Revista presei

Proiecte de peste 100 de milioane de euro în Portul Constanța: între acestea, și extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7, 8 și 9 – Revista presei 24 – 25 august 2020

 

  • Port Constanța

25.08.2020

 

Proiecte care vizează infrastructura din Portul Constanța sunt pe cale să prindă contur, iar unul dintre acestea face referire la Portul Maritim, mai precis la Extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului “Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră” cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8 spre zona de nord a Portului Constanța, iar beneficiarul investiției este CN. Administrația Porturilor Maritime Constanța S.A.

Astfel, Agenția pentru Protecția Mediului anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru acest proiect.

Informaţiile privind proiectul propus/memoriul de prezentare pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului din municipiul Constanta, strada Unirii, nr.23, judetul Constanta şi la C.N. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa S.A., cu sediul în municipiul Constanta, Incinta Port, Gara Maritimă.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanta.

În luna mai a acestui an, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a verificat, în cadrul unei vizite de lucru stadiul lucrărilor la principalele obiective de investiţii de infrastructură din judeţul Constanţa, inclusiv proiectele derulate în acest an de către Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC), prezentându-i-se principalele proiecte ce se vor realiza în Portul Constanța, între care și cel menționat mai sus.

Proiectele de investiții din programul căruia face parte și acesta au o valoare cumulată de 101,2 milioane de euro vor fi demarate în acest an în Portul Constanța, acestea urmând a fi derulate în perioada 2021-2027 cu finanțare europeană.

Proiecte de peste 100 de milioane de euro în Portul Constanța: între acestea, și extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7, 8 și 9

 

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a început lucrările pe Dunărea maritimă şi fluvială pentru asigurarea adâncimilor de navigaţie recomandate de Comisia Dunării, conform unor anunţuri publicate pe site-ul instituţiei.

Pe Dunărea maritimă se lucrează cu o dragă absorbant refulantă la punctul critic Isaccea de pe raza judeţului Tulcea, de la mila marină 56 până la mila marină 58.

‘Pentru desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei, trecerea se va face numai după confirmarea de către dragă a eliberării şenalului. Navigaţia se va desfăşura cu atenţie sporită, conducătorii navelor/convoaielor vor lua toate măsurile de respectare a Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc, ediţia 2013, şi a recomandărilor din prezentul aviz. Nerespectarea prezentului Aviz atrage după sine răspunderea administrativă, disciplinară sau penală, după caz’, se arată în avizul AFDJ.
Pe Dunărea fluvială se lucrează atât ziua, cât şi noaptea, cu două utilaje, de la kilometrul 611+500 la kilometrul 612+500, între axul şenalului şi limita stângă a şenalului.

‘Dragele vor fi semnalizate ziua şi noaptea conform Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc, ediţia 2013. Manevrele dragelor în perimetrul de dragaj şi deplasarea lor la zona de descărcare şi retur se vor face fără a afecta navigaţia în zonă ţinând legătura în permanenţă prin VTMIS – cu Oficiul de Căpitănie Turnu Măgurele. Comandanţii navelor şi convoaielor vor respecta semnificaţia semnalelor costiere şi plutitoare aflate între km 610 şi km 615, precum şi dispoziţiile primite prin staţia de emisie/recepţie de la VTMIS – de la Oficiile de Căpitănie’, se specifică într-un alt aviz către navigatori făcut public de AFDJ Galaţi.

De altfel, pe Dunărea fluvială, până la finalizarea lucrărilor, sunt impuse şi câteva condiţii pentru navigaţie, iar printre ele se numără interzicerea întâlnirii şi a depăşirii navelor, precum şi producerea de valuri sau a efectelor de sucţiune, potrivit avizelor semnate de directorul general al AFDJ, Sorin Creţu.

TULCEA: Lucrări de asigurare a adâncimilor de navigaţie pe Dunărea maritimă şi fluvială

 

În ultimii ani, Spitalul CF Port din Constanţa a suferit enorm din cauza neajunsurilor cu care se confruntă, neajunsuri care s-au datorat lipsei unei infuzii serioase de finanţe, pentru a putea reabilita cele trei corpuri de clădire. La acest moment, se are în vedere şi schimbarea instalaţiei electrice, care, culmea, este încă funcţională, deşi are o vechime de peste 80 de ani.

