, marţi, la deschiderea lucrărilor Comitetului Executiv al European Sea Ports Organization (ESPO) – Organizaţia Porturilor Maritime Europene, care are loc la sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Pătraşcu a declarat că Portul Constanţa are capacitatea de a fi extins mult mai bine către Europa, cu condiţia dezvoltării navigaţiei pe Dunăre şi a conexiunilor pe căile ferate şi pe calea rutieră.
“Portul Constanţa reprezintă un port regional strategic, fiind cel mai mare port maritim din România, fiind foarte bine dezvoltat şi care oferă o multitudine de facilităţi pentru comerţul maritim. Cu siguranţă Portul Constanţa are capacitatea de a fi extins mult mai bine către Europa cu condiţia unei dezvoltări a conexiunilor pe căile ferate, cu condiţia dezvoltării conexiunilor pe calea rutieră şi nu în ultimul rând cu condiţia dezvoltării navigaţiei pe Dunăre. Totodată îmi exprim convingerea că în cel mai scurt timp cu putinţă portul constanţa va deveni una din principalele porţi de intrare – ieşire a mărfurilor din Europa spre Orientul Îndepărtat”, a afirmat secretarul de stat.

El a precizat că Guvernul are în vedere realizarea de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung care să ducă la recâştigarea cotei de piaţă a mărfurilor, prin facilităţi portuare şi la reînnoirea infrastructurii pentru operarea fluxurilor de mărfuri.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa găzduieşte lucrările Comitetului Executiv al European Sea Ports Organization (ESPO) – Organizaţia Porturilor Maritime Europene. Cu acest prilej, reprezentanţi ai managementului a peste 30 de porturi europene s-au întâlnit în Portul Constanţa pentru a discuta cele mai noi provocări din transportul maritim, noutăţile legislative la nivel european, probleme interne ale organizaţiei.

Evenimentul este organizat pentru prima oară în România, fiind o ocazie ca delegaţii ESPO să cunoască Portul Constanţa şi potenţialul său, de a discuta despre problemele specifice acestei zone.
Administraţia Porturilor Maritime Constanţa este membru cu drepturi depline al ESPO din 2007.

https://www.news.ro/economic/secretar-de-stat-portul-constanta-are-capacitatea-de-a-fi-extins-mult-mai-bine-catre-europa-1922403618032018091118429590

Realizator: Reprezentanti ai aproape 30 de porturi europene participã la Constanta la lucrãrile Comitetului executiv al Organizatiei Europene a Porturilor Maritime. Este primul eveniment de acest gen gãzduit de România, iar dezbaterile au abordat teme legate de noile provocãri din transportul maritim si noutãtile legislative la nivel european.

Reporter: 17 tãri sunt reprezentate în Comitetul executiv ESPO de la Constanta. Lucian Pãtrascu, secretar în aparatul de stat al vicepremierului Viorel Stefan, a transmis mesajul Guvernului României în deschiderea reuniunii.

Lucian Pãtrascu: Guvernul României are în vedere un set de prioritãti pentru cresterea potentialului portului prin cresterea de investitii pe termen scurt, mediu si lung, care sã contribuie la recâstigarea cotei de piatã a mãrfurilor prin facilitãti portuare, precum si la reînnoirea infrastructurii pentru operarea fluxurilor de mãrfuri.

Reporter: România, membrã ESPO din 2007, este preocupatã de extinderea cãtre Europa prin dezvoltarea conexiunilor pe cãile ferate, rutiere si a navigatiei pe Dunãre.

Eamonn O’Reilly, presedintele ESPO, reprezentant al Dublin Port Company: Suntem foarte onorati sã tinem acest Comitet Executiv astãzi aici, la Constanta, si sunt foarte încurajat de mesajul si sprijinul Guvernului României. Puterea ESPO este puterea UE, iar portul Constanta nu este doar cel mai mare la Marea Neagrã, este foarte important pentru toate tãrile UE. Vã multumim pentru ospitalitate. Doresc sã urez succes portului Constanta si României în proiectele viitoare!

Reporter: Cele mai noi provocãri din transportul maritim international, noutãtile legislative la nivel european si problemele interne ale organizatiei sunt câteva dintre temele reuniunii. Nicolae Tivilichi, director general al Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, gazda evenimentului:

Nicolae Tivilichi: Ne bucurãm foarte mult cã am reust sã aducem porturile europene sã cunoascã situatia de pe teren din portul Constanta. Dorim sã reafirmãm cã portul Constanta poate fi poarta de intrare a mãrfurilor din Orient si invers, din Europa cãtre Orient. Si putem face acest lucru utilizând în special aceastã autostradã albastrã care se cheamã Dunãrea.

