Potrivit unui raport al Departamentului Agriculturii al SUA cu privire la producția de cereale din România, producția anuală de cereale a României în perioada de comercializare 2021-2022 este de așteptat să crească cu 28%, după ce anul trecut seceta a “secerat” randamentele, scrie publicația grecească Agrotypos, citată de Rador.
Precipitațiile abundente recente au îmbunătățit umiditatea solului în toată România, iar temperaturile scăzute și ploile frecvente au întârziat primăvara.
Cu perspectiva unor recolte mai mari, România este gata să se poziţioneze drept un important exportator internațional de cereale. Se preconizează că exporturile de grâu vor crește cu 54%, în timp ce exporturile de porumb vor crește cu 31% față de acum un an.
Mai exact, anul acesta, spune USDA, suprafețele însămânțate cu cereale variază între 5,3 și 5,5 milioane de hectare (1 hectar este egal cu 10 acri). Grâul și porumbul sunt principalele culturi de cereale din România, cu o pondere de aproximativ 85% din suprafeţele cu cereale.
Suprafațele cu grâu în acest an sunt estimate la 2,16 milioane de hectare, în creştere cu 0,7% față de anul precedent. Deși sezonul de semănat din toamnă a fost cald și uscat, precipitațiile de la sfârșitul iernii și de pe tot parcursul primăverii au fost abundente, iar nivelul de umiditate a solului este semnificativ mai mare decât anul trecut.
Suprafeţele cu porumb și producția
În perioada 2021-2022, se estimează că suprafeţele cu porumb se vor reduce, deoarece mulți fermieri s-au orientat, din cauza secetei de anul trecut, către alte produse, cum ar fi floarea soarelui. Seceta de anul trecut a afectat negativ producția de porumb (boabe).
Semănatul în multe zone a fost întârziat din cauza temperaturilor reci și a ploilor, totuși, potrivit USDA, există o perspectivă pozitivă pentru creșterea producţiei de porumb. Pe baza condițiilor actuale, arată USDA, producțiile de porumb sunt estimate cu 4% peste media ultimilor cinci ani.
Mai puține suprafeţe cu orz
Suprafața cultivată cu orz în acest an va fi mai mică decât anul trecut, din cauza condițiilor meteorologice de la însămânțare, care au fost fie foarte umede, fie foarte uscate, în funcție de regiune. Mulți fermieri au ales să abandoneze orzul pentru a semăna grâu.
Fermierii raportează în prezent o situație favorabilă a orzului de iarnă. În condițiile actuale, producțiile de orz sunt de așteptat să fie cu aproximativ 5% peste media ultimilor cinci ani. Biroul FAS din București estimează că producția de orz 2021-2022 va fi de 1,55 milioane de tone, cu 29% mai mult decât anul trecut.

Producții mari estimate la cereale datorită ploilor abundente din primăvară. Exporturile la grâu vor crește cu 54% iar la porumb cu 31% – Raport al Ministerului Agriculturii al SUA

