În conformitate cu prevederile art. 11(1) şi 11(2) din Ordonanţa Militară nr. 4/29.03.2020, Cabinetul Medico-Sanitar de Frontieră Port Constanţa a făcut cunoscute următoarele proceduri şi măsuri de prevenire a infectării cu COVID -19, odată cu intrarea navelor în port :

Toate navele, indiferent de zona de risc din care vin :
– au permisiunea de a acosta la dană, conform bifei primită pe MSW, la solicitarea agentului
– dupa acostarea navei la dană, echipajul va fi supus unui triaj epidemiologic si termometrizat;
– daca toţi membri de echipaj sunt afebrili si aparent sănătoşi în momentul controlului, se acordă Libera Practica;
– echipajul rămâne izolat la bord (nu primesc pass-uri);
– sunt permise operaţiuni de încărcare/descărcare;
– contactul direct dintre echipaj şi personalul de la tărm se va limita astfel încât un număr minim de persoane să interacţioneze cu cei de la bord si numai cu următoarele condiţii:
1.Persoanele de la bord să poarte măşti cu filtru, iar autorităţile portuare/operatorii să poarte echipament de protecţie alcătuit din mască cu filtru si mănuşi, combinezon sau halat, toate de unică folosinţă.
2. Pe cât posibil, interacţiunile să aibă loc pe punte, în aer liber si să nu dureze mai mult de 15 minute.
3. Să se respecte o distantă de conversaţie de minim 2 m.
4. Echipamentul de protecţie folosit la o navă nu se va folosi si la altă navă, in
caz contrar, existând pericolul de a vehicula si răspândi virusurile.
5. Echipamentul de protecţie se dezbracă înainte de urcarea în autovehicul, se colectează în saci galbeni şi se incinerează prin firma de colectare a deşeurilor cu care instituţiile respective au contract.
6. Se dezinfectează mâinile şi se spală cât mai des cu apă si săpun.

Pe perioada izolării, echipajele îsi monitorizează temperatura şi starea generala de sănătate şi comunică prin agent la CMSF Port orice modificare.

Interdicţiile se ridică după împlinirea celor 14 zile de la părăsirea zonei afectate.

Piloţii care se urcă la bord pentru a aduce în port navele din zone de risc, trebuie să poarte echipament de protecţie alcătuit din combinezon, mască cu filtru, mănusi, ochelari de protecţie, toate de unică folosinţă. Echipamentul de protecţie se va folosi şi în cazurile în care pilotul participă la mutarea navei dintr-o dană în alta, sau dintr-un port românesc în altul, dacă nu au trecut cele 14 zile de la ieşirea din zona de risc a navei respective.

Echipamentul utilizat se dezbracă după coborârea de pe navă.

Echipamentul utilizat se colectează după dezbrăcare în sac galben inscripţionat „pericol biologic”şi se predă firmei de colectare a deşeurilor cu care compania de pilotaj are contract, conform legislaţiei în vigoare.

Sub nicio formă, echipamentul de unică folosinţă nu se dezbracă şi nu se părăseşte pe navă.

Sub combinezonul de unică folosintă nu se pun obiecte de niciun fel care să provină de la navă, nici documente. Hainele de sub combinezon cu care pilotul ajunge la birou/ acasă se pot contamina, reprezentând un risc personal, pentru colegi si familie.

Nu se mănâncă la bordul navelor care vin din zonele de risc

https://portal.rna.ro/noutati/Lists/Posts/Post.aspx?ID=91

Cabinetul medico-sanitar de frontieră Port Constanţa ​a transmis proceduri şi măsuri de prevenire a infectării cu Covid-19. Potrivit acestora, toate navele, indiferent din zona de risc din care vin, pot acosta în port cu respectarea unor reguli stricte. Iată despre ce este vorba:

În conformitate cu prevederile art. 11(1) şi 11(2) din Ordonanţa Militară nr. 4/29.03.2020, Cabinetul Medico-Sanitar de Frontieră Port Constanţa a făcut cunoscute următoarele proceduri şi măsuri de prevenire a infectării cu COVID -19, odată cu intrarea navelor în port :

Toate navele, indiferent de zona de risc din care vin, au permisiunea de a acosta la dană, conform bifei primită pe MSW, la solicitarea agentului.

Dupa acostarea navei la dană, echipajul va fi supus unui triaj epidemiologic şi termometrizat. Daca toţi membri de echipaj sunt afebrili şi aparent sănătoşi în momentul controlului, se acordă Libera Practică. Echipajul rămâne izolat la bord (nu primesc pass-uri) dar sunt permise operaţiuni de încărcare/descărcare.

Contactul direct dintre echipaj şi personalul de la ţărm se va limita astfel încât un număr minim de persoane să interacţioneze cu cei de la bord si numai cu următoarele condiţii:

1.Persoanele de la bord să poarte măşti cu filtru, iar autorităţile portuare/operatorii să poarte echipament de protecţie alcătuit din mască cu filtru si mănuşi, combinezon sau halat, toate de unică folosinţă.

