Rusia, primul exportator mondial de grâu, îşi va suspenda exporturile de mai multe varietăţi de cereale (grâu, secară, orz şi porumb) până la 1 iulie, a anunţat duminică Ministerul rus al Agriculturii, citat agerpres.ro.

Ţara decisese la începutul lunii aprilie să-şi limiteze exporturile de cereale la şapte milioane de tone până la 30 iunie, atrăgându-şi criticile organizaţiilor multilaterale, precum FAO, OMC şi OMS, care se tem că aceste restricţii în vreme de pandemie vor crea penurii alimentare.

Dar duminică, aceste cote fuseseră „epuizate în întregime”, a precizat ministerul într-un comunicat.
Astfel, exporturile de cereale „vor fi suspendate până la 1 iulie 2020”, subliniază acesta.

Rusia este primul exportator mondial de grâu şi unul dintre principalii producători şi exportatori de cereale din lume.
Guvernul rus anunţase la jumătatea lunii martie că intenţionează să instituie restricţii în exporturi la anumite produse alimentare din cauza pandemiei de COVID-19 cu scopul de a asigura stabilitatea pieţei naţionale.

Această decizie riscă să facă să crească şi mai mult preţurile, deja ridicate: vineri pe Euronext, tona de grâu tindea să fie tranzacţionată cu 199 de euro la scadenţa lunii mai, iar tona de porumb, la cea din iunie, de 165, 75 euro.

https://www.cugetliber.ro/stiri-social-primul-exportator-mondial-de-grau-isi-va-suspenda-exporturile-pana-la-1-iulie-401459

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează o licitație pentru achiziția serviciului de proiectare și execuție lucrări RK la pasarela pietoni de la Poarta 2.

Valoarea finală a achiziției este de 6.313.111 lei, iar termenul limită pentru depunera de oferte este 25 mai 2020. Pasarela pietoni Poarta 2 este amplasată în incinta portului și traversează căile ferate portuare și drumul perimetral port. A fost dat în exploatare în anul 1965 și în 1995 a fost reabilitată. Este realizată din beton arat și are o lungime de 172 de metri. Structura este realizată din două arce: arcul mare – cu deschidere de 50 metri, dublu articulat, orientat spre strada Traian și arcul mic – cu deschidere de 36,5 m, dublu încastrat, orientat spre Poarta 3.
Accesul pe pasarela dinspre strada Traian se face prin intermediul scărilor și aleilor executate pe versant. Concluzia expertizez este că defectele apărute în structură sunt datorate în principal scurgerii defectuoase a apei de pe pasarelă, atât prin lipsa unui sistem de scurgere, cât și realizarea unui sistem de rosturi de dilatație care nu a funcționat corespunzător.

Responsabili licitație
Pentru ca declarația să fie emisă în cunoștință de cauză, entitatea contractantă nominalizează persoanele ce dețin funcții de decizie în cadrul entității contractante precum și persoane din cadrul entității contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire: Consiliul de Administrație: Murgeanu Gabriela, Șerban Daniela, Batrîncă Ghiorghe; Burlacu Mircea, Naftali Adrian Daniel, Petrașcu Elena, Chirila Constantin, Costel Stanca – Director general, Florin Goidea – Director general adjunct, Daniela Șerban- Director economic, Florin Chirilă – Director Tehnic, Teodor Patrichi – Director exploatare, Ciprian Hanganu -Director Coordonator, Alexandru Mădălin Crăciun – Director Comercial, Otilia Ifimov – șef Departament Achiziții Publice, Pepi Tanase Iulian – șef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – șef Sucursală Energetică Port Constanța, Daniel Niculescu – șef Sucursală de Servicii Port Constanța, Banias Emil Sorin – șef Sucursală Nave Tehnice Port Constanța, Moldoveanu Antoniela – Inginer, Bola Laura Valentina- Inginer, Liviu Adrian Stoean – șef Serviciu Tehnic, Constantin Brandi – șef Serviciu Patrimoniu, Gamalan Adina – șef Birou Control Financiar Preventiv, Erna Silvia Brăileanu – Responsabil Achiziție din cadrul Departamentului Achiziții Publice.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/proiect-al-administratiei-porturilor-maritime-constanta-pasarela-pietonala-de-la-poarta-2-reabilitata-document-717994.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract aferent achiziției de RK la TDJ 8/8A din stația Constanța Port Terminal Ferry-Boat (proiectare și execuție).

Pe 15 aprilie a fost atribuit contractul, iar necesitatea execuției lucrării se impune ca urmare a faptului că piesele metalice ale aparatului de cale sunt uzate, iar traversele din lemn speciale sunt necorespunzătoare. Aceste fapte nu mai permit o circulație în condiții de siguranță a trenurilor peste aparatul de cale. Pentru înlăturarea acestor deficiențe se impune înlocuirea TDJ 8/8A cu un aparat de cale nou tip 49, raza 190, tangenta 1/9, ace flexibile, prindere K montat pe traverse speciale noi. Neefectuarea acestei lucrări va duce la o înrăutățire a circulației trenurilor de marfă către Mol II Sud și Dana 131 în sensul ca se vor introduce restricții de viteză pe aparatul de cale sau chiar închiderea circulației trenurilor pe respectivul aparat de cale.
632.999,79 este valoarea finală a achiziției, firma câștigătoare fiind Euro Construct SA.
Euro Construct SA, în datele Registrului Comerţului Firma a luat fiinţă în anul 2002 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200.000 de lei, integral vărsat, este compus din 10.000 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 20 de lei. Euro Construct SA este controlată de Constantin Străinu , cu 5,69% din capitalul social, Gheorghe Şerbănescu – 1,01% din capitalul social, Niculina Bolchiş, cu 1,01% din capitalul social, Ovidiu Mugurel Cherţ, cu 5,04% din capitalul social, şi Vlad Tudor, cu 87,25% din capitalul social. Persoane împuternicite ale firmei, care se ocupă de lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane, sunt Nicoleta Papuc şi Vlad Tudor.

