Prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut vineri o convorbire telefonică cu omologul său bulgar, Kiril Petkov, în care a discutat despre componentele de interconectare peste Dunăre și dragarea fluviului, potrivit unui comunicat al guvernului. De asemenea, Ciucă a abordat problema coridorului vertical de gaze, un proiect UE blocat din cauza faptului că Grecia și Bulgaria amână de aproape șase ani o simplă interconectare.
Interesul strategic și comercial al României în relația cu Bulgaria este dragarea cât mai rapidă a Dunării, astfel încât transportul de marfă către Portul Constanța să se poată realiza fără piedici pe o durată cât mai mare a anului. De asemenea, Dunărea are și o importanță militară pentru România. Bulgaria, pe de altă parte, are interesul de a atrage cât mai mulți transportatori rutieri de marfă către porturile sale principale – Varna și Burgas, ambele în competiție regională cu Constanța.
În ceea ce privește coridorului vertical de gaze, acesta e un alt proiect strategic pentru România. Dacă acest coridor Grecia – Bulgaria – România s-ar realiza, România ar putea importa gaze din Grecia, evitând astfel dependența de unicul său furnizor extern din acest moment, Rusia. Grecia și Bulgaria amână însă fără motiv realizarea interconectării dintre ele, ceea ce face ca România să nu aibă acces la gazele naturale din Grecia (gaze importate în Grecia din Azerbaidjan, Qatar, Algeria).
”Procesele europene curente, respectiv cooperarea pentru aplicarea Green Deal și PNRR, s-au aflat, de asemenea, pe agenda discuțiilor. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a abordat problema coridorului vertical dat de interconectorul de gaz Grecia-Bulgaria care dă substanță proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Partea bulgară a subliniat prioritatea pe care o acordă acestui interconector”, se arată în comunicatul guvernului.
Cei doi premieri au discutat despre organizarea la Sofia, în toamnă, a unei ședințe comune de guvern între România și Bulgaria.
https://www.g4media.ro/premierul-ciuca-i-a-cerut-premierului-bulgariei-sa-dragheze-dunarea-si-sa-deblocheze-gazoductul-brua-miza-pentru-romania-cresterea-transportului-de-marfa-spre-portul-constanta-si-independenta-energe.html

Creșterea galopantă a prețurilor pe plan mondial, la produsele energetice, carburanți, materiile prime, produsele industriale și alimente și-a pus amprenta asupra traficului de mărfuri din porturile maritime românești și de pe căile de navigație interioară.
În așteptarea viitoarei evoluții a prețurilor, piața internațională a cerealelor a pus frână exporturilor din România, Serbia și Ungaria. Drept urmare, traficul de mărfuri pe Dunăre, canalele navigabile și prin portul Constanța, dependent în foarte mare măsură de fluxurile de grâne, a înregistrat o scădere semnificativă, celelalte grupe de mărfuri nereușind să acopere deficitul. Dar este de așteptat ca, pe măsură ce se apropie momentul viitoarei recolte de cereale, exporturile de grâne din vechea recoltă să explodeze.

Cerealele și minereurile domină traficul
Dar să lăsăm cererea și oferta de grâne să își continue confruntarea, iar noi să vedem cum a evoluat traficul de mărfuri pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari, la începutul acestui an.
„În ianuarie 2022, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o diminuare semnificativă – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR, în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 2,300 milioane de tone capacitate, cu 14,05% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2021. Au fost transportate 1,084 milioane de tone de mărfuri, cu 19,23% mai puțin decât în ianuarie 2021.”
În structura mărfurilor, cerealele au pierdut primul loc, având o pondere de numai 30%. În ianuarie 2021, ponderea lor era de 44%. În prezent, primul loc revine minereurilor, care dețin o pondere de 41%, Pe locurile următoare se situează următoarele grupe de mărfuri: produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 14%, produse chimice – 7%, metal și produse din metal – 5%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, mașini și utilaje – 1%.