Pe cât posibil, interacţiunile să aibă loc pe punte, în aer liber si să nu dureze mai mult de 15 minute.

Să se respecte o distantă de conversaţie de minim 2 m.

Echipamentul de protecţie folosit la o navă nu se va folosi si la altă navă, în caz contrar, existând pericolul de a vehicula şi răspândi virusurile.

Echipamentul de protecţie se dezbracă înainte de urcarea în autovehicul, se colectează în saci galbeni şi se incinerează prin firma de colectare a deşeurilor cu care instituţiile respective au contract.

Se dezinfectează mâinile şi se spală cât mai des cu apă si săpun.

Pe perioada izolării, echipajele îsi monitorizează temperatura şi starea generală de sănătate şi comunică prin agent la CMSF Port orice modificare.Interdicţiile se ridică după împlinirea celor 14 zile de la părăsirea zonei afectate.

Piloţii care se urcă la bord pentru a aduce în port navele din zone de risc, trebuie să poarte echipament de protecţie alcătuit din combinezon, mască cu filtru, mănusi, ochelari de protecţie, toate de unică folosinţă. Echipamentul de protecţie se va folosi şi în cazurile în care pilotul participă la mutarea navei dintr-o dană în alta, sau dintr-un port românesc în altul, dacă nu au trecut cele 14 zile de la ieşirea din zona de risc a navei respective.

Echipamentul utilizat se dezbracă după coborârea de pe navă.

Echipamentul utilizat se colectează după dezbrăcare în sac galben inscripţionat “pericol biologic”şi se predă firmei de colectare a deşeurilor cu care compania de pilotaj are contract, conform legislaţiei în vigoare.

Sub nicio formă, echipamentul de unică folosinţă nu se dezbracă şi nu se părăseşte pe navă.

Sub combinezonul de unică folosintă nu se pun obiecte de niciun fel care să provină de la navă, nici documente. Hainele de sub combinezon cu care pilotul ajunge la birou/ acasă se pot contamina, reprezentând un risc personal, pentru colegi si familie.

Nu se mănâncă la bordul navelor care vin din zonele de risc.

Port Constanţa: Navele, indiferent din ce zonă vin, pot acosta la dană

Sindicatul Liber al Navigatorilor și Industria Transporturilor Maritime cer guvernului exceptarea marinarilor români de la aplicarea prevederilor din ordonanțele militare, după modelul Marii Britanii, care i-a desemnat pe navigatori ca ”lucrători cheie”, având în vedere că 90% din transporturile comerciale mondiale se efectuează pe cale maritimă.

Peste 80.000 de navigatori care muncesc pe nave comerciale în întreaga lume sunt repatriați de către armatori, în fiecare lună, efectuând schimburile de echipaje necesare. Din cauza pandemiei de coronavirus, multe schimburi de echipaje s-au blocat, estimându-se că la sfârșitul lunii aprilie numărul marinarilor din întreaga lume, care trebuie repatriați, va ajunge la 120.000, a declarat, pentru EVZ, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu.

El informează că, pe 30 martie 2020, în instructiunile COVID-19 adoptate, Marea Britanie a desemnat navigatorii ca „KEY WORKERS”(lucrători cheie), dupa ce sindicatul navigatorilor din această țară, Federația Internațională a Transportatorilor (ITF), Camera de Shipping din Marea Britanie și Camera Internatională de Shipping au cerut acest lucru.

Multe alte țări, sub presiunea sindicatelor, fac, la această oră, aceste demersuri.

În România, Sindicatul Liber al Navigatorilor și ITF România au făcut, la rândul lor, demersurile necesare pentru ca Guvernul Român, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul de Interne, să desemneze navigatorii ca „lucratori cheie” în industria transportului maritim.

”La demersurile Sindicatului Liber al Navigatorilor și ITF s-au alăturat Camera de Comerț și Industrie a României, Autoritatea Navală Română (ANR), agențiile de crewing cu care SLN are încheiate contracte colective de muncă, în general tot mediul maritim din țara noastră, a precizat Adrian Mihălcioiu.

Continuarea pe: https://evz.ro/marinarii-romani-lucratori-cheie-care-trebuie-exceptati-de-la-ordonantele-militare.html

Autoritatea Navală Română s-a alăturat din prima clipă eforturilor internaționale și naționale pentru deblocarea schimburilor de echipaje. Pe data de 2 aprilie 2020, instituția a supus atenției ministerelor Transporturilor, Afacerilor Interne, Afacerilor Externe și Sănătății următoarele teme:
– desemnarea navigatorilor și a personalului maritim de la bordul navelor, indiferent de cetățenie, atunci când se află pe teritoriul României, cu statut de „personal cheie” care oferă servicii esențiale;
– facilitarea ambarcării – debarcării navigatorilor și a personalului maritim de la bordul navelor aflate în porturile românești;
– recunoașterea documentelor oficiale de identificare ale navigatorilor, contractelor de ambarcare și a scrisorilor de garanție din partea armatorilor, necesare în vederea efectuării schimbului de echipaj;
– obligativitatea respectării de către persoanele care tranzitează teritoriul național, în vederea efectuării schimbului de echipaj, a protocoalelor și măsurilor impuse de către Ministerul Sănătății pentru prevenirea răspândirii și infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2;
– deplasarea personalului navigant către și de la nave să fie efectuată fără staționări pe parcursul traseului, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță impuse, pentru a limita contactul cu populația locală.