În anul fiscal 2015, firma a avut 131 de salariaţi, o cifră de afaceri de 11.771.055 de lei şi un profit de 597.758 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma a avut 121 de salariaţi, cifră de afaceri de 9.875.842 de lei şi profit de 724.105 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 253 de salariaţi, cifră de afaceri de 16.660.110 lei şi profit de 1.806.526 de lei.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de atribuire a contractului de pe licitatiapublica.ro.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-va-repara-liniile-de-cale-ferata-pentru-imbunatatirea-transportului-feroviar-in-port-document-717910.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a semnat cu societatea Getica 95 Com SRL din Râmnicu-Sărat, judeţul Buzău. Firma va furniza energie electrică pentru consumul propriu și refurnizare la consumatorii din porturile Constanța și Midia. Aribuirea s-a făcut prin negociere directă fără publicare prealabilă a unui anunţ. Valoarea contractului atribuit este de 27.243.680 lei.

Responsabili de atribuirea contractului Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante, precum şi persoanele din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire, sunt: Adina Iuliana Baz – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Maria Mergiu – director Economic, Hanganu Ciprian – director Coordonator, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Daniel Niculescu – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer; Gămălan Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Albu Cristian – responsabil Achiziţie din cadrul Departamentului Achiziţii Publice, Iliescu Cristian – şef Birou PSI-SU, dar şi membrii Consiliului de Administraşie: Şerban Daniela, Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Petraşcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Bogdan Pascu.

Date despre Getica 95 Com SRL Potrivit Registrului Comerţului, societatea a luat fiinţă în anul 1995. Sediul social este în municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău. Capitalul social subscris, de 20.000 lei, integral vărsat, este compus din 2.000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Tudose M. Săndel-Viorel este asociat unic şi administrator al firmei, care se ocupă de comercializarea energiei electrice. În anul fiscal 2016, firma cu 9 salariaţi a raportat un profit de 459.173 de lei şi o cifră de afaceri de 140.511.543 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 11 salariaţi, profit de 11.061.782 de lei şi o cifră de afaceri de 314.276.128 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/porturile-constanta-si-midia-alimentate-cu-energie-electica-de-getica-95-com-srl-din-ramnicu-sarat-document-717908.html

Pe fondul pandemiei şi creşterii rapide a consumului într-o perioadă în care populaţia şi-a făcut provizii, depozitele au permis aprovizionarea rapidă a reţelelor de magazine. În plus, pe măsură ce comerţul online a explodat, au apărut noi provocări.

Marile companii de logistică au implementat o serie de măsuri pentru a-şi proteja angajaţii şi pentru a nu pune în pericol activitatea din depozite – activitate care la rândul ei ar fi afectat atât unităţi de producţie, cât şi magazine.

„Am implementat toate măsurile necesare pentru a proteja sănătatea angajaţilor noştri. Am implementat munca de acasă acolo unde a fost posibil, iar pentru depozite am mărit frecvenţa operaţiunilor de curăţenie şi dezinfectare, pe măsură ce urmăm indicaţiile autorităţilor“, explică Albin Budinsky, CEO-ul DB Schenker România.

De asemenea, şi la P3, al treilea cel mai mare proprietar de spaţii logistice, s-au implementat noi măsuri de siguranţă

„În această perioadă, prioritatea principală a P3 este sănătatea şi siguranţa angajaţilor. În acest context, am implementat cu stricteţe măsurile de distanţare socială şi telemuncă şi am permis doar deplasările necesare. Buna funcţionare a depozitelor existente rămâne prioritară pentru echipa noastră şi, alături de compania care asigură mentenanţa tehnică, am dezvoltat şi implementat un plan dedicat exclusiv parcului P3 Bucharest A1. Astfel, ne-am asigurat că activitatea în cadrul parcului va continua să se desfăşoare în parametri normali, urmărind, în acelaşi timp, respectarea măsurilor de protecţie şi o expunere minimă a personalului implicat“, a spus Sînziana Pardhan, country head al dezvoltatorului de spaţii logistice şi industriale P3 România.

În primul trimestru al acestui an gradul de neocupare pe piaţa industrială locală a ajuns la 6,9%, potrivit datelor companiei de consultanţă CBRE, valoarea fiind uşor sub cea din primul trimestru din 2019. De asemenea, şi în Bucureşti valoarea a scăzut până la 8,3% în T1 2020.

Continuarea la: https://www.zfcorporate.ro/zf-ro/supliment-logistica/sub-semnul-pandemiei-logistica-a-devenit-un-serviciu-de-siguranta-19099944

DB Schenker România îşi propune ca în 2020 să menţină nivelul de business comparativ cu cel din 2019.

DB Schenker, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, a finalizat anul 2019 cu afaceri în creştere cu 2% faţă de anul anterior, ritmul de creştere încetinind uşor, după ce anul 2018 businessul creştea cu 6% faţă de 2017, potrivit oficialilor companiei şi calculelor ZF.

„În 2019 compania a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 612,5 milioane de lei, iar targetul pentru 2020 este de a menţine aceeaşi valoare, însă directorul companiei a subliniat că va fi extrem de dificil de realizat acest lucru, având în vedere circumstanţele“, a spus Albin Budinsky, CEO al DB Schenker România.

