Produsul intern al României a crescut cu 5,8% în primul semestru din 2017, exporturile au făcut un salt de 9,4% în primele şapte luni ale anului, iar importurile sunt mai mari cu 12,6%. Din păcate, aceste creşteri nu se reflectă în traficul din porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, care continuă să se situeze sub nivelul atins în 2016.

Este drept, pe parcursul anului, porturile maritime au recuperat din decalajul de trafic uriaş provocat de condiţiile vitrege din iarnă. Dacă la finele lunii februarie, acesta era de 21,08% faţă de aceeaşi lună din anul precedent, la sfârşitul lui august 2017 s-a apropiat la o diferenţă de 4,5%, faţă de cel consemnat în intervalul ianuarie – august 2016. În cazul în care se va păstra ritmul actual de recuperare, sunt şanse ca, la sfârşitul anului 2017, să fie egalat şi depăşit, cu circa 6,5%, nivelul traficului din 2016.

v v v

În primele opt luni ale anului 2017, porturile Constanţa, Midia şi Mangalia au derulat, împreună, 37.273.196 tone de mărfuri, cu 4,50% mai puţin faţă de perioada ianuarie – iunie 2016. Traficul maritim a fost de 29,07 milioane de tone, în scădere cu 4,81%, iar cel fluvial, a înregistrat 8,19 milioane de tone, în minus cu 3,53%.

Pe grupe de mărfuri evoluţia se prezintă astfel:

a) în creştere faţă de anul precedent

– minereuri de fier şi deşeuri de fier – 2.431.505 tone (+45,65%);

– îngrăşăminte – 2.023.677 tone (+0,39%);

– seminţe uleioase – 1.729.933 tone (+15,27%);

– produse metalice – 1.520.265 tone (+10,05%);

– minerale brute sau prelucrate – 245.904 tone (+4,25%);

– ciment – 127.929 tone (+16,62%);

– animale vii – 76.387 tone (+18,02%);

– sticlărie și produse ceramice – 9.036 tone (creştere de 3,09 ori);

– legume și fructe – 6.913 tone (+21,36%):

b) în declin faţă de anul precedent

– cereale – 11.962.966 tone (-5,95%);

– petrol brut – 4.711.393 tone (-4,98%);

– articole diverse – 4.345.069 tone (-10,39%);

– produse petroliere – 3.202.242 tone (-18,42%);

– minereuri şi deşeuri neferoase – 2.075.073 tone (-0,21%);

– cărbune – 1.520.232 tone (-13,07%);

– produse chimice – 405.585 tone (-10,16%);

– produse alimentare – 377.092 tone (-36,59%);

– lemn, plută – 264.503 tone (-36,74%);

– echipamente, maşini – 203.278 tone (-16,91%);

– celuloză şi deşeuri de hârtie – 30.993 tone (-39,86%);

– articole fabricate din metal – 2.668 tone (-24,74%).

v v v

Constanţa – cel mai mare port românesc – a manipulat 32.558.103 tone de mărfuri, în scădere cu 3,43%. Şapte grupe de mărfuri deţin, în total, o pondere de 96,29% din fluxurile de mărfuri: cerealele şi seminţele uleioase – 42,05%, minereurile şi deşeurile metalice – 13,79%, articolele diverse containerizate – 13,34%, hidrocarburile – 10,88%, îngrăşămintele şi produsele chimice – 6,94%, cărbune – 4,67% şi produsele metalice – 4,62%.

Traficul de containere a totalizat 4.344.735 tone de mărfuri, respectiv 465.621 TEU, fiind în scădere cu 10,39%, respectiv 4,27%.

Portul petrolier Midia prezintă, în continuare, un trafic de mărfuri inferior anului trecut. În primele şapte luni din 2017 a derulat 4.655.202 tone, cu 9,55% mai puţin decât în perioada de referinţă din 2016.

Hidrocarburile, care deţin o pondere de 93,37% în totalul cantităţilor de mărfuri manipulate, au înregistrat o scădere de 11,52%. Îmbucurător este faptul că structura traficului este tot mai diversificată. În intervalul de referinţă, portul Midia a manipulat următoarele canitătăţi de: petrol brut (2.729.306 tone), produse petroliere (1.617.322 tone), produse chimice (108.091 tone), berbecuţi (69.650 tone), îngrăşăminte (57.880 tone), ciment (34.398 tone), minerale brute (14.927 tone), produse metalice (13.878), echipamente (651 tone).

