Primăria Constanța a trimis o adresă Guvernului României prin care solicită preluarea în administrare a terenului Portului Tomis, împreună cu bunurile mobile și imobile care se află pe acesta.
În prezent, Portul Tomis se află în proprietatea Statului și în administrarea Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime Constanța.
Potrivit unui răspuns transmis “Dobrogea Live”, administrația locală intenționează să dezvolte o nouă marină unde ar putea avea acces și ambarcațiuni care operează croaziere în Delta Dunării și ar permite deschiderea de noi rute internaționale pentru veliere.
„Primăria Constanța are în vedere, în primul rând, executarea operațiunilor de decolmatare a fundului apei. În acest moment, din cauza adâncimii mici, Portul Tomis este inaccesibil anumitor ambarcațiuni”, spun reprezentanții Primăriei Constanta.

Potențiale rute noi pentru Portul Tomis

Aceștia susțin că potențialul Portului Tomis nu este exploatat, iar lucrările de dragare ar putea stimula ruta Romania-Grecia pentru ambarcațiuni cu vele.
„Cu toate că orașul nostru are unul dintre cele mai mari porturi din Europa, nu are un lucru esențial – o marină care să atragă iubitorii de ambarcațiuni. Posesorii de ambarcațiuni cu velă ar putea veni din Grecia până în România, dar acest lucru nu se întâmplă pentru că adâncimea portului nu permite accesul acestor ambarcațiuni”, se arată în răspunsul administrației locale.
De asemena, municipalitatea subliniază că potențialele lucrări de dragare ar facilita accesul ambarcațiunilor care organizează croaziere între Constanța și Delta Dunării.
“Dacă ar fi executate aceste lucrări, ar putea fi organizare mici croaziere între Constanța și gurile de vărsare ale Dunării în mare. La Constanța trebuie să existe o marină așa cum există și în alte orașe port”, au adăugat reprezentanții Primăriei.
Administrația locală a precizat că „intenționează să execute aceste ample lucrări de modernizare prin accesarea de fonduri europene”.
Conform unui răspuns solicitat de „Dobrogea Live” Ministerului Transporturilor, instituția nu a fost înștiințată până în prezent despre proiectul Primăriei Constanța.
https://dobrogealive.ro/primaria-constanta-a-solicitat-guvernului-transferul-portului-tomis-in-administrarea-municipalitatii/
 

Suntem în februarie, calendaristic vara pare departe dar de fapt nu este; pe litoral au început deja pregătirile. Cel mai important port românesc la Marea Neagră va primi în acest an 26 de nave de croazieră.
Sezonul de croaziere va începe în Portul Constanţa pe 1 mai.
Companiile de navigare se vor asigura că pasagerii care urcă pe navele lor sunt sănătoşi.
Peste 3000 de pasageri străini, mai exact. Primul vapor ar trebui să ajungă în luna mai. Până atunci, autorităţile iau măsuri suplimentare de siguranţă sanitară, iar în terminalul de pasageri întregul circuit a fost reconfigurat.
Sezonul de croaziere va începe în Portul Constanţa pe 1 mai şi se va încheia pe 16 octombrie. 17 nave maritime și nouă fluviale sunt aşteptate să andocheze aici. Autorităţile au luat deja măsuri pentru ca turiştii să se simtă în siguranţă.
Florin Goidea, director CNAPMC: Terminalul de pasageri este pregatit si are conditii de a asigura fluxuri de intrare, iesire, să se respecte distanţarea în conformitate cu regulile pandemiei.
De asemenea, companiile de navigare se vor asigura că pasagerii care urcă pe navele lor sunt sănătoşi.
Corina Martin, agent de turism: Ne așteptăm totuși că aceste companii de croaziere să implementeze test covid negativ la îmbarcare, deși nimeni nu îți poate garanta că nu poți contacta virusul în cele 72 de ore până la îmbarcare
Portul Constanța, una dintre cele mai solicitate destinaţii în zonă
Chiar dacă există armatori care dau ca sigură sosirea în Portul Constanţa, autorităţile române sunt încă rezervate şi spun că situația se poate schimba oricând. Trei nave care ar fi trebuit să ajungă în luna martie au anunţat deja că nu vor mai opri aici.
Corina Martin, agent de turism: Ne așteptăm la renunțări în continuare, o pierdere mare, repet, pentru imaginea Constanței, pentru veniturile pe care agențiile, ghizii, restaurantele le-ar fi încasat.
Chiar şi aşa, Portul Constanța rămâne însă una dintre cele mai solicitate destinaţii în zonă, cu cele mai multe nave de croazieră anunțate pentru sezonul 2021. Asta şi datorită multitudinii de obiective turistice.
Cristian Cealera , muzeograf: Ar fi trei axe pe care noi le propunem – vizitarea orașului Tomis și apoi se poate merge la Cetatea Histria. Apoi ar veni axa Constanţa-Adamclisi, iar cea de-a treia axa ar fi pe linia Dunării. Să nu uităm că avem Capidava și să nu uităm că în ultimul rând avem Carsium, Hârșova.
12 nave și-au făcut deja rezervări şi pentru anul 2022 în Portul Constanța.
https://observatornews.ro/social/navele-de-croaziera-vin-iar-la-mare-409494.html
 