Reporter: Portul Constanta a finalizat în ultimul timp mai multe proiecte de infrastructurã precum reabilitarea digurilor, noul terminal pentru containere si terminalul de barje, dar si alte proiecte finantate de Banca Europeanã de Investitii sau Banca Europeanã de Reconstructie si Dezvoltare si cofinantate de la bugetul de stat prin resursele companiei.

http://www.romania-actualitati.ro/lucrarile_comitetului_executiv_al_organizatiei_europene_a_porturilor-119267

România va depune un proiect de cale feratã care sã fie finantat cu bani europeni din viitorul buget multianual al Uniunii dupã 2020. Surse guvernamentale au explicat pentru RRA cã acest proiect este destinat atât transportului civil cât si celui militar si va lega Portul Gdansk de Constanta.

La forumul de afaceri din cadrul Summitului Initiativei celor Trei Mãri, care se desfãsoarã la Bucuresti, discutiile s-au concentrat astãzi pe nevoia de îmbunãtãtire a conectivitãtii între nordul si sudul continentului, dar si între est si vest.

Reporter: Carmen Gavrilã – În materie de transporturi, România a propus douã proiecte: unul care presupune reabilitarea Dunãrii pentru transport si altul care prevede legarea prin cale feratã a Portului Gdansk de Portul Constanta. În plus, România sustine proiectul Via Carpatia, initiat de Polonia. Participantii la forum au fost cu totii de acord cã diferentele de dezvoltare dintre estul si vestul Europei nu pot fi atenuate decât printr-o puternicã retea de infrastructurã de transporturi, iar banii ar putea veni atât din viitorul fond de investitie al Initiativei celor Trei Mãri, dar si din viitorul buget comun european, care are prevãzut în propunerea Comisiei Europene 100 de miliarde de euro pentru transporturi.

Ana Birchall, vicepremier pentru parteneriate strategice: Avem sase proiecte în total, în domeniul energiei, transporturilor si domeniul digital. Guvernul a mandatat Eximbank sã participe din partea României ca membru fondator în acest fond de investitii. Eu îmi exprim speranta cã toate proiectele propuse de România vor fi finantate si vor fi implementate, pentru cã important este ca dupã aceste discutii sã avem determinarea de a urmãri ca aceste proiecte sã fie finantate si implementate.

Reporter: Alti bani pot veni de la Banca Europeanã de Reconstructie si Dezvoltare, care are în prezent investite în regiunea celor trei mãri 15,6 miliarde de euro în 314 proiecte. Cele mai multe dintre ele sunt în Polonia, iar pe locul II se aflã România. În ceea ce priveste banii Uniunii, în actualul buget sunt 13 miliarde de euro destinati tocmai regiunii celor trei mãri. În viitorul buget european de dupã 2020, facilitatea pentru conectarea europeanã va cuprinde linii de finantare speciale pentru mobilitate militarã, în conditiile în care Uniunea, în baza parteneriatului cu NATO, vrea sã îsi îmbunãtãteascã infrastructura de transport astfel încât deplasarea de trupe si echipamente militare sã se poatã face mai ușor.

La Constanta, reprezentantii celor mai importante porturi de pe continent discutã astãzi despre provocãrile din transportul maritim si noutãtile legislative la nivel european. Corespondentul nostru a asistat la deschiderea lucrãrilor acestei întâlniri.

Reporter: Sorin Cealera – 17 tãri sunt reprezentate în Comitetul Executiv ESPO de la Constanta. Lucian Pãtrascu, secretar în aparatul de stat al vicepremierului Viorel Stefan, a transmis mesajul Guvernului României în deschiderea reuniunii:

Lucian Pãtrascu: Guvernul României are în vedere un set de prioritãti pentru cresterea potentialului portului prin cresterea de investitii pe termen scurt, mediu si lung, care sã contribuie la recâstigarea cotei de piatã a mãrfurilor prin facilitãti portuare, precum si la reînnoirea infrastructurii pentru operarea fluxurilor de mãrfuri.

Reporter: România, membrã ESPO din 2007, este preocupatã de extinderea cãtre Europa prin dezvoltarea conexiunilor pe cãile ferate, rutiere si a navigatiei pe Dunãre.

Eamonn O’Reilly, presedintele ESPO, reprezentant al Dublin Port Company: Suntem foarte onorati sã tinem acest Comitet Executiv astãzi aici, la Constanta, si sunt foarte încurajat de mesajul si sprijinul Guvernului României. Puterea ESPO este puterea UE, iar Portul Constanta este foarte important pentru toate tãrile UE.

Constanța a devenit, pentru o zi, locul de pelerinaj al reprezentanților porturilor maritime europene. Manageri de top din 17 porturi ale UE și-au dat întâlnire în portul Constanța – una din piesele de bază ale industriei maritime comunitare.

Marți, 18 septembrie 2018, în jurul orei 8.30, un autocar a oprit în fața monumentalei Gări Maritime a străvechiului port românesc, aducând oaspeți din porturile Poloniei, Finlandei, Norvegiei, Suediei, Irlandei, Franței, Spaniei, Italiei, Belgiei, Marii Britanii și Olandei. Ce i-a făcut pe emisarii porturilor să bată drumul până la malul Mării Negre?