Anul 2020 reprezintă unul cu circumstanţe extraordinare, pe fondul pandemiei care a adus într-un timp de numai câteva săptămâni o recesiune. „Într-adevăr, avem de-a face cu timpuri pline de provocări. Multe companii au oprit producţia, în special cele din industria auto. Ne confruntăm cu o lipsă a volumelor şi cu siguranţă situaţia va continua şi în perioada următoare, chiar şi după ce economia se va redeschide“, a explicat Albin Budinsky. În acest context începând cu sfârşitul lunii martie toate uzinele auto din Europa şi-au închis porţile, la fel ca şi cei mai mulţi producători de componente. De partea cealaltă, după data de 21 aprilie constructorii au reluat treptat producţia, însă acum principala problemă o reprezintă piaţa auto, care la nivel de martie a scăzut cu peste 50% la nivel european.

DB Schenker spune că se concentrează acum pe păstrarea calităţii serviciilor existente. „Trebuie să subliniem faptul că DB Schenker oferă întreaga gamă de servicii logistice şi de transport – transport rutier – grupaje sau încărcături complete, transport aerian, maritim, ferovial, logistică – managementul lanţului de aprovizionare, târguri şi expoziţii, operaţiuni portuare, brokeraj pentru vamă.

Compania acoperă toate industriile şi sectoarele de business. Dintre toate însă, industria auto este foarte puternic prezentă în companie, iar directorul DB Schenker România a subliniat că se vor concentra inclusiv pe atragerea de noi clienţi, însă cu siguranţă vor face tot posibilul pentru a întări parteneriatele şi afacerile existente.

„Toate domeniile de afaceri sunt afectate de această criză, însă transportul internaţional este cu precădere afectat. Suntem mândri să spunem că în ciuda situaţiei dificile, toate diviziile europene ale DB Schenker încă lucrează la capacitate maximă, cu toate măsurile de precauţie adoptate de către angajaţi“, a spus Albin Budinsky. În plus, dincolo de sectorul automotive, compania are inclusiv personal calificat pentru transportul de produse medicale.

În ciuda crizei, pe fondul pandemiei de COVID-19, există şi oportunităţi de afaceri precum noi rute care pot fi deschise.

„Există oportunităţi în orice criză. Şi noi am căutat să ne adaptăm modelul de business în conformitate cu situaţia din piaţă. Avem cerere mai mare pe transport aerian, în special pentru echipamente medicale“, a explicat directorul DB Schenker România.

Dar măsurile adoptate de Executiv pentru transportatori sunt bune? „În opinia mea, Guvernul României a încercat să ajute şi să susţină industria transporturilor de mărfuri, iar în comparaţie cu alte ţări, nu o ducem rău în acest moment“, a explicat Albin Budinsky.

https://www.zfcorporate.ro/zf-ro/supliment-logistica/albin-budinsky-db-schenker-orice-criza-vine-si-cu-oportunitati-19099955

Comisia Europeană a publicat astăzi raportul final de audit privind exportul cu animale vii din portul Midia, România. Raportul avertizează că vapoarele autorizate în România expun animalele la riscuri deosebite pe durata călătoriei spre ţări terţe.

Auditul a avut loc în perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2019, pentru a evalua adecvarea şi eficacitatea măsurilor în vigoare pentru a preveni transportarea animalelor într-un mod care poate provoca vătămare sau suferinţe nejustificate în timpul transportului pe mare către ţări din afara UE.
Potrivit raportului, peste 50% dintre vapoarele de export care operează în UE sunt autorizate de România. Cu toate acestea, sistemul de inspecţie a vapoarelor de export nu este capabil să reducă riscurile pentru animale din cauza condiţiilor precare ale navelor. Raportul avertizează că vapoarele autorizate în România expun animalele la riscuri deosebite pe durata călătoriei spre ţări terţe.

Raportul concluzionează că autoritatea competentă centrală, respectiv Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) nu a furnizat suficiente informaţii, instrucţiuni sau acces unui personal calificat corespunzător pentru a sprijini medicii veterinari oficiali în verificarea cerinţelor tehnice, cum ar fi ventilaţia pe fiecare punte a unei nave pentru animale şi echipamentele utilizate pentru sisteme de aprovizionare cu apă şi drenare. În consecinţă, sistemul de inspecţie a navelor nu contribuie semnificativ la scăderea riscurilor pentru bunăstarea animalelor, din cauza condiţiilor structurale ale navelor.

„Din raport reise că ANSVSA nu a pus informaţii, instrucţiuni şi personal calificat la dispoziţia veterinarilor pentru a inspecţia tehnică a vapoarelor la echipamentele de ventilaţie, adăpare, drenaj şi echipamente alternative. Practic, toate vechiturile au venit în România să se autorizeze ca să poată încărca animale din întreaga UE, expunând animalele la riscuri extreme inevitabile”, a spus Gabriel Paun, directorul UE al Animals International.

Raportul mai arată că există, de asemenea, o lipsă generală de înregistrări în sistemul de controale pentru a asigura bunăstarea animalelor în timpul transportului pe mare către ţări din afara UE. Nu există dovezi privind verificări care să confirme că animalele sunt apte să continue călătoria sau privind adecvarea sistemelor de drenaj ale navelor. În plus, nu există dovezi documentare care să justifice adecvarea celorlalte sisteme de la bord ale navelor.

Potrivit raportului, ANSVSA nu ţine jurnale de călătorie pentru monitorizarea bunăstării animalelor şi nu a putut face dovada că animalele sunt verificate înainte de a fi urcate pe vaport daca mai sunt apte pentru a continua călătoria.