Contractul a fost atribuit societății Proconsinfra SRL, cu sediul coail în Bucureşti, Sectorul 2, strada Grigore Ionescu.
Compania Națională „Administratia Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit contractul servicii de proiectare – „Reparaţii curente, Pasaj Rutier denivelat, Vasile Pistolea”.
Serviciul a fost atribuit prin procedură simplificată.
Potrivit licitatiapublica.ro, serviciile de proiectare constau în întocmirea tuturor documentaţiilor necesare realizării lucrărilor de reparaţii curente a Pasajului Vasile Pistolea Port Constanţa Sud aşa cum sunt ele stipulate în caietul de sarcini/specificaţiile tehnice.
Durata contractului a fost stabilită la 120 zile
Valoarea totala a achizitiei (fara TVA) este de 68.900 de lei.
Contractul a fost atribuit societății Proconsinfra SRL, cu sediul coail în Bucureşti, Sectorul 2, strada Grigore Ionescu.
Potrivit RECOM, acesta fiind consultat la data de 09 februarie 2021, Proconsinfra SRL este condusă de Adrian Tudor, din Urziceni, Ialomiţa, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 100%.
SC Proconsinfra SRL este specializată în „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea“.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/proconsinfra-srl-din-bucuresti-contract-castigat-la-administratia-porturilor-maritime-constanta-739603.html
 

CN APM Constanța investește 45.000 de lei într-un grup electrogen 40 kVa
Licitația are loc pe 18 februarie 2021
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează o licitație pentru atribuirea unui contract de achiziție a unui grup electrogen 40 kVa.
Valoarea estimată a achiziției este de 45.000 lei, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 18 februarie 2021. Obiectul contractului constă în achiziționarea unui Contract pentru furnizarea, instalarea și punerea în funcțiune pentru „Grup electrogen 40 kVA” – 1 buc. care să respecte condițiile minimale menționate in Caietul de sarcini.
Durata de furnizare, instalare și punere în funcțiune a produsului solicitat va fi de maxim 6 luni de la înregistrarea contractului la sediul beneficiarului.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-administratia-porturilor-maritime-sa-cumpara-un-grup-electrogen-ce-suma-investeste-739607.html
 

În decembrie 2020, punctualitatea transportatorilor maritimi a atins un nou record negativ, după cel stabilit în noiembrie. Acest lucru reiese din cel mai recent raport Sea Intelligence Global Liner Performance (GLP), elaborat pe baza analizei a 34 de rute și a peste 60 de operatori. Potrivit studiului, punctualitatea companiilor în ultima lună a lui 2020 a scăzut cu 44,6% față de noiembrie, atingând astfel cel mai scăzut nivel din 2011 încoace, și cu 31,7% mai puțin față de decembrie 2019. În același timp, numărul de zile medii de întârziere în decembrie a ajuns la 5,74 (comparativ cu 5,1 în noiembrie).
În ceea ce privește transportatorii, cel mai de încredere este Hamburg Süd, cu un nivel de punctualitate de 55,3% (deși în decembrie 2019 fusese aproape de 85%). Toți operatorii de transport, în decembrie 2020, și-au înrăutățit performanțele comparativ cu noiembrie 2020, dar și cu decembrie 2019. Chiar și cea mai bună dintre companii, Maersk Line, pare să fi avut un declin al punctualității.
https://traficmedia.ro/punctualitatea-liniilor-maritime-de-marfuri-a-ajuns-la-un-nivel-minim/
 

