Sincer vă spun, stimați cititori, am așteptat cu emoție rezultatele finale pe 2017, privind evoluția traficului de mărfuri în porturile maritime românești. Anul începuse în condiții nefavorabile pentru industria portuară, cu o iarnă lungă și grea, care a izolat porturile Constanța, Midia și Mangalia de restul țării. Din această cauză, după primele două luni, traficul de mărfuri înregistrase o prăbușire de 21,08%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016.

În următoarele zece luni, porturile românești au dus o cursă contracronometru pentru recuperarea decalajului. Și se părea că își vor atinge ținta, având în vedere creșterea spectaculoasă a comerțului exterior al României. Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele 11 luni ale anului 2017, exporturile României au fost cu 9,5% mai mari decât în perioada de referință din 2016, iar importurile au făcut un salt de 12,3%.

Dar n-a fost să fie. Cele trei porturi maritime au ratat de puțin ținta, încheind anul cu un trafic total de 58.371.641 tone, mai mic cu 1,77% decât în anul anterior. Traficul maritim a fost de 45,62 milioane tone (-1,23%), iar cel fluvial de 12,75 milioane tone (-3,55%).

Așa cum am arătat și cu alt prilej, scăderea traficului nu se datorează industriei portuare. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și operatorii portuari fac tot ce depinde de ei pentru a atrage noi fluxuri de mărfuri: investesc în instalații și echipamente performante, în capacități de depozitare moderne, în creșterea adâncimilor și în infrastructură. Ratele de operare și calitatea serviciilor cresc de la an la an. Dar cu toate acestea, porturile noastre sunt pe zi ce trece tot mai izolate de lume, din cauza stării dezastruoase a rețelei rutiere și feroviare, a neasigurării condițiilor de navigație pe Dunăre, pe tot parcursul anului.

v v v

În 2017, evoluția traficului total pe grupe de mărfuri a fost următoarea:

a) în creștere față de anul precedent
– minereuri de fier și deșeuri de fier – 3.917.386 tone (+51%);
– semințe uleioase – 3.215.811 tone (+10,18%);
– îngrășăminte – 3.094.332 tone (+5,71%);
– cărbune – 2.830.470 tone (+27,11%);
– produse metalice – 2.217.403 tone (+8,29%);
– minerale brute sau prelucrate – 438.273 tone (+31,07%);
– animale vii – 97.738 tone (+4,75%);

– sticlărie și produse ceramice – 17.679 tone (creștere de 5,97 ori);
– legume și fructe – 6.913 tone (+21,36%):
– articole fabricate din metal – 5.263 tone (+48,46%).

b) în scădere față de anul precedent
– cereale – 17.891.285 tone (-12,27%);
– petrol brut – 7.352.164 tone (-1,80%);
– articole diverse – 6.525.662 tone (-5,39%);
– produse petroliere – 5.473.279 tone (-3,19%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 3.111.182 tone (-1,48%);
– produse chimice – 713.021 tone (-1,29%);
– produse alimentare – 504.328 tone (-36,68%);
– lemn, plută – 416.751 tone (-25,20%);
– echipamente, mașini – 337.910 tone (-5,29%);
– ciment – 165.702 tone (-2,45%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 39.089 tone (-49,92%).

v v v

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 50.643.549 tone de mărfuri, în scădere cu 2,21%. Șapte grupe de mărfuri dețin, împreună, o pondere de 96,36% din total: cerealele și semințele uleioase – 41,68%, minereurile și deșeurile metalice – 13,83%, articolele diverse containerizate – 12,88%, hidrocarburile – 11,10%, îngrășămintele și produsele chimice – 6,95%, cărbune – 5,59% și produsele metalice – 4,33%.
Ponderea de peste 40% a cerealelor face ca traficul portuar să depindă, în mare măsură, de factorii ce influențează recoltele agricole din România, Serbia și Ungaria, precum și de evoluția prețurilor de pe piața internațională a cerealelor. Iată, scăderea cotațiilor bursiere din ultimele luni i-a determinat pe proprietarii de mărfuri să stocheze grânele, în așteptarea unor prețuri mai bune, cu consecințe negative pentru industria portuară.
Traficul de containere a totalizat 5,45 milioane tone, respectiv 586.141 TEU, fiind în scădere cu 8,4%, respectiv 3,49%.
Portul petrolier Midia este singurul care a înregistrat un rezultat pozitiv. În 2017 a derulat 7.634.272 tone de mărfuri, cu 3,17% mai mult decât în 2016. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 93,24% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o creștere de 2,28%.
Portul Mangalia a manipulat doar 93.820 tone de mărfuri, cu 60,69% sub nivelul atins în 2016, fiind afectat de criza prin care trece compania Daewoo – Mangalia Heavy Industries.

v v v

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 269,5 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 10,4%. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 147,4 milioane tone de mărfuri, cu 12,2% mai mult decât în 2016. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Kavkaz – 35,3 milioane tone (+6,3%), Taman – 14,9 milioane de tone (+11,1%), Rostov pe Don – 14,9 milioane tone (+15,6%), Kerch – 9,5 milioane tone (-1,0%), Tuapse – 26,6 milioane tone (+5,6%).

Porturile din Ucraina au manipulat 132,9 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 0,9% față de anul trecut. Prin portul Yuzhny au fost derulate 41,889 milioane tone (+6,6%), prin Odessa 24,12 milioane tone, prin Nikolaev – 23,53 milioane tone, iar prin Chernomorsk – 17,63 milioane tone. Traficul de containere din porturile Ucrainei a fost de circa 602.000 TEU.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-au-ratat-de-putin-tinta-de-trafic-pe-2017-339809?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

In porturile de la Dunărea Maritimă, de la Tulcea, Galaţi şi Brăila, a fost înregistrată anul trecut o creştere a volumului de mărfuri în raport cu cifrele din anii trecuţi. Totuşi, acest indicator economic este încă sub valorile de acum zece ani, înainte de criza economică.

Volumul de mărfuri operate în 2017 în cele trei porturi a fost de 7,95 milioane tone, mai mare decât în 2016 (6,51 milioane tone) şi 2015 (7,2 milioane tone), dar este sub nivelul dinaintea crizei, respectiv din anul 2008, când au fost operate portuar 10,7 milioane de tone de mărfuri. Este o evoluţie peste aşteptări, mai ales dacă ţinem cont şi de faptul că în primul semestru din 2017 au fost pierderi consistente din cauză că timp de o lună navigaţia pe Dunăre a fost blocată de banchizele de gheaţă, iar asta a adus pierderi foarte mari unui număr de 44 de companii de navigaţie şi a determinat scăderea cu 18% a volumului de mărfuri care a tranzitat porturile maritime de la Dunăre. Pe parcursul anului a fost recuperată pierderea şi a fost realizat un plus de activitate portuară, asta indicând o tendinţă de creştere a acestui domeniu economic.

Siderurgia, cei mai mare volum de mărfuri O comparaţie a fluxurilor de mărfuri prin cele trei porturi, indică menţinerea indicatorilor din anii trecuţi, cel mai mare volum de mărfuri fiind înregistrat în porturile din Galaţi, cu 4,4 milioane tone, urmate de Portul Tulcea, cu 1,93 milioane tone, şi Portul Hercules din Brăila, cu 1,6 milioane tone. Volumul mare de mărfuri operate prin cele 5 porturi din Galaţi este determinat în primul rând de exporturile de laminate şi importurile de materii prime sau de fier vechi pentru siderurgie, prin Portul Mineralier Romportmet S.A.
al ArcelorMittal fiind operate 3,6 milioane tone. Prin celelalte porturi din Galaţi au fost operate cantităţi mai mici. Prin danele Portului Bazinul Nou au trecut 349.585 de tone, Portul Docuri a fost tranzitat de 237.183 de tone de mărfuri, în Transeuropa Port S.A.