Urmau să ia parte la reuniunea comitetului executiv al European Sea Ports Organization (Organizația Porturilor Maritime Europene), primul eveniment de acest fel organizat în România, în portul Constanța.

Trebuie precizat faptul că, de la nașterea sa în anul 1993, ESPO și-a asumat nobila „misiune de a influența politica publică din Uniunea Europeană pentru a realiza un sector european portuar sigur, eficient și ecologic, care să funcționeze ca un element-cheie al unei industrii a transporturilor, în care să prevaleze condițiile de piață libere și nedenaturate, în măsura posibilului”.

Reuniunea a fost prefațată de o conferință de presă, în a cărei deschidere a vorbit Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

El a subliniat faptul că reuniunea constituie „un prilej de a discuta problemele tuturor porturilor maritime din Europa, cu mai mare aplecare spre portul Constanța. Este un alt mod de a face și mai cunoscut portul Constanța de către colegii noștri din Uniunea Europeană, de a-i ajuta să vadă exact ce se întâmplă la granița de est a Europei și de a înțelege importanța portului Constanța, atât pentru Europa, cât și pentru România“.

Secretarul de stat Lucian Pătrașcu a prezentat mesajul adresat reuniunii de vice-prim ministrul Viorel Ștefan. „Doresc să-i mulțumesc domnului director general Nicolae Tivilichi pentru organizarea și eforturile depuse în crearea acestui eveniment în premieră la Constanța, pentru implicarea la cel mai înalt nivel pentru buna desfășurare a activității portului Constanța. Inițiativa de astăzi este binevenită, România fiind membră a ESPO încă din anul 2006. Constanța este un port regional strategic, fiind cel mai mare port maritim din România. Este foarte bine dezvoltat și oferă o multitudine de facilități pentru comerțul maritim. Cu siguranță, portul Constanța are capacitatea de a se extinde și mai mult spre Europa, cu condiția dezvoltării conexiunilor pe căile ferate, pe calea rutieră și a navigației pe Dunăre.
Îmi exprim convingerea că, în cel mai scurt timp cu putință, portul Constanța va deveni una din principalele porți de intrare și ieșire a mărfurilor din Europa spre Orientul Îndepărtat.

Porturile maritime au devenit, astăzi, unități destul de complexe, a căror funcționare este mult mai amplă decât procesul de producție din marile complexe industriale. În prezent, 74% din mărfurile ce intră sau pleacă din Europa sunt transportate pe mare.

Guvernul României are în vedere un set de priorități pentru creșterea potențialului portului Constanța, prin investiții pe termen scurt, mediu și lung.

În ultimii ani, Administrația Porturilor Maritime Constanța a implementat o serie de proiecte în infrastructură: reabilitarea digurilor de larg, noul terminal pentru containere, cel pentru barje și altele, finanțate prin diverse structuri internaționale și cofinanțate de la bugetul de stat sau din resursele companiei.

Îmi exprim convingerea că activitatea acestei asociații va continua să influențeze în mod pozitiv dezvoltarea politicilor Uniunii Europene, cu scopul de a asigura un sector portuar eficient, durabil și sigur”, a spus secretarul de stat.

La rândul lor, Isabelle Ryckbost – secretar general al ESPO, și Eammon O’Reilley – președintele organizației, au făcut scurte declarații.

„Zona Mării Negre este foarte importantă pentru ESPO. Ieri am vizitat portul Constanța. Este un port mare, multifuncțional, cu un mare potențial. Astăzi vom discuta despre viitoarea conectivitate europeană – este vorba despre un proiect financiar de susținere a investițiilor în porturile europene – și despre porturi ca centre de dezvoltare energetică. Portul Constanța este o poartă de intrare, dar ar trebui dezvoltate legăturile cu centrul Europei, iar în acest context Dunărea prezintă un rol foarte important. Dezvoltarea acestei căi de transport va asigura o mai bună conectivitate și atractivitate pentru portul Constanța”, a afirmat Isabelle Ryckbost.

La rândul său, Eammon O’Reilley a spus: „Portul Constanța este important nu doar pentru România, ci și pentru țările din Uniunea Europeană. La această reuniune sunt reprezentate 17 țări din UE. Rolul asociației noastre este de a influența instituțiile europene pentru a sprijini dezvoltarea porturilor, de a învăța unii de la ceilalți bunele practici. În vizita din portul Constanța am fost impresionat de digul de nord, de dimensiunea acestei lucrări, mai ales în condițiile specifice Mării Negre“

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-manageri-din-17-tari-europene-s-au-reunit-in-portul-constanta-358308?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