Unele companie de navigație trimit turiști voluntari pentru a vedea care este impactul croazierelor asupra echipajelor și pasagerilor.
Pe vremuri, turiștii de pe navele de croazieră care acostau în portul Constanța era întâmpinați cu mare fast. Fanfare, flori, dansuri populare.
Turismul de croazieră în Marea Neagră a avut însă de suferit în ultimii 13 ani. Au fost ocuparea Crimeii, problemele de securitate din Ucraina, iar pandemia i-a pus, anul trecut, capac.
Anul acesta insă în portul Constanța sunt deja programate 26 de nave de pasageri. Cu un altfel de turism, spune consultantul în turism Corina Martin:
„Unele companii de croaziere au anunțat că lansează o invitație pentru pasageri voluntari, care se oferă pentru a testa la bordul acestor nave cum arată în acest moment un voiaj pe o navă de croazieră.”
În aceste condiții, navele vor avea o capacitate de pasageri redusă până la jumătate. Chiar și așa, cel puțin 10.000 de turiști de croazieră sunt așteptați pe litoral. Directorul portului Constanța, Florian Goidea:
“Oricum, Constanța este cel mai atractiv port din marea Neagră privind turismul de croazieră deoarece oferim pentru întreaga gamă de vârstă, turism istoric, turism ecumenic, turism estival, cluburi pentru tineret.”
Iar Terminalul de pasageri din portul Constanța oferă toate condițiile impuse de autorități pentru asigurarea unor fluxuri diferite de turisti la operatiunile de control.
Până acum, la Constanța și-au anunțat sosirea nave de pasageri sub pavilion Malta, Bahamassau Elveția. Nu este însă exclus ca in funcție de evoluția pandemiei, unele dintre croaziere să fie anulate.
https://www.europafm.ro/turismul-de-croaziera-se-relanseaza-la-constanta-zeci-de-nave-de-pasageri-si-au-anuntat-sosirea/
 

Județul a fost vizitat de secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. În cursul zilei de astăzi, cei doi au avut mai multe întâlniri, împreună cu senatorul Septimiu Bourceanu, în care au punctat o listă de investiții importante în județul Constanța, pentru următorii ani.
Au fost 4 întâlniri pe teme de interes în ceea ce privește dezvoltarea județului nostru.
„ La Cernavodă, împreună cu primarul, Liviu Negoiță, am discutat despre preluarea unui drum aflat în administrarea Autorității Portuare din Giurgiu, drum care, după 30 de ani, urmează să fie reabilitat pe fonduri europene și să lege centrul orașului de canalul Dunăre-Marea Neagră. Este esențială preluarea acestui drum de către municipiul Cernavodă, pentru că investițiile din zonă pe fonduri europene, prin proiectul ”Via Verde”, sunt afectate, de aceea, acesta poate fi reabilitat și redat în folosință, așa cum se cuvine, localnicilor, dar și turiștilor.
La Direcția Regională de Drumuri și Poduri Constanța, am discutat despre dezvoltarea infrastructurii rutiere a județului Constanța, în special despre etapele drumului expres/ variantei ocolitoare Techirghiol spre sudul litoralului, precum și despre oportunitatea unor investiții pentru dezvoltarea zonei industriale a municipiului Medgidia.
La Autoritatea Navală Română, am punctat subiecte care țin de digitalizarea rapidă a instituției.
Alături de directorul Portului Constanța, Florin Goidea, am discutat despre investițiile majore, privind digul de nord, digul de larg sau molurile 3 și 4.”, spune Marian Crușoveanu.
Acesta a reamintit că, în campania electorală, a vorbit despre dezvoltarea județului Constanța, ca o prioritate a parlamentarilor PNL. Din primele zile ale acestui mandat, a început activitatea pe domenii specifice, astfel încât să poată aduce investiții hotărâtoare pentru viitorul județului nostru.
„În domeniul infrastructurii, există această deschidere a Guvernului față de județul Constanța și ar fi bine să fructificăm aceste oportunități, pentru că, de multe ori, timpul nu are răbdare cu noi. Ca parlamentar PNL, mă voi implica în tot ce ține de infrastructura rutieră, astfel încât 2024 să fie anul în care putem vedea #Dobrogea mai aproape de #Europa.”, a subliniat Marian Crușoveanu.
https://www.ct100.ro/o-zi-buna-pentru-infrastructura-din-constanta/
 