„Prin aceste măsuri sprijinim în special personalul navigant român ce se poate ambarca la bordul navelor din porturile românești, prin schimbul de echipaj cu navigatori de altă naționalitate.

Prin acțiunile noastre sperăm să reușim să convingem autoritățile statului să ia măsuri pe plan național pentru a putea asigura ambarcarea navigatorilor, mai ales în contextul în care unele dintre marile firme de shipping au escală în porturile românești, iar acestea folosesc personal navigant român. Pentru a avea o rezolvare cât mai rapidă a problemei existente pe plan mondial, nu ne rămâne decât să sperăm că marea majoritate a statelor vor da curs recomandării Organizației Maritime Internaționale”, se arată într-o postare publicată pe pagina de facebook a instituției. Mesajul se încheie cu promisiunea: „Noi cei de la ANR nu lăsăm pe nimeni în urmă!”

Cosmin Laurențiu Dumitrache, directorul general al Autorității Navale Române, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber” că, în următoarea perioadă, instituția va continua demersurile pe lângă ministerele Transporturilor, Afacerilor Interne, Afacerilor Externe și Sănătății. „Pentru rezolvarea crizei echipajelor este nevoie de coordonarea eforturilor la nivel european – afirmă șeful ANR. Guvernele statelor comunitare și Comisia Europeană trebuie să stabilească, împreună, proceduri speciale în vederea efectuării schimburilor de echipaje, pe care să le pună la dispoziția companiilor de navigație.”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-noi-cei-de-la-autoritatea-navala-romana-nu-lasam-pe-nimeni-in-urma-si-8221-400152?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Articolul „Împiedicăm schimburile de echipaje la nave, dar sprijinim migrația căpșunarilor”, publicat în ediția din 6 aprilie 2020 a cotidianului „Cuget Liber” a stârnit, cum era de așteptat, interesul cititorilor. Ieri la ora 12.00, înregistrase peste 5.100 de accesări, fapt ce demonstrează că articolul a atins o rană socială. Și cum să nu fie așa, când pe mările și oceanele lumii se află între 12.000 și 15.000 de navigatori români. Mulți dintre cei îmbarcați sunt nevoiți să rămână la nave, peste perioada de contract, pentru că nu pot fi repatriați din cauza restricțiilor de circulație impuse de statele lumii. Cam tot atâți navigatori români, care ar trebui să se prezinte la nave, sunt blocați în țară de aceleași restricții.

În comentariile pe marginea articolului, cititorii ne-au semnalat cum sunt tratați navigatorii și familiile lor de autoritățile române. Navigatorul Bogdan Blc., repatriat recent, relatează experiența prin care a trecut la sosirea în țară: „Statul român a făcut chiar mai mult pentru navigatorii români. În seara de 4 aprilie a aterizat pe Otopeni un grup de aproximativ o sută de navigatori adunați din mai multe colțuri ale lumii. Deși unii aveau și documente doveditoare că au stat izolați pe navă în ultimele 20 de zile, că au fost monitorizați de medici pe toată această durată și că nu au simptome de niciun fel, au fost trimiși direct în carantină, separați pe județe și urcați în autobuze. Eu unul am fost pus într-un autobuz cu aproximativ 40 de persoane, claie peste grămadă, dar respectând distanța minimă de 2 cm. Dacă am fi fost numai navigatori în drum spre carantină, ar fi fost ok până la urmă, dar aproximativ 10 persoane erau venite din Londra… Deși am apelat 112 în repetate rânduri, ni se închidea telefonul în nas. Deși le-am spus jandarmilor și polițiștilor că nu e legal să fim transportați așa fără respectarea distanței între noi, ei ne spuneau că au . Asta face statul român pentru navigatori!”

Nu doar navigatorii, ci și familiile lor au de suferit din cauza autorităților române. Aurash Cris, soția unui navigator, a postat următoarele: „Și eu am luat amendă că mi-am dus soțul la aeroport și nu aveam voie că nu era o urgență! Urgența o avea doar soțul, că el trebuia să ajungă la Otopeni. Și cu ce trebuia să ajungă? – citat tovarășul gradul! Adică să se expună la sute de contacte și nu în siguranța mașinii proprii! Ar fi multe de comentat… dar greșeala este că se lasă la aprecierea fiecăruia – după cum îl taie capul – (procedurile – n.n.) fiind interpretabile și ambigue.”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cum-sunt-tratati-navigatorii-si-familiile-lor-de-autoritatile-romane-400151?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Sindicatul Liber al Navigatorilor și Federația Internațională a Transportatorilor cere autorităților române implementarea de urgență a măsurilor stabilite de Organizația Maritimă Internațională. Sindicaliștii doresc o Ordonanță Militară prin care personalul navigant maritim să fie recunoscut drept „lucrător-cheie”, care oferă un serviciu esențial, dar și să fie scutiți de la restricțiile naționale de deplasare sau de circulație, pentru a facilita ȋmbarcarea sau repatrierea acestora.