Multă vreme, bolnavii au ocolit unitatea sanitară amintită, pentru că ştiau, din start, că dacă merg să se trateze la Spitalul CF Port, există medici, dar condiţiile de cazare şi baza materială lasă de dorit. Şi aveau dreptate. Mucegai, pereţi scorojiţi, saloane dezafectate, geamuri care nu se închideau cum trebuie…Acestea reflectă doar o parte din tabloul Spitalului Căi Ferate Constanţa. Pentru ca adresabilitatea şi condiţiile de spitalizare să fie conforme secolului în care ne aflăm, conducerea instituţiei a făcut tot posibilul pentru a demara ample lucrări de renovare şi reabilitare. Astfel, în prima etapă s-a reabilitat din punct de vedere termic policlinica, situată pe bulevardul I. C. Brătianu, în condiţiile în care aceasta a fost neglijată ani la rând.

„Trebuie să amintesc faptul că acest imobil nu a fost obiectul unei modernizări şi reabilitări substanţiale din anul 1976. Apoi, am continuat cu secţia de Chirurgie din incinta Port, unde avem clădirea cea mai veche, aceasta fiind construită în perioada anilor 1936-1938, şi unde, evident, problemele sunt cele mai delicate. După părerea experţilor este, în continuare, nevoie de lucrări de consolidare, de hidroizolaţie, dar ne-am limitat, în această primă etapă la ceea ce era vital pentru reparaţii, faţadă, pentru igienizare, pentru un aspect curat şi primitor pentru pacienţi. Desigur, avem în vedere ca în următoarea tranşă a planurilor noastre investiţionale, în măsura în care va fi aprobată de către Ministerul Transporturilor, să fie reabilitată şi instalaţia electrică, despre care pot afirma că datează din anii ’30. Bineînţeles, noi am reuşit să le ţinem funcţionale, dar ele trebuie înlocuite”, a declarat pentru „Cuget Liber”, directorul spitalului, dr. Iuliana Botezatu.

Se reface hidroizolaţia şi pe bulevardul 1 Mai
Cum spuneam, clădirea din port datează din 1936, instalaţiile electrice nu au fost înlocuite de atâta amar de vreme, ci doar făcute reparaţii din când în când. Mai grav este că, aceste instalaţii vechi nu deservesc doar Chirurgia, cu două blocuri operatorii, dar şi o secţie de ATI, Radiologie etc. Deci, dacă se întâmplă ca acestea să clacheze, la un moment dat, vor apărea mari probleme, în condiţiile în care ar fi oameni pe masa de operaţii sau în alte situaţii speciale, care le-ar pune viaţa în pericol. Acesta este şi motivul pentru care managerul îşi doreşte să modifice, pe cât posibil, oportunităţile efective de lucru acolo, optimizând, igienizând și modernizând pe măsura posibilităților financiare de care mai dispun, niște saloane nefuncționale, care ar putea fi refolosite pe viitor. În plus în spaţiul menţionat există intenţia de a se înfiinţa, când situaţia o va permite, și un punct de lucru pentru laborator, care este imperios necesar, având în vedere faptul că unitatea sanitară deţine o secție de ATI care are nevoie de analize în regim de urgență. „În acest fel, vrem să suspendăm un lanț de transport care produce întârzieri în apariția rezultatelor. Spun acest lucru, pentru că analizele se transferă, acum, cu ajutorul ambulanței instituției, către laboratorul principal care este pe I. C. Brătianu”, a mai spus dr. Botezatu.
În ceea ce priveşte clădirea de pe bulevardul 1 Mai, şi aici au fost inițiate lucrări de investiții. Pe deasupra, există un plan ce implică hidroizolația superioară, la nivelul terasei și înlocuirea coloanelor pluviale, care au generat, ani de zile, inundații la fiecare repriză serioasă de ploaie, până la nivelul etajului I.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-spitalul-cf-port-functioneaza-cu-o-instalatie-electrica-veche-de-84-de-ani-410019?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

24.08.2020

 

România a exportat, în primele cinci luni din 2020, cereale în sumă de 1,138 miliarde de euro, cu 30,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Pe de altă parte, importurile de cereale s-au cifrat la 298,3 milioane de euro (plus 70,2%), rezultând un excedent de 840 milioane de euro.

Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 472,118 milioane de euro, reprezentând 41,4% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 592,457 milioane de euro (52% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 272,7 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Spania (41 milioane de euro), Italia (37,7 milioane de euro) şi Franţa (36,7 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 281,2 milioane de euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 144 milioane de euro), Bulgaria (77,2 milioane de euro) şi Franţa (34,3 milioane de euro).