Principalul beneficiar al canalelor navigabile
În continuare, traficul de mărfuri derulat în contul altor țări deține cea mai mare pondere în traficul total: 54%. În ianuarie 2021, urcase la 73%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 1,084 milioane de tone de mărfuri derulate în prima lună din 2022, în contul României au fost transportate 46%, pentru Serbia – 30%, Ungaria – 7%, Bulgaria – 7%, Croația – 1%, Austria – 4%, Slovacia – 1%, Germania – 1%.
În ianuarie 2022, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 1.523 unități navale, cu 14,29% mai puține decât în ianuarie 2021, din care: 1.066 de barje, 208 șlepuri, 4 nave fluvio-maritime și 245 de remorchere împingătoare.
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-criza-preturilor-a-afectat-traficul-de-marfuri-pe-canalul-dunare-marea-neagra-448774

Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern mult așteptat de navigatorii români, prin care se modifică regulamentul de aplicare a OG nr. 42/1997 privind transportul naval.
Potrivit actului normativ, valabilitatea carnetului de marinar (condiționată de valabilitatea avizului medical și psihologic) crește de la doi la cinci ani. De această măsură vor putea beneficia 39.536 de navigatori atestați pentru sectorul maritim și 14.783 de navigatori din sectorul fluvial, care, potrivit Autorității Navale Române, aveau documentele valabile la data de 22 noiembrie 2021.
În referatul care însoțește proiectul de act normativ se precizează următoarele: „În condițiile actualei epidemii globale, când tot mai mulți armatori cer ca documentele să fie valabile minimum 8 luni, această situație duce, de cele mai multe ori, la reînnoirea carnetului de marinar, mai devreme de 2 ani. Mai mult decât atât, prin prelungirea valabilității carnetelor de marinar, navigatorii români pot rămâne la bordul navelor mai mult timp, evitându-se astfel schimbarea lor cu alți navigatori din alte state, unde valabilitatea carnetului de marinar este de până la 10 (zece) ani și nu este condiționată de valabilitatea avizului medical.”
Proiectul de act normativ a fost inițiat în urma demersurilor Sindicatului Liber al Navigatorilor, care au început încă din anul 2017. Timp de aproape cinci ani, liderii organizației au bătut pe la ușile celor ce s-au perindat la „cârma” Ministerului Transporturilor, încercând să-i convingă să modifice regulamentul. De fiecare dată s-au lovit de rezistența birocratică a sistemului.
Ultima intervenție a avut loc pe data de 20 ianuarie 2022, când delegația SLN s-a întâlnit cu Sorin Grindeanu, actualul ministru al transporturilor, care a promis pe loc că va da curs solicitării. Și uite că s-a ținut de cuvânt.
Proiectul de act normativ se va afla în dezbatere publică până pe data de 14 februarie 2021, după care va fi înaintat guvernului pentru a fi discutat și aprobat.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-veste-buna-pentru-navigatori-ce-se-intampla-cu-prelungirea-valabilitatii-carnetului-de-marinar-448797

Atribuirea a avut loc la data de 25 ianuarie 2022

Valoarea finală a contractului este de 382.020 lei
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru achiziția serviciului de elaborare studiu de fezabilitate și aplicație de finanțare necesare realizării obiectivului „Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – Etapa a II-a”.
Atribuirea a avut loc la data de 25 ianuarie 2022. Valoarea finală a contractului este de 382.020 lei, iar firma câștigătoare este Adrem Engineering SRL.

Despre Adrem Engineering SRL
Societatea a fost înființată în anul 2013, cu sediul social în București, Sector 1, pe strada Alexandrina. Asociați în firmă sunt ABBC Bro Group BV, firmă din Olanda, cu o cotă parte de 99,99% și Corneliu Bodea, cu 0,01%. Administrator este Dovema Engineering SRL. În 2020, firma a raportat 54 de salariați, la o cifră de afaceri de 63.617.099 lei, cu un profit de 1.957.394 lei. Compania a încheiat 26 contracte de achiziții publice in valoare totală de 71.097.753,88 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/un-nou-contract-incheiat-intre-cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-si-o-firma-din-bucuresti-document-772704.html