Navigatorii să se poată deplasa cu mijloace sigure

„Acest lucru înseamnă ca navigatorii să se poată deplasa cu mijloace sigure (transport special doar pentru navigatori), de la aeroport la navă sau de la aeroport la domiciliu, fără a efectua carantina impusă persoanelor care vin din zone roșii, eventual cu izolare la domiciliu 14 zile pentru cei ce revin acasă din voiaj.”, a precizat Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor.

Totodată, este cerută testarea Covid-19 înainte de urcarea la navă sau înainte de a pleca din țară pentru navigatorii români care pleacă la schimb de echipaj. De asemenea, sindicaliștii vor acceptarea documentelor de identitate oficiale ale navigatorilor (registre de debarcare, certificate STCW, scrisori de îmbarcare) în scopul efectuării schimburilor de echipaj.

Dacă un navigator trebuie să coboare de la navă…

„Aceasta înseamnă că dacă un navigator care trebuie să coboare de la o navă dintr-un port românesc și îi lipsește un document sau este expirat, oricare din documentele enumerate mai sus pot fi socotite ca act de identificare a navigatorului respectiv și acceptat pentru repatriere.”, a mai adăugat Mihălcioiu.

https://www.replicaonline.ro/navigatorii-ar-putea-sa-fie-scutiti-de-la-restrictiile-nationale-de-deplasare-425863/

Acționarii din cadrul Societății Șantierul Naval 2 Mai SA sunt convocați în ședința Adunării Generale Ordonare a Acționarilor, care va avea loc în data de 28 aprilie 2020, la sediul societății.

Ordinea de zi a fost completată, conform solicitării Statului Român reprezentat prin Ministerul Economiei, cu următoarele puncte: revocarea prin vot secret a unui administrator provizoriu, alegerea prin vot secret a unui administrator provizoriu, stabilirea indemnizației brute fixe lunare, stabilirea duratei mandatului noului administrator provizoriu, împuternicirea reprezentantului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în AGA societății Șantierul Naval 2 Mai – SA Mangalia pentru semnarea contractului de mandat al noului administrator provizoriu.

Astfel, pentru ședința ordinară convocată pe 28 aprilie, de la ora 11:30, ordinea de zi va include și punctele amintite mai sus pe lângă: analizarea și aprobarea situațiilor financiare anuale întocmite pentru exercițiul financiar 2019, pe baza raportului administratorilor și raportului auditorului financiar, aprobarea repartizării pe destinații a profitului net realizat în anul 2019 și fixarea dividendului, prezentarea execuției bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar aferent anului 2019, pronunțarea asupra gestiunii administratorilor societății pentru activitatea desfășurată în exercițiul financiar aferent anului 2019.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ordinea-de-zi-a-sedintei-aga-a-santierului-naval-2-mai-sa-suplimentata-statul-roman-cere-revocarea-unui-administrator-716595.html

Prim-ministrul Ludovic Orban a vorbit la Digi24 despre pregătirile făcute de Guvern pentru a face față vârfului crizei epidemiologice. De asemenea, foarte important, premierul a vorbit și despre momentul în care economia României va reporni. „Sunt estimări”, spune Ludovic Orban, și precizează că Guvernul a pregătit deja mai mulți pași în această privință.

Ludovic Orban: Economia va reporni după ce trece epidemia, acest lucru este clar. Când va trece… sigur, sunt estimări pe care le-am făcut pe diferite scenarii, dar e clar până în momentul respectiv, noi trebuie să fim pregătiți cu câteva instrumente de susținere a relansării economice odată cu normalizarea.

Deja am început, la inițiativa președintelui României am constituit un comitet de lucru în plan economic, cu reprezentanți ai instituțiilor importante ai mediului de afaceri.

Am demarat o consultare pe scară largă cu companiile, pe domeniul de activitate. Deja am avut discuții cu companii automotive, cu transportatorii, cu sectorul agro-alimentar. Continuăm consultările pe fiecare domeniu de activitate, pentru a pune un diagnostic corect și a putea face previziuni corecte.

Am solicitat INS să ne pună la dispoziție date ca să avem o imagine mai corectă a modului în care economia a fost afectată de epidemie și în special situația pe diferite ramuri economice.

De asemenea, facem analize la nivel internațional privitor la evoluția economiilor. Se știe că România este puternic legată de Europa. Noi avem 80% din schimburile comerciale cu Uniunea Europeană și în mare parte economia României este dependentă de felul în care evoluează aceste economii.

Momentul în care vor reporni activitățile depinde de evoluția epidemiei. Cu cât restrângem răspândirea epidemiei, cu atât punctul de repornire va fi mai aproape.