Galaţi a fost operat portuar un volum de 107.163 de tone, iar prin Portul Comercial Galaţi au trecut 41.688 tone de mărfuri. Siderurgia este şi domeniul care generează tranzitarea Portului Tulcea de un important volum de INDICATORI Exploatarea portuară nu a depăşit criza Dacă în perioada 2002-2008 în cele trei porturi maritime de la Dunăre erau operate portuarîn fiecare an 10-12 milioane de tone, după 2009 porturile dunărene au trecut printr-o situaţie mai dificilă decât aceea din 2001, când unul din efectele războiului din fosta Iugoslavie a fost scăderea navigaţiei şi a operării portuare la Dunăre. în 2000 şi 2001, chiarşi pe fondul războiului din fosta Iugoslavie traficul portuar era de 9,1-9,6 milioane de tone. C riza economică a avut un efect catastrofal asupra exploatării portuare la Dunărea Maritimă. De la 10,7 milioane tone în 2008, exploatarea portuară a scăzut la 5,5 milioane tone în 2009. A urmat un uşor reviriment, la 9,1 milioane toneîn 2010 şi 8,2 milioane de tone în 2011, după care au urmat noi scăderi. în 2012 şi 2013, au fost operate portuar 6,1-6,6 milioane de tone, după care în 2014 traficul de mărfuri a înregistrat o nouă scădere, la 5,9 milioane tone. După ce în 2015 a fost o creştere la 7,2 milioane tone, iarîn 2016 au fost descărcate şi încărcate în porturile de la Dunărea Maritimă doar 6,51 milioane tone. Cu un volum de 7,95 milioane de tone, 2017 poate constitui speranţa unui reviriment.

Mărfuri, minereu sau laminate. Berbecuţi şi baloţi de lucernă pentru ţările arabe. Structura mărfurilor care tranzitează porturile dunărene oferă imaginea economiei din regiunea Dunării de Jos. Potrivit directorului Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, Luigi Ciubrei, fiecare port are specificul său, mărfurile tranzitate ţinând de activităţile economice din zonă, care determină şi structura curenţilor de marfă, în special la export. în porturile de la Galaţi şi Tulcea ponderea mare este deţinută de laminate şi minereuri pentru cele două combinate, ArcelorMittal Galaţi şi Alum Tulcea, aceşti curenţi de marfă fiind completaţi de cel de îngrăşăminte pentru agricultură şi cereale.
în special la capitolul ‘cereale” 2017 a fost un an foarte bun pentru exploatarea portuară la Dunăre.

Noi curenţi de marfă care au câştigat o pondere ceva mai mare în Portul Brăila sunt exportul de berbecuţi şi de baloţi de lucernă pentru ţările arabe.

SC Oil Terminal SA a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriul de prezentare a proiectului „Modernizare Rezervor T30 – Secţia Platformă Sud“, în vederea obţinerii acordului de mediu.

Având în vedere durata de exploatare, precum şi condiţiile de amplasare pentru rezervorul T30 (mediu salin), s-a constatat apariţia fenomenului de coroziune la nivelul capacului plutitor. În urma întreruperii temporare din procesul de depozitare şi a verificărilor interioare, s-a observat acelaşi fenomen la nivelul tablelor de fund, precum şi la elementele sistemului de încălzire interior, făcând improprie continuarea activităţii de stocare în condiţii de siguranţă. Drept rezultat, sunt necesare lucrări de reparaţii la reperele menţionate pentru aducerea rezervorului la parametrii optimi în vederea continuării activităţii.

Rezervorul R34S este de tip atmosferic, suprateran, cilindric, cu axă verticală, cu manta executată din tablă de oţel, echipat cu capac plutitor din otel. Destinaţia rezervorului nou va fi cea iniţială – de stocare a ţiţeiului în vederea livrării. Lucrările de modernizare care se vor efectua constau în: refacere pat elastic; realizare fund – având în vedere starea avansată de coroziune, acesta va fi înlocuit în totalitate; refacerea totală a sistemului de încălzire pentru produsul depozitat; supraînălţare rezervor, cu montaj virolă la partea inferioară manta; înlocuire capac; montaj capac plutitor; realizare racorduri noi pe mantă (intrare / ieşire abur/condens, racorduri pentru montajul generatoarelor spumă aeromecanică); montaj racorduri pe capac (gură de luat probe, racord pentru radar, racord pentru traductor temperatură); realizare instalaţie PSI; realizare podeţ pentru stâlp radar şi pentru gură de luat probe; refacere stâlp cu gură de luat probe; realizarea protecţiei anticorozive a rezervorului; instalaţie electrică pentru alimentarea circuitului de iluminat aferent rezervorului; instalaţie de legare la pământ a rezervorului. Montajul racordurilor se va face astfel încât să nu fie necesare modificări ale legăturilor de conducte.

Prin Certificatul de urbanism nr. 3471 din 7.11.2017 s-au solicitat următoarele avize: aviz securitate la incendiu; aviz ISC Constanţa; acord Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Lucrările pentru modernizarea rezervorului T30 se vor executa pe terenul proprietate a SC Oil Terminal SA, în cadrul Secţiei Platformă Sud, aflată pe teritoriul administrativ al municipiului Constanţa. Accesul în S.P. Sud se face din DN 39 (şoseaua Mangaliei). În interiorul Secţiei, accesul la rezervorul T30 se face din drumurile de incintă existente.
Vecinătăţile rezervorului sunt: la nord – zona comercială şi industrială; la sud – teren viran; la est – Portul Constanţa; la vest – DN 39. Suprafaţa amplasamentului este relativ plană şi orizontala. Terenul este stabil (neafectat de fenomene fizico-geologice active).

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/investitii-la-oil-terminal-compania-va-moderniza-rezervorul-de-la-sectia-platforma-sud-649700.html

COFCO (China), Ameropa (Elveția), ADM (SUA), CHS (SUA) și Cargill (SUA) acoperă 70% din exportul de cereale (grâu, porumb, orz) din portul Constanța pentru că dețin cele mai mari și cele mai eficiente terminale de export din portul Constanța.
Proprietarii celor mai mari cinci terminale de export din Constanța acoperă prin uz propriu în medie peste 80% din traficul de cereale realizat, ceea ce le oferă acestora un avantaj competitiv în fața celorlalți jucători ce activează în port, potrivit unei analize AGROFINANCIAR, pe baza datelor de trafic și a datelor privind infrastructura portuară.
Cele cinci multinaționale au exportat 4.9 milioane MT de grâu, orz și porumb în primul semestru al sezonului comercial curent (Iulie-Decembrie 2017), adică 79% din întreg exportul de cereale  realizat prin portul Constanța în acest interval.
În primul semestru al sezonului precedent, cele cinci multinaționale au exportat 4.8 milioane MT, adică 70% din întregul export de cereale realizat prin portul Constanța în acest interval.
În întreg sezonul 2016/2017, proprietarii celor mai mari cinci terminale de export din Constanța au livrat clienților internaționali 7.8 milioane MT de cereale, adică 70% din volumul total de marfă ce a plecat din portul românesc.
Cifrele arată că restul clienților ce operează în cele mai mari cinci terminale de export de cereale din Constanța au un spațiu de export sezonier de 1.7 milioane MT în aceste facilități și alte 1.1 milioane MT în restul terminalelor de export din port.
Practic, opt exportatori cu volume relevante ce nu sunt proprietari de infrastructură portuară împart 25.5% din piață, cele cinci multinaționale proprietare ale celor mai mari terminale de export acoperă alte 70%, iar un alt jucător independent acoperă alte 4.5% din piață.

Datele arată astfel că ieșirea la Marea Neagră prin infrastructură este un element critic pentru operatorii din piața cerealelor ce au strategia de a acoperi întreg lanțul comercial, de la achiziția mărfii din fermele din teritoriu până la exportul acesteia către destinațiile internaționale finale.
Pariul făcut de cele cinci multinaționale în terminalele de export este unul imens având în vedere că aceste companii au investit în timp într-o capacitate de stocare portuară cumulată ce a ajuns în prezent la 950.000 MT.

Aceste facilități de export au o valoare de piață cumulată de aproximativ 500 milioane de euro, potrivit estimărilor AGROFINANCIAR.

http://www.agrofinanciar.ro/Cinci-multinationale-acopera-cel-putin-70-din-exportul-de-cereale-din-Constanta-pentru-ca-au-pariat-pe-infrastructura-din-port-n588.html

COFCO și Glencore au ajuns liderii exportului de orz românesc pe baza contractelor în Arabia Saudită

Traderii COFCO (China) și Glencore (Canada/Elveția) au ajuns pe primele două poziții în topul celor mai mari exportatorii de orz din portul Constanța în primele șase luni ale sezonului curent (Iulie-Decembrie 2017) ca urmare a contractelor pe care cei doi operatori le-au câștigat în Arabia Saudită, cel mai mare importator de orz la nivel mondial.

Cei doi exportatori de orz românesc au livrat cumulat 475.000 MT în primele șase luni ale sezonului curent, în creștere cu 90% față de perioada similară anterioară, arată o analiză AGROFINANCIAR, pe baza datelor de trafic portuar.

Majorarea afacerilor pe care COFCO și Glencore le-au făcut în Arabia Saudita în prima jumătate a acestui an de piață a consolidat poziția celor doi comercianți în topul celor mai mari exportatori de orz de pe piața locală.