„Dacă nu au murit în camioane în drumul spre port, atunci animalele sunt bătute şi forţate să urce pe vapoare chiar dacă nu sunt apte pentru continuarea transportului. Am văzut asta de multe ori în port, iar în privinţa animalelor moarte la bordul vapoarelor nu se poate afla adevărul niciodată cu sistemul actual de monitiorizar”, a adăugat Păun, care a fost vara trecută în Golful Persic pentru a observa starea animalelor exportate cu nava Al Suwaikh inspectată „superficial, susţine el, de însuşi preşedintele ANSVSA şi pe care Comisia Europeană ceruse să nu i se permită încărcarea cu 70.000 de oi din cauza temperaturii şi umidităţii extreme.

„Am văzut în Kuwait şi Qatar sute de animale din România moarte sau muribunde din cauza călătoriei cu nava Al Shuwaikh, venită prima oară în UE vara trecută în iulie. Este o navă uriaşă, ca un titanic pentru animale şi care fusese interzisă în Australia, dar pe care ANSVSA a autorizat-o fără a clipi”, afirmă Păun.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/comisia-europeana-romania-sursa-dezastre-maritime-exportul-animale-vii-1_5ea6c9a95163ec42712d7464/index.html

Dacă n-ai vedea ici-colo silueta zveltă a unei macarale executând piruete și înclinându-se grațioasă în fața navei trase la cheu, ai spune că portul Constanța a intrat în vacanță. Mulțimea docherilor și mecanizatorilor de pe platformele de lucru parcă a intrat în pământ. Te întrebi: cine încarcă și descarcă navele aflate în danele de operare, dacă oamenii au dispărut?

Oare restricțiile impuse de pandemia Covid-19 i-a făcut invizibili?

Nu doar lucrătorii nu se mai văd, dar și navele au cam început să dispară din trafic, semn că pandemia a afectat comerțul internațional. Înainte de declanșarea crizei, în danele de operare erau zilnic 35 – 40 de nave. Luni, 27 aprilie 2020, în portul Constanța se aflau la încărcare – descărcare doar 24 de nave, iar în zona Midia, o navă.

Din cele 530.593 de tone de mărfuri manipulate, cerealele (grâu, porumb și floarea soarelui) reprezentau 60,68%. Urmau: hidrocarburile (benzină și motorină) – 11,31%, cărbunele energetic – 8,04%, produsele chimice (uree și fosfat) – 6,63%, materialul lemnos (cherestea și plăci MDF) – 4,90%, mărfurile containerizate – 2,47% și fierul vechi – 2,32%. În rada portului așteptau să intre la operare opt nave, din care trei nave urmează să încarce cereale (porumb și orz).

S-a redus și numărul navelor care și-au anunțat sosirea în portul Constanța. Dacă înainte de declanșarea pandemiei erau avizate, cu două săptămâni înainte, escalele a 70 – 90 de nave, ieri, numărul lor a coborât la 49 de nave, din care 25 de nave sunt portcontainere.

Este limpede faptul că industria portuară va trece, la fel ca întreaga economie mondială, printr-o perioadă dificilă, că veniturile tuturor agenților economici portuari vor fi afectate.

Situație dramatică în agricultură

Având în vedere faptul că cerealele și semințele uleioase reprezintă circa 60% din traficul de mărfuri, chiar și după ridicarea restricțiilor și relansarea economiei mondiale, portul Constanța va avea de suferit ca urmare a situației dramatice din agricultură.

Culturile de păioase din Moldova și Dobrogea sunt grav afectate de secetă. 2,9 milioane de hectare cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică și rapiță sunt compromise. Nici în celelalte regiuni agricole situația nu e roză. Se estimează că producția de grâu din 2020 ar putea fi de numai 5 – 6 milioane de tone, față de circa 9 milioane de tone cât se produc de regulă. Lipsa apei pune în pericol și culturile de porumb și floarea soarelui înființate în primăvară.

Portul – oglinda economiei

După cum se știe, traficul din portul Constanța reflectă evoluția economiei naționale. În ultimii 30 de ani, odată cu dispariția a numeroase capacități de producție din industria constructoare de mașini, industria chimică și siderurgică, structura traficului de mărfuri derulate prin port s-a schimbat dramatic. Astăzi, nu se mai trimit peste hotare tractoare, combine, strunguri, rulmenți și componente pentru vagoane, cantitățile de produse metalice (țevi, laminate și profile) exportate au scăzut dramatic, la fel ca și importurile de materie primă pentru industria siderurgică autohtonă.

Pe de altă parte, transformările din agricultură, determinate de concentrarea terenurilor, înnoirea parcului de mașini și utilaje agricole și finanțarea europeană au dus la creșterea producțiilor de cereale și a cantităților destinate exportului.

Portul Constanța a rezonat la aceste schimbări, reprofilându-și capacitățile de operare și investind în domeniul cerealier. Dacă, în anul 2014, capacitatea totală autorizată, de depozitare a cerealelor era de 1.088.300 tone, în 2020, a ajuns la 1.547.000 tone, reprezentând 43,48% din cea a județului Constanța și peste 5% din cea a țării.