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/08/21/exporturile-de-cereale-au-crescut-cu-30-in-primele-cinci-luni-din-2020-ins–560117

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru achiziția de servicii constând în preluarea, prelucrarea și livrarea de corespondență internă/internațională a coletelor și a trimiterilor prin serviciul de expediere rapidă cu confirmare de primire.

Atribuirea contractului a fost făcută la data de 17 august 2020. 188.017,56 lei este valoarea finală a contractului. Serviciile constau în preluarea, prelucrarea și livrarea de corespondență internă/internațională a coletelor și a trimiterilor prin serviciul de expediere rapidă cu confirmare de primire. Compania Națională Poșta Română este câștigătorul licitației.

Compania Naţională Poşta Română SA, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 1998, Compania Naţională Poşta Română SA are sediul în Bucureşti. Capitalul social subscris este de 229.487.787 lei, integral vărsat. Valoarea unei acţiuni este de 1 leu. Acţionari persoane juridice sunt: Fondul Proprietatea SA, cu 6,4804960623% din capitalul social, Statul Român prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu 93,5195039377% din capitalul social.

În anul fiscal 2016, compania cu 24.240 de salariaţi a raportat un profit de 17.200.052 lei şi o cifră de afaceri de 1.104.499.092 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, compania cu 23.403 salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 1.126.455.041 lei şi un profit de 19.502.599 lei. Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: un profit de 43.588.352 lei, 23.404 salariaţi şi o cifră de afaceri de 1.160.332.425 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/posta-romana-se-va-ocupa-de-serviciile-postale-ale-companiei-nationale-administratia-porturilor-maritime-constanta-document-727252.html

 

  • Economie

24.08.2020

 

Ludovic Orban a afirmat sâmbătă, că toate tronsoanele de cale ferată de pe coridorul Constanța-Curtici vor fi finalizate până la jumătatea anului 2023, cu excepția tronsonului Predeal-Brașov acolo unde lucrările sunt mai dificil de realizat și unde se află în revizuire studiul de fezabilitate. Premierul a făcut o vizită pe șantierul tunelului de tren Bata, parte a tronsonului Curtici-Simeria. El a prezentat situația pe diferite tronsoane a coridorului pan-european Constanța-Curtici, potrivit News.ro. „Obiectivul nostru este de a moderniza rețeaua de cale ferată de pe coridorul pan-european Constanța – Curtici cât mai repede posibil. La ora actuală situația pe diferite tronsoane este următoarea. Până la Predeal modernizarea este finalizată. Pe tronsonul Predeal – Brașov, care este un tronson extrem de dificil de realizat din cauza diferenței de nivel, a complicațiilor terenului, unde este necesară o soluție tehnică care trebuie să asigure o viteză maximă de deplasare de 160km/h, este în revizuire studiul de fezabilitate”, a afirmat premierul. El a explicat ce se întâmplă și pe alte trei tronsoanecare au avut probleme.

„În continuare, tronsoanele pe care am avut probleme au fost cele trei tronsoane Brașov-Apața, Apața-Cața, Cața-Sighișoara. Pe două dintre ele, după îndelungi contestații și amânări s-a semnat contractul de proiectare și execuție. Pe tronsonul Apața-Cața s-a terminat contestația prin hotărâre judecătoarească, așteptăm motivarea acestei hotărâri definitive și urmează să se semneze contractul și pe acest tronson. În ceea ce privește tronsoanele dintre Sighișoara și Simeria ele sunt într-un stadiu foarte avansat de execuție, sunt aproape de finalizare”, a afirmat Orban.