Micuţul port Mangalia a manipulat doar 59.891 tone de mărfuri, cu 64,62% sub nivelul atins în ianuarie – iulie 2016, fiind afectat de criza prin care trece compania Daewoo – Mangalia Heavy Industries. Structura traficului a fost următoarea: produse petroliere (25.779 tone), ciment (16.054 tone), deşeuri neferoase (7.420 tone), produse chimice (4.843 tone), echipamente (3.793 tone) şi minerale brute (2.002 tone).

v v v

Pe malul opus al Mării Negre, porturile ruseşti au raportat un trafic de 172,3 milioane de tone de mărfuri, în creştere cu 9,1%. Novorossiysk – cel mai mare port al Federaţiei Ruse – a manipulat 96,7 milioane de tone de mărfuri, cu 12,7% mai mult decât în primele opt luni ale anului trecut. În celelalte porturi ruseşti, situaţia a fost următoarea: Kavkaz – 21,5 milioane de tone (+4,4%), Taman – 9,9 milioane de tone (+16,8%), Rostov pe Don – 8,8 milioane de tone (+4,4%), Kerch – 5,6 milioane de tone (-9,5%), Tuapse – 17,8 milioane de tone (+6,3%).

Porturile din Ucraina au manipulat 86,95 milioane de tone de mărfuri, în creştere cu 1,6% faţă de anul trecut. Prin portul Odessa au fost derulate 15,85 milioane de tone (- 2%), prin Nikolaev – 15,14 milioane de tone (+ 5,6%), iar prin Chernomorsk – 11,17 milioane de tone (+ 6,5%). Cea mai mare creştere a fost raportată de portul Olvia – 27,3%, ajungându-se la 4,59 milioane de tone. Traficul de containere din porturile Ucrainei a fost de 388.000 TEU (-0,4%).

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-fac-eforturi-sa-recupereze-traficul-de-marfuri-pierdut-330342

Pe data de 16 septembrie 2017, din cauza vântului puternic, legăturile la cheu ale portcontainerului „APL California” s-au rupt. Nava era acostată în portul Koper, din Slovenia, de la Marea Adriatică. Depasându-se, portcontainerul a lovit un alt vas acostat în aceeaşi dană şi un remorcher. Cu ajutorul a două remorchere, portcontainerul a fost readus pe vechea poziţie.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incident-naval-in-portul-koper-din-slovenia-330425

Societatea Iridex Group Salubrizare SRL a apelat la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), fiind nemulţumită de rezultatul unei licitaţii organizate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC).

Astfel, firma Iridex Group Salubrizare SRL, din localitatea Schitu, comuna Costineşti, reprezentată legal prin Dan Tiberiu Anghel, a depus la CNSC contestaţia înregistrată cu nr. 33789/16.08.2017, împotriva adresei nr. 2642/25.07.2017, privind rezultatul procedurii de atribuire, şi raportului procedurii nr. 26573/25.07.2017, emise de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitaţie deschisă, a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de salubrizare a căilor publice şi pietonale, a platformelor de circulaţie, a spaţiilor verzi amenajate şi a terenurilor pe care sunt amplasate liniile CF aparţinând CN APM SA din porturile Constanţa, Constanţa Sud şi Constanţa Nord, Midia şi Mangalia; exploatarea şi depozitarea depozitului ecologic de deşeuri“.

Iridex Group Salubrizare SRL a solicitat admiterea contestaţiei şi, pe cale de consecinţă, anularea actelor administrative prin care oferta SC DMV Prosal SRL a fost declarată câştigătoare, iar oferta SC Iridex Group Salubrizare SRL a fost declarată admisibilă, respectiv raportul procedurii de atribuire nr. 26573/25.07.2017, adresa nr. 2642/25.07.2017, privind rezultatul procedurii de atribuire, şi actele subsecvente acestora, respingerea ofertei depuse de SC DMV Prosal SRL ca inacceptabilă şi neconformă, pentru motivele expuse în cuprinsul contestaţiei, obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire şi stabilirea ofertei câştigătoare prin aplicarea criteriului de atribuire prevăzut, în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi cu dispoziţiile legale aplicabile, precum şi accesul la dosarul achiziţiei publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016. Iată ce a decis CNSC! Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis contestaţia formulată de SC Iridex Group Salubrizare SRL, în contradictoriu cu entitatea contractantă Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. CNSC a anulat, în parte, raportul procedurii nr. 26573/25.07.2017 şi actele subsecvente acestuia, respectiv menţiunile referitoare la oferta prezentată de SC Dmv Prosal SRL şi stabilirea ofertantului clasat pe primul loc.