Pentru România, Statele Unite ale Americii reprezintă nu doar un important partener diplomatic, ci și un partener comercial important.
Prin intermediul reţelei sale extinse, COSCO SHIPPING Lines conectează Portul Constanţa (România) atât cu Coasta de Est a SUA, cât și cu Coasta de Vest a SUA, oferind multiple variante servicii în ambele direcţii.
AWE6 este cel mai nou serviciu din portofoliul COSCO SHIPPING Lines care conectează Portul Constanţa și Coasta de Est a Statelor Unite ale Americii via Portul Pireu. Prima plecare din Portul Pireu are loc pe 13 iunie 2021, serviciul oferind cel mai scurt timp de tranzit către New York (9 zile) și Savannah (14 zile), datorită conexiunii directe între Pireu și cele două porturi de pe Coasta de Est a SUA. Conexiunea între Portul Constanţa și Portul Pireu se realizează prin cele 2 servicii săptămânale ale COSCO SHIPPING Lines.
AWE6 se adaugă celor trei servicii deja existente (EMA, MENA, EAG) care conectează săptămânal porturi de pe Coasta de Est a SUA (New York, Savannah, Norfolk, Miami, Houston, Charleston).
De asemenea, Portul Constanţa este conectat cu porturile de pe Coasta de Vest a SUA prin intermediul a două servicii oferite de COSCO SHIPPING Lines: CEN și SEAX, conexiunea realizându-se via Portul Shanghai, China.
“Clienţilor noștri le furnizăm servicii de calitate care se traduc prin timpi de tranzit rapizi, rate competitive, plecări săptămânale din și către Portul Constanţa, servicii de livrare door-to-door și soluţii logistice integrate cu transport terestru rutier sau feroviar prin terminalele din București, Ploiești, Bacău și Arad, precum și procese de rezervare și documentaţie simplificate”, explică Alina Ghiţă, Sales Manager, COSCO SHIPPING Lines (Romania), agent exclusiv COSCO SHIPPING Lines pentru România, Moldova, Georgia și Azerbaijan.
Timp de tranzit estimat din Portul Constanţa către:
New York: 20-26 zile (via Pireu)
Savannah: 22-28 zile (via Pireu)
Norfolk: 24-28 zile (via Pireu)
Miami: 30-35 zile (via Valencia)
Charleston: 39-43 zile (via Pireu, Antwerp)
Houston: 43-47 zile (via Pireu, Antwerp)
Los Angeles: 57-62 zile (via Shanghai)
Long Beach: 57-62 zile (via Shanghai)
(Pentru serviciile EMA, MENA, EAG către Coasta de Est a SUA și CEN și SEAX către Coasta de Vest a SUA)
Timpi de tranzit estimat către Portul Constanţa din:
New York: 33-35 zile (via Pireu)
Savannah: 30-34 zile (via Pireu)
Norfolk: 32-36 zile (via Pireu)
Miami: 42-45 zile (via Genova, Pireu)
Charleston: 35-38 zile (via Antwerp, Pireu)
Houston: 44-47 zile (via Antwerp, Pireu)
Los Angeles: 59-62 zile (via Singapore)
Long Beach: 59-62 zile (via Singapore)
(Pentru serviciile EMA, MENA, EAG către Coasta de Est a SUA și CEN și SEAX către Coasta de Vest a SUA)
Schimburi comerciale România-SUA
În 2020, exporturile românești către SUA s-au ridicat la valoarea de 2,133 miliarde dolari (scădere de 10,5%, comparativ cu 2019), în timp ce importurile din SUA au fost de 914,3 milioane dolari (scădere de 3,0%), volumul total al comerţului bilateral fiind de 3,047 miliarde dolari (scădere de 8,4%).
Începutul anului 2021 a adus însă o intensificare a schimburilor comerciale între cele două state. Potrivit datelor publicate de către agenţia de cercetare US Trade Numbers, în martie 2021 schimburile comerciale totale între SUA și România au crescut cu 30,22% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la valoarea de 381,55 milioane dolari. România se situa pe poziţia 63 în topul partenerilor comerciali ai SUA, o urcare de 5 locuri comparativ cu luna martie 2020. Exporturile din România către SUA au crescut în luna martie 2021 cu 20,04%, în timp ce importurile din SUA au crescut cu 52,52%. Ca valoare a mărfurilor, din România s-au exportat telefoane mobile și echipamente pentru acestea, lingouri de oţel și componente pentru vehicule. În același timp, România a exportat componente pentru aeronave civile, tractoare și telefoane mobile și echipamente pentru acestea. Ca și tonaj, top trei mărfuri exportate de România au fost: lemn și produse lemnoase, lingouri de oţel și plăci din pal, în timp ce produsele importate au fost: produse petroliere, tractoare și compuși chimice heterociclici.
https://www.intermodal-logistics.ro/romania-isi-intensifica-schimburile-comerciale-cu-sua-ce-servicii-maritime-conecteaza-cele-doua-destinatii