La sediul CN APM SA Constanța, au loc astăzi lucrările Comitetului Executiv al European Sea Ports Organization (Organizația Porturilor Maritime Europene). La eveniment iau parte reprezentanți ai managementului a peste 30 de porturi europene.
Aceștia discută discuta despre cele mai noi provocări din transportul maritim, noutățile legislative la nivel european, probleme interne ale organizației și nu numai.
Prezent la Constanța este și secretarul de stat Lucian Pătrașcu, reprezentant al vicepremierului Viorel Ștefan, care și-a anulat vizita programată inițial pentru astăzi la Constanța. Acesta lăudat inițiativa celor de la CN APM Constanța de a găzdui conferința de astăzi, în contextul în care România este membră a Organizației ESPO încă din anul 2017.
„Portul Constanța reprezintă un port regional strategic, fiind cel mai mare port maritim din România, fiind foarte bine dezvoltat și care dispune de facilități pentru comerțul maritim. Cu siguranță, Portul Constanța are capacitatea de a putea fi extins mult mai bine către Europa, cu condiția unei dezvoltări a conexiunilor pe căile ferate și nu în ultimul rând, cu condiția dezvoltării navigației pe Dunăre“, a declarat Lucian Pătrașcu.
Secretarul de stat și-a exprimat convingerea că „în cel mai scurt timp cu putință Portul Constanța va deveni una dintre principalele porți de intrare – ieșire a mărfurilor din Europa spre Orientul Îndepărtat. Portul Maritim a devenit astăzi o unitate economică destul de complexă a cărei funcționare este adesea mult mai amplă decât procesul de producție din marile complexe industriale. Astăzi vorbim de aproximativ 74% din toate mărfurile care intră sau pleacă din Europa și 37% din toate schimburile de mărfuri din Europa se fac prin transporturi maritime. Guvernul României are în vedere un set de priorități pentru creșterea potențialului Portului prin creșterea de investiții pe termen scurt, mediu și lung, care să contribuie la recâștigarea cotei de piață a mărfurilor prin facilități portuare, precum și la reînnoirea infrastructurii pentru operarea transporturilor de marfă“.

Evenimentul este organizat pentru prima oară în România, fiind o ocazie ca delegații ESPO să cunoască Portul Constanța și potențialul său, de a discuta despre problemele specifice acestei zone.
Directorul CN APMC, Dan Nicolae Tivilichi, susține că reuniunea de astăzi de la Constanța este ca o completare a summitului economic al Inițiativei Celor Trei Mări, desfășurat zilele acestea în București.

„Este un eveniment puțin mai aplecat pe ceea ce înseamnă Portul Constanța, iar toți reprezentanții porturilor care se află astăzi aici sunt, de asemenea, reprezentați la nivel guvernamental la forumul Celor Trei Mări. De aceea considerăm că ceea ce se întâmplă aici este o continuare bine venită a celor trei mări“, a spus Tivilichi.
El a mai declarat că CN APMC dorește să reafirme în cadrul evenimentului de astăzi faptul că Portul Constanța poate fi poarta de intrare a mărfurilor din Orient către Europa, dar și invers, de export al mărfurilor din statele Uniunii Europene către Asia și nu numai. „Putem face acest lucru utilizând în special ceea ce foarte frumos a spus doamna secretar general, această «autostrada albastră» care este Dunărea“, a mai completat Dan Nicolae Tivilichi.

Portul Constanța se poate extinde mai bine spre Europa odată cu modernizarea infrastructurii feroviare și a navigației fluviale

Eveniment internaţional la CN APMC: Directorul companiei portuare din Dublin – „Portul Constanţa, un important

Pentru prima dată în România, Portul Maritim Constanţa a găzduit, ieri, lucrările comitetului executiv al Organizaţiei Porturilor Maritime Europene (ESPO). Scopul întâlnirii a fost ca delegaţii organizaţiei să cunoască Portul Constanţa şi potenţialul pe care îl are acesta, dar şi de a atrage atenţia asupra importanţei transportului maritim şi utilitatea legăturilor atât pe mare, cât pe uscat prin transportul feroviar şi nu numai. La eveniment au participat reprezentanţi ai managementului din peste 30 de porturi europene.

Dan Nicolae Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa, Lucian Pătraşcu, reprezentantul şi secretarul de stat în aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului Viorel Ştefan, Isabelle Ryckbost, secretarul general al ESPO, şi Eamonn O’Reilley, director general al companiei portuare din Dublin, au vorbit, la începutul evenimentului, despre importanţa Portului Constanţa ca fiind o poartă între est şi vest.

Dan Nicolae Tivilichi, directorul general al CN APM Constanţa, a apreciat această primă întâlnire de la Constanţa ca fiind o deschidere către multitudinea de beneficii care le aduce portul maritim, un port regional strategic ce oferă facilităţi pentru comerţul pe mare. Acesta s-a mai referit la importanţa discuţiilor dintre reprezentanţii porturilor maritime din Europa – un alt mod de a uni Europa şi Orientul, un demers care, în timp, se va dezvolta. De asemenea, el a subliniat importanţa Portului Constanţa pentru Europa şi Orient.

Secretarul de stat Lucian Pătraşcu a declarat, la rândul său, că Portul Constanţa este „un punct regional strategic, fiind cel mai mare port maritim din România, foarte bine dezvoltat, care oferă o punte de facilităţi pentru comerţul maritim“.