Acesta a mai spus că pe tronsoanele de la Simeria la Curtici lucrările sunt mai dificl de realizat din cauza compoziției solului. „În ceea ce privește tronsoanele dintre Simeria și Curtici există contracte pe toate tronsoanele, sigur că aceste lucrări sunt cele mai dificile lucrări, sunt lucrări de artă, care presupun o tehnologie deosebită, care să fie adaptată. Aici compoziția solului este diferită. În prima parte a lucrării este bazalt, în partea a doua a lucrării este un teren fărmicios, care necesită alte tipuri de lucrări pentru realizarea tunelului, reduc viteza de avansare a lucrărilor de săpare a tunelului și de asigurarea infrastructurii de susținere”, a declarat premierul. Orban a mai anunțat că exceptând tronsonul Predeal-Brașov, celelelate de pe acest coridor pan-european vor fi modernizate până la jumătatea anului 2023. „Obiectivul nostru este sigur cu excepția tronsonului Predeal-Brașov, care este un tronson dificil, un tronson pentru care soluția tehnică urmează să fie dată prin revizuirea studiului de fezabilitate, ca până la jumătatea anului 2023 să avem toate tronsoanele de cale ferată modernizate la standarde europene pentru a permite deplasarea cu o viteză de până la 160km/h pe calea ferată”, a mai spus Orban. El a precizat că există și alte proiecte, cum ar fi modernizarea și electrificarea tronsonului Cluj-Episcopia Bihor, o investiție de un miliarde de euro, dar și pentru alte tronsoane care să lege Bucureștiul de Moldova sau de sudul țării, prin Craiova și Turnu Severin. „Obiectivul nostru este să asigurăm o finanțare fără precedent pentru modernizarea căii ferate. Pentru noi transportul feroviar este prioritar. așa cum este pentru întreaga Uniunii Europene, este considerat un transport sigur, rapid, ecologic și dezvoltarea transportului feroviar este o priortate la nivel european cum este și pentru guvernul nostru”, a conchis Orban.

https://www.profit.ro/stiri/economie/orban-a-afirmat-ca-toate-tronsoanele-de-cale-ferata-de-pe-coridorul-constanta-curtici-vor-fi-finalizate-pana-la-jumatatea-anului-2023-cu-exceptia-tronsonului-predeal-brasov-19459043

 

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, crede că descoperirea Turciei a unui mare zăcământ de gaze în Marea Neagră ar putea avea implicaţii şi pentru România, scrie Hotnews.

Dacă Turcia va construi repede infrastructura de evacuare a gazelor pentru această descoperire, atunci aceasta ar putea fi folosită şi pentru gazul românesc din vecinătate, dacă acesta va fi exploatat vreodată, consideră Răzvan Nicolescu. Acesta mai afirmă că dacă investiţiile romaneşti nu întârziau aşa mult din cauza lipsei de asumare a autorităţilor pentru o soluţie de deblocare ar fi putut fi invers, adică România putea deveni un hub. „Acum situaţia pe teren s-a schimbat după această decoperire. Lumea se mişcă. Ea, din păcate, nu aşteaptă “consensul” politic românesc”, scrie Răzvan Nicolescu pe contul său de Facebook. Nicolescu mai spune că „prin aceasta descoperire companiile turceşti devin şi un pretendent la cumpărarea afacerilor Exxon Mobil din România”. Reamintim că Turcia a anunţat vineri descoperirea celui mai mare zăcământ de gaze naturale „din istoria sa”. „Turcia a făcut în Marea Neagră cea mai mare descoperire de gaze naturale din istoria sa”, a afirmat Erdogan, într-un discurs la Istanbul, precizând că rezervele sunt estimate la 320 de miliarde metri cubi. Pentru comparaţie, zăcămintele din zona românească a Mării Negre sunt estimate la 200 miliarde de metri cubi.

Zona este în apropierea perimetrului Neptun, unde a fost descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii, în urmă cu opt ani. Americanii de la Exxon şi-au manifestat intenţia de a-şi vinde participaţia sa de 50% din proiectul Neptun din Marea Neagră. Ar fi intersate mai multe companii de participaţia de 50% pe care Exxon Mobil o deţine în proiectul Neptun de explorare şi exploatare a gazelor din Marea Neagră, alături de OMV Petrom. Pe de-o parte ar fi un consorţiu format din compania românească Romgaz, Compania naţională de gaze naturale din Polonia, PGNiG, şi OMV Petrom care are drept de preemţiune. Pe de altă parte ar fi şi compania rusească Lukoil. Deciziile de investiţie în Marea Neagră au întârziat foarte mult din cauza legislaţiei nefavorabile companiilor care deţin licenţele. OMV Petrom, care deţine licenţă pentru perimetrul Neptun, alături de americanii de la Exxon, amână de la an la an decizia de investiţii. Companiile solicită modificarea Legii Offshore, însă lipseşte voinţa politică. Actualul Guvern spune că vrea modificare prin Parlament, însă doar când va exista consens politic. Erdogan: Turcia a descoperit cel mai mare depozit de gaz natural în Marea Neagră Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că Turcia a descoperit în Marea Neagră „cel mai mare” depozit de gaz natural „din istoria sa”, adăugând că speră să-l distribuie în 2023, potrivit AFP. „Turcia a făcut cea mai mare descoperire de gaz natural din istoria sa în Marea Neagră”, a declarat Erdogan în timpul unui discurs la Istanbul, precizând că aceste rezerve sunt estimate la 320 de miliarde de metri cubi. Erdogan a precizat că descoperirea a fost făcută în perimetrul de explorare Tuna-1. Potrivit lui, primele indicii arată că „depozitul face parte dintr-o rezervă mult mai importantă”, fără a da alte detalii.