Compania Națională – Administrația Porturilor Maritime a obținut mai multe autorizații de construcție în vederea modernizării rețelelor de iluminat, dar și pentru reparații și extinderea facilităților de descărcare și încărcare a cerealelor.
Avalanșa de autorizații are în vedere modernizarea și reabilitarea rețelelor de iluminat din cadrul portului Constanța, dar și extinderea facilităților de încărcare/descărcare cereale la terminalul deja existent.
Cinci autorizații doar pentru modernizarea rețelelor de iluminat
Prima autorizație emisă de municipalitate are în vedere modernizarea rețelei de iluminat PT23 la baza tehnică din portul nou. Lucrarea va fi edificată în zona postului PT23. Cea de a doua autorizație face referire tot la modernizarea rețelei de iluminat exterior PT6, în poarta 5. Se va moderniza și rețeaua de iluminat stradal pe pasajul rutier MOL II S, la rădăcina MOL I S, dar și la poarta de acces numărul 10 din cadrul Portului Constanța Sud.
Vor mai fi efectuate reparații la rampa CF adiacentă loturilor L1 și L2, investitorul fiind Life Logistics SRL. De asemenea, se extinde și seria facilităților de încărcare/descărcare a cerealelor pentru terminalul deja existent de la Dana de gabare, investitorul fiind Canopus Star SRL.
Toate autorizațiile emise în cursul zilei de miercuri, 10 februarie, au valabilitate de 12 luni, dar durata lucrărilor variază între 12 luni și 24 de luni.
https://www.replicaonline.ro/reteaua-de-iluminat-din-portul-constanta-va-fi-modernizata-462416/
 

Ekol Logistics a lansat pe 6 februarie o nouă conexiune intermodală între Izmir (Turcia) și Tarragona (Spania), feribotul de tip Ro-Ro fiind operat de DFDS „Începem aceste servicii pentru clienții noștri spanioli din sectorul textil. Această conexiune intermodală oferă clienților noștri nu numai avantajele vitezei de transport – o cursa dureaza doar 60 de ore – ci și un nivel ridicat al calității serviciilor”, a declarat Ahmet Musul, președintele Ekol. Sandra Latre, Country Manager Ekol Spania spune insa ca si clienții din alte sectoare pot folosi aceasta linie intermodala, care se astimeaza ca va adduce companiei o economie de 610.000 l de motorină pe lună, cee ace inseamna o reducere a emisiilor de CO2 cu 900.000 kg pe lună.
Pentru început, feribotul va rula o dată pe săptămână în fiecare direcție. „Această nouă conexiune va permite conectarea Marocului, Spaniei și Portugaliei cu Turcia și Orientul Mijlociu într-un mod optim. Lansarea operațiunilor intermodale din Spania în Europa va transforma această nouă organizare într-o soluție multimodală, similară cu ceea ce Ekol operează deja la Trieste și Sete. Noi conexiuni cu țările baltice, Rusia și Portugalia pe care le-am implementat deja – completează serviciile Ekol și ajută la oferirea de conexiuni eficiente de la est la vest pentru toți clienții noștri. De exemplu, dacă colectam mărfuri din Portugalia marți seară, putem livra marfa în Turcia luni, sunt doar 144 de ore”, adaugă Alfio Centocinque, director general Ekol Group Freight.
În plus, Ekol lansează și o nouă linie în Maroc, care il leaga de Europa, Turcia și Orientul Mijlociu. Ekol va livra mărfuri din Turcia către Maroc pe linia Turcia-Spania-Maroc în 144 de ore. Ca parte a acestui serviciu care asigură un transport rapid și programat în regiunea mediteraneană, mărfurile colectate din toată Turcia până sâmbătă seara sunt livrate oriunde în Maroc până vinerea următoare, iar mărfurile colectate din Maroc până marți seara sunt livrate în toată Turcia în următoarea zi de luni.
Ekol își consolidează soluțiile de logistică intercontinentală bine organizate cu noi rute și servicii. Primul pas este să ofere servicii de transport către Portul Tanger Med din Maroc, al cincilea cel mai mare partener comercial al Turciei în Africa. Deschiderea unei noi conexiuni Ro-Ro între Spania și Turcia si extinderea altor conexiuni între Maroc, Portugalia și țările baltice fac parte din planul Ekol de dezvoltare a serviciilor.
https://traficmedia.ro/ekol-logistics-deschide-o-noua-conexiune-ro-ro-intre-spania-si-turcia/
 