Portul Constanţa are capacitatea de a se extinde mai bine către Europa, însă doar cu condiţia dezvoltării conexiunilor pe căile ferate, rutiere şi a maximizării navigaţiei pe Dunăre. „Acesta trebuie să devină în cel mai scurt timp o poartă de intrare şi ieşire a mărfurilor din Europa spre Orientul îndepărtat. Portul maritim devine treptat o unitate economică complexă a cărei funcţionare este mai amplă în comparaţie cu altele. 74% din mărfurile care intră sau pleacă din Europa se fac prin transportul maritim. Iar acesta trebuie exploatat din ce în ce mai mult. S-a mai menţionat faptul că Guvernul are în vedere un set de priorităţi pentru creşterea potenţialului portului prin creşterea de investiţii pe termen scurt şi lung care să contribuie la recâştigarea cotei de piaţă a mărfurilor şi la reînnoirea infrastructurii. Compania naţională a administraţiei porturilor a implementat o serie de proiecte în infrastructură, precum reabilitarea digurilor, noul terminal pentru containere, terminalul de baraje şi alte proiecte cofinanţate şi de la de la bugetul de stat, dar şi din banii companiei. Îmi exprim toată convingerea că această întâlnire trebuie să influenţeze în mod pozitiv dezvoltarea politicilor din cadrul UE cu scopul de a asigura un sector privat, eficient, rapid şi sigur“, a mai spus Lucian Pătraşcu.

La rândul său, Isabelle Ryckbost, secretarul general al ESPO, a mulţumit pentru invitaţie şi a precizat că este onorată să reprezinte această cauză în premieră la Constanţa: „Marea Neagră este o regiune foarte importantă, iar Administraţia Porturilor Maritime a fost foarte activă în cadrul ESPO, Portul Constanţa a fost un membru foarte activ în ultimii ani la Bruxelles, tocmai de aceea am ales să vin aici cu 17 ţări reprezentante“.

Portul Maritim Constanţa s-a dovedit a fi unul multifuncţional în foarte multe arii de interes şi de activităţi, un port cu mult potenţial pentru categoriile de mărfuri transportate prin el. „Este esenţial ca aceste investiţii să fi susţinute, mai ales cele legate de transport, pentru a recunoaşte că porturile sunt de mare interes, nu doar pentru transport, dar şi pentru dezvoltarea energetică şi pentru economie. Este o poartă de intrare, însă trebuie să îşi îmbunătăţească legăturile cu centrul Europei, iar Dunărea este un element esenţial în acest caz. Deosebit este faptul că ideea de importanţă a porturilor din punct de vedere economic a fost răspândită rapid în ultimul timp“, a punctat Isabelle Ryckbost.

La întâlnire a mai participat şi Eamonn O’Reilley, chief executive al companiei portuare din Dublin, care a declarat: „Văd la Constanţa portul este un important agent în Uniunea Europeană. Această întrevedere extraordinară se poate consolida cu două idei principale. Aceea că influenţa în spaţiul european trebuie să se dezvolte, să crească cât mai mult şi faptul că trebuie să se facă un scop din modul de învăţare de la unii la ceilalţi şi de a împărtăşi experienţe vaste cu cei din jur“, a conchis Eamonn O’Reilley.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/eveniment-international-la-cn-apmc-directorul-companiei-portuare-din-dublin-portul-constanta-un-important-agent-in-uniunea-europeana-670811.html

Comisarul european pentru Politici Regionale Corina Creţu vorbeşte într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX şi MAS despre relaţiile dintre Est şi Vest, problemele de infrastructură, finanţările acordate de Uniunea Europeană şi realizarea unor proiecte majore.

Comisarul european Corina Creţu a mai vorbit în interviul acordat cu câteva ore înainte de începerea summitului Iniţiativei celor Trei Mări şi despre preluarea de către România a preşedenţiei Consiliului Uniunii Europene.

Prezentăm textul integral al interviului acordat agenţiei MEDIAFAX şi Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS) de către comisarul european pentru Politici Regionale Corina Creţu.

Reporter: Multumesc că aţi răspuns invitaţiei noastre şi ne acordaţi acest interviu. Peste puţin timp începe summitul Iniţiativei celor Trei Mări. Până acum Comisia Europeană a avut o atitudine rezervată faţă de această iniţiativă. De data aceasta participaţi dumneavoastră, participă dl. Juncker, exită o schimbare de percepţie asupra summitului, cum îl vede Comisia Europeană?

Corina Creţu: Prezenţa preşedintelui Juncker în primul rând dar şi a mea, la invitaţia preşedintelui Iohannis la acest summit, la acest eveniment important, arată, cred, de la sine importanţa şi aprecierea pe care Comisia Euopeană o dă acestei iniţiative. Nu este vorba de o rezervă pe care până acum Comisia Europeană ar fi avut-o, ci ne gândim la faptul că acest concept nu se dezvoltase.
Abia acum este a treia ediţie şi ştim exact despre ce este vorba, ştim exact că este vorba de o iniţiativă proactivă, un demers proactiv în interiorul Uniunii Europene, convergent cu direcţiile şi cu acţiunile Uniunii Europene şi, sigur, Comisia Europeană, prin prezenţa preşedintelui Juncker, încurajează acest demers, pentru că până la urmă şi eu, dar şi comisarul pentru politică regională nu putem decât să salutăm orice formă de cooperare care contribuie la dezvoltarea regională şi la reducerea decalajelor interne, a discrepanţelor.