Chiar dacă le-au fost alocate doar 15% din acţiunile scoase la vânzare prin oferta Trans¬port Trade Services (TTS), micii investitori au primit 20% în contextul în care vineri seară compania împreună cu brokerii a anunţat că a realocat din tranşa instituţionalilor spre tranşa de re¬tail, rezultând o reducere a ratei de supra¬subscriere de la 27 la 14 ori.
Preţul la care a fost închisă oferta de listare a TTS este de 19,2 lei pe acţiune, aproa¬pe de minimul intervalului de sub¬scriere, adică o ofertă de 288 mil. lei şi o capitalizare anticipată de 576 mil. lei. Investitorii mici au putut subscrie la preţul maxim de 21 lei pe acţiune, adică au alocat circa 464 mil. lei.
Vineri, pe 4 iunie 2021, Transport Trade Services a încheiat cu succes o ofertă în care toţi cei 14 acţionari ai companiei au vândut din deţineri, cu un nivel de entuziasm ridicat pe tranşa de retail, o tranşă garantată consumată în câteva secunde, însă cu o abordare mai prudentă pe tranşa instituţionali, care a fost totuşi acoperită integral.
Din 24 mai şi până pe 4 iunie 2021, cu excepţia zilei de 1 iunie când bursa nu a tranzacţionat, micii investitori au alocat
465 de milioane de lei, echivalentul a circa 52 milioane de lei pe zi (10,5 mil. euro) pentru cea mai mare ofertă de listare din ultimii ani şi care va aduce un nou sector la Bursa românească: cel al transporturilor fluviale.
Cele mai mari subscrieri pe tranşa micilor investitori au venit, aşa cum era de anticipat, în ultima şedinţă a ofertei. Dacă joi, pe 3 iunie 2021, la închiderea şedinţei tranşa cu alocare pro-rata avea 7,4 milioane de acţiuni, vineri numărul acţiunilor sub¬scrise urcase la 20,6 milioane de unităţi, adică un plus de circa 277 mil. lei, circa jumătate din ofertă.
De altfel vineri au fost înregistrate şi unele dintre cele mai mari ordine de sub¬scriere, din totalul de 2.554, respectiv unul de 9,3 milioane de lei, al doilea ca valoare de 8,2 milioane de lei şi un altul pe podium de 7,8 milioane de lei.
https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/actionarii-tts-cel-mare-transportator-dunare-au-vandut-50-actiuni-20122331

Potrivit unui Raport curent postat, vineri, pe Bursa de Valori București, conducerea Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia anunță că, în Adunarea Generală din 3 iunie anul curent, s-a aprobat alegerea administratorilor provizorii, conform Ordinului ministrului economiei, antreprenoriatului si turismului nr. 939/02.06.2021, a următoarelor persoane:

– Peter A.M. Jansen,
– Madeline Dalila Alexander și
– Adrian Ionut Zainea.
Tot conform aceleiași postări se aduce la cunoștința acționarilor și a celor interesați că încetează mandatele de administrator provizoriu pentru Ionuț Cosmin Constantinescu, Iulian Drăgoi și Valerica Maitan.
Totodată s-a stabilit durata mandatelor administratorilor provizorii, care va fi de patru luni, începând cu data de 09.06.2021 până la 09.10.2021, dar nu mai târziu de data desemnării administratorilor în condițiile O.U.G. nr. 109/2011, cu modificările și completările ulterioare, dacă procedura de selecție se va finaliza în interiorul acestui interval, sau pâna la data revocării din funcție.
De asemenea s-a stabilit îndemnizația brută fixă lunară a administratorilor provizorii, care va fi cea stabilită prin Hotărârea A.G.A. din data de 28.09.2018, respectiv 3.500 lei.
Totodată se face precizarea că aceasta este unica forma de remunerație a administratorilor provizorii.
Anunțul postat pe BVB este semnat de directorul general Romulus Dumitrana.

Despre Santierul Naval SA 2 Mai Mangalia
Potrivit paginii oficiale de internet a societății, în anul 1974 au inceput, pe malul sudic al lacului Mangalia, în vecinătatea localității „2 Mai”, lucrările de construcție a Capacității de construcții nave de mare tonaj, ca o etapă de dezvoltare a Șantierului Naval Mangalia (U.M. 02029 Mangalia ) din subordinea Ministerului Apărării Naționale.
În anul 1980 a fost finalizată investiția, iar la data de 01.04.1980 șantierul s-a desprins de U.M. 02029 Mangalia, prin Decretul nr. 64/05.03.1980, devenind unitatea cu personalitate juridică Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, în subordinea Centralei Industriale Navale Galați și sub controlul Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini.
În luna noiembrie 1990 s-a reorganizat, în temeiul Legii 15/1990, prin H.G.R. nr. 1224/23.11.1990, ca Societatea Comercială Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia, sub controlul Ministerului Resurselor și Industriilor.
La data de 22.01.1997 s-a înființat societatea mixtă Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A., prin asocierea dintre S.C. Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia și firma coreeană Daewoo Heavy Industris Ltd. (actualmente Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering), societate mixtă la care S.C. Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia deține 49% din capitalul social.
S.C. Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia este o societate cu capital majoritar de stat, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri – Departamentul Pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.