Ce-ați zice dacă…
Din păcate, recoltele agricole și cantitățile de cereale disponibile la export depind de mila cerului, întrucât cea mai mare parte a suprafeței agricole a țării este neirigată. Astfel, portul Constanța a ajuns să sufere alături de agricultori în anii secetoși și să se bucure împreună cu ei în anii cu ploi.
Dacă dependența dintre operatorii portuari și fermieri a ajuns să fie atât de mare, de ce n-ar investi companiile din portul Constanța în agricultură, mai exact în sistemul de irigații? Ce-ați zice dacă operatorii portuari ar înființa societăți de irigații, în parteneriat cu fermierii? Rezultatul ar fi creșterea constantă a producțiilor agricole, a cantităților destinate exportului și încetarea dependenței acestora de capriciile naturii.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ce-afecteaza-mai-grav-portul-constanta-pandemia-covid-19-sau-lipsa-irigatiilor-din-agricultura-401514?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Consiliul de administrație al companiei Comvex din portul Constanța le-a propus acționarilor ca modalitatea de repartizare a profitului aferent anului 2019 să fie făcută ținând cont de necesitatea dezvoltării investiției „Terminal de cereale din dana 80”, se arată într-un comunicat publicat pe piața de capital.

Astfel, din profitul obținut la data de 31 decembrie 2019, în sumă de 15.293.843 lei, o cotă de 14.478.573 lei (respectiv 94,67%) ar urma să fie reinvestită în echipamente tehnologice, iar 815.270 lei (5,33%) pentru constituirea rezervei legale.

Compania Comvex este angrenată în finalizarea unei investiții de importanță majoră pentru portul Constanța. Este vorba de un siloz cu capacitatea de 200.000 tone. În noul terminal, vor putea fi încărcate nave cu capacitate totală de până la 120.000 tdw, astfel că portul românesc va putea fi conectat cu cele mai importante piețe de export pentru cereale din Asia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-comvex-va-reinvesti-aproape-95-la-suta-din-profitul-pe-2019-401513

Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia, societate în care statul român deține 93,8878% din capitalul social și care, la rândul ei, deține 51% din capitalul companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries, a încheiat anul 2019 cu rezultate financiare în creștere, dar modeste, după cum o demonstrează rapoartele publicate pe site-ul propriu.

Veniturile totale au fost de numai 5.308.293 milioane de lei, cu 21,54% mai mari decât în anul 2018, iar profitul brut a crescut cu 157,86%, până la… 46.244 lei.

Compania are un capital total de 26.997.140 lei, iar principala sa activitate constă în administrarea participației de 51% la capitalul social al Damen Shipyards Mangalia, a terenurilor și activelor rămase în patrimoniul său. În plus, mai realizează și unele activități aducătoare de profit (aprovizionare cu materiale consumabile, debitarea tablelor, confecționarea unor repere navale – tubulatură, suporți etc.).

Terenul cu suprafața de 793.274 metri pătrați, aflat în administrarea sa, este închiriat companiei Damen Shipyards Mangalia (fostă DMHI).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-profitul-sn-2-mai-si-8221-mangalia-a-crescut-cu-aproape-158-la-suta-in-2019-401516?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit firmei Euro Construct SA contractul pentru schimbarea unui macaz din stația Constanța Port Terminal Ferry-Boat.

Este vorba de un contract privind achiziția de reparații capitale la TDJ (traversare cu dublă joncțiune, practic un macaz în X) 8/8A (proiectare și execuție).

Necesitatea execuției lucrării se impune ca urmare a faptului că piesele metalice ale aparatului de cale sunt uzate, iar traversele din lemn speciale sunt necorespunzătoare. Aceste probleme nu mai permit o circulație în condiții de siguranță a trenurilor peste aparatul de cale, notează Ziua de Constanța.
Pentru înlăturarea acestor deficiențe se impune înlocuirea TDJ 8/8A cu un aparat de cale nou tip 49, raza 190, tangenta 1/9, ace flexibile, prindere K, montat pe traverse speciale noi. Neefectuarea acestei lucrări va duce la o înrăutățire a circulației trenurilor de marfă către Mol II Sud și Dana 131, în sensul că se vor introduce restricții de viteză pe aparatul de cale sau chiar închiderea circulației trenurilor pe respectivul macaz.

Valoarea contractului este de 632.999,79 lei, echivalentul a aproximativ 130.000 de euro.

Firma care va înlocui macazul din stația Constanța Port Terminal Ferry-Boat s-a înființat în 2002

Firma Euro Construct SA s-a înființat în anul 2002 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 200.000 de lei, integral vărsat, este compus din 10.000 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 20 de lei.

Euro Construct SA este controlată de Vlad Tudor, cu 87,25% din capitalul social. Alți acționari sunt Constantin Străinu, cu 5,69%, Gheorghe Şerbănescu (1,01%), Niculina Bolchiş (1,01%), Ovidiu Mugurel Cherţ (5,04%), şi. Persoane împuternicite ale firmei, care se ocupă de lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane, sunt Nicoleta Papuc şi Vlad Tudor.

Potrivit ultimelor date disponibile la Ministerul Finanțelor, Euro Construct SA Constanța a avut în 2018 o cifră de afaceri de 14.728.072 de lei (aproape trei milioane de euro) și un profit de 1.116.317 lei (230.000 de euro). Societatea avea un număr mediu de 290 de angajați.

Euro Construct SA va schimba un macaz din stația Constanța Port Terminal Ferry-Boat

Autoritatile portuare din portul belgian Zeebrugge raporteaza o crestere a traficului cu 34,3% in primul trimestru al lui 2020, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Majorarea se datoreaza in mare masura unei cresteri de trei ori a nivelului traficului de GNL in port, comparativ cu primul trimestru al lui 2019.

Pe de alta parte, coronacriza a adus o scadere a numarului de autoturisme expediate prin port, cu 15,6% in primul trimestru, deoarece multi producatori au oprit sau au redus productia, iar dealerii si service-urile au fost, de asemenea, inchise.

A existat si o scadere de 12%, de la an la an, a traficului Ro-Ro, aspect de altfel atribuit unui nivel exceptional de ridicat al traficului de acest tip in primul trimestru al anului trecut, prin prisma termenului initial de Brexit stabilit la 31 martie 2019.