În ceea ce privește repornirea, cu siguranță că, atunci când vom avea date certe, ușor, gradual, așa cum am și impus măsurile, în funcție de evoluții și de ceea ce am considerat măsuri necesare, la fel vom restrânge restricțiile.

Se va da drumul la sectorul HoReCa, cu siguranță, nu există niciun fel de dubiu. Aici, in cazul acesta, am prelungit voucherele de vacanță, astfel încât să menținem acest instrument, ca în momentul în care se redeschis hotelurile, cei care au vouchere de vacanță să poată să le folosească și să ajutăm turismul să repornească.

În ceea ce privește transportul de marfă, am încercat să-l menținem cât de funcțional posibil. Fără acest transport de marfă și sectoarele economice care își desfășoară activitatea acum, ar fi fost grav afectate.

Continuarea articolului la:
https://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/ludovic-orban-pregateste-repornirea-economiei-dupa-epidemie-sectoarele-vor-porni-treptat-identificam-si-noi-oportunitati-de-afaceri-1287137

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân“. Valoarea estimată a contractului este de 128.722 lei.

Operatorii economici interesaţi pot solicita clarificări prin formularea unei solicitări scrise până cel tărziu în data de 10.04.2020. Oferta, semnată şi ştampilată, va fi transmisă până pe data de 14.04.2020.

Obiectul contractului îl reprezintă serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, respectiv ansamblul de operaţiuni şi proceduri care au ca scop controlul populaţiei de câini fără stăpân. Acest serviciu constă în strângerea câinilor fără stăpân, pe baza reclamaţiilor telefonice sau scrise ale beneficiarului, prin responsabilul de zonă în care se impune intervenţia, cu un timp de răspuns care nu va depăşi 3 ore de la data comunicării. Oferta financiară se va prezenta în lei, conform cerinţelor caietului de sarcini, preţul rămânând ferm pe toată perioadă contractului. Obiectul contractului îl reprezinta serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, respectiv ansamblul de operaţiuni şi proceduri desfăşurate în sensul îndeplinirii cerinţelor caietului de sarcini, respectiv contractului. Ofertantul va prezenta o declaraţie pe proprie răspundere care va cuprinde: dotarea tehnică minimă necesară; personal propriu angajat specializat în acest domeniu; recepţia şi plata serviciilor se vor face conform facturii emise de prestator, în baza proceselor verbale de recepţie, avizate de responsabilii în a caror zonă a fost efectuată intervenţia, iar în procesul verbal de recepţie vor fi precizate clar cantităţile şi zonele de acţiune. Oferta declarată câştigatoare va fi oferta cu preţul cel mai scăzut, care îndeplineste cerinţele caietului de sarcini. Capturarea câinilor se a face de personalul angajal al firmei, care va respecta normele specifice de protecţie a muncii şi să fie instruit corespunzător. La capturarea câinilor nu se va aplica un tratament brutal, iar persoanele care capturează câinii fără stăpân vor fi vaccinate antirabic. Persoanele care capturează câinii vor purta echipament de protecţie adecvat, vor avea crose speciale şi/sau pistoale cu tranchilizant. Substanţele stupefiante şi psihotrope utilizate pentru imoblizarea câinilor trebuie să fie aprobate de organele sanitar-veterinare cu respectarea legislaţiei în vigoare. Transportarea câinilor la baza de ecarisaj se va face cu respectarea următoarelor condiţii: autospecialele de transport trebuie să ofere animatelor siguranţă, securitate şi protecţie împotriva intemperiilor şi aerisite adecvat, animalele capturate vor fi cazate în cuşti individuale fixate corespunzalor pentru a preveni deplasarea lot în timpul călătoriei şi ventilate corespunzator. La momentul capturării se va verificat existenţa şi numărul crotalei cainelui. Autovehiculele trebuie să fie curate şi vizibil inscrpţionate cu denumirea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpăn şi cu număr de telefon. Câinii fără stăpân vor fi cazaţi în baza de ecarisaj, pentru o perioadă de 14 zile lucrătoare.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-cauta-o-firma-de-ecarisaj-contract-de-peste-128-mii-de-lei-document-716398.html

A sosit în portul Constanța nava „Sea Partner”. Această vizită marchează deschiderea unei noi linii maritime ROPAX (transport camioane, automobile și pasageri), care va opera pe ruta Karasu (Turcia) – Constanța.

Nava va face escală săptămânal, în portul Constanța, în fiecare zi de joi, a anunțat Compania Națională Administrația Porturilor Maritime.

Pentru început, „Sea Partner” transportă 60 de unități, din care 5 autoutilitare noi cumpărate de administrații locale din România.

Linia de transport maritim poartă numele Sea Lines, agentul navei este LAM România, iar operarea navei este efectuată de Sea Container Services.
Serviciul ro-ro revine în portul Constanța după o întrerupere de aproape cinci ani și își propune scurtarea timpului de tranzit pentru mărfurile care circulă pe șosele între Turcia și Europa Centrală și de Est, iar pe de altă parte, oferirea unei alternative mai sigure și mai ieftine de transport decât transportul rutier, pentru toți șoferii care călătoresc între România și Turcia.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime consideră că acesta este doar primul pas în dezvoltarea transportului ro-ro în Marea Neagră și își propune ca, în cel mai scurt timp, portul Constanța să fie legat cu astfel de servicii regulate și cu alte porturi importante din zona Mării Negre.
Nava ro-ro „Sea Partner” a fost construită în 1978, are 21.162 tone registru brut și capacitatea de 8.408 tdw, lungime de 184,61 m și lățimea de 25,28.