Port Bazinul Nou S.A., operatorul portuar al portului Galați, cel mai mare port fluvial din România, anunță lansarea licitației pentru dezvoltarea Platformei Multimodale Galați.
Proiectul este finanțat prin POIM 2014-2020, este în valoare de 167 milioane lei și are un termen de execuție de 77 de luni. Ofertele pot fi depuse până la data de 07.03.2022, urmând ca atribuirea să aibă loc până la data de 07.01.2023, notează compania.
Obiectivul general al programului de investiții este de a consolida contribuția căilor navigabile interioare și a porturilor la o rețea europeană durabila de transport al mărfii printr-o mai bună integrare a portului Galați în cadrul coridorului multimodal Rin-Dunare si în lanțul logistic multimodal, în ceea ce privește infrastructura si serviciile furnizate.” – se arată în nota de justificare a proiectului de finanțare.
Proiectul de finanțare vizează implementarea unor lucrări complexe care au ca finalitate dezvoltarea unei platforme intermodale cu o capacitate de 150.000 TEU/an în portul Bazinul Nou din cadrul portului Galați, având 4 obiective investiționale majore:
Modernizarea infrastructurii portuare
Modernizarea infrastructurii rutiere din zona Platformei Multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic, și relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară
Obiectivului investițional 3 denumit „Platforma Multimodală Galați”
Obiectivului investițional 4 privind crearea unui nou acces în spațiul de stocare și zona de manevră, implementat de către METALTRADE IN & OUT GATE S.R.L.
Portul Bazinul Nou face parte din complexul portuar al orașului Galați, fiind cel mai mare port romanesc la Dunăre, care poate opera nave atât in trafic fluvial cat si maritim. Portul Bazinul Nou a fost privatizat in anul 1997 fiind preluat de grupul Metaltrade International, grup cu capital integral privat romanesc.
Portul Galați a fost inclus în reţeaua centrală europeana de transport „TEN-T”, făcând parte din coridorul VII prin care se realizează conexiunea dintre tarile din Orientul Mijlociu, Asia si Europa, Portul Bazinul Nou fiind destinatarul investițiilor in aceasta noua strategie de dezvoltare.
https://trans.info/ro/a-fost-lansata-licitatia-pentru-dezvoltarea-platformei-multimodale-galati-273820

Pe data de 3 februarie, a intrat în vigoare OG nr. 9/2022 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor de la nave, a atenționat Biroul de mediu al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Actul normativ stabilește, printre altele, procedurile și formularele actualizate de notificare prealabilă, de confirmare a predării deșeurilor navelor către facilitățile de preluare a acestora și de raportare a deficiențelor.
Potrivit normelor, navele vor putea fi inspectate pentru a se verifica conformitatea cu noile cerințe. În caz de neconformare se vor aplica sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ce-trebuie-sa-stie-comandantii-navelor-care-intra-in-porturile-maritime-romanesti-448900

În luna ianuarie 2022, inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre au reținut un număr de 13 nave pentru deficiențe. În aceeași lună din anii precedenți fuseseră reținute: 19 nave în 2021; 18 nave în 2020; 22 de nave în 2019; 35 de nave în 2018. Scăderea numărului detențiilor de la un an la altul demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă dă roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de coșciugele plutitoare, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.
Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.
În ianuarie 2022, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 7 nave, fiind urmate de: Ucraina cu 3 nave, România cu 2 nave, Georgia cu o navă, Turcia și Bulgaria fără nicio navă reținută.

Evită porturile românești

În porturile maritime românești, inspectorii de Port State Control au verificat, în prima lună a anului 2022, un număr de 25 de nave, din care: 16 nave în portul Constanța, 4 nave în portul Galați, 3 nave în portul Midia și 2 nave în portul Brăila. Faptul că din cele 25 de nave inspectate, doar 2 nave au fost reținute, respectiv 8%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești.
De regulă, cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Tunisia, Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova; Tanzania, Sierra Leone, Ucraina și Insulele Comore.
Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, de la 92 de nave în 2015, la 57 de nave în 2016, la 57 de nave în 2017, la 29 de nave în 2018, la 25 de nave în 2019, la 6 nave în 2020 și 12 nave în 2021 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.

Navele reținute în porturile românești

Cele două nave reținute în prima lună a anului 2022, de către inspectorii de Port State Control români sunt:

– cargoul „Pallada” (2.457 tone registru brut, construit în 1968, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Brăila și

– cargoul „Gelibolu 2” (997 tone registru brut, construit în 1983, pavilion Guineea), reținut în portul Constanța.