♦ Pentru anul agricol 2020 este estimată o scădere a producţiei de cereale de peste 40%, ceea ce înseamnă mai puţin de 18 milioane de tone.
Rusia, Ucraina şi România, principalii exportatori de cereale din piaţa Mării Negre, au oferte de preţ pentru grâu de circa 290 de dolari/tonă, faţă de 210 dolari/tonă în iunie 2020, înregistrând astfel o creştere de 38%, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza unui raport realizat de Grain of Turth, companie care se ocupă cu servicii de consultanţă analitică a pieţelor de cereale.
Preţurile sunt aferente zilei de 28 ianuarie 2021 şi au fost mai mari cu 12% faţă de săptămâna precedentă, astfel, deşi România a suferit pierderi semnificative ale producţiei vegetale, mai ales în zona Moldovei şi în sud, fermierii din centrul şi vestul ţării „profită“ de şansa dată de secetă. „În vestul României preţul grâului a crescut cu peste 55%, de la 0,67 lei/kg la 1,05 lei/kg şi având în vedere că firma noastră a avut o producţie medie de 3.400 kg/ha, datorită pre¬ţului mai mare şi al sub¬venţiei acordate ieşim pe zero. Însă, la po¬rumb stăm foarte bine, pentru că am făcut în medie 11.000 kg/ha, iar pre¬ţurile sunt de 0,8 lei/kg“, spune Dan Her¬ţeg, pr¬oprie¬ta¬rul com¬paniei Agro Raluca, care exploa¬tează peste 2.500 de hectare în judeţul Arad.
Potrivit Grain of Turth, ofertele de preţ pentru porumb ar urma să fie în luna februarie de 262 dolari/tonă în Ro¬mânia, ceea ce în¬seam¬nă că trec de 1 leu/kg. Prin portul Constanţa sunt tranzac¬ţio¬nate anual circa 25 de milioane de tone de cereale.
În urma secetei din primăvara anului trecut, în România se prognoza pentru anul agricol 2020 o cantitate de cereale mai mică cu 6,5-7 milioane de tone faţă de 2019 şi jucătorii din agrobusiness susţineau că vor creşte masiv preţurile. În acelaşi timp ei se temeau de cum se vor dezvolta culturile, aproximativ 1,8 mi¬lioane de tone de cereale fiind semnate în campania forward, can¬titatea fiind con¬trac¬tată în proporţie de 80% în decem¬brie-februa¬rie, po¬trivit datelor din piaţă.
„Când am spus în vară că o să crească pre¬ţul grâului, nu eram crezut, iar acum a crescut cu 50%. Nu e păcat ca din cauza lip¬sei de apă şi irigaţii să cum¬părăm acum grâu de slabă calit¬ate? Toa¬tă Europa se zbate să cumpere grâul românesc, pen¬tru că avem pământ de bună calitate, dar el tr¬e¬buie întreţinut. (…) Putem hrăni de 3-4 ori po¬pulaţia ţării dacă e nevoie“, a spus Gheorghe Lămureanu, proprietarul Agro¬terra, o companie care cultivă circa 1.500 de hectare cu cereale în judeţul Constanţa.
Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a declarat a despăgubit fermierii afectaţi de secetă cu 850 de milioane de lei pentru culturile de toamnă şi începând din aprilie 2021 vor fi despăgubiţi şi pentru culturile de primăvară.
În luna mai a anului 2020, Ministerul Agriculturii a lansat submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor“, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cu o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro, destinată asigurării culturilor de toamn? aferente anului 2019 şi culturilor de primăvară pentru campania 2020. Ministerul acorda prin PNDR o finan?are de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor, preciza atunci Oros.
Cu toate acestea, fermierii sunt reticenţi când vine vorba de asigurări împotriva calamităţilor pentru că „asigurarea împotriva secetei înseamnă 40% din valoarea pe care vrei să o asiguri“, susţine Gheorghe Lămureanu.
Pentru anul agricol 2020, este estimată o scădere a producţiei de cereale de peste 40%, ceea ce înseamnă mai puţin de 18 milioane de tone. Culturile din noul an agricol, 2021, arată bine în acest moment, însă fermierii sunt mai reticenţi să facă contracte forward la preţuri mai mari.