Structura acţionariatului este următoarea:

– Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri – 93,8878 %
– Acţionari minoritari persoane fizice și juridice – 6,1122 %
Acțiunile S.C. Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia sunt tranzacționate pe Sistemul Alternativ de Tranzacționare – Piata AeRO – administrată de Bursa de Valori București.
Cifra de afaceri realizată de Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia în exercițiul financiar aferent anului 2015 a fost de 19.648.496 Ron.
În ultimii ani, S.C. Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia a ocupat Locul I in Top Afaceri Romania.
S.C. Șantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia se afla situat în zona Mării Negre, în municipiul Mangalia, la o distanta de 2 km de Portul Mangalia și de șenalul navigabil care face legatura între Lacul Mangalia și Marea Neagră, la o distanță de 500 m față de drumul european E87, la o distanță de 70 km față de Aeroportul Internațional Mihail Kogalniceanu din Constanța.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/aga-sn-2-mai-sa-mangalia-a-ales-administratorii-provizorii-si-a-stabilit-indemnizatia-acestora-748763.html

Mediterranean Shipping Company (MSC) a comandat încă patru nave containerizate de 24.200 TEU de la constructorii Hudong-Zhonghua Shipbuilding și Jiangnan Shipyard (Group), ambele filiale ale China State Shipbuilding Corporation, ce urmează să-și împartă în mod egal comenzile.
Fiecare navă are un preț de 150 milioane USD și va fi livrată la sfârșitul anului 2023, potrivit brokerilor. Strategia de expansiunea a MSC este una complexă. În decembrie 2020, MSC a comandat șase nave de dimensiuni similare de la Hudong-Zhonghua, Jiangnan și Yangzijiang Shipbuilding, cu fiecare dintre șantiere fabricând câteva 2 nave.
Potrivit presei de peste Ocean, finanțările MSC ar provine de la ICBC Financial Leasing și CSSC (Hong Kong) Shipping, unitatea de leasing a CSSC. Linia de containere cu sediul în Elveția a atins capacitatea de operare de 4 milioane TEU, având 172 nave deținute și 427 nave închiriate, apropiindu-se de Maersk Line, lider de piață, a cărei capacitate este de 4,11 milioane TEU. Începând cu septembrie 2020, MSC a achiziționat 49 de nave.

MSC își continuă strategia de expansiune: a comandat alte 4 nave de 24.200 TEU

Compania Națională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM Constanţa) modernizează Portul Constanța pe bandă rulantă. În cursul zilei de luni, 7 iunie a.c., CN APM a solicitat și obținut de la Primăria Constanța mai multe certificate de urbanism. Mai exact, se are în vedere demolarea mai multor construcții aflate în incinta Portului, dar și construirea unei hale de depozitare. Totodată, mai multe lucrări vor fi demarate pe fonduri europene.
Compania Națională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM Constanţa) este pusă pe treabă. Doar în cursul zilei de luni, 7 iunie a.c., a obținut de la Primăria municipiului nu mai puțin de 3 certificate de urbanism. Actele au în vedere demolarea unor construcții aflate în incinta Portului, dar și pentru construirea unei hale de depozitare, investiția fiind realizată de societatea Decirom S.A. . Așa cum spuneam anterior, se vor demonta mai multe clădiri, printre care și o clădire punct termin nr.9 – rădăcină mol 5, o clădire administrative pentru remorci, clădire socială Poarta 3bis, cabină operatori cântare Dana 19, băi publice și wc în curtea de ateliere, șopron pentru depozitare scule Port nou, Dana 66, clădire administrative anexă birou contabilitate, dar și o clădire administrative BAM (cu garaj).
Pe lângă multele clădiri ce vor urma a fi demolate, CN APM a solicitat și un certificat pentru ridicarea unei hale de depozitare, investiția fiind realizată de societatea Decirom S.A. Lucrările ar urma să fie edificare în Portul Constanța, în Dana 48-50.
Investiții de milioane de lei în Portul Constanța
Pe lângă cele înșiruite mai sus, vă reamintim că, CN APM Constanţa a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului avize pentru a putea demara lucrările de amenajare a unui drum şi a unei parcări în zona cheului din incinta Poarta 9, dar şi a unei rute de acces pe latura de vest a incintei numărul 3. Amintim că investiţii se fac şi în zona Poarta 10, acolo unde drumul de acces existent va fi extins pe patru benzi de circulaţie.
De asemenea, la sfârșitul lunii mai, mai exact, pe data de 25, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a semnat contractul de finanțare a proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10”, proiect finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare. Valoarea contractului de finanțare este de 59.923.500 lei, inclusiv TVA, din care: fonduri europene 42.840.425 lei, buget de stat 16.931.350 lei și contribuția CN APM SA, 151.725 lei.
https://www.replicaonline.ro/administratia-portului-se-apuca-de-treaba-pe-fonduri-europene-477033/