De asemenea, criza Covid-19 a fost resimtita si in ceea ce priveste traficul de pasageri. Acesta a scazut cu o treime, comparativ cu primul trimestru din 2019.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15633-crestere-de-34,3-a-traficului-prin-portul-zeebrugge-in-primul-trimestru.html

Situaţia infrastructurii feroviare este una în continuă degradare, iar acest fapt este reliefat şi de ultimul raport prezentat de Institutul Naţional de Statistică. Conform datelor prezentate de INS, anul trecut infrastructura feroviară din ţara noastră a mai pierdut încă şase kilometri de cale ferată. Astfel, dacă în 31 decembrie 2018, reţeaua de cale ferată publică a României însuma 10.765 km, la sfârşitul anului trecut era de 10.759 km, din care 10.621 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg (specific spaţiului ex-sovietic) şi 4 km linii cu ecartament îngust.
Din păcate, starea precară a căilor ferate este redată şi de procentul infrastructurii feroviare electrificate. Din documentul prezentat de INS reiese că doar 37,4% din reţeaua feroviară este electrificată, adică aproximativ 4.029 km, procent care ne situează sub media Uniunii Europene, unde ponderea liniilor electrificate este de 53%.

La nivelul continentului european, Elveţia este ţara cu 100% grad de electrificare, urmată de Luxemburg, cu 95,3%, Muntenegru (89,5%), Belgia (86%) şi Olanda (75,6%, iar la polul opus se situează Irlanda, cu 5,7% din reţea electrificată, Lituania (8%) şi Estonia (12,8%).

În ceea ce priveşte vecinii României, suntem surclasaţi net de Bulgaria, cu 71,2%, dar şi, la limită, de Ungaria, cu 40,5%. Dintre fostele ţări comuniste, peste noi la gradul de electrificare se mai află Polonia (63%), Slovenia (50,5%) şi Slovacia (43,8%).

Menţionăm că în ultimii 30 de ani în România nu a fost electrificat niciun kilometru de cale ferată.

Nevoia de electrificare a căilor ferate române a fost trecută şi în Strategia feroviară 2019-2023, document în care se arată: „Necesitatea creşterii gradului de electrificare a reţelei feroviare române derivă pe de o parte din obligaţia – în calitate de stat membru UE – privind alinierea la politica europeană în domeniul transporturilor, iar pe de altă parte din necesitatea internă de a asigura reducerea dependenţei de petrol a economiei naţionale şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de substanţe poluante”.

Cu toate acestea, se pare că în anul curent nu vor fi realizate lucrări în acest domeniu de electrificare a unor reţele unde se circulă în acest moment doar cu automotoare. Acest lucru este cauzat de faptul că bugetul CFR SA – administratorul reţelei de căi ferate din ţara noastră – aprobat de Guvern săptămâna trecută este mai mic cu 392,6 milioane lei (aproximativ 80 milioane euro), comparativ cu anul trecut.

În condiţiile în care activitatea operatorilor feroviari, în special cea a celui de stat CFR Călători, s-a redus drastic din cauza pandemiei de coronavirus, este de aşteptat ca şi veniturile CFR SA să scadă faţă de estimări, cu precădere cele din Tariful pentru Utilizarea Infrastructurii (TUI).

Cheltuielile cu personalul erau bugetate în proiectul iniţial la 1,7 miliarde de lei. La finele anului, se prognoza că CFR SA va avea 23.406 salariaţi, faţă de numărul mediu de 22.947.

Cheltuielile pentru investiţii au fost stabilite, în proiectul supus aprobării Guvernului, la peste nouă miliarde de lei, echivalentul a aproape două miliarde de euro, din care numai 83 milioane de lei provin de la bugetul statului. Creanţele restante se ridică la 1,26 miliarde de lei, dintre care aproape un miliard reprezintă restanţele CFR Marfă la plata TUI.

https://www.bursa.ro/caile-ferate-romane-deraiate-cu-sase-kilometri-la-finalul-lui-2019-29474936

Ministrul Lucian Bode a declarat, duminică seară, că pe șantierele din România s-a lucrat pe toată perioada stării de urgență și se va lucra în continuare.

Ministrul Lucian Bode a declarat că, în luna martie 2020, la începerea stării de urgență, pe șantierele din România lucrau 16.300 de muncitori, care și-au continuat activitatea și o vor continua și în următoarele săptămâni.

Câteva asemenea șantiere sunt cele de la autostrăzi și de la metrou, a precizat ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

În perioada următoare, una dintre autostrăzile pentru care se vor semna noi contracte este A1, a declarat ministrul Lucian Bode.

Pe de altă parte, se știe că, în luna iunie, ar urma să înceapă circulația pe tronsonul de metrou Drumul Taberei – Universitate.