Tocmai am văzut că iniţiativa celor Trei Mări are acest potenţial de a contribui la reducerea decalajelor. Practic, acest summit este primul în care se doreşte realizarea unor proiecte concrete, cel puţin anunţarea unor proiecte concrete, a unei liste de proiecte majore de interconectare în domeniul energiei, transporturilor şi digital, lucru care sunt esenţiale pentru reducerea decalajelor.

Ca să vă dau un exemplu, în domeniul transporturilor pe aceeaşi distanţă timpul este de două ori mai mare în Europa Centrală şi de Est decât în Europa de Vest. Cred că este în interesul tuturor de a întări cooperarea şi de a concretiza astfel de proiecte.

Reporter: Una dintre temele întâlnirii este înfiinţarea unui fond de investiţii al iniţiativei în valoare de 100 de miliarde de euro. Va fi finanţat de băncile din zonă, dar voiam să vă întreb dacă se va implica şi Comisia în operaţionalizarea, sau, ulterior, în finaţarea proiectelor ce vor fi propuse.

Corina Creţu: Este vorba de proiecte majore, foarte scumpe, şi este nevoie atât de fonduri europene, statele membre sunt chemate să considere dacă pot utiliza aceste fonduri europene în proiecte transnaţionale, şi, de asemenea, este implicat şi sectorul privat. Avem de asemenea din partea Uniunii Europene un mecanism care se numeşte „Connecting Europe Facility”, mecanismul de conectare a Europei, este unul dintre instrumentele esenţiale de finanţare prin care UE sprijină investiţiile în domeniile transport, energetic şi digital.

Ştiţi că printre cele nouă coridoare care sunt la ora actuală în Uniunea Europeană cinci traversează regiunea celor trei mări, este vorba de Marea Baltică, Marea Nordului, coridorul mediteranean, inclusiv coridorul Dunării, est-mediteranean, deci acest lucru demonstrează importanţa strategică acordată de UE acestei regiuni, dar, pe de altă parte, este evident că resursele naţionale, nici chiar împreună cu fondurile europene, nu sunt suficiente.

De aceea se organizează, în marja summitului, acest business forum, al oamenilor de afaceri, pentru a discuta împreună în ce măsură îşi pot pune resursele pentru a sprijini aceste proiecte.
Aş mai vrea să subliniez importanţa proiectului de conectivitate în domeniul energiei, proiectul BRUA, un proiect transfrontalier care va conecta infrastructura de transport de gaze din Bulgaria către Austria, prin România şi Ungaria. Este foarte important, pentru că vorbim de diversificarea resurselor energetice, de o zonă strategică, obiectivul fiind acela de a diversifica resursele energetice care alimentrează ţările din Uniunea Europeană. Şi aici Uniunea Europeană contribuie cu fonduri, dar care trebuie să fie completate la nivel naţional. Şi, aşa cum spuneam, presiunea asupra bugetelor naţionale este foarte mare, în ceea ce priveşte latura socială, deci este evident că fără componenta privată este mult mai greu.

Continuarea interviului la:

https://www.mediafax.ro/economic/interviu-corina-cretu-initiativa-celor-trei-mari-reduce-decalajele-dintre-est-vest-putea-face-studiul-fezabilitate-autostrada-montana-pana-2020-avea-vointa-politica-video-17523404

ROCA, prima platforma de investitii si management dedicata companiilor romanesti aflate in dificultate, a atras sapte noi investitori in randul actionarilor sai.