Gheorghe Pasat și Augustin Cătălin Iapă sunt cei doi revocați din CA al CNI SA
De asemenea, a fost numită în funcția de membru al CA pentru un mandate de 1 an și 1 lună Orsolya-Maria Kover
În Monitorul Oficial al României a fost publicată recent hotărârea cu numărul 6 din data de 29 martie 2021 a Companiei Naționale de Investiții „CNI” SA.
În urma Adunării Generale a Asociațiilor CNI, aceștia fiind Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, reprezentată de către Mihai Frăsinoi, Compania Națională Aeroporturi București SA, reprezentată de Cosmin Cătălin Peșteșan, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, reprezentată de Daniel Georgescu, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, reprezentată de către Florin Goidea, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați, reprezentată de Alexandru Gabriel Șerban, au fost luate mai multe decizii.
O primă decizie a fost revocarea din funcția de membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții „CNI” Gheorghe Pasat. De asemenea, a fost revocat din funcție și Augustin Cătălin Iapă.
A fost, totodată, numită în funcția de membru al CA pentru un mandate de 1 an și 1 lună Orsolya-Maria Kover.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/doi-membri-ca-ai-companiei-nationale-de-investitii-revocati-a-fost-facuta-o-singura-noua-numire-748915.html

Începând cu 2 iunie, operatorul feroviar Rail Cargo Group anunță că a crescut frecvența serviciului TransFER între Curtici și Instanbul la două plecări săptămânale în ambele direcții.
“Această conexiune directă între România și Turcia creează o soluție logistică ideală pentru transportul continental” se arată într-un comunicat al Rail Cargo Group. Cu un orar fix și un timp de tranzit competitiv, de doar 72 de ore, serviciul TransFER creează o conexiune directă cu Halkali (Istanbul), un important hub internațional pentru transportul feroviar de marfă ce face legătura între Europa și Asia, respectiv între huburile economice din vestul Europei cu țările din sudul și sud-estul Europei.
https://www.intermodal-logistics.ro/transport-intermodal-creste-frecventa-serviciului-transfer-intre-curtici-istanbul

Transportul rutier greu va fi taxat în funcţie de kilometri parcurşi, începând probabil de la finalul anului 2023, ca parte a condiţiilor de reformă pentru aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a declarat, luni, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, la Digi24, informează Agerpres.
„E vorba de ceva destul de firesc în toată Europa: în ceea ce priveşte traficul greu, maşinile de peste 7,5 tone: camioane, tiruri, autocare şi aşa mai departe, în aproape toată Europa, dacă nu mă înşel în 23 din 27 de state membre, se taxează folosirea reţelelor de drumuri naţionale, de autostrăzi, nu pe timp, ca în România, unde cumpărăm o vignetă care e valabilă o zi, o săptămână, o lună, un an, ci pe distanţa parcursă. Chiar şi ţările de lângă noi – Bulgaria, Ungaria, Austria, folosesc deja acest sistem. E vorba ca şi noi să facem această trecere, pentru traficul greu”, a afirmat Cătălin Drulă.
Ministrul Transporturilor a explicat că acest nou sistem de taxare nu se va aplica maşinilor personale de mici dimensiuni.
„Pentru maşini mici rămâne acea vignetă, valabilă pe timp, sistemul de acum. Aşa e şi în Austria, pentru maşini mici se plăteşte vigneta austriacă, traficul greu plăteşte la distanţă parcursă. Sunt diverse metode şi sisteme. Unele implică un sistem montat la bordul camionului, altele sunt bazate pe camere care recunosc numerele de înmatriculare, fiecare ţară foloseşte un sistem diferit. E vorba de a ne alinia acestei tendinţe de taxare europeană, ceea ce permite o taxare mai corectă şi a utilizării, şi a poluării cauzate, permite să avem o competiţie mai echilibrată între traficul feroviar şi cel rutier”, a menţionat oficialul MTI.
Ministrul Transporturilor a susţinut că vor avea loc consultări ample cu companiile de transport, inclusiv în legătură cu nivelul noi taxe.
„(Transportatorii, n.r.) să se aştepte în primul rând că lucrurile astea nu se vor întâmpla peste noapte. Colegii de la Ministerul Fondurilor Europene au datele exacte, dar cred că este vorba de anul 2023, spre sfârşit, pentru introducerea acestui sistem. Vom avea o consultare cu industria. Din ce am tatonat personal, nu există o opoziţie, ba chiar unora le convine: când camionagii au vinieta cumpărată pe timp, sunt tentaţi să folosească cât mai mult acest timp, pentru că îl plăteşti oricum, iar pentru mulţi e mai avantajos acest sistem al taxării la distanţă. Vom avea consultări ample, inclusiv referitor la nivelul acestei taxe, dar aici a fost şi una din condiţii, PNRR-urile statelor membre sunt condiţionate de reforme, deci este un plan de recuperare după pandemie condiţionat de reforme, ori una dintre reforme a fost să taxăm mai corect pe cei care poluează, să avem un raport mai corect între feroviar, care e un mod de transport mai puţin poluant, şi rutier, şi până la urmă e o obligaţie pe care o avem ca stat membru – să introducem acest sistem de taxare”, a adăugat Cătălin Drulă.
https://www.bursa.ro/drula-introducerea-taxarii-pe-kilometru-pentru-transportul-rutier-greu-spre-sfarsitul-anului-2023-46824347