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: Toate șantierele sunt deschise, 16.300 de muncitori

Ministerul Finanțelor Publice a făcut cunoscut, printr-un comunicat, modul de aplicare a unor măsuri fiscale adoptate pe perioada stării de urgență.
Astfel, la acordarea bonificațiilor la plata impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I 2020, inclusiv a impozitului datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020, pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2020, contribuabilii și autoritățile fiscale vor avea în vedere următoarele precizări:

– calculul și deducerea bonificației din impozitul datorat pentru determinarea impozitului rămas de plată se realizează de către contribuabil;

– bonificația se deduce din impozitul datorat, indiferent de procedurile legale de distribuire și de stingere a creanțelor bugetare prevăzute de Legea nr. 207/2015, precum și de legislația terțiară corespunzătoare;

– termenul „plătesc” prevăzut de art. 1 al OUG nr. 33/2020 are în vedere numai plata efectivă a impozitului datorat diminuat cu suma aferentă bonificației. În acest sens, nu sunt avute în vedere celelalte modalități de stingere a creanțelor fiscale prevăzute de Codul de procedură fiscală, respectiv nu se calculează bonificație pentru: compensare, scutire, anulare, prescripție, dare în plată sau prin alte modalități prevăzute de lege;

– bonificația se acordă numai pentru plățile efectuate după data intrării în vigoare a OUG nr. 33/2020 până la data de 27 aprilie 2020, plăți reprezentând impozit datorat aferent trimestrului I 2020 diminuat cu suma aferentă bonificației. În cazul contribuabililor care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, bonificația se acordă numai pentru plățile efectuate după data intrării în vigoare a OUG nr. 33/2020 până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020, după caz, plăți reprezentând impozit datorat diminuat cu suma aferentă bonificației.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-precizari-privind-bonificatia-la-plata-impozitului-pe-profit-pe-veniturile-microintreprinderilor-401515?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Proximitatea faţă de Europa Centrală şi de Vest şi industria deja dezvoltată pot reprezenta o bază importantă pentru România în planul său de a atrage noi investiţii atât în depozite, cât şi în noi unităţi de producţie.

Activitatea companiilor de logistică a fost afectată de criza determinată de pandemia de COVID-19, în condiţiile în care la nivelul lunii martie creşterea artificială a cererii a necesitat stocuri mai mari, pentru ca în aprilie aceeaşi cerere să scadă pe fondul stării de urgenţă.

„Companiile de logistică şi transport au o responsabilitate în astfel de momente pentru a continua activitatea. Dacă acestea nu mai sunt active, întreaga economie se prăbuşeşte. Noi am menţinut activitatea, am luat măsurile necesare de protecţie şi am permis munca de acasă acolo unde a fost posibil“, a declarat Albin Budinsky, CEO al DB Schenker România, în cadrul ediţiei speciale a ZF Live Logistică & Transporturi.

De partea cealaltă, producţia a fost puternic afectată de închiderile din Europa de Vest, iar uzinele auto şi fabricile de componente de pe piaţa locală au intrat în şomaj tehnic. Dezgheţarea deja a început însă, iar săptămâna viitoare, în data de 4 mai Dacia şi Ford vor reporni producţia. „Unul dintre sectoarele care vor fi afectate nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen mai lung va fi sectorul auto. Cu siguranţă nu este uşor nici pentru noi, pentru că suntem concentraţi pe automotive. Pe de-o parte unele dintre cele mai mari uzine vor relua producţia în mai, însă întrebarea rămâne – cum va reacţiona piaţa, cine va cumpăra maşini acum?“, este de părere CEO-ul DB Schenker.

De partea cealaltă miza acestei perioade o reprezintă atragerea de noi investiţii.

Global Vision păstrează toate proiectele de dezvoltare începute înainte de criză, atât pe cele în parteneriat cu Globalworth – Chitila şi Constanţa, cât şi pe cele din Oradea, Arad şi parcul de business din proximitatea Aeroportului Otopeni.

Chiar la mijlocul lunii februarie, Global Vision anunţa faptul că a semnat cu doi investitori germani din industria de automotive să îşi extindă şi relocheze producţia în România şi a încheiat un acord cu IWIS şi HUF, ambele reprezentând investiţii de circa 10 mil. euro fiecare.

„Sunt optimist în ceea ce priveşte proiectele pe care noi le avem în acest moment, pe de altă parte, consider că nivelul de incertitudine este foarte ridicat. Cele două fabrici – Arad şi Oradea – îşi continuă parcursul cu o uşoară reducere a activităţii în urma măsurilor de distanţare. Am confirmat şi reconfirmat împreună cu companiile germane interesul şi fezabilitatea lor pentru că în această stare de incertitudine toată lumea a avut emoţii în ceea ce priveşte continuitatea proiectelor“, a spus Sorin Preda, CEO al Global Vision.

Adevărata miză a noii crize o reprezintă atragerea de investiţii noi în Europa, investiţii care vizează relocarea unor unităţi de producţie din Asia.
„Discutăm despre o extindere a capacităţilor de producţie, care are la bază o reducere a producţiei din China. Această decizie este luată de companii în timpul unei crize. Putem discuta despre schimbări importante de strategie a unor producători mari“, a subliniat Sorin Preda.

Pe de altă parte, el a subliniat că România trebuie să accelereze investiţiile în infrastructură, în contextul în care între portul Constanţa şi Ungaria există trei mari blocaje – centura inexistentă a Bucureştiului, Valea Oltului şi vama, în contextul în care România nu este parte a spaţiului Schengen.

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/zf-logistica-transporturi-jucatorii-din-logistica-si-industrial-19102288

Rusia a decis luna trecută să-şi limiteze exporturile de grâu până în iunie pentru a-şi proteja aprovizionarea pe plan local, în condiţiile în care criza coronavirusului generează temeri privind securitatea alimentară la nivel mondial, scrie Bloomberg.

Deşi limitele au fost considerate destul de relaxate pentru ca fluxurile comerciale să rămână normale pentru această perioadă a anului, Rusia şi-a epuizat deja cotele. Aceasta va stopa livrările către toate ţările cu excepţia a patru ţări foste sovietice vecine odată ce ultimul cargo rezervat în cadrul limitelor va părăsi ţara.

Deşi măsura va fi menţinută doar până când fermierii vor începe recoltarea în iulie, şi alte ţări vecine Rusiei şi-au restricţionat exporturile, ameninţând o reorientare a comerţului mondial şi alimentând temerile privind posibile penurii de alimente şi creşteri de preţuri.