Navele de pe lista rușinii
Mai multor nave le este interzis accesul în porturile din zona de jurisdicție a Paris Memorandum. Ultimele incluse pe această listă sunt:

– cargoul „NS Dante” (1.710 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Panama), care a fost reținut în Pozallo (Italia), pe data de 18 noiembrie 2021, dar nu a ajuns la șantierul de reparații din Pireu, așa cum se convenise;

– cargoul „Bella” (4.299 tone registru brut, construit în 1985, pavilion Palau). A fost reținut în Messina (Italia), pe data de 16 septembrie 2021 și a „uitat” să mai ajungă la șantierul de reparații din Pireu, așa cum se stabilise;

– cargoul „Gouraya” (7.775 tone registru brut, construit în 2010, pavilion Algeria). A fost reținut în Marina di Carrara (Italia), pe data de 26 octombrie 2021. La acea dată era cea de a treia detenție a navei, din ultimele 24 de luni, într-un port din jurisdicția Paris Memorandum;

– cargoul „Thunder” (1.559 tone registru brut, construit în 1984, pavilion Gambia). A fost reținut în portul Salonic (Grecia), pe data de 27 septembrie 2021. Era cea de a treia detenție a navei, din ultimele 36 de luni, într-un port din jurisdicția Paris Memorandum;

– cargoul „Diamant” (998 tone registru brut, construit în 1985, pavilion Insulele Comore). A fost reținut în Termini Imerese (Italia), pe data de 21 septembrie 2021. Era cea de a treia detenție a navei, din ultimele 36 de luni, într-un port din jurisdicția Paris Memorandum.

Noul regim de inspecții
Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.

Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se stabilesc schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.
Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-13-nave-sub-standard-au-fost-retinute-in-porturile-de-la-marea-neagra-in-ianuarie-2022-448886

Din perspectiva transportului și logisticii, Cosmin Cârstea, CEO DP World în România, nu se așteaptă la schimbări majore în 2022 față de anul trecut, ratele ridicate actuale fiind atinse ca urmare a creșterilor constante din ultimele 12 luni.
Prin urmare, explică acesta, „estimăm că scăderea prețului va fi într-o perioadă similară sau chiar mai lungă“. În ceea ce privește restricțiile epidemiologice crescute și riscul pentru întreruperea lanțului de aprovizionare, oficialul DP World menționează că nivelul stocurilor a revenit la mediile pe termen lung anterioare crizei în majoritatea sectoarelor. În plus, consumatorii încep să cheltuie, din nou, pe servicii. „Una peste alta, cred că cele două circumstanțe se vor atenua reciproc și vor întări tendința pe care am estimat-o mai sus, aceea de scădere lentă a prețurilor actuale ale transportului maritim.“
Nu în ultimul rând, 2022 va fi un an în care va continua tendința către o stabilizare a pieței, evidențiată începând cu a doua jumătate a lunii septembrie 2021. „În cazul transportului maritim, cred că această tendință va fi consolidată de o scădere a pieței spot în favoarea contractelor pe termen mai lung, semnate în noile condiții de piaţă. Desigur, presupunerile mele sunt valabile atâta timp cât nu au loc întreruperi majore ale lanțului de aprovizionare (aşa cum a fost cazul Evergreen).“, explică CEO-ul operatorului portuar pentru revista Tranzit.
https://traficmedia.ro/cosmin-carstea-dp-world-anul-acesta-se-accentueaza-tendinta-de-stabilizare-a-pietei/

Creşterea din Portul Valencia a depăşit nivelul pre-pandemic datorită atracției pentru export/import a companiilor spaniole. Cu 5.604.478 TEU manipulate, creşterea a fost de 3,25% față de 2020 și de 3% față de 2019.
Conducerea Portului Valencia a declarat că își reafirmă poziția ca cel de-al patrulea cel mai mare port din Europa, depășind portul grecesc Pireu.
Containerele complete de marfă (export) au crescut cu 13,89% și containerele cu descărcare completă (import) cu 17,38% față de anul precedent. Pe de altă parte, TEU-urile în tranzit au scăzut cu 3,45%.
În total, anul trecut au fost manipulate 85.269.726 de tone de mărfuri, cu 5,42% mai mult decât în 2020 și cu 5,18% mai mult decât în 2019.
Traficul de pasageri se reface, atât în liniile regulate, cât și în croaziere, după un an 2020 marcat de Covid-19. Traficul ro-ro a crescut, de asemenea, cu 14,61%, în timp ce traficul auto s-a contractat cu 7,4%.
China este principalul partener comercial al portului Valencia, iar SUA este cea mai importantă țară pentru exporturi.
Activitatea este în creștere în toate sectoarele de producție, dar mai ales în cele ale materialelor de construcții (+24,61%), produselor siderurgice (+18,41%) și în industria agroalimentară (+17,53%).
https://logisticpost.ro/articole/portul-valencia-a-depasit-valorile-pre-pandemice.html