Compania de transport feroviar de mărfuri E-P Rail şi-a majorat anul trecut afacerile cu 10%, raportând venituri de 394 milioane lei în 2020, faţă de 357 milioane lei în 2019. Pentru anul acesta, reprezentanţii companiei se aşteaptă la venituri de 500 milioane lei, majorare aşteptată după proiecte de investiţii ce vor viza creşterea capacităţii de transport.
Compania are anul acesta un buget alocat investiţiilor de 50 milioane lei, iar cele mai importante proiecte de investiţii vizează achiziţionarea de locomotive şi vagoane. Astfel, compania are în plan achiziţionarea de locomotive tip LEMA de la producătorul Softronic Craiova, locomotive tip Smartron de la producătorul german Siemens, vagoane specializate pentru transportul de containere, vagoane specializate pentru transportul produselor petroliere.
Totodată, E-P Rail plănuieşte dezvoltarea şi implementarea de aplicaţii interne, cât şi echiparea tuturor vagoanelor din flotă cu dispozitive GPS.
Reprezentanţii companiei estimează pentru anul acesta creşterea volumului de transport de la 4 milioane tone la 4,5 mil. tone.
Compania, înfiinţată în 2013, este controlată de Radu Gabriel Gheorghiu, care are 67% din acţiuni, şi Express Group din Slovacia. E-P Rail deţine subfiliale în Slovacia, Slovenia, Ungaria, Austria şi Germania, potrivit datelor de pe site-ul companiei. În urmă cu trei ani Radu Gabriel Gheorghiu a fost implicat într-o tranzacţie pe piaţa de transport feroviar.
Astfel, Consiliul Concurenţei a autorizat la începutul anului 2018 preluarea firmei Central Railways din Slovacia de către Unicom Tranzit SA, Radu Gabriel Gheorghiu şi Smart Rail A.S.
Central Railways desfăşoară, în principal, activităţi de transport de mărfuri pe căile ferate din Slovacia şi Ungaria. Compania oferă, de asemenea, ca activităţi secundare, consultanţă în domeniul transportului feroviar, precum şi activitatea de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în ţările menţionate anterior.

Cine este E-P Group
► E-P Group cuprinde şase firme (două din România, una din Slovacia şi trei din Cipru), desfăşurând activităţi de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în România, Slovacia, Austria, Bulgaria, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Ungaria, Germania, precum şi în alte state europene. În România, E-P Group deţine companiile E-P Rail S.R.L. şi Delta Trans Internaţional S.R.L. Radu Gabriel Gheorghiu deţine, de asemenea, companiile Azura Holdings Limited, Avomar Limited şi Amerito Limited, toate înregistrate în Cipru, precum şi un procent de 50% din E-P Rail Slovakia S.R.O. şi indirect, prin intermediul Azura Holdings Limited, un procent de 33,4% din E-P Rail S.R.L.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/compania-transport-feroviar-marfuri-e-p-rail-afaceri-394-mil-lei-20124151