În Ucraina, de exemplu, un exportator major de cereale şi uleiuri vegetale, guvernul monitorizează exporturile de grâu zilnic şi a anunţat că va lua măsurile adecvate dacă va fi necesar.

Ţări de la Egipt la Turcia se grăbesc să-şi crească importurile de grâu cât mai pot. „Cumpărătorii vor să se alimenteze pentru că realizează că s-ar putea să nu mai aibă această şansă mai târziu“, arată Andrei Sizov de la compania de consultanţă SovEcon. Fereastra s-a închis rapid. În numai câteva săptămâni au fost rezervate în întregime cotele de 7 milioane de tone. Pe lângă cererea solidă venită din partea importatorilor, rubla rusească slabă menţine atractivitatea cerealelor ruseşti. De asemenea, vânzările din stocurile guvernamentale au contribuit la menţinerea sub control a preţurilor locale şi a competitivităţii exporturilor.

Stoparea exporturilor ruseşti poate avantaja furnizori riv-ali ca UE şi SUA, a declarat Amy Reynolds, economist la International Grains Council din Londra.

Egiptul este una din ţările care ar putea cumpăra mai mult din UE. Ţara nord-africană este masiv dependentă de cererealele de la Marea Neagră, dar şi-a crescut deja achiziţiile din Franţa în acest sezon pe fondul preţurilor mai competitive.
C

ererea crescută reduce stocurile eropene într-o perioadă în care seceta ameninţă culturile din întreaga regiune. Germania de exemplu se confruntă cu cea mai secetoasă lună aprilie de la începutul măsurătorilor. Cel mai important râu al ţării seacă în acest context, generând temeri privind transportul unor bunuri industriale vitale.

Fermierii germani se tem că vor avea parte de o nouă vară de secetă pe lângă pandemia de coronavirus, potrivit Euractiv.

Cea mai mare parte a Europei emergente este ameninţată de altfel de o secetă devastatoare, sporind problemele cu care se confruntă micii fermieri care îşi văd deja veniturile scăzând din cauza incapacităţii de a-şi exporta produsele în contextul pandemiei.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/pentru-prima-data-intr-un-deceniu-lumea-risca-sa-ramana-fara-grau-19102040

Hupac continuă colaborarea strânsă cu terminalul din Xian, capitala provinciei Shaanxi din vestul Chinei. După inaugurarea primului tren între Xian și Milano (Busto Arsizio) în 2019, operatorul rețelei de transport intermodal conectează acum regiunea emergentă din vestul Chinei ccu Varșovia, Polonia. Datorită amprentei importante a Hupac în Polonia, compania poate oferi conexiuni multiple ce acoperă toate destinațiile importante din Europa.

Trenul a plecat din Portul Internațional Xian cu 48 de unități de încărcare conținând în principal bunuri de larg consum. După 13 zile în care a traversat Kazahstan, Rusia și Belarus, tren a ajuns la terminalul din Varșovia pe 18 aprilie. Bunurile sunt destinate pentru diferite piețe, în special pentru Polonia, dar și pentru Germania și Spania.

Odată cu această inițiativă, Hupac își consolidează poziția pe piața transportului feroviar de marfă între China și Europa. Noul serviciu între Xian și Varșovia va opera cu plecări săptămânale în ambele direcții. Următoarea plecare este estimate pentru finalul lunii aprilie, începutul lunii mai ca urmare a redeschiderii principalelor fabrici din Europa.

https://www.intermodal-logistics.ro/hupac-lanseaza-o-noua-conexiune-china-polonia

Primul tren al Rail Cargo Group ce conectează orașul chinezesc Jinan, capitala provinciei Shandong de Budapesta, Ungaria, a ajuns la terminalul Bilk.
Trenul, încărcat cu echipamente medicale – măști și dezinfectanți, face parte din cele trei noi conexiuni TransFER, lansate de operatorul austriac ca răspuns la criza coronavirus pentru a răspunde cerințelor în creștere de conexiuni între Europa și Asia cu timpi de tranzit reduși.

Ruta Jinan-Budapesta, reprezintă, conform Rail Cargo Group, cea mai rapidă conexiune de import pe Drumul Mătăsii către Europa Centrală și de Sud-East. Timpul de tranzit pe această rută TransFER este de 12-14 zile. Trenul pleacă din Jinan către terminalul Bilk al Rail Cargo Group din Budapesta prin Mongolia și stația de transbordare Záhony-Eperjeske, la granița dintre Ucraina și Ungaria. Momentan, există un singur tren săptămânal pe fiecare sens, însă operatorul urmărește să ajungă la două trenuri săptămânale până la finalul anului 2020.

Conexiuni TransFER către și din China

Conexiunile feroviare directe între China, Austria și Italia constituie una dintre prioritățile Rail Cargo Grouă deja de câțiva ani. Acum, transporturile din și către China se pot realiza în 14 până la 16 zile cu ajutorul rutei TransFER Xi’an–Viena–Milano. Frecvența trenurilor pe această rută urmează să crească la două călătorii pe sens până la finalul anului 2020.

O altă conexiune ce leagă terminalul Bilk de China este TransFER Budapest–Xi’an, care oferă o soluție de transport între China și Ungaria, trenul traversând Kazahstan, Rusia, Belarus, Polonia și Slovacia. Timpul de tranzit este cuprins între 17 și 19 zile, fiind efectuată o călătorie pe sens săptămânal.

https://www.intermodal-logistics.ro/primul-tren-jinan-budapesta-al-rail-cargo-group-a-ajuns-in-terminalul-bilk