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, intenţionează să emită un Ordin prin care toate situaţiile din contracte în care apar revendicări să se constituie în dosare care să fie trimise spre cercetare autorităţilor competente.
Potrivit ministrului, multe dintre aceste claim-uri (n.r. revendicări în justiţie sau litigii comerciale privind despăgubiri), a căror valoare a ajuns la un miliard de euro, apar după ce foşti angajaţi ai CNAIR sau ai Ministerului Transporturilor devin consultanţi la companii private.
„Am anunţat că vreau să emit un Ordin de ministru potrivit căruia toate situaţiile din contracte în care apar claimuri să se constituie în dosare care să fie trimise spre cercetare autorităţilor competente. Multe dintre aceste claimuri apar după ce foşti angajaţi ai CNAIR sau de la Ministerul Transporturilor devin consultanţi la firme private. Valoarea acestor claimuri a ajuns acum la 1 miliard de euro!”, a scris ministrul vineri seara pe pagina sa de Facebook.
Acesta a precizat, în context, că actuala contestaţie a celor de la Astaldi întârzie depunerea ofertelor pentru secţiunea 3 a autostrăzii Sibiu-Piteşti.
„Astaldi depune frecvent contestaţii şi creează probleme proiectelor. Mai nou aceste contestaţii văd că sunt promovate de Asociaţia Pro Infrastructura. Licitaţia a început în 23 septembrie 2020 pentru contractul de proiectare şi execuţie. Se pune întrebarea firescă de ce Astaldi a făcut această contestaţie tocmai acum, cu doar câteva zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor?”, a subliniat Sorin Grindeanu.
Pe de altă parte, şeful de la Transporturi a anunţat că în scurt timp intră în proces de transparenţă propunerea de modificare a legislaţiei achiziţiilor publice, pentru a putea să fie derulate mai rapid contractele.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/02/04/ministrul-transporturilor-vrea-ca-situatiile-din-contracte-in-care-apar-revendicari-sa-fie-cercetate-de-autoritati-competente–859802

Franța a devansat România în topul exportatorilor europeni de grâu, după ce , la jumătatea acestui an comercial, datele Comisie Europene arătau că am trimis mai mult peste granițele UE. Cota de piață a României a ajuns la 27%.
Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, în primele 31 de săptămâni ale anului comercial 2021/2022( 1.07-30.01 2022), exporturile de grâu ale României au ajuns la 4,5 milioane de tone, o cantitate record pentru țara noastră, dar sub nivelul livrărilor de către Franța, de 4,8 milioane de tone. Aceasta după ce în ultima lună, exporturile de grâu din România s-au limitat la aproximativ 459.000 de tone, din care în ultima săptămână nu s-a exportat nimic.
Prezența Franței pe prima poziție se explică însă mai ales prin faptul că instituția europeană a ajustat cifrele pe ultimele săptămâni, raportând cantități totale exportate mai mari decât inițial. Potrivit celor mai recente date, în primele 31 de săptămîni ale anului comercial, UE a livrat peste granițele sale 16,6 milioane de tone de grâu, din care grâu românesc în proporție de 27,2% și grâu franțuzesc de 29,3%. Cel mai mult s-a livrat către Algeria (2,5 milioane de tone), Egipt (1,6 milioane de tone) și China (1,6 milioane de tone).
Chiar și așa, România înregistrează cea mai bună performanță a ultimilor ani și există premise să se depășească exporturile anilor agricoli 2018-2019 și 2019-2020, în care am raportat producții record de grâu- de 10,1 și respectiv 10,3 milioane de tone. Astfel, conform datelor Comisie Europene, în anul comercial 2018-2019, România a trimis la export 3,6 milioane de tone, din care, în primele șase luni exporturile au fost de numai 1,9 milioane de tone. De asemenea, în anul comercial 2019-2020, România a exportat în total aproximativ 5,4 milioane de tone, din care 3 milioane în primele șase luni.
În continuare lideri la exportul de porumb și de cereale
În ceea ce privește exporturile de cereale (total), conducem în continuare clasamentul european cu livrări ce au totalizat în perioada analizată 8,5 milioane de tone, față de Franța care a exportat peste granițele UE 7,8 milioane de tone. Suntem, de asemenea, lideri pe piața exporturilor de porumb. Acestea s-au cifrat în perioada analizată la 2,4 milioane de tone, din cele 3,3 milioane de tone cât a vândut UE peste granițele sale, în total. Bulgaria a exportat 337.000 de tone și Franța-277.000 de tone.
https://www.economica.net/am-pierdut-pozitia-de-lider-pe-piata-externa-a-graului_557887.html