Pe baza acestor volume suplimentare, COFCO a reușit să detroneze ADM din poziția de lider.

Per total, COFCO a exportat aproape 500.000 MT de orz în primul semestru al sezonului 2017/2018, în creștere cu două treimi față de afacerile din perioada similară anterioară.

Pe baza contractelor din Arabia Saudită, Glencore a reușit să își facă loc pe a doua treaptă a podiumului celor mai mari exporatori de orz din portul Constanța în condițiile în care în sezonul precedent comerciantul ocupă doar cea de-a cincea poziție în topul celor mai mari exporatori.

Per total, Glencore și-a majorat exportul de orz cu 210% în prima jumătate a sezonului curent și a exportat 240.000 MT, 90% din volum fiind acoperit de afacerile făcute în Arabia Saudită.

Jumătate din orzul românesc de export ajunge în Arabia Saudită

Arabia Saudită, cel mai mare importator de orz la nivel mondial, este o piață critică de export în acest segment pentru România.

În primul semestru al ultimelor zece sezoane comerciale, Arabia Saudită a cumpărat 4.3 milioane MT de orz din România, adică puțin peste jumătate din volumul trimis la export de economia locală în acest interval.

Arabia Saudită cumpără orz prin intermediul unui sistem de licitații publice controlate de stat. Saudiții cumpără volume extrem de mari de orz în cadrul acestor licitații, comenzile având cantități cuprinse între 500.000 MT și 1.5 milioane MT la fiecare licitație.

În aceste condiții, cotațiile oferite de Arabia Saudită pentru orz sunt repere pentru întreaga piață internațională și influențează cotațiile pe întreaga scenă globală a afacerilor cu orz.

Cine a stocat orz a dat lovitura

Comenzile plasate de Arabia Saudită în acest debut de sezon și disponibilitățile mai reduse ale acestui produs în porturile de la Marea Neagră au generat o situație pe care piața nu a prevăzut-o în prima jumătate a acestui sezon.

Cotația orzul în bazinul Mării Negre a înregistrat o creștere cuprinsă între 30 dolari/MT și 40 dolari/MT din luna Iulie până în Decembrie, astfel că jucătorii ce au mizat pe achiziția de orz în recolta pentru a apoi să îl stocheze sau fermierii cu strategie de stocaj au dat lovitura cu acest produs.

Spre exemplu, un vas Panamax încărcat cu 63.000 MT în portul Constanța în luna Iulie a anului trecut avea o valoare de 10 milioane de dolari, același vas încărcat în Decembrie avea o valoare de

12 milioane de dolari, un plus de 20%.

Similar, un fermier din sudul României ar fi încasat 140.000 dolari din vânzarea a 1.000 MT imediat după recoltă, în timp ce stocajul până în Decembrie i-ar fi adus încasări de 170.000 dolari, un plus de 21%.

România este pe final cu derularea campaniei curente de export de orz în condițiile în care volumele trimise în piața internațională în primul semestru al sezonului depășesc deja 1 milion MT, adică circa 85% din întreg programul de export prognozat pentru întreg anul de piață curent (Iulie 2017/Iunie 2018).

România strâns în vara trecută o recoltă de 1.6 milioane MT de orz, în scădere cu 6% față de volumul recoltat în vara anului 2016.

http://www.agrofinanciar.ro/COFCO-si-Glencore-au-ajuns-liderii-exportului-de-orz-romanesc-pe-baza-contractelor-in-Arabia-Saudita-n584.html

Cinci traderi multinaționali au exportat deja două treimi din recolta românească de rapiță

Glencore (Canada/Elveția), Ameropa (Elveția), COFCO (China), Cargill (SUA) și ADM (SUA) sunt cei cinci traderi de materii prime agricole ce controlează 95% din exporturile românești de rapiță, produsul cu cea mai importantă creștere între produsele de cultură mare din agricultura locală.

Cei cinci traderi au exportat puțin sub 1.2 milioane MT de rapiță în primele șase luni ale sezonului comercial curent (Iulie-Decembrie 2017), în creștere cu 28% față de volumul de export realizat în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unei analize AGROFINANCIAR, pe baza datelor de trafic portuar.

Cele 1.2 milioane MT de rapiță exportate de cei cinci comercianți acoperă două treimi din volumul de rapiță recoltat vara trecută de fermierii din România.

Topul celor mai mari cinci exportatori de rapiță românească din portul Constanța este extrem de echilibrat în condițiile în care diferența dintre lider și comerciantul de pe poziția a cincea este de numai 42.000 MT, volum echivalent cu un singur vapor încărcat cu acest produs.

Poziția de lider pentru semestrul întâi al sezonului comercial curent 2017/2018 este extrem de disputată în condițiile în care diferența între lider și cea de-a doua poziție este făcută de numai 1000 MT de rapiță.

Glencore este în prezent liderul exporturilor de rapiță românească cu un volum de 253.000 MT, în scădere cu 7.3% față de volumul exportat în primul semestru al sezonului 2016/2017.
Ameropa se clasează pe cea de-a doua poziție a topului celor mai mari exportatori de rapiță românească cu un volum de 252.000 MT, în creștere cu 5.4% față de perioada similară precedentă.

Podiumul celor mai mari exportatori de rapiță românească este completat de chinezii de la COFCO, cei ce au și cea mai mare creștere a volumul de rapiță exportată.

Chinezii de la COFCO au livrat clienților internaționali 240.000 MT în primul semestru al sezonului 2017/2018, de aproape patru ori mai mult decât în perioada similară anterioară.

Exportul de rapiță românească este puternic concentrat în prima jumătate a fiecărui an de piață, excedentul local având rolul de a alimenta industria procesatoare din Occident.

Cele mai importante două destinații ale rapiței românești în acest sezon sunt Olanda și Belgia cu un volum cumulat de 930.000 MT, adică 77.5% din întreg volumul trimis în piața internațională de comercianți în perioadă Iulie-Decembrie 2017.

Exporturile de rapiță românească către Olanda și Belgia au crescut cu 52% în prima jumătate acestui sezon pe fondul unei cereri crescute din porturile olandeze.

Volumul de rapiță exportat în Olanda a crescut de aproape trei ori în primele șase luni ale sezonului la 526.000 MT.

Rapița românească are doar zece destinații în acest sezon în afară de Belgia și Olanda.

Celelalte destinații sunt Germania, Marea Britanie, Polonia, Arabia Saudita, Portugalia, Iran, Israel și Turcia. Aceste opt destinații cumulează volume de 208.000 MT.

Din lista destinațiilor de export ale rapiței românești au dispărut în acest sezon Egipt, Rusia și Emiratele Arabe Unite.

România are o recoltă de rapiță de 1.8 milioane MT în sezonul curent, în creștere ușoară față de cea din vară anului 2016.

Campania de export de rapiță este practic încheiată în condițiile în care nu mai există volume importante disponibile pentru piața de export.

http://www.agrofinanciar.ro/Cinci-traderi-multinationali-au-exportat-deja-doua-treimi-din-recolta-romneasca-de-rapita-n587.html

Este vorba despre SC Comprest Util SRL, care a emis o factură către Societatea de Construcții și Transporturi S.A. (SCT) București, în valoare de 3.950.026,16 lei, după executarea lucrărilor la extinderea digului din port, lucrare care a costat 170.450.084 de euro, din care 145.680.660 de euro reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune.

Care este implicarea Van Oord? Simplu.

Între cele trei firme menționate există un acord tripartid care spune, pe scurt, că dacă SCT nu poate plăti, din motiv de insolvență, de exemplu, Van Oord se obligă să plătească factura către Comprest Util. Detalii puteți citi mai jos, în acest articol.

Pentru că societatea din Constanța nu și-a primit banii, deși a executat lucrarea cu două luni înainte de termen, a depus o acțiune în instanță, așa cum era firesc. În acest punct, menționăm un lucru important: dacă nu și-ar fi îndeplinit sarcinile asumate prin contract, Comprest Util ar fi fost obligată să plătească penalități de până la 50.000 de euro pe zi. În cazul de față, după executarea unor lucrări de calitate, firma din Constanța nu numai că nu și-a recuperat cei aproape 4 milioane de care spuneam, dar a și plătit, pentru ei, TVA, precum și taxe și impozite la stat. Per total, circa 40% din această sumă, adică 1,6 milioane lei, au reprezentat bani pe care a trebuit să îi plătească, ceea ce ridică paguba totală la o sumă mult mai mare decât cea inițială.