Este înregistrată sub pavilion Panama.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-s-a-deschis-linia-regulata-de-transport-maritim-ro-ro-pe-ruta-karasu-turcia-constanta-399967

Industria transporturilor maritime este în alertă. Din cauza restricțiilor de circulație impuse de statele lumii afectate de pandemia de coronavirus, schimburile de echipaje se fac cu mare dificultate. Navigatorii aflați pe mările și oceanele lumii sunt condamnați să rămână la bordul navelor, iar cei de la uscat sunt „prizonieri” în propriile locuințe.

O serie de organizații și entități reprezentative din shipping-ul internațional au luat atitudine, cerând statelor lumii să îi trateze pe navigatori ca „lucrători cheie” și să asigure posibilitatea schimbului de echipaje, având în vedere rolul lor excepțional în funcționarea economiei mondiale. Printre acestea, se numără: International Chamber of Shipping și Federația Internațională a Transportatorilor (ITF), Mission to Seafarers și Synergy Group, The Baltic Exchange și Marshall Islands Registry.

Pe data de 30 martie 2020, printr-o circulară, Organizația Maritimă Internațională (IMO) le-a solicitat guvernelor lumii să mențină deschise lanțurile de transport și aprovizionare și să permită schimburile de echipaje. IMO solicită ca navigatorii profesioniști și personalul maritim, indiferent de cetățenia lor, să fie recunoscuți ca „lucrători-cheie”, care oferă un serviciu esențial.

Memoriul Sindicatului Liber al Navigatorilor

Pe data de 2 aprilie 2020, Sindicatul Liber al Navigatorilor a transmis un memoriu premierului României și miniștrilor Transporturilor, Afacerilor interne, Sănătății și Afacerilor externe, prin care solicită acordarea statutului de „lucrători cheie” pentru navigatori. În mesaj se arată: „Măsurile excepționale luate de mai toate țările lumii au dus la imposibilitatea efectuării schimburilor de echipaje la navele implicate în transportul maritim, care asigură fluxul de materiale medicale vitale, produse agricole necesare și alte bunuri și servicii peste granițe. Unul dintre obiectivele comune ale tuturor în aceste momente de criză este să se asigure disponibilitatea serviciilor de transport maritim către comerțul lumii, în beneficiul umanității. În acest context, trebuie să ne amintim și de sutele de mii de navigatori de pe nave. Ei sunt, fără să vrea, în prima linie a acestei calamități globale. Profesionalismul lor asigură ca bunurile de care avem nevoie toți să fie livrate în siguranță, cu un impact minim asupra mediului. Acești navigatori stau departe de case și familie. Sănătatea și bunăstarea lor sunt la fel de importante ca a oricui altcuiva.

Prin transportul maritim, se asigură aproximativ 90% din comerțul mondial, de aceea este vital ca guvernele să faciliteze continuarea operațiunilor de transport maritim și a porturilor aflate sub jurisdicția lor, pentru a permite transportul mărfurilor cu navele și astfel, lanțurile de aprovizionare să nu fie perturbate și să permită economiei globale și societății în ansamblu să funcționeze pe tot parcursul pandemiei”.

Când părăsesc navele, marinarii sunt sănătoși din toate punctele de vedere, fiind testați profesional și, de aceea, nu necesită perioade de carantinare instituționalizată, afirmă SLN. În schimb, cei ce urmează să se îmbarce trebuie să fie sănătoși, să fie testați cu rezultat negativ Covid-19 la plecarea din țară și la sosirea la nave.

Sindicatul le cere guvernaților români să dea curs recomandărilor Organizației Maritime Internaționale și să le acorde navigatorilor profesioniști și personalului maritim, indiferent de cetățenie:

– statul de „lucrători cheie” care oferă servicii esențiale;

– toate scutirile necesare și adecvate de la restricțiile naționale de deplasare sau de circulație, pentru a facilita îmbarcarea sau repatrierea acestora;

– recunoașterea actelor de identitate, a certificatelor de competență, cursurilor STCW conforme sau contractele de muncă ca fiind documente suficiente pentru realizarea schimburilor fără alte documente suplimentare;

– aprobarea unor protocoale rapide de consultare – diagnosticare adecvate pentru schimbul de echipaj;

– furnizarea informaților către nave și echipaje cu privire la măsurile de protecție de bază împotriva Covid-19 pe baza avizelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Răspunsul guvernaților români

Cum a răspuns Guvernul României la solicitările Organizației Maritime Internaționale și ale Sindicatului Liber al Navigatorilor? În această privință ne lămurește chiar Ordonanța militară nr. 7, adoptată în seara zilei de 4 aprilie 2020. Actul normativ a suspendat legăturile aeriene cu un număr și mai mare de state decât au făcut-o ordonanțele militare precedente și, totodată, a suspendat transportul rutier internațional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale și servicii ocazionale în trafic internațional. Drept urmare, schimbul de echipaje a devenit imposibil.