Alianţa Rusia – China a fost întărită printr-un nou acord privind comerţul cu cereale, Rusia să exporte Chinei în primă fază grâu şi orz, iar de anul viitor şi mazăre, scrie Reuters.
China va permite importurile de grâu şi orz din toate regiunile Rusiei, o veste bună pentru exporturile ruseşti de cereale dar care aduce o competiţie mai mare pentru alţi furnizori cum este Franţa, transmite Reuters. În conformitate cu un anunţ făcut vineri de Autoritatea de stat pentru agricultură din Rusia, China va mai restricţiona tranzacţiile cu cereale numai la anumite regiuni din Rusia, ceea ce creşte şansele ca Rusia să poată să trimită vase mari încărcate cu cereale prin Marea Neagră. Anterior, China a restricţionat importurile de cereale din Rusia din cauza unor probleme fitosanitare. Vineri, cu prilejul vizitei preşedintelui Vladimir Putin la Beijing, cele două ţări au semnat mai multe acorduri comerciale în valoare de peste 100 de miliarde de dolari. Autorităţile de la Moscova încearcă de mai mulţi ani să majoreze comerţul cu cereale cu China, iar în luna decembrie a anului trecut traderul elveţian Solaris, un important exportator de grâu din Rusia, estima că în scurt timp China ar putea deveni un mare cumpărător de grâu din Rusia. În timp ce Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu, China a devenit pe parcursul ultimilor ani un mare importator de grâu. „Cu siguranţă aceasta este o veste bună pentru grâul din Rusia care ar putea avea o prezenţă mai mare pe piaţa chineză, care creşte foarte mult. De asemenea, este o veste proastă pentru Uniunea Europeană, Australia şi Canada care acum vând cantităţi mari de grâu în China”, a spus un trader european. În ultimii doi ani, China a fost o destinaţie cheie pentru grâul din Franţa iar acest lucru a devenit şi mai important în acest sezon, când cel mai mare producător de grâu din UE a pierdut teren pe piaţa din Algeria. Traderii susţin că anunţul de vineri reprezintă o veste proastă şi pentru eforturile SUA de a vinde mai mult grâu în China. Rusia a reuşit să câştige cote de piaţă în Algeria şi Arabia Saudită, după ce aceste ţări au modificat condiţiile pentru licitaţiile de import de cereale. Anul viitor, China şi Rusia intenţionează să încheie un acord care ar permite Rusiei să exporte mazăre în China, a mai informat Autoritatea de stat pentru agricultură din Rusia.
https://adevarul.ro/economie/business-international/alianta-rusia-china-intarita-comertul-cereale-rusia-exporta-grau-orz-mazare-1_61fe29985163ec427192b8f8/index.html

China vrea să construiască un centru de logistică în Polonia ca parte a noului său drum al mătăsii, a anunţat consilierul preşedintelui polonez Andrzej Duda.
Andrzej Dera, după discuţiile purtate între şefii de stat ai Poloniei şi Chinei, relatează The First News.
Polonia şi Luxemburg au fost singurele ţări UE care şi-au trimis delegaţii diplomatice la Jocurile Olimpice de Iarnă din Beijing.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/china-promite-sa-construiasca-un-centru-de-logistica-in-polonia-20510262