Lansata la inceputul acestui an, ROCA isi propune sa contribuie la insanatosirea mediului de afaceri din Romania si ofera o solutie complexa pentru redresarea afacerilor locale. Platforma atrage resurse de la investitori si le plaseaza eficient in companii care se confrunta cu dificultati financiare, de crestere sau de succesiune a fondatorului in business. Platforma ROCA are un capital social de 13,5 milioane de euro, ceea ce inseamna triplarea capitalului initial. Prin finalizarea acestui proces de majorare de capital, platforma isi va concentra eforturile in perioada urmatoare catre restructurarea a 10-15 companii cu potential de redresare si crestere. Desi o mare parte dintre companiile romanesti se confrunta cu dificultati, cultura noastra traditionala de business este neintelegatoare cu acestea. Pentru a deveni business-uri sanatoase si sustenabile, brandurile romanesti au nevoie de finantare, management si sustinere comerciala , declara Rudolf Vizental, CEO ROCA. Platforma are rolul de a crea o comunitate de investitori, antreprenori fondatori si manageri cu experienta, care-si unesc efortul in initiativa de imbuntatire a mediului de business romanesc. Pentru o companie, intrarea in portofoliul Platformei Roca, inseamna management specializat, acces la finantare, dar si apartenenta la aceasta comunitate de business, cu parteneri de incredere, investitori si experti, care isi aduc aportul experientei lor, facand posibile prin efortul colectiv, dezvoltarea brandurilor romanesti , a adaugat CEO-ul. Noi Investitori ROCA Printre investitorii recent intrati in platforma ca si actionari se numara Banca Transilvania, prin divizia sa de Asset Management. Dan Sucu a decis sa isi dubleze participatia initiala. Acesta, alaturi de divizia de investitii a CITR Group, CIT Resources si Familia Paval prin PIF Industrial, sunt primii investitori ai Platformei ROCA. Andrei Cionca, presedintele CITR Group investeste la aceasta majorare si in nume personal si aduce astfel un vot de incredere acestui proiect. Alti cinci investitori cu experienta in businessuri de succes intra in randul investitorilor ROCA odata cu aceasta majorare de capital. Cei cinci sunt: Theodora Popa – vice-presedinta grupului Transavia si a Theodora Golf Club; Adolf Baclea fondatorul companiei Cosena – specializata in transport maritim si activitati portuare; Vetimex Capital S.R.L., companie detinuta de familia Korponay, fondatorii distribuitorului de produse veterinare Maravet SA, care s-au asociat in urma cu doi ani cu gigantul farmaceutic Henry Schein US; Cristian Ludovic Pop, fondatorul lantului de magazine pet shop Animax, care a facut exit in 2018 catre un fond britanic; Next Capital Solutions S.R.L., o companie de servicii financiare destinate IMM-urilor, membra a grupului EOS. ROCA se va oncentra pe identificarea viitoarelor companii care sa intre in portofoliul Platformei. In acest proces, mai important decat domeniul de activitate al companiilor este modul in care acestea s-au adaptat noilor conditii de piata, in care conectivitatea si accesul direct la clienti sunt criterii care determina supravietuirea si cresterea unui brand.

Fondul românesc ROCA îşi triplează capitalul şi atrage noi acţionari

Ministrul Transporturilor Lucian Şova nu exclude varianta insolvenţei în cazul CFR Marfă, companie aflată de ani de zile pe pierderi, conform unui interviu acordat site-ului News.ro. Şova a declarat că, în prezent, în cadrul ministerului de resort, sunt analizate mai multe variante, urmând să se ia o decizie în următoarele săptămâni.

CFR Marfă a avut anul trecut pierderi de 157,3 milioane lei şi a acumulat datorii de peste un miliard de lei, potrivit situaţiei raportată la Ministerul de Finanţe.

Lucian Şova a mai spus: „CFR Marfă, cu fiecare zi de funcţionare a sa, constat că îşi adânceşte deficitul. Înainte de sfârşitul acestei luni, în conformitate şi cu exigenţe pe care le are piaţa, Consiliul Concurenţei şi ceilalţi operatori vom lua decizii privind modul în care va funcţiona în continuare, de aşa manieră încât să apărăm interesele statului, ale angajaţilor, să asigurăm continuitatea în activitate, dar să o aducem şi în situaţia de a nu mai produce pierderi operaţionale”.

Întrebat dacă ia în calcul declanşarea procedurii de insolvenţă pentru această companie publică, ministrul de resort a declarat: „Toate variantele sunt analizate. Multe din aceste variante, până la insolvenţă, deja le-am exersat şi nu pot să spun că sunt mulţumit de rezultatele pe care le-am obţinut”.

Lucian Şova crede că schimbarea managementului CFR Marfă este cel mai neimportant lucru în prezent: „Efectuăm controale şi la nivelul conducerii companiei, iar acum Corpul de control elaborează un raport cu privire la modul în care resursa tehnică, vagoanele au fost folosite în executarea marilor contracte. Avem suspiciuni că resursa tehnică nu a fost folosită de o manieră eficientă”.

Nu este prima dată când ministrul de resort se referă la situaţia dramatică prin care trece CFR Marfă. În urmă cu o lună, la prezentarea bilanţului pentru primul semestru, Lucian Şova susţinea că CFR Marfă are datorii mari către CFR Infrastructură, debite pentru care a fost demarată executarea silită. Ministrul de resort spunea că s-a ajuns la această situaţie şi din cauza faptului că multe dintre contractele de transport încheiate de CFR Marfă sunt sub costurile efectuate sau aduc un profit foarte mic. De aceea, CFR Marfă se află sub monitorizarea atentă a Ministerului Transporturilor şi Consiliului Concurenţei. Referitor la procedura executării silite, ministrul transporturilor susţinea ca aceasta să se facă pe bunurile pe care societatea nu le mai foloseşte.
Lucian Şova a arătat: „Aş dori să fie valorificate în această procedură de executare silită cele două ferry-boat-uri pe care CFR Marfă le deţine. Am înţeles că este o problemă, că nu pot fi valorificate deoarece ele apar într-o hotărâre privind siguranţa naţională emisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Voi verifica, dar cred că aceste obiective trebuie vândute, deoarece întreţinerea lor scoate lunar din bugetul CFR Marfă aproximativ 7000 de euro, bani care pot fi folosiţi pentru rezolvarea unei părţi dintre problemele financiare cu care se confruntă societatea”.
CFR Marfă a înregistrat anul trecut venituri de 792,8 milioane lei.