Mai mult, CNSC a obligat CN APM Constanţa SA ca, în termen de cel mult zece zile de la primirea prezentei, pentru considerentele din motivare, să procedeze la reluarea procedurii de atribuire prin analizarea propunerii financiare a ofertantului SC DMV Prosal SRL prin raportare la prevederile art. 222, alin. (1) din Legea nr. 99/2016, coroborate cu cele ale art. 142, alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, şi la reverificarea modului de îndeplinire a cerinţelor de calificare privind experienţa similară şi utilajele necesare prestării serviciilor ce fac obiectul contractului de achiziţie publică. Despre Iridex Group Salubrizare SRL Înfiinţată în anul 2008, Iridex Group Salubrizare SRL are sediul social în satul Schitu, comuna Costineşti. Capitalul social subscris, de 12.560.260 de lei, integral vărsat, este compus din 1.256.026 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţii societăţii sunt: SC Servicii Salubritate Bucureşti SA, cu sediul în Bucureşti, şoseaua Bucureşti – Ploieşti, cu 14,506% din capitalul social, Iridex Group Import-Export SRL, cu sediul în Bucureşti, şoseaua Bucureşti – Ploieşti, cu 70,54% din capitalul social, şi Olga Anghel, născută pe 14.01.1948, în Bucureşti, cu 14,94% din capitalul social. Administratorul firmei, care se ocupă de colectarea deşeurilor nepericuloase, este Dan-Tiberiu Anghel. SC DMV Prosal SRL, în datele Registrului Comerţului Societatea înmatriculată în anul 2012 are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Mariea-Emilia Roşu, născută la 8.05.1950, în comuna Bucşani, Giurgiu, este asociat unic şi administrator al firmei, care se ocupă de colectarea deşeurilor nepericuloase.

Precizăm că am luat legătura cu reprezentanţii CN APM Constanţa SA pentru un punct de vedere pe marginea subiectului acestui articol, iar aceştia au promis că ne vor prezenta un punct de vedere în urma unei solicitări. Într-o ediţie viitoare, vom publica punctul de vedere al CN APM Constanţa SA. De asemenea, am luat legătura şi cu reprezentanţii societăţii Iridex Group Salubrizare SRL, care, de asemenea, au spus că vor reveni cu un punct de vedere.

Nu în ultimul rând, i-am contactat şi pe reprezentanţii SC DMV Prosal SRL. Persoana care a răspuns la telefon ne-a indicat să revenim luni, pentru că la sediul firmei nu mai era nicio persoană abilitată să dea explicaţii.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/dupa-contestatia-formulata-de-iridex-group-salubrizare-srl-cnsc-a-obligat-cn-apm-constanta-sa-sa-reia-o-procedura-de-atribuire-639016.html

Pentru a putea finaliza o nouă etapă a lucrărilor de reabilitare și pentru a nu pune în pericol siguranța participanților la traficul rutier, circulația pe podul Agigea va fi restricționată, iar în anumite perioade închisă, după cum urmează:

În nopțile de 18, 19 și 20 septembrie 2017, în intervalul orar 22:00-06:00, se va închide circulația rutieră pentru toate categoriile de autovehicule.

În această perioadă, pe podul Agigea se va putea circula în timpul zilei, pe câte o bandă pe sens.

În perioada în care traficul rutier pe podul Agigea va fi inchis, circulația va fi deviată pe ruta: Nod Rutier A4 (intersecție cu D.N.39), Agigea – A4( Intrare Port Constanța Sud ) – Podul Nou ( Apolodor ) – Bretea acces la D.N. 39 ( Eforie Nord – Agigea ) – D.N.38 ( Agigea – Negru Vodă ).

Circulația rutieră va continua să se desfășoare pe câte o singură bandă pe sens în perioada 21 septembrie – 01 noiembrie 2017 (ora 24.00), iar pentru evitarea aglomerației este recomandată aceeași rută alternativă.

Informații suplimentare:

În perioada 18 septembrie – 01 noiembrie 2017, urmeză să fie executate următoarele lucrări de reabilitare a podului Agigea :

-Montarea tunelului de protecție deasupra căii podului, la o înălțime de 5,5 m și a unor schele de lucru la Pilonul Central al Podului, în vederea reparației suprafețelor de beton ale acestuia.

-Protejarea cu beton a ancorajelor inferioare ale celor 10 hobane.

-Demontarea distanțierilor provizorii ai hobanelor și montarea distanțierilor definitivi ai hobanelor.

-Armarea și betonarea bulbilor hobanelor de la nivelul trotuarelor.