Dar, dacă guvernanții români nu dau doi bani pe transportul maritim și pe navigatori, în schimb nu mai pot de grija fermierilor din Spania, Italia, Franța, Germania ori Anglia, care, din cauza pandemiei, au rămas fără forța de muncă sezonieră, ieftină. Pentru a le veni în ajutor, articolul 10 (1) din Ordonanța militară nr. 7 stipulează: „Sunt permise zborurile efectuate de toți operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de destinație”.

Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, nu și-a pierdut încrederea că problema schimbului de echipaje va fi rezolvată. El a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”: „Sper ca, în următoarele zile, autoritățile să analizeze cu mare atenție solicitările noastre și să le dea curs”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-impiedicam-schimburile-de-echipaje-la-nave-dar-sprijinim-migratia-capsunarilor-400069?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) cere Guvernului României ca marinarii să fie desemnaţi „lucrători cheie” în industria transportului maritim.
Pe 30 Martie 2020, în instrucţiunile COVID-19 adoptate, Marea Britanie a desemnat navigatorii ca „Lucrători cheie” după ce sindicatul navigatorilor din această ţară, ITF, Camera de Shipping din Marea Britanie şi Camera Internaţională de Shipping au cerut acest lucru. Multe alte ţări, sub presiunea sindicatelor, fac aceste demersuri, spun cei de la SLN.

Sindicatul Liber al Navigatorilor şi ITF România au cerut Guvernului României, Comitetului Naţional pentru Situaţtii de Urgenţă, Ministerul de Interne, să desemneze navigatorii ca „Lucrători cheie” în industria transportului maritim. „Navigatorii (ca şi personalul navigant aerian) trebuie si fie recunoscuţi ca lucrători cheie în sectorul transporturilor maritime, ei fiind în prima linie în lupta împotriva COVID-19 prin menţinerea economiei mondiale şi lanţului de aprovizionare, aşa cum cadrele medicale sunt în prima linie pentru menţinerea sectorului de sănătate global.

Navigatorii care merg la nave precum şi cei care ȋşi ȋncheie contractul şi pǎrǎsesc navele sunt sǎnǎtoşi din toate punctele de vedere, testaţi profesional şi nu necesitǎ perioade de carantinare instituţionalizate ci maxim o izolare la domiciliu dupǎ ce acestia revin acasǎ. La fel, cei care pleacǎ pe nave trebuie sǎ fie sǎnǎtoşi, sǎ fie testaţi cu rezultat negativ COVID-19 la plecarea din ţarǎ şi la imbarcarea pe nava. Numai aşa se poate asigura menţinerea navelor ȋn operaţiuni economice vitale şi ȋn menţinerea lanţului de aprovizionare la nivel global”, spun reprezentanţii Sindicatului Liber al navigatorilor.

Navigatorii sosesc de pe navele lor, spun sindicaliştii, din medii izolate şi departe de panemia COVID-19, sunt dotati de armatori cu echipamente de prevenţie pe timpul deplasarii către casă şi riscă să se îmbolnavească cu COVID-19 dacă sunt carantinaţi instituţional în România alături de alte persoane care vin din ţări cu epidemii de coronavirus.

Sindicatul LIber al Navigatorilor susţine aplicarea în România a cerinţelor IMO astfel:
-desemnarea navigatorilor profesionişti şi personal maritim indiferent de cetăţenie când sunt în jurisdicţia României că „lucrători-cheie” care oferă un serviciu esenţial
-acordarea navigatorilor profesionişti şi personalului maritim toate scutirile necesare şi adecvate de la restricţiile naţionale de deplasare sau de circulaţie, pentru a facilita ȋmbarcarea sau repatrierea acestora
-recunoaşterea actelor de identitate, certificate de competenţă, cursurilor STCW conforme sau contractele de munca că fiind documente suficiente pentru realizarea schimburilor fără alte documente suplimentare
-aprobarea unor protocoale rapide de consultare/diagnosticare adecvate pentru schimbul de echipaj
– furnizarea informaţilor către nave şi echipaje cu privire la măsurile de protecţie de bază împotriva COVID-19 pe baza avizelor OMS.

https://adevarul.ro/locale/constanta/navigatorii-cer-primeasca-statutul-lucratori-cheie-mentin-economia-mondiala-lantul-aprovizionare-1_5e882fa95163ec42716dbbda/index.html

Franţa, Germania, Italia şi Spania au solicitat Comisiei Europene ajutor pentru transportul feroviar de marfă, grav afectat de criza generată de pandemia de coronavirus.