Potrivit bugetului prognozat pentru acest an, CFR Marfă a planificat investiţii în sumă de 81 milioane lei. Compania are de recuperat creanţe restante de 344,5 milioane lei, dar restanţe în valoare de 320 milioane lei.

http://www.bursa.ro/cfr-marfa-aproape-de-insolventa-353583&s=companii_afaceri&articol=353583.html

Oficialii sârbi au semnat în această săptămână acorduri în valoare de 3 miliarde de dolari cu China în timpul unei vizite de două zile în Beijing, relatează Balkaninsight.com. Acordurile privesc investiţii economice şi achiziţia de noi echipamente militare de către Belgrad.

„Contractele semnate schimbă dramatic poziţia Serbiei; vom fi portul de intrare a investiţiilor chineze în întreaga regiune“, a anunţat preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Unele acorduri dintre cele semnate privesc investiţii în infrastructură. Serbia a semnat de asemenea un acord cu compania chineză CRBC pentru construirea unui parc industrial în apropiere de Belgrad.

Potrivit Biroului sârb de statistică, comerţul dintre Serbia şi China este în creştere. În perioada ianuarie-iunie 2017, exporturile Serbiei în China s-au ridicat la 29,4 milioane de dolari. Cifra a avansat la 38,1 miliarde de dolari în perioada similară a acestui an. Importurile din China au urcat şi mai mult. Volumul total a atins 779,3 milioane $ în S1 2017, crescând la 1.026 milioane $ în perioada similară a acestui an.

https://www.zf.ro/business-international/china-isi-intareste-influenta-in-serbia-acord-cu-acord-17525785

Declaraţiile ministrului Agriculturii, Petre Daea, conform cărora România a avut anul acesta producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor, a declarat, miercuri, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea soarelui cu 30-35%”, a precizat Baciu.

Mai mult, el susţine că fermierii au avut pagube în această vară, din cauza secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a arătat preşedintele LAPAR.

La sfârşitul lunii august, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, declara că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (…) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să şi-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, a precizat Daea.

Acesta a subliniat că anul acesta cea mai grea perioadă pentru grâu a fost perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut pe o anumită fermă, care a furnizat aceste date, „în 30 de zile a avut doar 4 zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

În opinia ministrului, România „s-a fortificat din punct de vedere agricol” şi „nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat”, pentru că fermierii „s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”.

„În acest an greu fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi aceste piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru ă fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Şeful MADR a adăugat că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Datele MADR arată că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

LAPAR: declaraţiile lui Daea privind producţiile record au prăbuşit preţul cerealelor

Senatorul PSD Marin Gheorghe a introdus două amendamente la legea offshore, aflată în comisiile din Senat la reexaminare, care garantează companiilor petroliere că nu va creşte taxarea gazului extras din Marea Neagră pe toată durata exploatării, iar cheltuielile de explorare de miliarde de euro vor fi scăzute din impozitul pe care firmele îl vot datora, scrie e-nergia.ro.
Potrivit sursei citate, unul din amendamente uşurează substanţial povara fiscală a companiilor, care îşi vor putea deduce cheltuielile totale de explorare de la plata impozitului suplimentar introdus prin această lege. „Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrată în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore inclusiv, precum şi valoarea cheltuielilor aferente investiţiilor din programele de lucrări realizate şi raportate către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, din care se scade valoarea cumulată a impozitelor asupra veniturilor offshore calculate, dar nedatorate până în luna respectivă în urma aplicării deducerii pentru investiţii. În scopul determinării impozitului datorat în fiecare perioadă de referinţă, investiţiile pot fi deduse în limta impozitului calculat”, se arată în amendamentul introdus, obţinut de e-nergia.ro. Al doilea amendament important se referă la imposibilitatea schimbării cuantumului taxelor aplicate companiilor petroliere pe toată durata exploatării gazelor. Iată cum sună amendamentul: „(1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal prevăzute la art.18 şi art. 19 (cele care stabilesc cuantumul impozitului suplimentar, n.r.) nu se vor modifica, indifferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titluarilor de acorduri, pe toată durata acordurilor şi a prelungitilor subsecvente, (2) Cota procentuală prevăzută la art. 20 (obligaţia de a vinde 50% din gazele extrase pe piaţa românească-n.red.) nu va creşte pe toată durata acordurilor”.

https://adevarul.ro/economie/bani/petrolistii-castiga-parlamentarii-modifica-legea-offshore-nu-creste-taxarea-gazului-marea-neagra-1_5ba2808bdf52022f759d56c2/index.html