-Montarea unor deviatori la ancorajele inferioare.

-Lucrări de montare a hidroizolației și de betonare a trotuarului, pe sensul Constanța – Agigea.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/peste-cateva-ore-podul-de-la-agigea-se-va-inchide-complet-cat-dureaza-noile-restrictii-639088.html

Portul Constanţa are un rol important în cadrul reţelei europene de transport maritim, fiind localizat la intersecţia rutelor comerciale care leagă pieţele ţărilor fără ieşire la mare din Europa Centrală şi de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală şi Extremul Orient.

Acest lucru se datorează poziţionării geografice avantajoase, fiind situat pe rutele a 3 coridoare de transport pan-european, respectiv

Coridorul IV, Coridorul IX şi Coridorul VII (Dunărea), care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rin-Main-Dunăre.

Din complexul portuar maritim românesc mai fac parte cele două porturi-satelit Midia şi Mangalia, toate aflate sub coordonarea Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa.

Portul Constanţa este unul dintre principalele centre de distribuţie care deservesc regiunea Europei Centrale şi Europei de Est şi oferă clienţilor o serie de avantaje importante, printre care:
• Este un port multifuncţional dotat cu facilităţi moderne şi adâncimi ale apei în bazinul portuar suficiente pentru a permite acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez;
• Are acces direct la ţările Europei Centrale şi de Est prin Coridorul Pan European VII – Dunărea;
• Este centru de distribuţie a containerelor către porturile din Marea Neagră;
• Beneficiază de multe legături de transport: cale ferată, rutier, fluvial, aerian şi conducte;
• Deţine terminale Ro-Ro şi Ferry Boat care asigură o legătură rapidă cu celelalte porturi din Marea Neagră şi Marea Mediterană;
• Oferă facilităţi moderne pentru navele de pasageri;
• Dispune de suprafeţe care pot fi folosite în viitor pentru dezvoltarea portuară;
• Portul Constanţa are statutul de Zonă Liberă, ceea ce îi permite stabilirea unui cadru general necesar facilitării comerţului exterior şi a tranzitului de mărfuri către şi dinspre Europa Centrală şi de Est.

Portul maritim Constanţa este situat pe coasta vestică a Mării Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor şi la 85 nM de Braţul Sulina, acolo unde Dunărea se varsă în mare. Are o suprafaţă totală de 3926 ha, din care 1313 ha uscat şi 2613 ha apă.

Portul este încadrat între două diguri, Digul de Nord de 8,34 km şi Digul de Sud de 5,56 km, ceea ce creează condiţiile de siguranţă necesare pentru desfăşurarea activităţilor portuare.

Portul Constanţa are o capacitate de operare anuală estimată la 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care doar 140 sunt operaţionale. Lungimea totală a cheurilor este de 29,83 km, iar adâncimile acestora variază între 7 şi 19 m.

Caracteristicile portului maritim Constanţa sunt comparabile cu cele oferite de mari porturi europene şi internaţionale, putând permite accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. şi a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt.

În prezent, în principal în partea de sud a portului, se află în derulare prin mai multe proiecte de investiţii care prevăd construirea de noi facilităţi pentru operarea mărfurilor şi îmbunătăţirea legăturilor de transport dintre Portul Constanţa şi hinterland.

Datorită facilităţilor oferite, Portul Constanţa este în acelaşi timp şi un port fluvial care permite acostarea oricărui tip de navă fluvială.

Legătura Portului Constanţa cu Dunărea este realizată prin Canalul Dunăre – Marea Neagră şi prezintă avantajul transportării unui volum mare de mărfuri cu costuri reduse.

Dunărea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, fiind o alternativă optimă şi eficientă faţă de transportul rutier şi feroviar congestionat din Europa.
________________________________________
În acest mod, cantităţi importante de mărfuri sunt transportate între Portul Constanţa şi ţările Europei Centrale şi de Est, ca de exemplu Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia şi Germania.

Pentru a putea face faţă pe viitor creşterii traficului fluvial, Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a finalizat realizarea unui Terminal de Barje, această investiţie având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie şi extinderea facilităţilor pentru acostarea navelor fluviale în partea de sud a portului.

Relansarea investiţiilor operatorilor privaţi a condus la creşterea suprafeţei din domeniul public portuar închiriată; în perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017 suprafaţa închiriată a crescut de la 1,6 milioane de metri pătraţi la peste 3,5 milioane de metri pătraţi şi implicit s-au majorat veniturile obţinute din chirii de la 1,8 milioane de lei pe lună la peste 2,5 milioane de lei pe lună.

Pentru că portul Constanţa este o zonă cu regim vamal special, suprafaţa de teren închiriată va continua să crească şi în anul 2018 datorită solicitărilor pentru realizarea unor investiţii în linii de producţie pe platforma portuară, respectiv linii de asamblare pentru aparatură electronică şi IT, de producţie de laminate şi ţeavă etc.

Volumul total al investiţiilor asumate de operatorii privaţi în anul 2017 este de aproximativ 120 milioane de euro, urmând a fi realizate într-un interval de cinci ani.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CNAPMC) s-a ocupat de relansarea lucrărilor de reparaţii şi investiţii în infrastructură portuară prin creşterea ponderii lucrărilor în regie proprie (reparaţii la clădiri şi la reţeaua rutieră portuară). Lucrările din surse proprii se ridică în prezent la suma de 14.726.635 lei.

Din punct de vedere financiar, CNAPMC a reuşit să reducă volumul creanţelor cu 9 milioane de lei. În primele patru luni ale anului, veniturile companiei au crescut cu 4% şi se prognozează un spor de cel puţin 8% până la finele lui 2017.

Pentru atragerea unui volum mai mare de mărfuri din ţară care în prezent sunt transportate pe calea ferată spre exterior, Administraţia portuară acţionează pentru dezvoltarea unor land-porturi (centre logistice), care să adune mărfurile în vederea transportului prin zona portuară. O primă acţiune în acest sens a fost organizată, recent, la Cluj, de unde pot fi atrase 150.000 – 200.000 TEU (containere convenţionale) pe an, care în prezent pleacă spre Hamburg pe calea ferată; acţiuni asemănătoare vizează şi zonele din nordul ţării şi Bucureştiul.

Într-un comunicat de presă al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa se menţionează că traficul general de mărfuri operate în anul 2016 prin porturile maritime româneşti Constanţa, Midia şi Mangalia a fost de 59,5 milioane tone, mai mare cu 5,5% faţă de anul 2015.

Ponderea cea mai mare în traficul total au avut-o cerealele, cu 34,3%, fiind urmate de petrolul brut 12,6%, mărfuri generale 11,6%, produse petroliere 9,5%, minereuri şi deşeuri neferoase 5,3% etc.

În anul 2016, Constanţa a devenit cel mai mare port cerealier din Europa, cantitatea de cereale manipulată ajungând la 20,7 milioane de tone şi există premisele ca în 2017 această cantitate să crească cu cel puţin 10% .

România are potenţial de a deveni prin intermediul Portului Constanţa principala poartă de intrare a bunurilor provenind din Estul Asiei şi Orientul Mijlociu către Europa Centrală şi de Est, are şansa de a ajunge una dintre rutele comerciale majore din viitor.

https://www.curierulnational.ro/Transporturi/2017-09-16/Portul+Constanta%2C+obiectiv+strategic+al+Romaniei

Refugiaţii care vin pe Marea Neagră bagă spaima în turiştii de pe navele de croazieră , în ultima luna în România au intra ilegal aproape 500 de migranti salvaţi de poliţiştii de frontieră din Marea Neagră, potrivit adevarul.ro, citat de B1 TV.

Ruta Mării Negre este una grea şi periculoasă din cauza condiţiilor meteo des schimbătoare şi a apei foarte reci, dar şi a numeroaselor sisteme de monitorizare militare. Anul acesta abia 14 nave de croazieră au îndrăznit să mai oprească în Portul Constanţa.
Companii care operează croazierele nu vor să pună în pericol siguranţa turiştilor pe care îi transportă şi nici nu vor să aibă cheltuieli suplimentare. Astfel, comandanţii se tem să nu fie nevoiţi să ia la bord refugiaţi dacă aceştia au nevoie de ajutor, ceea ce până la urmă se traduce în costuri suplimentare.
________________________________________
Potrivit legislaţiei maritime internaţionale, orice navă este obligată să acorde ajutor unui alt vas aflat în pericol. Aceeaşi legislaţie obligă şi Poliţia de Frontieră să intervină într-o situaţie de pericol. „Navele cu transfugi care au venit pe Marea Neagră au solicitat sprijin, erau în pericol să se scufunde. Unele erau în derivă, altele au eşuat. Procedurile internaţionale spun că atunci când un vas este în pericol şi solicită sprijin eşti obligat să i-l acorzi. La ultimul caz, de săptămâna aceasta, vasul cu imigranţi se afla în zona platformelor petroliere şi a cerut sprijin. Au sunat inclusiv la 112, iar o navă de la platformele petroliere a intervenit, pentru că asta spune legislaţia internaţională“, a explicat, pentru „Adevărul“, comisarul şef Fabian Bădilă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF). Acesta e descris procedura pe care trebuie să o urmeze poliţiştii de frontieră atunci când interceptează pe mare un vas cu migranţi.

http://www.curierulnational.ro/Actualitate/2017-09-16/Croazierele+de+pe+Marea+Neagra%2C+ruinate+din+cauza+vaselor+de+migran%C8%9Bi

Compania care operează portul Midia, unul dintre ele mai mari porturi maritime și fluviale românești, caută finanțare pentru a-și acoperi clauzele financiare din contractul de închiriere încheiat în primăvara acestui an cu Administrația Porturilor Maritime Constanța și care obligă la realizarea unei investiții de 10 milioane euro până în 2022

În condițiile în care investiția impusă implică eforturi financiare considerabil mărite față de nivelul actual, Midia International, operatorul portului, vrea să apeleze la bănci pentru credite care să facă posibilă respectarea termenului investițional de 5 ani. Portul Midia, din nordul orașului Constanța, specializat în transportul de animale vii, cu acces direct la Marea Neagră și la Canalul Dunăre Marea Neagră, acoperă o suprafață totală de 170 000 metri pătrați, dintre care 55 000 metri pătrați de platforme betonate și 70. 200 metri pătrați de platforme pietruite, ultima folosită ca antrepozit vamal.
Portul are o capacitate de operare anuală de aproximativ 60 000 de tone, fiind deservit de 4 dane, cu încărcarea simultană a 4 nave. Terminalul specializat in exportul animalelor vii acoperă și tranzitul din Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Germania. Anul trecut, operatorul a avut afaceri de 9,4 milioane lei și un profit net de 3,1 milioane lei.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/operatorul-portului-midia-unul-dintre-ele-mai-mari-porturi-maritime-si-fluviale-romanesti-cauta-finantare-bancara-pentru-obligatia-de-a-investi-10-milioane-euro-in-5-ani-17210918

Cele două nave cu grâu din România şi Franţa, respinse de Autoritatea pentru carantină din Egipt pe motiv că ar conţine seminţe de mac, sunt încă în custodia procuraturii şi nu au fost eliberate, au anunţat sâmbătă oficialii de la Cairo, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a provocat îngrijorări în rândul traderilor în ultimele săptămâni după ce a refuzat intrarea în tară a două nave cu grâu pe motiv că conţin seminţe de mac. Autoritatea pentru carantină din Egipt a deferit cazul procurorilor, care nu au luat încă o decizie finală dacă grâul va trebui re-exportat. Una din aceste nave, care a fost oprită luna trecută, transporta 63.000 de tone de grâu din România, de la firma Cerealcom Dolj.

Săptămâna aceasta, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a informat că a ajuns la concluzia că seminţele de mac prezente în grâul provenit din România şi din Franţa nu sunt dăunătoare, adăugând că grâul va fi cernut. „Potrivit unui raport semnat de preşedintele Autorităţii pentru carantină, seminţele de mac găsite în grâul din România nu sunt de tipul celor din care se produce opium. În consecinţă procedura care va fi urmată este cernerea”, a declarat vice-presedintele GASC, Ahmed Youssef.

Traderii urmăresc cu atenţie acest caz si au avertizat că orice respingerea ar putea să îi determine sa boicoteze licitaţiile organizate de GASC, protestând fata de ceea ce ei au numit măsuri excesive de inspecţie. „Toţi furnizorii vor aşteaptă să vadă ce se întâmplă”, a declarat un trader de la Cairo.

Procurorii încă nu au anunţat când vor fi eliberate navele cu grâu şi va fi cernută încărcătura.

General Ashraf Abdel Moneim, directorul portului de la Marea Roşie unde se află cele două nave, a precizat că vapoarele încă se află în port, în custodia procurorilor, şi se aşteaptă decizia acestora. Un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii, Hamid Abdel Dayem, a dat asigurări că va urma eliberarea navelor şi cernerea grâului.

Anul trecut, în urma boicotării licitaţiilor sale de către traderii de cereale, autorităţile egiptene au trebuit să renunţe la cerinţele conform căruia grâul importat trebuia să aibă un conţinut zero de cornul secarei, standard pe care traderii îl consideră imposibil. În plus, autorităţile egiptene nu mai trimit inspectori guvernamentali peste hotare să aprobe grâul care urmează să ajungă în Egipt, folosind în schimb companii private.

Însă noul sistem a fost contestat, cu succes, în justiţie de un grup de inspectori ai Autorităţii pentru carantină din Egipt care au susţinut că există riscul contaminării cu substanţe periculoase pentru plante şi animale. Guvernul de la Cairo nu a implementat încă decizia tribunalului, ceea ce pune noul sistem sub semnul întrebării.

GASC ar urma să cumpere aproximativ şapte milioane de tone de grâu în anul fiscal care a început în luna iunie 2017 pentru a putea asigura materia primă necesară unui program de pâine subvenţionată de care depind zeci de milioane de egipteni.

Autorităţile române şi reprezentanţii traderilor au susţinut că nu există nicio informaţie oficială cu privire la respingerea grâului românesc de către GASC, Portul Constanţa având un sistem foarte bun de monitorizare a calităţii.

http://www.capital.ro/ce-se-intampla-cu-graul-romanesc-exportat-in-egipt.html?&page=2

Ieri, 18 septembrie 2017, traficul naval prin Strâmtoarea Bosfor, de la Marea Neagră, a fost suspendat temporar, pentru a permite unei platformei de foraj petrolier gigantice, ce urmează să ajungă la Constanţa, să tranziteze canalul.

Este vorba de „Scarabeo 9”, care aparţine companiei Saipem, unul dintre cei mai mari jucători ai lumii, din sectorul petrolier. Înmatriculată sub pavilion Bahamas, „Scarabeo 9” este o platformă de foraj maritim semi-submersibilă de ultimă generaţie. Construită în 2009, este proiectată să lucreze până la adâncimi de 12.000 ft (3.657,60 metri) şi să efectueze foraje până la 50.000 ft (15.240 metri). Are 36.863 tone registru brut, lungimea de 115 metri şi lăţimea de 86,33 metri. Spre comparaţie, stadionul „Cluj Arena” are 105 metri lungime şi 68 de metri lăţime.

Platforma dispune de locuri pentru 200 de persoane, este dotată cu helioport, spital, săli de gimnastică şi de recreere. La tranzitarea strâmtorilor a fost însoțită de patru remorchere, o navă de intervenție în caz de urgență și o ambarcaţiune.Trebuie precizat că, din cauza restricţiilor de înălţime şi adâncime la tranzitarea strâmtorilor Dardanele şi Bosfor, platforma a fost dezasamblată, urmând a sosi la Constanţa fără partea superioară.

Componentele demontate vor ajunge ulterior, în România, la bordul unor nave maritime. Se estimează că platforma va sosi, în portul Constanţa, miercuri, 20 septembrie 2017, la ora 7. Va acosta în dana 80, din terminalul Comvex, care dispune de adâncimile necesare. Apoi, timp de circa două luni, vor fi efectuate lucrările de re-asamblare şi pregătire a platformei pentru executarea lucrărilor de foraj în Marea Neagră.

Platforma este agenturată de compania Idu Shipping & Services.

Marea Neagră a devenit punctul de atracţie al giganţilor din industria petrolului, în urma descoperirii unor „rezerve istorice” de gaze şi ţiţei, cum le-au etichetat experţii.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-scarabeo-9-o-platforma-de-foraj-petrolier-gigant-se-indreapta-spre-portul-constanta-330568

Portul olandez Moerdijk va avea un al doilea terminal feroviar, pe langa terminalul sau actual Shell. Lucrarile la terminal au inceput la 11 septembrie si vor dura mai multe luni. Cu doua terminale feroviare, capacitatea de manipulare a containerelor pentru trenurile de marfa ar putea fi dublata.

Moerdijk este un port care se dezvolta rapid, fiind pozitionat aproape la distanta egala intre Rotterdam si Anvers, ceea ce ii va permite in viitor sa beneficieze de dezvoltarea oferita de cele trei coridoare feroviare de marfa, Rin-Alpin, Marea Nordului-Marea Mediterana si Marea Nordului-Marea Baltica. In ultimul an si jumatate, volumele de marfa transportate pe calea ferata au crescut semnificativ, iar terminalul Shell, care a devenit operational in mai anul trecut, s-a dovedit a fi insuficient pentru manipularea volumelor de marfuri pe calea ferata, concluzioneaza Autoritatea Portului Moerdijk intr-un studiu realizat recent.

Costurile proiectului, realizat de Hollandse Aannemings Service (HAS) B.V, se ridica la 470 de mii de euro, jumatate din suma fiind subventionata de catre provincia Noord Brabant, care recunoaste necesitatea unui al doilea terminal.

Au fost luate mai multe masuri pentru a sustine cresterea pe masura ce popularitatea portului a crescut. In luna februarie a acestui an, a fost lansata o noua legatura catre Piacenza, Italia, de catre grupul italian GTS pentru a accelera comertul in crestere catre Coridoarele TEN-T.

Olanda dubleaza capacitatea de transport containerizat catre porturile conectate la trei Coridoare Feroviare de Marfa

Două nave cu grâu, una din România şi cealaltă din Franţa, respinse de serviciul de carantină din Egipt deoarece conţin seminţe de mac, se află în continuare în custodia procurorilor şi nu au fost eliberate, a transmis Autoritatea Portuară din Marea Roşie a Egiptului, citată de Reuters.

Ministrul agriculturii a transmis că varietatea de seminţe de mac găsită în navele din Franţa şi România nu era periculoasă, iar navele vor fi eliberate. Procurorii nu au precizat, însă, când vor fi eliberate.

Serviciul de carantină a concluzionat că seminţele de mac prezente în grâul provenit din România nu sunt dăunătoare, a transmis Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean.

Egiptul, cel mai mare cumpărător de grâu, a provocat îngrijorări pe piaţă globală după ce a cerut procurorilor să analizeze cele două transporturi pentru că ar fi conţinut seminţe de mac care produc opiu. Procurorii nu au ajuns la o decizie finală în privinţa reexportării grâului.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/nava-romaneasca-cu-grau-in-continuare-in-custodia-egiptului-16733359

OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, demarează o nouă campanie de foraj în Marea Neagră, în apele de mică adancime din cadrul blocului Istria, iar valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 70 de milioane de euro, a anunţat compania. În cadrul acestei campanii vor fi forate patru sonde noi: trei sonde în zăcăminte existente şi o sondă de explorare.

„Prezenta campanie de foraj este în linie cu strategia noastră de a exploata la maximum potenţialul portofoliului nostru cheie şi de a produce cat mai eficient pentru a gestiona declinul natural al producţiei”, spune Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Upstream. Campania de foraj include săparea a două sonde pană la sfarşitul acestui an şi a altor două sonde pană la mijlocul anului 2018. Sondele sunt planificate a fi forate la adancimi de pană la 2.000 metri sub nivelul mării.

Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adancime (blocul Istria) este de circa 30.000 bep/zi, reprezentand circa 18% din producţia grupului în Romania. Producţia anuală de ţiţei şi gaze provenită din Marea Neagră este echivalentă cu cea necesară pentru a încălzi un milion de gospodării timp de un an sau pentru a face plinul la 4,4 milioane de autoturisme.

http://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/petrom-investeste-70-mil-euro-intr-o-campanie-de-foraj-in-marea-neagra-trebuie-sa-gasim-alte-resurse-pentru-a-gestiona-declinul-natural-al-productiei-16733419

Ministerul Transporturilor, acţionar majoritar al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a solicitat dividende speciale de la companie, iar AGA Aeroporturi din 13 septembrie a aprobat distribuţia către acţionari a unor dividende speciale în valoare de 200 mil. lei, potrivit unor surse din piaţă.

Statul va primi 160 de mil. lei, în timp ce Fondul Proprietate, care deţine 20% din acţionariatul companiei Aeroporturi Bucureşti, va primi 40 de mil. lei.

CN Aeroporturi Bucureşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 861 mil. de lei (191 mil. euro) şi un profit de 234 mil. lei (52 mil. euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministrerului de Finanţe.

Statul cere bani din contul companiilor naţionale, în condiţiile în care are nevoie de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, dezechilibrate de creşterile salariale şi de încasările mai mici din TVA.

Dividendele oferite de companiile de pe piaţa de capital locală plus Hidroelectrica aduc statului în acest an aproximativ 3,5 miliarde lei (765 milioane euro), echivalentul a 3,28 milioane de pensii medii lunare, cu 90% mai mult decât rezultatul de anul trecut.

Noua politică de dividend a guvernului a adus până în prezent către bugetul de stat cu 50% mai mulţi bani de la companiile listate pe bursă decât în anul precedent, respectiv 1,9 miliarde lei în 2016. Totodată, dacă Romgaz Mediaş (SNG) şi Conpet Ploieşti (COTE), controlate de stat, vor distribui încă 525 milioane lei şi respectiv 50 milioane lei, suma totală oferită de companiile listate bugetului de stat va ajunge la aproape 2,5 miliarde lei.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/statul-merge-dupa-bani-si-la-compania-nationala-aeroporturi-bucuresti-si-cere-200-mil-lei-16733227