Compania Franklin Templeton a anunțat marți prin intermediul unui comunicat că în cadrul sucursalei sale din România au fost promovați: Călin Meteș în funcția de director general adjunct pentru investiții al Franklin Templeton București și manager de portofoliu adjunct al Fondului Proprietatea, Marius Dan în funcția de director general adjunct pentru strategia corporativă a Franklin Templeton București și Daniel Naftali în funcția de manager de portofoliu adjunct al Fondului Proprietatea.
Cei trei vor fi în continuare în subordinea lui Johan Meyer, director general al Franklin Templeton București și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. „După ce am marcat recent cea de-a zecea aniversare a listării Fondului Proprietatea la Bursa de Valori București, atingând câteva repere istorice în acest timp, este esențial să privim spre viitor și să poziționăm Fondul astfel încât să se bucure de succes continuu. Cu acestea în minte, îmi face plăcere să anunț promovările lui Călin, Marius și Daniel. Fiind profesioniști cu experiență în investiții, promovările lor extind și consolidează conducerea biroului nostru local și a Fondului Proprietatea, demonstrând angajamentul pe termen lung al Franklin Templeton față de România. De asemenea, aceste promovări recunosc dedicarea și munca susținută a echipei, care au făcut posibile rezultatele excelente din ultimii 10 ani. Sunt încrezător că împreună vor continua să aducă o contribuție semnificativă la dezvoltarea Fondului Proprietatea și a afacerilor Franklin Templeton pentru mulți ani de acum înainte”, a declarat Johan Meyer.
Călin Meteș se va concentra pe investițiile legate de activitatea Fondului, precum și pe orice alte investiții ale Franklin Templeton în România. De asemenea, va gestiona relațiile cu alți acționari ai companiilor din portofoliul Fondului. Marius Dan va fi responsabil pentru strategia corporativă a Fondului Proprietatea, concentrându-se pe dezvoltarea și implementarea strategiei corporative și de relații cu investitorii a Fondului. Daniel Naftali va lucra alături de Călin Meteș și se va concentra în primul rând pe relația cu consiliile de administrație și conducerile companiilor din portofoliul Fondului.
https://www.economica.net/noi-numiri-in-conducerea-franklin-templeton-compania-care-administreaza-fondul-proprietatea_196805.html
 

Seceta din 2020 se vede acum și în balanța comercială cu statele din afara blocului comunitar. România a ieșit din top 3 exportatori de grâu ai UE, după un an de marketing 2019 – 2020 record. Am trimis peste granițe cu aproximativ 42% mai puțin grâu decât în perioada similară a anului trecut.
Suntem în a doua parte a anului de marketing pentru cereale (săptămâna 32), ce se va termina în data de 30 iunie 2021 și deja se pot estima rezultatele pentru întregul an 2020 – 2021 din perspectiva exporturilor. Din datele Comisiei Europene, România a comercializat peste granițele UE până acum doar 1,5 milioane de tone de grâu comun, cu aproximativ 42% mai puțin față de perioada similară a anului anterior. Am ajuns de abia al șaselea exportator al UE, după Franța (4,4 milioane de tone), Lituania (2,3 milioane de tone), Letonia (2 milioane de tone), Polonia (1,86 de milioane de tone) și Germania (1,8 milioane de tone) în condițiile în care a pornit de pe locul doi. Conform cifrelor pentru întreg anul trecut, România a fost al doilea cel mai mare exportator de grâu din UE, după Franța, cu o cotă de peste 14% și un volum de 5,3 milioane de tone, din care 3,2 milioane de tone au fost comercializate în perioada iunie 2019 – ianuarie 2020. Acum, cota de piață a României este puțin peste 10%.
Grâul românesc a ajuns anul acesta cu precădere în Iordania (408.000 de tone), Filipine (159.000 de tone) și Israel (120.000 de tone).

Din cauza secetei, fermierii români au produs anul trecut cu aproximativ 40% mai puțin față de 2019, respectiv 6 milioane de tone (inclusiv grâu durum) Rămânem lideri la porumb
Cultura vedetă a României la export, porumbul, s-a menținut însă pe prima poziție între statele membre din punct de vedere al cantităților exportate. Potrivit datelor Comisie, în orimele 32 de săptămâni ale acestui an de marketing, exporturile au totalizat peste 933.300 de tone, adică 67% din cantitatea totală exportată de UE. Cu un an în urmă, în perioada similară, exporturile României totalizau însă 2,2 milioane de tone. Producția de porumb de anul trecut a fost, ca și în cazul grâului, cu 45% mai mică, totalizând aproximativ 9,6 milioane de tone.
În ceea ce privește orzul, suntem și acum al doilea cel mai mare exportator, după Franța, cu un total de peste 754.000 de tone, față de 792.600 tone cu un an în urmă.
https://www.economica.net/am-fost-tranti-i-din-topul-exportatorilor-de-grau-ai-ue_196843.html