Un alt lucru de atrage atenția: firmele românești, când participă la licitații, trebuie să depună scrisori de garanții, care sunt executate la cea mai mică abatere, pe când multinaționalele sunt tratate cu mănuși de statul român, deși majoritatea covârșitoarea a taxelor și impozitelor din România le plătesc firmele românești, nu cele străine, care, în general, își repatriază în bună măsură profiturile.

Ne întoarcem la proces. Într-un termen recent al cazului, la Tribunalul București, judecătorul sindic spune un lucru important, care este consemnat ca atare de instanță.
„Judecătorul sindic observă în speță, la momentul deschiderii prezentei proceduri nu se mai constată existența în patrimoniul debitoarei SCT a unui drept de creanță către SC Comprest Util SRL. Mai exact, în conditiile în care Van Oord, în mod eronat ar înțelege să vireze suma datorată către SC Comprest Util SRL către SCT, acesta din urmă o va primi în calitate de detentor precar al acesteia. Pentru acest motiv nu se poate avea în vedere nici măcar înscrierea unei creanțe afectată condiție”, se arată într-o motivare a Tribunalului București.

„Detentor precar” înseamnă „cineva care deţine un lucru stăpânindu-l fară intenţia sau voinţa de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se purta cu privire la lucru ca proprietar sau ca titular al altui drept real.”

Acest lucru înseamnă că instanța recunoaște că nu SCT este datoare Comprest Util, ci Van Oord. Olandezii nu au recunoscut însă datoria în instanță, deși există un acord tripartid prin care și-o asumă.

Iată cum s-a ajuns aici. Licitația organizată de beneficiar, ABADL, a fost câștigată de asociația Van Oord – Societatea de Construcții și Transporturi S.A. (SCT) București, in calitate de antreprenor general. Lucrările au început în vara lui 2014. Asocierea a apelat la firmele românești pentru furnizarea de materiale și punere în operă. Mai mult, Comprest Util deține și licența pentru prefabricate, obținută de la un institut de renume din Franța, CLI, fiind singura companie care avea dreptul să le folosească la această lucrare.

Van Oord a ales, indirect, să nu încheie contracte de subantrepriză, pentru ca un subcontractor să nu poată intra la masa beneficiarului. Astfel, Van Oord a girat, indirect, încheierea unui contract de furnizare materiale cu punere in opera cu societatea Comprest Util, firmă care a mai lucrat cu Van Oord la extinderea digului de larg din Portul Constanța și care a lucrat bine, dovadă că a fost bonificată de către firma olandeză.

Inițial au fost încheiate patru astfel de contracte cu societatea Comprest Util pentru zonele Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, însă probabil pentru ca societatea Comprest Util sa nu apară că a efectuat toate lucrările de protecție pe tot litoralul, Van Oord a dispus rezilierea a doua contracte, respectiv cele ce priveau zona Tomis Sud și zona Eforie.

Pe parcursul derulării proiectului au apărut probleme cu bonitatea asociatului Van Oord, respective SCT – Bucuresti SA. În paranteză fie spus, SCT a fost si este deținută de Horia Simu, celebru pentru implicarea în scandalul retrocedărilor, persoană care a intrat la Beciul Domnescu în urma acuzațiilor DNA. SCT a intrat în procedură de insolvență. Pentru că în aceste condiții Comprest

Util nu mai avea siguranța că va fi plătită, a cerut garanții de la Van Oord. Pe 22 decembrie 2014 lucrările au fost sunt sistate de catre Comprest Util, evident, cu notificare prealabilă. Pe 27 ianuarie 2015 se încheie un acord tripartid, între Van Oord, SCT și Comprest Util, în care se scrie clar, la art. 1, că ”în cazul în care SCT nu își îndeplinește obligațiile de plată către Comprest Util rezultate din contractele de furnizare, în termenele de plată stabiliate conforma acestora, deoarece se alfă într-una din situațiile următoare: împotriva SCT s-a deschis procedura insolvenței; SCT a intrat în procedura falimentului

Van Oord, în calitate de leader al Asocierii Van Oord – SCT se obligă, în conformitate cu prevederile legale, să depună toate diligențele pe care le consideră a fi necesare pentru a se asigura că din plățile făcute de către beneficiar către Asocierea Van Oord – SCT, SCT își va îndeplini obligațiile de plată conform contractelor de furnizare către Comprest Util, în termen de 14 zile, în caz contrar Asocierea Van Oord-SCT, prin liderul său Van Oord, se obligă să îndeplinească, în următoarele 3 zile lucrătoare, obligațiile de plată pe care SCT le datorează către Comprest Util, conform respectivelor contracte și în limitele prevederilor legale”. Clar, nu? În aceeași zi, 27 ianuarie 2015, Comprest Util reia lucrările, dupa care plățile, pentru lucrarile executate in baza acestui acord, de aproximativ 80.000.000 lei, sunt efectuate de catre Van Oord. Mare parte din lucrări au fost făcute de Comprest Util din fonduri proprii, iar la final, din restul de plată de 38 de milioane lei, a primit numai 34 milioane. Diferența de 4 milioane, care este justificată prin facturi semnate și asumate, cu devize de lucru aferente valorilor respective (adică materiale, manoperă, utilaje), devize accetate, nu a mai fost achitată, după cum vă spuneam.

În iunie 2015, Curtea de Apel Bucuresti desființează sentința inițială a Tribunalului Bucuresti de deschidere a insolventei SCT si dispune conexarea cauzei la un alt dosar de insolventa aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti. Creditorii SCT incep sa bata la usa beneficiarului si liderului Antreprenorului, Van Oord. În aceasta situatie, Comprest Util sistează din nou lucrările și cere garanții de plată de la Van Oord. În iulie 2015 se semnează actul adițional nr. 15 la contractul de consorțiu dintre Van Oord și SCT, prin care s-a convenit că Van Oord va plăti furnizorii în baza unor instrucționări de plată emise de SCT.

Prin aceasta noua conventie s-a ajuns ca garantia de plata sa acopere și perioada în care SCT nu este în insolvență, fiind menita sa completeze Acordul trpartit din ianuarie 2015. In baza acestei conventii, Comprest Util reia lucrările și, culmea, le termină cu două luni înainte de termen! Prin urmare SCT semnează centralizatorul fără să facă nicio obiecție și îl trimite către Van Oord, care îl acceptă. Pe 10.12.2015, SCT și Comprest Util semnează un act adițional la cele două contracte, prin care s-a convenit procedura ultimelor trei plăți in valoare de 38.000.000 lei. In acest sens au fost emise 3 instructionari de plata catre Van Oord, din care au fost achitate doar doua, ultima instructionare de plata in suma de 3.950.026,16 lei fiind tergiversata si in prezent la plata de catre Van Oord, desi toate conditiile de plata au fost indeplinite inca din 29.12.2015, banii aflandu-se in permanenta in conturile Van Oord, urmare platilor facute anterior de catre beneficiar.
Între timp, SCT intră din nou în insolvență, condiție în care Van Oord nu face ultima plata, desi prin Acordul tripartite o astfel de obligatie intra in atributiile acesteia in mod expres. Legea insolvenței nu interzice plata facturilor emise înainte de intrarea în insolvență. Van Oord, prin casa de avocatură D&D David și Baias SCA, spune că ”atât timp cât administratorul judiciar al SCT, Consulta 99 SPRL, nu a aprobat executarea instrucțiunii de plată, în baza prevederilor sale conferite de Legea insolvenței, subscrisa nu are posibilitatea de a ignora poziția reprezentantului SCT, Acordul Tripartid din data de 27.01.2015 neavând relevanță în cauză. Ignorarea instrucțiunilor date de administratorul judiciar ar pune Van Oord în postura de a-i fi atrasă răspunderea juridică pentru plățile astfel efectuate.” Să traducem: Van Oord spune că acordul tripartid, semnat și asumat chiar de ei, pentru astfel de situații, este hârtie bună de aruncat la gunoi.

În aceste condiții, Comprest Util notifică, atat beneficiarul si antreprenorul, atenție, că își rezervă dreptul de proprietate asupra materialelor folosite pentru lucrare, dacă se tergiversează plata, în limita creanței existente – 3.950.026,16 lei (deci o foarte mică parte din totalul contractului, de peste 145 milioane euro). Adică oamenii spun că își vor lua înapoi o parte din Acropodele si piatra furnizata si pusa in opera, pentru că este a lor și nu a fost plătită.

Pare logic și legal să iei înapoi un bun care este al tău (pentru că, până nu este achitat, este al tău). Iată ce răspund avocații olandezilor: ”În ceea ce privește amenințările privind ridicarea materialelor furnizate, vă aducem la cunoștință că, în conformitate cu prevederile Codului Civil, nu sunteți îndreptățiți să invocați, față de lipsa raporturilor contractuale, nici față Van Oord, nici față de beneficiar, dreptul de rezervă a proprietății sau vreun alt drept de garanție, orice dispută de plată putând a fi rezolvată doar cu SCT. În acest sens, din dorința de a evita o situație neplăcută, vă aducem la cunoștință că prin această conduită deveniți pasibili inclusiv de sancțiuni penale” Deci: dacă oamenii își iau înapoi bunul lor, neplătit, riscă închisoarea. Avocatul mai spune că nu există raport contractual între Van Oord și Comprest, astfel că societatea românească nu este ”îndreptățită să exercite presiuni asupra Van Oord”, și că toate pretențiile de plată ale Comprest trebuie adresate direct debitorului, deci SCT.

Comprest Util nu dă înapoi și notifică și beneficiarul, Apele Române, că dorește să își ia înapoi parte din materialele folosite. La data de 10.02.2016, beneficiarul organizeaza o întrunire pe aceasta tema, activitate la care reprezentantul Van Oord, ing. Marius Stamat, ignorând realitatea convenita, nu a dorit sa participe la aceasta activitate, rezumându-se la a trimite un punct de vedere scris in care, în mod ambigu, precizează ca societatea olandeză nu face parte din acest litigiu, omițând faptul ca tocmai se afla intr-un astfel de litigiu aflat pe rolul Tribunalului Constanta, cu prim termen in data de 29.02.2016.

Intrucat a fost epuizata calea amiabila de solutionare a acestui litigiu, careia Van Oord nu a dorit sa-i dea curs, si pentru a rezolva situația mai sus prezentat, într-o prima faza Comprest Util a apelat la instanța de judecată.

Așa cum este normal, am cerut un punct de vedere și olandezilor de la Van Oord, referitor la toată această poveste. Răspunsul a venit prompt, din partea lui Robert de Bruin, Head Corporate Communication & Markets al Van Oord Dredging and Marine Contractors bv. Iată răspunsul în original:

„We have successfully completed the beach nourishment and protection works in Constanta end of last year and we are aware of the conflict Comprest Util has addressed with the court. However as long as the conflict is under court we are not able to provide any information on this subject. Ee hope you understand our position.”

Deci, Van Oord spune că a încheiat cu succes, anul trecut, lărgirea plajelor și lucrările de protecție în Constanța, și că reprezentanții companiei sunt conștienți de existența unui litigiu pentru care Comprest Util s-a adresat instanței.

„Cu toate acestea, atât timp cât există un litigiu în instanță, nu putem oferi nicio informație referitoare la acest subiect”, spunea Robert de Bruin.

Un alt lucru a atras atenția la acest proces. Deși era ultimul proces al zilei, în sala de judecată a venit și a stat, preț de circa jumătate de oră, și avocatul Ionel Hașotti. Acesta nu avea calitate procesuală, dar a ținut să fie prezent la termen. Evident, ședința fiind publică, nimic nu îi interzicea acestuia să fie acolo. Ne întrebăm însă de ce a fost prezent, știute fiind disputele pe care clienții săi le au, în alte spețe, cu omul de afaceri Grigore Comănescu. A fost o încercare de intimidare a acestuia sau a magistraților, o coincidență, un moment de odihnă după o zi lungă? În timpul procesului a apărut în sală și Maria Verioti, fostă șefă a Secției Comerciale a Tribunalului Constanța. Nu e prima dată când se întâmplă acest lucru, observam aceasta și la un termen din aprilie 2016, de exemplu. Cabinetul de avocat ”Maria Verioti”, scriam atunci, și Cabinetul de avocat ”Marin Voicu” au încheiat, în februarie 2013, un contract de locațiune cu Van Oord Dredging and Marine Contractors. Van Oord a închiriat o clădire situată în strada Arhiepiscopiei un imobil cu subsol, parter, două etaje și pod, de la cei doi. Cuantumul chiriei stabilit prin contract este de 7.000 de euro pe lună, la care se adaugă TVA.

Anul trecut i-am luat un scurt interviu pe această temă și proprietarului Comprest Util, omul de afaceri Grigore Comănescu. Iată ce ne-a declarat, pe scurt (mai multe puteți citi AICI).
„Lucrurile se vor rezolva în instanță. Mă deranjează însă comportamentul acestei firme, pentru că nu este prima dată când se întâmplă asta. Am avut impresia că este una dintre cele mai mari firme din Europa și chiar mă bucuram, la început, că lucrăm cu firme puternice și serioase, dar m-am convins că aceste firme, majoritatea multinaționalelor care vin în România, nu fac decât să ne păcălească, să lucreze numai în favoarea lor, să transfere cât mai mulți bani afară, fără să îi controleze nimeni, și chiar susținuți atât de politicieni, cât și de organele competente ale statului. Este o realitate. Firmele românești sunt pe cale de dispariție. Nu suntem plătiți, nu primim garanții. Suntem obligați să suportăm tot ce ne impune acestea, întrucât au o protecție puternică prin intervenția promptă a ambasadelor asupra decidenților români. Investitorul român este lăsat baltă de instituțiile statului român, atât în lupta cu corupția, în special din sistemul administrativ şi justiţie, cât şi cu lentoarea în aplicarea legii, acestea fiind generoase în a finaliza cazuri de corupţie prin nelucrare pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale pentru cei care au comis respectivele fapte penale, nepăsându-le că printr-o astfel de atitudine investitorul român intră în faliment, şi cu el sute de oameni rămân fără slujbe. Dar sa revenim. Nu e prima dată când pățim așa. Am pățit-o cu Van Oord și în primul contract pe care l-am avut pentru construirea digului de larg din Portul Constanța. Una am convenit şi alta s-a realizat. Aşa cum vă spuneam mai devreme, după de s-a văzut cu sacii în căruţă, Van Oord nu a mai recunoscut cele convenite iniţial, fapt pentru care a modificat unilateral contractul la 25-30% din valoarea acestuia – în condiţiile în care aceste convenţii au fost încheiate pe considerentul că Van Oord era interesat de capacitatea tehnică şi financiară societății, precum şi de calitatea produselor realizate, însă după câștigarea licitaţiilor, ne-am trezit că au ignorat şi modificat după bunul plac contractul. Firmele străine sunt ascultate, sunt primite la masă, le sunt create toate condițiile, iar pe noi numai ne obstrucționează.”

Lucrurile nu se opresc aici. Comprest Util a cerut în instanță insolvența olandezilor de la Van Oord, iar procesul se apropie de final.

Cum a luat o firmă românească țeapă de la Van Oord. Ce spune instanța

În urma informațiile apărute în mass-media privind o eventuală poluare în portul Constanța, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a trimis o echipă să evalueze situația din zonă.

„S-a constatat că nu există nicio poluare a acvatoriului portului Constanța, fenomenul fiind unul de dezvoltare a algelor marine. Conform Administrației Naționale Apele Române, care a analizat din punct de vedere fizico-chimic și biologic apa din acvatoriul portului Constanța, în zona danelor 19/20, 44/45, 53 și 63, unde s-a observat fenomenul «se constată dezvoltarea în masă a dinoflagelatului Noctiluca scintillans, care este un organism unicelular. Este una din speciile planctonului marin care plutește pe apă și care provoacă apariția așa-ziselor red-tide prin dezvoltarea lor în apele marine unde găsesc condiții optime (temperatură, nutrienți, grad de agitație a mării). În cantități mari acestea se formează ca o peliculă la suprafața apei având un aspect de supă gelatinoasă de culoare oranj-roșiatică». Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța este preocupată de respectarea condițiilor de mediu și ține sub observație atentă calitatea apei din porturile maritime românești”, se arată în comunicatul dat publicității.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-alarma-falsa-de-poluare-in-portul-constanta-339694?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

O filmare cu o pată roșiatică a fost publicată pe rețelele de socializare de către vicepreședintele CJC, Claudiu Palaz. Acest lucru se întâmpla la sâmbătă, 20 ianuarie a.c.. Între timp, au fost înaintate adrese către instituțiile abilitate să rezolve problema, care după declarațiile lui Palaz, dar și a martorilor care au filmat, ar fi vorba despre o poluare. Reprezentanții de la Garda de Mediu, dar și cei de la Apele Române doresc să asigure populația că nu este vorba de poluare, ci de o algă care s-a dezvoltat datorită condițiilor meteo.

„Ne-am mai întâlnit cu acest fenomeni și în luna noiembrie, dar și în decembrie. Administrația Portuară Constanța monitorizează acest aspect. Este un fenomen de înflorărire, o dezvoltare în masă a unei algă – Noctilucas Scintillans. Este un organism unicelular, care prin dezvoltarea sa în apă, când găsește condiții de temperatură, grad de agitație, etc., se dezvoltă masiv și dă acel fenomen de supă gelatinoasă, de culoare orange-roșiatică. A mai fost și în noiembrie în Dana 15, 19”, au punctat inspectorii de la Apele Române.

De asemenea, Marian-Cristian Râșnoveanu de la Garda de Mediu a punctat clar că nu există o poluare în zonă. „Nu este poluare! Cei de la Apele Române au efectuat analize și știu mai bine, dar este vorba de o algă în dezboltare”, a punctat șeful de la Mediu.

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța a trimis, imediat după apariția informațiilor, o echipă care să evalueze situația din zonă. S-a constatat că nu există nicio poluare a acvatoriului Portului Constanța, fenomenul fiind unul de dezvoltare a algelor marine. Conform Administrației Naționale Apele Române, care a analizat din punct de vedere fizico-chimic și biologic apa din acvatoriul Portului Constanța, în zona danelor 19/20, 44/45, 53 și 63, unde s-a observat fenomenul „se constată dezvoltarea în masă a dinoflagelatului Noctiluca scintillans, care este un organism unicelular.

Este una din speciile planctonului marin care plutește pe apă și care provoacă apariția așa-ziselor red-tide prin dezvoltarea lor în apele marine unde găsesc condiții optime (temperatură, nutrienți, grad de agitație a mării). În cantități mari acestea se formează ca o peliculă la suprafața apei având un aspect de supă gelatinoasă de culoare oranj-roșiatică“. Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța este preocupată de respectarea condițiilor de mediu și ține sub observație atentă calitatea apei din porturile maritime românești.

https://www.replicaonline.ro/poluarea-din-portul-constanta-nu-e-nici-o-poluare-ce-spun-autoritatile-343112/

Negocieri aprige la nivelul PSD, pentru ministere! Cei doi miniştri veniţi în guvern cu susţinerea PSD Constanţa – Felix Stroe şi Mircea Titus Dobre -, dar care au făcut declaraţii în sprijinul fostului premier Mihai Tudose, se pare că nu mai au vreo şansă să rămână şi în Guvernul Viorica Dăncilă.

“Cei doi miniştri de la Constanţa pleacă acasă. Însă nu sunt gata negocierile, nu este exclus să apară surprize. Este bătaie mare pe Ministerul Transporturilor. În ceea ce priveşte Turismul, sunt discuţii de desfiinţare a ministerului, mai exact de comasare, de exemplu cu Dezvoltarea, cum a mai fost, sau să devină agenţie”, au declarat, pentru “Replica” de Constanţa, surse PSD de la vârf.
În cazul în care se decide schimbarea lui Felix Stroe, la Transporturi ar putea reveni fostul ministru Răzvan Cuc, dar este vehiculat şi numele deputatului Sorin Bota. “Mai mari şanse are Bota, iar asta pentru că Răzvan Cuc a fost promovat de Niculae Bădălău, preşedintele executive al PSD. Ce a făcut Cuc imediat după ce a fost pus ministru? I-a jurat credinţă lui Dragnea şi nu i-a mai răspuns la telefoane lui Bădălău. Aşa că acum Bădălău se opune numirii lui. În schimb, Bota a stat cuminte şi a aşteptat… să îi vină rândul, cum ar veni…”, ne-a declarat o altă sursă din cadrul unei instituţii guvernamentale.

Decizia finală în privinţa componenţei Guvernului va fi luată însă vineri, iar până atunci nu sunt excluse şi surprizele.

https://www.replicaonline.ro/din-culisele-facerii-guvernului-dancila-batalie-apriga-la-transporturi-343123/

Portul Ningbo-Zhoushan, din provincia Zhejiang, a devenit, în 27 decembrie 2017, primul port la nivel mondial cu o capacitate de trafic de peste un miliard de tone pe an şi, totodată, s-a menţinut pe primul loc în ultimii nouă ani consecutivi în această privinţă.

Portul Ningbo-Zhoushan este unul dintre proiectele importante ale construcţiei provinciei, înregistrând o dezvoltare rapidă în ultimii ani. Vicepreşedintele Companiei Grup Haigang, Sun Daqing, a prezentat procesul dezvoltării portului:

„Portul Ningbo-Zhoushan acoperă două zone şi anume Ningbo şi Zhoushan. La finalul anului 2005, Xi Jinping, care era atunci secretarul de partid al provinciei Zhejiang, a iniţiat integrarea celor două părţi. Traficul portuar a depăşit, în 2006, 400 milioane de tone, dintre care volumul de încărcare şi descărcare al containerelor a depăşit şapte milioane containere standard. Xi Jinping a apăsat butonul de pornire pentru ridicarea celui de-al 7-lea milion de containere în zona portuară Chuanshan. Începând din acel moment, portul Ningbo-Zhoushan a intrat în faza de dezvoltare rapidă. În 2009, acesta a ajuns primul port la nivel mondial.”

În mai 2015, preşedintele Xi Jinping a solicitat, în procesul de investigare în Zhejiang, guvernului provincial să depună eforturi pentru obiectivele practice cu viziuni noi. Autorităţile provinciei au hotărât să înfiinţeze Compania Grup Haigang, în vederea promovării integrării economice şi dezvoltarea coordonată a porturilor maritime. Portul Ningbo-Zhoushan a salutat oportunitatea nouă de dezvoltare, realizând „trei progrese mari în trei ani” – traficul portuar a depăşit 20 milioane de containere standard în 2015, depăşind Hong Kong şi devenind al patrulea la nivel mondial; ritmul creşterii traficului portuar a ajuns la nivel mondial în 2016, devenind primul port cu o capacitate de 9 sute milioane de tone; în 2017, acesta a depăşit 10 milioane de tone, care este şi ţinta stabilită la cel de-al 13-lea Plan Cincinal, doar că a fost realizată cu trei ani în prealabil.

http://romanian.cri.cn/261/2018/01/23/1s185094.htm

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța a trimis, imediat după apariția informațiilor, o echipă care să evalueze situația din zonă, după ce, pe o pagină de socializare, a apărut un filmuleţ în care se poate observa o pată roşie imensă în mare.

„S-a constatat că nu există nicio poluare a acvatoriului Portului Constanța, fenomenul fiind unul de dezvoltare a algelor marine.”, potrivit comunicatului oficial.
Conform Administrației Naționale Apele Române, care a analizat din punct de vedere fizico-chimic și biologic apa din acvatoriul Portului Constanța, în zona danelor 19/20, 44/45, 53 și 63, unde s-a observat fenomenul „se constată dezvoltarea în masă a dinoflagelatului Noctiluca scintillans, care este un organism unicelular. Este una din speciile planctonului marin care plutește pe apă și care provoacă apariția așa-ziselor red-tide prin dezvoltarea lor în apele marine unde găsesc condiții optime (temperatură, nutrienți, grad de agitație a mării). În cantități mari acestea se formează ca o peliculă la suprafața apei având un aspect de supă gelatinoasă de culoare oranj-roșiatică“.

„Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța este preocupată de respectarea condițiilor de mediu și ține sub observație atentă calitatea apei din porturile maritime românești.”, transmite CN APM Constanţa.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/cn-apm-constanta-s-a-sesizat-cu-privire-la-urmele-de-poluare-din-marea-neagra-649436.html

BGP INC., China National Petroleum Corporation Hebei Sucursala Bucureşti, a fost înregistrată la Registrul Comerţului la finalul anului trecut, potrivit informaţiilor publicate în Monitorul Oficial. Domeniul principal de activitate constă în activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea. Guo Zhongwei este împuternicitul sucursalei.

CNPC este deţinută de statul chinez şi este cel mai mare producător de gaze şi petrol din China şi una din cele mai mari companii de profil din lume. Are active de aproape 600 miliarde de dolari şi 1,6 milioane de angajaţi.

China National Petroleum Corporation este angajată în operaţiunile de explorare şi producţie a hidrocarburilor în zonele onshore şi offshore din Republica Populară Chineză, Africa, Asia Centrală-Rusia, America de Sud, Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific.

Compania deţine şi operează conducte şi sisteme de stocare care acoperă 29 de provincii, municipalităţi şi regiuni autonome. De asemenea, operează o reţea de conducte de 79.054 kilometri, dintre care 18.132 kilometri pentru ţiţei, 50.836 kilometri pentru gazele naturale şi 10.086 kilometri de gazoducte pentru produse rafinate. Are 20.714 staţii de benzină.

Compania controlează Bank of Kunlun, care efectuează inclusiv tranzacţii petroliere cu Iranul.

China National Petroleum Corporation are un acord strategic cu Gazprom, potrivit Bloomberg.

Pe 21 mai 2014 Gazprom şi China National Petroleum Corporation (CNPC) au încheiat un contract de vânzare- cumpărare pentru furnizarea de gaz natural rusesc către China prin conducta Power of Siberia. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 30 de ani şi prevede livrarea unui volum de 38 miliarde de metri cubi pe an.

http://www.bursa.ro/china-national-petroleum-corporation-si-a-deschis-sucursala-la-bucuresti-339193&s=companii_afaceri&articol=339193.html

Cargoul de mărfuri generale „Berra G” a plutit în derivă, iar mai apoi a eșuat pe țărm și s-a rupt în două. Incidentul s-a petrecut dimineața devreme, pe 19 ianuarie 2018, în zona Eregli, Turcia, la Marea Neagră. Nava plecase de la Izmir spre Rostov-on-Don, Rusia. Fiind surprinsă de furtună, nava s-a retras în zona de ancoraj de la Eregli, dar ancora a început să grapeze. Cei 12 membri ai echipajului au fost preluați de salvatorii turci.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-o-nava-s-a-rupt-in-doua-in-timpul-furtunii-de-pe-marea-neagra-339597

Traderul de cereale Archer Daniels Midland Co. A făcut o ofertă competitorului Bunge, în bătălia de preluare purtată cu holdingul Glencore, înregistrat în Elveția. Cei 2 posibili protagoniști ai tranzacției din SUA sunt prezenți și pe piața românească, unde firmele pe care le operează au raportat în anii 2012-2016 pierderi cumulate de aproximativ 600 milioane de lei. A, B, C, D. Așa începe alfabetizarea pe piața de cereale. 4 mari jucători concentrează o mare parte din aceasta, respectiv Archer Daniels Midland Co. (ADM), Bunge, Cargill Inc. și Louis Dreyfus Co. Piața tinde să se consolideze pe mai departe, cu o nouă preluare. ADM ar fi pe cale să facă o ofertă companiei Bunge Limited, o mișcare ce ar putea pune capăt competiției pentru această țintă de achiziție cu holdingul Glencore, înregistrat în Elveția, potrivit Wall Street Journal, preluat de Reuters. Acțiunile Bunge au explodat cu 11,4% în sus pe bursa de la New York, la prețul de închidere de 77,56 dolari pe unitate, așa cum se vede pe graficul atașat, valoarea de piață a companiei ridicându-se la 9,79 miliarde dolari, de peste 2 ori mai mică decât cea de 22,64 miliarde dolari a Archer Daniels Midland Co.

Bunge, companie înregistrată în statul american New York, operează în mai mult de 40 de țări, în timp ce ADM, cu sediul în Chicago, statul Illinois, are clienți în 160 de țări. Ambele companii sunt active în comerțul cu cereale și în România, unde, însă, raportează an de an pierderi. Bunge România, cu sediul la Buzău, a înregistrat în anul 2016 un rezultat negativ de 80,35 milioane lei, iar valoarea agregată a pierderilor în perioada 2012-2016 se ridică la 376,44 milioane lei, conform Ministerului Finanțelor Publice. În același timp, o altă companie a grupului, Bunge Danube Trading, are în același interval pierderi de 58,19 milioane lei. Partidele actualei majorități parlamentare au denunțat încă din campania electorală o prezumtivă evaziune fiscală în porturile românești pe segmentul comerțului cu cereale, iar mai multe declarații ulterioare ale unor oficiali au vizat aspectul pierderilor cronice raportate de aceste companii.

Ținta achiziției – piața din America de Sud Ambele companii care ar urma să fie parte în tranzacție au refuzat să răspundă demersurilor Reuters de a afla detalii despre posibila operațiune. Tendința traderilor de cereale este de a se extinde și în sectoare cu marje de profit mai ridicate. Pe această linie, Archer Daniels Midland Co. a achiziționat în anul 2014, pentru suma de 3 miliarde dolari, compania Wild Flavors, furnizor de ingrediente naturale în industria alimentară. Prin achiziția Bunge, ADM ar avea o prezență mult mai puternică pe piața din America de Sud. „Fac profit în toate țările, numai în România au găsit șefi de companii care sunt slabi și care nu reușesc să facă profit” În România, Archer Daniels Midland Co. Operează servicii de transport și trading și are 620 de angajați, potrivit portalului companiei. Este o activitate care, potrivit bilanțurilor este pierzătoare. ADM Trading SRL a avut în 2016 un rezultat negativ de 32,38 milioane lei, iar pierderile însumate în intervalul 2012-2016 se ridică la 134,54 milioane lei. În același răstimp, ADM Logistics SRL a afișat pierderi de 28,58 milioane lei. Pierderile cumulate în România în ultimii 5 ani ale protagonistelor în tranzacția anunțată de Wall Street Journal se ridică la aproape 600 milioane lei, echivalentul a 150-160 milioane de dolari. Presa a denunțat în mai multe rânduri evaziunea din porturile românești. Șeful majorității parlamentare, Liviu Dragnea, declara în luna august a anului trecut că Fiscul ar trebui să verifice prețurile de transfer pe segmentul comerțului cu cereale. El comenta ironic bilanțurile unor companii precum ADM: „Fac profit în toate țările, numai în România au găsit șefi de companii care sunt slabi și care nu reușesc să facă profit.”

Reglementatorii și fermierii sunt îngrijorați că o concetrare prea mare a pieței va scădea prețurile de achiziție a producțiilor lor La nivel mondial, Archer Daniels Midland Co., ale cărei operațiuni datează încă din 1902, a făcut demersuri de extindere pentru a obține avantaj de pe urma creșterii cererii în China. Îngrijorări există față de o concentrare prea mare a pieței. În anul 2013, autoritățile de reglementare din Australia au respins o ofertă de preluare a ADM pentru GrainCorp Ltd., invocând aspecte ținând de competiție, iar în vara anului 2016, grupul american și-a vândut deținerea de 19,9% din traderul australian de cereale. Farha Aslam, analist la firma de servicii financiare Stephens Inc., anticipează prețurl ofertei de preluare a Bunge la 90-95 dolari/acțiune, cu 16-22% peste nivelul închiderii de vineri de la New York Stock Exchange, iar compania de rating în industria fondurilor de investiții Morningstar mizează pe un preț între 90 dolari/acțiune și 100 dolari/acțiune. Bunge a fost fondată la Amsterdam în urmă cu 200 de ani, și-a mutat cea mai mare parte a operațiunilor în America de Sud, iar recent s-a relocat la New York. O încercare de achiziție a companiei din partea Glencore a eșuat anul trecut. Tendința rămâne de consolidare, însă pe acest fond apar grijile față de o diminuare a competiției pe măsură ce se înaintează în această concentrare. Dan Henebry, un fermier din Illinois care își livrează producția de porumb și soia către ADM, este îngrijorat că pe măsură ce concurența scade, traderii ar putea plăti tot mai puțin pentru recoltele agricultorilor. Nu vede bine consolidările din piață. „Au fost attât de multe fuziuni, Mai puțină competiție nu este un lucru bun”, a declarat acesta pentru Reuters.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/tendinta-concentrare-piata-comertului-cereale-gigantul-american-adm-vrea-preia-bunge-romania-cele-2-corporatii-capitalizari-insumate-30-miliarde-dolari-raporteaza-an-an-pierderi-17628228

Cheltuielile pe care China le face în ţările din Europa Centrală şi de Est ajută această ţară să-şi croiască drum spre investiţii mai mari în Europa de Vest, a declarat pentru CNBC un fost oficial  din guvernul sârb.  Interesul Beijingului în Europa Centrală şi de Est se datorează „potenţialului regiunii de a deschide calea spre Uniunea Europeană”, a explicat Vladimir Krulj, acum preşedinte al băncii sârbe Komercijalna Bank. El a precizat că China îşi construieşte relaţii cu state care „îmbrăţişează mai mult valori europene”.

China a pompat 9 miliarde de dolari în state din Europa Centrală şi de Est, potrivit agenţiei chineze de ştiri Xinhua. 16 ţări din regiune s-au angajat să coopereze cu China în iniţiativa Belt and Road, prin care China îşi construieşte o reţea comercială şi de infrastructură mondială. Serbia face posibilă o „cale mai uşoară pentru investiţiile chinezeşti în Europa de Vest”, a spus Krulj.
De asemenea, al şi-a exprimat speranţa că investiţiile Chinei vor ajuta la creşterea economică a Serbiei, vor construi poduri şi „vor face ca această ţară să devină mai uşor membră a UE”.

http://www.zf.ro/business-international/fost-oficial-sarb-avertizeaza-prin-investitiile-din-europa-de-est-china-va-ajunge-in-europa-de-vest-16941902

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat se laudă că, în primele nouă luni ale anului 2017, exporturile României într-o serie de țări au înregistrat creșteri record. Printre acestea se numără: Canada – 152%; Iran – 43%; India – 30%; China – 23%; Germania – 17%; Polonia – 19%; SUA – 12%; Federația Rusă – 10%.
Ministerul omite să spună că importurile cresc într-un ritm mult mai mare decât exporturile, că economia României susține, într-o măsură din ce în ce mai mare locurile de muncă din alte țări.

Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică, în primele 11 luni ale anului 2017, exporturile au însumat 58.146,8 milioane euro, fiind cu 9,5% mai mari decât în perioada de referință din 2016. Importurile au fost de 69.491,2 milioane euro, creșterea fiind de 12,3%. Deficitul balanței comerciale a fost de 11.344,4 milioane euro, mai mare cu 18,47% (respectiv 2.569,9 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada similară din 2016.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-exporturile-record-nu-echilibreaza-balanta-comerciala-a-romaniei-339693?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Exportatorii de grâu românesc și-au mărit cu o treime afacerile în Africa Sub-Sahariană în primul semestru al sezonului

Economiile din Africa Sub-Sahariană, o regiune cu importuri totale de grâu de 24 milioane MT sezonier, au cumpărat 420.000 MT de grâu românesc în primul semestru (Iulie/Decembrie) al sezonului comercial curent, în creștere cu 36% față de ritmul de export din perioada similară anterioară, arată o analiză AGROFINANCIAR, pe baza datelor de trafic din portul Constanța.

Creșterea de 36% din prima jumătate a acestui sezon reprezintă cea mai importantă dinamică pozitivă în cadrul celor cinci regiuni importante de export ale grâului românesc.

Africa Sub-Sahariană rămâne pe locul patru între cele mai importante regiuni de export ale grâului românesc, dar această regiune reduce ecartul față de următoarea regiune clasată, respectiv Uniunea Europeană.

În prima jumătate a sezonului 2017/2018 diferența dintre exporturile de grâu din Africa Sub-Sahariană și cele din Uniunea Europeană a fost de 40%, în timp ce în sezonul precedent 2016/2017 ecartul negativ era de peste 50%.

Creșterea exporturilor românești de grâu în Africa Sub-Sahariană a fost generată de intrarea mărfii românești pe piața din Africa de Sud cu 103.000 MT vândute în perioada Iulie-Decembrie 2017, dar și ca urmare a revenirii grâului românesc pe piețele din Mozambic (49.500 MT) și Mauritania (30.000 MT).

În Africa de Sud și Mozambic exportatorii de grâu românesc nu vânduseră până acum niciun bob de grâu în ultimele zece sezoane, iar în Mauritania comericantii vânduseră doar două vapoare în acest interval.

În plus,  grâul românesc a mai câștigat exporturi de 30.000 MT din afacerile făcut de comericanti în piețe tradiționale din această regiune precum Djibouti și Congo.

În schimb, în prima jumătate a sezonului curent grâul românesc nu a mai ajuns în porturile Coastei de Fildeș, acolo unde comericantii au vândut 15.800 MT în prima parte a sezonului 2016/2017.
Pe minus au fost și afacerile din Etiopia, acolo unde volumele vândute s-au ridicat în prima parte a acestui sezon la 45.000 MT, în scădere cu două treimi față de perioada similară precedentă.
Cea mai importantă piață Sub-Sahariană a grâului românesc este cea din Djibouti, un hub regional comercial al estului Africii. Aici volumele vândute se ridică la 133.000 MT, în creștere cu 15% față de perioada similară precedentă.

Africa Sub-Sahariană este o regiune în care cererea de grâu a înregistrat o creștere abruptă în ultimele zece sezoane, interval în care importurile au crescut cu două treimi ajungând să fie prognozate la 24.2 milioane MT în acest sezon, arată datele USDA.

România nu a reușit în niciunul din ultimele zece sezoane comerciale să aibă o cotă de piață mai mare de 4% în aceste piețe, dominate tradițional de grâul rusesc, ucrainean și franțuzesc.

http://www.agrofinanciar.ro/Exportatorii-de-grau-romanesc-si-au-marit-cu-o-treime-afacerile-in-Africa-Sub-Sahariana-in-primul-semestru-al-sezonului-n586.html

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi-a luat angajamentul să ofere 100.000 dolari pentru a ajuta Organizaţia pentru Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) să dezvolte şi să consolideze comerţul cu produse agroalimentare în regiunea Mării Negre, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Un obiectiv pe termen lung al statelor din zona Mării Negre este acela de a colabora mai bine la dezvoltarea industriei agricole din regiune. Comerţul cu produse agroalimentare şi exportul lor se numără printre principalele surse de venit pentru multe din cele 12 state membre ale OCEMN, se mai arată în comunicat de presă.

Fondurile din partea FAO vor fi utilizate pentru a organiza un atelier regional, planificat pentru primăvara anului 2018, în cadrul căruia statele membre vor putea să discute provocările şi oportunităţile legate de dezvoltarea exporturilor de produse agroalimentare, să evalueze valoarea parteneriatelor la nivel public-privat în creşterea comerţului agroalimentar şi să colaboreze în găsirea modalităţilor de a face comerţul mai incluziv şi eficient.

Pe lângă oportunitatea unui schimb de experienţă despre aspectele agricole şi comerciale între statele participante, în cadrul atelierului va fi dezvoltat un proiect sustenabil care să vizeze promovarea exportului şi dezvoltarea comerţului în şi dincolo de regiunea Mării Negre. De asemenea, fondurile vor fi utilizate pentru a elabora un raport în care să fie analizat comerţul agroalimentar şi care să ofere recomandări pentru facilitarea şi extinderea acestuia în regiune.

Eforturile FAO în acest sens sunt continuarea unui acord încheiat cu OCEMN în 2016 pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii în regiune şi pentru a facilita colaborarea statelor membre în ceea ce priveşte creşterea producţiei agricole, atenuarea sărăciei şi consolidarea securităţii alimentare. De asemenea, este în conformitate cu Iniţiativa Regională FAO privind Comerţul cu Produse Agroalimentare şi Integrarea Regională.

http://www.bursa.ro/fao-ofera-fonduri-pentru-a-ajuta-regiunea-marii-negre-sa-dezvolte-comertul-cu-produse-agroaliment…&s=international&articol=339374.html

Franța, cel mai mare exportator și producător de grâu din UE, a intrat în primele șase luni (Iulie/Decembrie 2017) ale sezonului curent în topul celor mai importante cincisprezece destinații ale grâului românesc.

Prezența Franței în lista celor mai importante destinații de export ale grâului românesc este o situație total surpinzătoare în condițiile în care această economie este cel mai mare exportator de grâu al Uniunii Europene și un competitor direct al mărfii românești pe piețele de export comunitare și extra-comunitare.

Apetitul francezilor pentru grâul românesc s-a deschis sezonul trecut, atunci când pe fondul unei recolte extrem de slabe, această economie a cumpărat 103.000 MT de grâu din România.

În sezonul 2016/2017, Franța s-a clasat pe locul al șaisprezecelea în topul celor mai importante destinații ale grâului produs de fermierii locali.
Surprinzător este faptul că exportul de grâu românesc către Franța a continuat și în prima jumătate a sezonului curent, cu toate că recolta francezilor și-a revenit în media anilor precedenți în această vară.

În primul semestru al sezonului curent 2017/2018, Franța a importat 68.000 MT de grâu românesc, în scădere cu 22% față de perioada similară precedentă.
O treime din acest volum a fost reprezentat de vapoare cu capacități până în 6.000 MT umplute cu grâu românesc bio.

Volumele vândute de comercianți în Franța au dus această economie până pe locul al unsprezecelea în topul celor mai importante destinații de export ale grâului românesc în primul semestru al sezonului 2017/2018.

Înaintea sezoanelor 2016/2017 și a celui în curs 2017/2018, Franța nu cumpărase nicioadata din România mai mult de 46.000 MT de grâu.
http://www.agrofinanciar.ro/Franta-a-ajuns-in-TOP-15-destinatii-de-export-ale-graului-romanesc-n585.html