Preşedintele turc a afirmat că Turcia va accelera în următoarele luni căutările de hidrocarburi în Mediterana orientală, ignorând apelurile Uniunii Europene. „Vom accelera operaţiunile noastre în Mediterana odată cu desfăşurarea la sfârşitul anului a navei de foraj Kanuni, care în prezent este în întreţinere”, a declarat Erdogan, adăugând că speră „la descoperiri asemănătoare” celei de vineri. O altă navă de foraj maritim şi mai multe de cercetare seismică au fost deja trimise în zonele din Mediterana orientală disputate între Turcia, Grecia şi Cipru. Acum două săptămâni, Ankara a trimis nava Oruç Reis, escortată de nave de război, într-o zonă revendicată de Grecia, declanşând o escaladă a tensiunilor. Descoperirile în ultimii ani a unor depozite importante de gaze în Mediterana orientală a stârnit interesul ţărilor riverane. Ankara s-a simţit exclusă şi a intensificat forajele unilaterale, stârnind nemulţumirea vecinilor şi a Uniunii Europene. Perimetrul Tuna-1 este amplasat la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei. Atât România cât şi Bulgaria produc de mai mulţi ani petrol şi gaze naturale la perimetre din Marea Neagră. OMV Petrom a descoperit de asemenea gaze în Marea Neagră, în perimetrul de mare adâncime Neptun, estimat că ar conţine 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, exploatarea a fost blocată în urmă cu trei ani, când autorităţile au impus condiţii extrem de restrictive pentru scoaterea gazelor, iar companiile petroliere nu au luat încă o decizie de investiţie. O companie susţinută de Grupul Carlyle explorează în prezent un zăcământ în zonă, urmărind să producă gaz în 2021. Rosneft a explorat în partea rusă a Mării Negre, dar fără rezultate concrete.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-afecta-romania-faptul-turcia-descoperit-gaze-marea-neagra-analist-companiile-turcesti-putea-interesate-exxon-1_5f40cd655163ec427135d4fe/index.html

 

25.08.2020

 

Walter Tosto, fosta Fabrica de Echipament Nuclear din București a finalizat constructia celei mai mari piese industriale realizată vreodată în România, o coloană de proces pentru rafinărie, în lungime de aproape 70 de metri și o masă de 360 de tone. 11 luni a durat realizarea acestei piese, care, acum, va fi livrată către clientul extern, o rafinarie din Egipt.

“Ne mândrim că aceste echipamente au fost proiectate și executate în fabrica noastră, localizată pe platforma IMGB. Această realizare este încă o dovadă a faptului că activitatea pe platforma industrială IMGB este în continuă dezvoltare și totodată a faptului că IMGB este și va fi un furnizor important nu doar pentru industria globală, dar și pentru industria românească, inclusiv pentru industria nucleară”, a declarat Lucian Rusu, Director General Walter Tosto WTB și Președinte ROMATOM, organizatia patronala a industriei nucleare din Romania. Acesta a adăugat că reprezentanții companiei investesc în continuare în fabrica de pe platforma IMGB, prin achiziții de echipamente performante specifice producției sale, extinderi ale capacității curente de producție și realizarea unei școli pentru sudori și lăcătuși, în vederea asigurării și creșterii forței de muncă calificate pentru viitoarele proiecte. Transportul coloanelor este realizat cu ajutorul echipamentelor speciale din dotarea Walter Tosto WTB pe traseul Dunăre – port Constanța – beneficiar.
Walter Tosto are 70 de ani de experiență în fabricarea echipamentelor pentru industria prelucrătoare, în special Chimie, Petrochimie, Petrol și Gaze și Nucleara, și este astăzi unul dintre cei mai importanți producători mondiali de echipamente și recipiente de mari presiuni.Grupul Walter Tosto mai deține, pe lângă fabrica din București, fabrici în Italia la Chiesa, Mantova precum și în portul din Ortona, care este conectat direct la principalele porturi și rute internaționale.

https://www.economica.net/cea-mai-mare-piesa-industriala-facuta-vreodata-in-romania-pleaca-la-export_189088.html