“Împreună cu omologii mei german, italian şi spaniol, cer Comisiei Europene să îşi dubleze eforturile pentru: garantarea continuităţii fluxului de mărfuri, protejarea companiilor noastre, în special în sectorul aviaţiei (şi) mobilizarea finanţărilor europene pentru operatorii transportului feroviar de marfă”, a scris vineri pe Twitter ministrul francez al Transporturilor, Jean-Baptiste Djebbari.

“Franţa, Germania, Italia şi Spania cer să fie luate rapid măsuri ferme”, au cerut pe 2 aprilie, într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Transporturi Adina Vălean, miniştrii de resort ai celor patru state membre Jean-Baptiste Djebbari (Franţa), Andreas Scheuer (Germania), Paula De Micheli (Italia) şi José Luis Alabos (Spania). “Solicităm punerea în aplicare a unor instrumente eficiente pentru a gestiona dificultăţile actuale în scopul restabilirii unei conectivităţi stabile cât mai curând posibil”, se arată în scrisoarea citată de Agerpres.

În opinia iniţiatorilor acestui demers, este vorba de “asigurarea continuităţii transportului de mărfuri către şi în UE”, o continuitate considerată “esenţială pentru asigurarea livrării de mărfuri, în special a produselor alimentare şi medicale”. Cele patru state europene cer control sanitar nediscriminatoriu la frontieră, ajustarea timpului de condus al şoferilor fără ca aceştia să fie puşi în pericol, “protecţie sanitară adecvată” pentru şoferi şi înfiinţarea unui grup operativ responsabil cu monitorizarea situaţiei.

De asemenea, criza impune suspendarea sau revizuirea unei părţi din reglementările europene, cum ar fi prelungirea temporară a perioadei de valabilitate a anumitor autorizaţii sau amânarea adoptării unor măsuri obligatorii, consideră oficialii celor patru state.

Se cere ajutor pentru transportul feroviar de marfă. Companiile au avut mult de suferit
Companiile din domeniul transporturilor, “indiferent de dimensiune, inclusiv aeroporturile şi furnizorii de servicii de navigaţie aeriană”, ar trebui să poată beneficia, de asemenea, de ajutoare de stat cu caracter excepţional, având în vedere scăderea dramatică a activităţii lor. Pe termen lung, Franţa, Germania, Italia şi Spania solicită Comisiei să “protejeze infrastructurile şi operatorii vitali” printr-o nouă “politică industrială a transporturilor” şi un control întărit al investiţiilor străine ne-europene.

Cele patru ţări consideră, de asemenea, că sectorul va avea nevoie de mulţi bani pentru a face faţă şocului financiar suferit de companiile de transport. Miniştrii menţionează în special companiile de transport rutier şi feroviar de marfă şi transporturile fluviale şi maritime, precum şi administratorii de infrastructură. Această iniţiativă îşi propune, de asemenea, “să ia în considerare situaţia post-coronavirus şi acţiunile pe care va trebui să le luăm împreună”, a comentat Djebbari vineri pentru France Info.

“Între momentul prezent şi revenirea la normal, este strategia ieşirii din izolare”, o “operaţiune complexă”, “pentru care păstrez legătura aproape zilnic” cu miniştrii ţărilor cu care Franţa are frontiere pentru a “coordona şi armoniza” măsurile şi pentru a dezvolta”diferite scenarii”, a explicat Jean-Baptiste Djebbari.

Patru țări din UE îi cer Adinei Vălean ajutor pentru transportul feroviar de marfă

Institutul Național de Statistică a prezentat datele provizorii privind producția vegetală la principalele culturi în anul 2019. Comparativ cu anul 2018, suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a crescut cu 3,3%, în timp ce producția a scăzut cu 6,5%. Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2019 reprezintă 47,9% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 38,8%. Producția de porumb boabe s-a redus cu 9,2%.

În cazul leguminoaselor pentru boabe, producția a crescut cu 27,7%, iar la plantele uleioase, producția a scăzut cu 9,0%, deși suprafața cultivată a crescut (+3,4%). Creșteri ale producției s-au înregistrat la floarea soarelui (+12,6%), iar scăderi, la rapiță (-47,1%) și soia boabe (-20,6%).
Suprafața cultivată cu cartofi a crescut cu 0,6%, dar producția a scăzut cu 10,2%, față de anul precedent. Producția de legume a scăzut cu 7,9%, ca urmare a scăderii suprafeței cultivate și a randamentului la hectar.

În anul 2019, producția de struguri a scăzut cu 15,0%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-15,5%), față de anul precedent, iar producția de fructe din livezi a scăzut cu 10,7%.

În anul 2019, comparativ cu unele state membre ale Uniunii Europene, România s-a situat pe primul loc la porumb boabe și la floarea soarelui, atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată. La grâu, a ocupat locul patru, ca suprafață cultivată și producție, după Franța, Germania și Polonia, iar la cartofi, s-a situat pe locul patru la suprafața cultivată, după Polonia, Germania, Franța și pe locul șapte la producția realizată, după Germania, Franța, Polonia, Olanda, Regatul Unit și Belgia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-recoltele-de-porumb-si-floarea-soarelui-au-plasat-romania-in-fruntea-clasamentelor-ue-400071?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie