Este de ajuns să arunci o privire în portul Constanța, ca să îți dai seama că traficul de mărfuri s-a cam subțiat. Duminică, 22 noiembrie 2020, se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare doar 28 de nave, din care patru nave, în zona Midia. Iar marea lor majoritate sunt nave de capacitate mică și medie.

Dar cine știe, poate că situația se va îndrepta, căci pentru următoarele două săptămâni și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești 73 de nave, din care 23 de portcontainere.

Stimați cititori, comerțul internațional și transportul maritim de mărfuri înregistrează pierderi majore ca urmare a recesiunii economice generate de pandemia Covid-19. Mai toate porturile lumii raportează o diminuare semnificativă a cantităților de mărfuri manipulate, comparativ cu anul trecut.

Fluxurile de produse energetice, siderurgice și de mărfuri generale containerizate au înregistrat cele mai mari reduceri. În schimb, cele de produse agroalimentare se mențin la un nivel ridicat.

În primele zece luni ale acestui an, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au manipulat împreună 50.379.674 tone de mărfuri, cu 9,77% mai puțin față de aceeași perioadă din 2019. Traficul maritim s-a ridicat la 38.074.147 tone (fiind în scădere cu 11,47%), iar cel fluvial a fost de 12.305.527 tone (mai mic cu 4,09%).

Trebuie precizat faptul că din 2009, primul an al Marii Crize Economice, porturile maritime românești nu au mai înregistrat o asemenea reducere de trafic.

Agricultura susține portul Constanța

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 4.4987.052 tone de mărfuri, cu 7,69% mai puțin față de perioada ianuarie – octombrie 2019. Au influențat pozitiv doar 6 grupe de mărfuri din totalul de 21, respectiv creșterea cantităților de: cereale (+1,79%), îngrășăminte (+24,26%), produse chimice (+19,01%), ciment (creștere de 3,93 ori), celuloză și deșeuri de hârtie (+63,13%), echipamente și mașini (+16,60%).

În structura traficului nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase au reprezentat 43,95% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: mărfurile containerizate (11,87%), minereurile și deșeurile metalice (11,06%), hidrocarburile (10,81%), îngrășămintele și produsele chimice (9,68%), cărbunele (5,42%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 5.335.432 tone de mărfuri, respectiv 541.863 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 4,03%, în tone, respectiv 4,14%, în TEU.

Midia – în suferință

În lunile ianuarie –octombrie 2020, zona petrolieră Midia a derulat un trafic de mărfuri total de 5.070.203 tone, cu 26,25% mai mic decât în aceeași perioadă din 2019. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 88,84% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat un declin de 29,88%, ca efect al reducerii cererii de carburanți.

Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 322.419 tone de mărfuri, cu 43,64% mai mult decât în ianuarie – octombrie 2019. În structură, cimentul reprezintă 53,01% din traficul total al acestui port, iar produsele petroliere, 43,51%.

Previziuni pesimiste

Evoluția traficului de mărfuri în următoarele luni depinde de evoluția pandemiei la nivel global, de revenirea vieții sociale la normalitate și relansarea economiei.

Portul Constanța a suferit un al doilea șoc începând din al doilea semestru al anului, ca urmare a reducerii cantităților de cereale și semințe uleioase pentru export. Seceta extremă a afectat grav culturile de grâu, orz, ovăz și rapiță din România, astfel că recolta din acest an este cu 50% mai mică decât în 2019.

Dacă volumul mediu lunar al fluxurilor de mărfuri se va menține cel puțin la nivelul primelor zece luni, porturile maritime românești vor încheia anul 2020 cu un trafic total de 60.455.609 tone, inferior recordului de 66.603.292 tone realizat în 2019.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 208,21 milioane de tone de mărfuri, mai mic cu 3,2% față de perioada ianuarie – octombrie 2019.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-au-pierdut-cinci-milioane-de-tone-de-marfuri-din-cauza-pandemiei-si-secetei-416783

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele zece luni ale anului 2020, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2019):

a) în creștere față de anul precedent

– cereale – 18.191.828 tone (+1,71%);

– îngrășăminte – 3.946.920 tone (+23,45%);

– produse chimice – 655.342 tone (+21,37%);

– ciment – 633.749 tone (+102,30%);

– echipamente, mașini – 363.237 tone (+15,25%);

– animale vii – 79.233 tone (+5,38%);

– celuloză și deșeuri de hârtie – 61.750 tone (+63,13%);

b) în scădere față de anul precedent

– articole diverse – 5.338.217 tone (-4,13%);

– petrol brut – 5.261.044 tone (-20,50%);

– produse petroliere – 4.249.370 tone (-20,22%);

– minereuri de fier, deșeuri de fier – 3.144.481 tone (-26,38%);

– cărbune – 2.438.578 tone (-26,14%);

– minereuri și deșeuri neferoase – 1.830.586 tone (-45,80%);

– produse metalice – 1.644.632 tone (-24,28%);

– semințe uleioase – 1.590.485 tone (-8,80%);

– minerale brute sau prelucrate – 502.633 tone (-1,03%);

– produse alimentare – 240.671 tone (-26,31%);

– lemn, plută – 200.880 tone (-15,02%);

– sticlă, sticlărie, produse ceramice – 5.089 tone (-56,71%);

– articole fabricate din metal – 949 tone (-83,77%)

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-416789

Cel puțin 27 de containere au fost pierdute în mijlocul Atlanticului, în zorii zilei de 20 noiembrie 2020. Numele navei care le transporta nu este cunoscut la această oră, dar se pare că este vorba de o navă port-container post-panamax care a trecut prin acea zonă.

Cel mai recent raport asupra acestui fenomen arată că în perioada 2014 – 2016, media anuală a containerelor pierdute în mare (exclusiv în incidente catastrofice) a fost de 612 unități. Dacă sunt adăugate și pierderile din evenimentele catastrofice, media anuală totală este de 1.390 unități.

Datele adunate de-a lungul anilor demonstrează că fenomenul se datorează, în principal, condițiilor atmosferice, dar în cazul catastrofelor intervin și mai mulți factori.

Numărul containerelor căzute în mare este totuși foarte mic, susține Consiliul Mondial al Shipping-ului, pierderea reprezentând 0,0001% din totalul de 130 de milioane de containere pline cu mărfuri, livrate în fiecare an pe mare.

Chiar dacă este în scădere, fenomenul continuă să fie îngrijorător, întrucât mare parte dintre containere nu sunt recuperate și se acumulează pe fundul mărilor și oceanelor, multe dintre ele conținând substanțe periculoase.

Desigur, industria shipping-ului face eforturi pentru creșterea siguranței transportului de containere. Cu sprijinul ei au fost aduse amendamente legislației maritime internaționale, pentru a impune condiții tehnice mai sigure pe navele portcontainer, reguli și proceduri stricte privind încărcarea containerelor, distribuția greutății în interiorul lor, poziționarea, fixarea și legarea pe punțile navelor și așa mai departe.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marile-si-oceanele-lumii-sunt-depozite-de-containere-pierdute-416787

Pentru a reduce congestionarea și întârzierile după momentul Brexit, Portul Internațional din Portsmouth vrea să implementeze un sistem de gestionare a traficului denumit Operațiunea Transmission.

Sistemul va putea “citi” declarațiile vamale la 2 locații din apropierea portului.

Astfel, pentru a minimiza aglomerația din port cauzată de camioanele cu documente vamale incomplete, vor fi stabilite două puncte de control în apropiere de port.

Primul va fi amplasat pe A31 între Winchester și Alresford pentru a verifica vehiculele care sosesc din direcția Londra. Indicatoarele de pe M25 vor cere șoferilor să circule de-a lungul M3 pentru a trece pe la punctul de control, care va putea gestiona până la 235 de camioane.

Al doilea punct de control va fi instalat pe M275 pentru vehiculele care nu au trecut pe A31. Parcul de camioane Tipner West din apropiere este capabil să gestioneze 40 de camioane, dacă este necesar, potrivit știrilor BBC.

Pentru a evita întârzierile și cozile, reprezentantii portului din Portsmouth cer, de asemenea, șoferilor să:

Intre în port numai dacă au o rezervare valabilă

Sosească la timp; dacă ajung prea devreme, acest lucru ar putea cauza congestie

Verifice dacă au toate documentele necesare

Verifice dacă pașaportul este valabil timp de cel puțin șase luni de la data sosirii în Regatul Unit.

https://trans.info/ro/portul-din-portsmouth-dezvaluie-planurile-pentru-gestionarea-traficului-post-brexit-209859

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și Kimberly A. Reed, președintele Băncii de Import-Export a Statelor Unite (EXIM SUA), au avut vineri o discuție telefonică pe tema implicării americane în proiecte economice strategice de interes major pentru România.

Aurescu și-a exprimat dorința ca EXIM SUA să susțină financiar proiectul căii ferate Constanța – Gdansk, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe de vineri. EXIM SUA este aceeași bancă care în anii 2000 urma să asigure finanțarea autostrăzii Bechtel contra dobânzilor plătite de România. Guvernul Năstase, la acel moment, a renunțat la finanțarea autostrăzii de către americani și a trecut autostrada la bugetul de stat. Contractul de „finanțare și construire” a devenit peste noapte unul de „construire”. Lipsa banilor la bugetul de stat a dus la plăți făcute cu întârziere către americani cu consecința achitării de penalități importante.

Potrivit comunicatului de vineri, „ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat, în cadrul convorbirii telefonice, eforturile României privind întărirea conectivității dintre nordul și sudul Europei Centrale, inclusiv prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări. A arătat că România susține cu prioritate realizarea proiectelor căii ferate Constanța – Gdansk (Rail2Sea) și a conexiunii rutiere Via Carpathia, cu impact strategic asupra dezvoltării economice a regiunii, dar și având relevanță din perspectiva asigurării mobilității militare, între Nordul și Sudul Flancului Estic al NATO. Șeful diplomației române a pledat pentru implicarea concretă a EXIM SUA în susținerea financiară a acestor proiecte, cu obiectivul consolidării prezenței economice a SUA în țara noastră și în regiune.

De altfel, cu prilejul vizitei sale recente din luna octombrie de la Washington, ministrul de externe Bogdan Aurescu a argumentat, în cadrul consultărilor sale politice cu secretarul de stat al SUA Michael R. Pompeo, pentru realizarea acestor proiecte prioritare, cu implicare și sprijin consistent american, inclusiv financiar.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu și președintele EXIM SUA au discutat despre prioritățile și pașii concreți ca urmare a semnării, în luna octombrie 2020, la Washington, a unui Memorandum de Înțelegere între Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și EXIM SUA pentru identificarea de posibilități de finanțare pentru proiecte în domeniul energiei și al infrastructurii în România.

Ministrul Bogdan Aurescu a adresat președintelui EXIM SUA invitația pentru o vizită în România pentru a discuta cu instituțiile de resort, modalități concrete de punere în aplicare a Memorandumului amintit și a obiectivului întăririi prezenței economice americane în România, invitație acceptată de acesta”.

Finanțatoarea căii ferate Constanța – Gdansk, banca autostrăzii Bechtel

Societatea de la care va achiziționa ANR ambarcațiunile pentru situațiile de urgență de pe Dunăre este Electroscoica Mar. Pentru acest contract au depus oferte Suszi SRL și Electroscoica Mar SRL, în urma licitației deschise fiind desemnată câștigătoare oferta depusă de Electroscoica Mar. Electroscoica Mar se ocupă și de reparația șalupelor Cristal și Albatros, ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, în urma unui contract în valoare de 546.090 de lei încheiat recent. Autoritatea Navală Română a semnat un contract de achiziție a două șalupe multifuncționale, ce vor fi folosite în cadrul proiectului „Siguranța transportului naval pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării prin îmbunătățirea răspunsului în cazul situațiilor de urgență cu ajutorul cooperării transfrontaliere“.

Anunțul a fost publicat recent în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.

Potrivit datelor oficiale, societatea de la care va achiziționa ANR ambarcațiunile pentru situațiile de urgență de pe Dunăre este Electroscoica Mar, valoarea contractului fiind de 4.108.368 de lei, fără TVA.

Suma reprezintă echivalentul a 843.053,4351 de euro, calculat la un curs de 4,8732 de euro pentru un leu, stabilit de Banca Națională a României pentru data de 23 noiembrie 2020.

Proiect comun cu Bulgaria

Potrivit datelor oficiale, ANR dorește să achiziționeze două nave de tip șalupe multifuncționale pentru România pentru efectuarea intervențiilor specifice activității ANR în zona 3 a sectorului apelor României și Bulgariei, în cadrul proiectului: Siguranța transportului naval pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării prin îmbunătățirea răspunsului în cazul situațiilor de urgență cu ajutorul cooperării transfrontaliere, acronim proiect Danube Safety Net.

Proiectul este realizat de Autoritatea Navală Română, în calitate de Partener de proiect 2, în parteneriat cu Administrația Maritimă din Bulgaria (Bulgarian Executive Agency ”Maritime Administration”) – EAMA, în calitate de Partener de proiect 1 și totodată Lider de proiect și este finanțat prin programul INTERREG V-A România-Bulgaria 2014-2020.

Conform datelor oficiale publicate în SEAP, pentru acest contract au depus oferte Suszi SRL și Electroscoica Mar SRL, în urma licitației deschise fiind desemnată câștigătoare oferta depusă de Electroscoica Mar.

Contractul este încheiat pe o perioadă de 12 luni.

Electrosoica Mar repară șalupele ARSVOM

În ce privește firma câștigătoare, Electroscoica Mar, aceasta se ocupă și de reparația șalupelor Cristal și Albatros, ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, în urma unui contract în valoare de 546.090 de lei încheiat recent.

Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, consultat la data de 17 noiembrie 2020, Electroscoica Mar SRL a fost înființată în 1991 și are sediul social pe strada Valul lui Traian, nr. 44, din Constanța.

Capitalul social subscris este de 20.000 de lei, integral vărsat.

Acționari ai firmei sunt Ion Enache, cu 37,5%, Dumitru Dan, tot cu 37,5%, Ion Fătu, cu 20% și Alexandru George Dan, cu 5%.

Administratori sunt Ion Enache, Dumitru Dan și Ion Fătu.

Societatea se ocupă cu „repararea și întreținerea navelor și bărcilor“ și are un punct pe lucru pe strada Interioară nr. 2.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/autoritatea-navala-romana-cumpara-doua-salupe-pentru-situatiile-de-urgenta-pe-dunare-cine-va-livra-ambarcatiunile-de-peste-843-000-de-euro-734035.html

Dosarul vine după ce, aproape de jumătatea lunii trecute, zeci de piloți din cadrul asociațiilor de piloți maritimi au solicitat anularea Ordinului nr. 991/2020 emis de Ministerul Transporturilor. Ordinul vizează stabilirea porturilor și a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu și a modului de derulare a acestui serviciu.

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicaţiilor, chemat la judecată de Asociaţia Piloţilor Maritimi din România „Euxin Pilot“! Dosarul (529/36/2020) a fost înregistrat pe rolul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din Curtea de Apel Constanţa. Până în prezent, conform portalului instanțelor de judecată, nu a fost stabilit un prim termen de judecată.
Anularea Ordinului nr. 991/2020

Acest dosar vine după ce, aproape de jumătatea lunii trecute, zeci de piloți din cadrul asociațiilor de piloți maritimi au solicitat, în cadrul unei acțiuni derulate în fața sediului Administrației Porturilor, anularea Ordinului nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor și a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu și a modului de derulare a acestui serviciu.
Poziția CNAPM privind preluarea pilotajului

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța informează că „preluarea serviciului de pilotaj de către CNAPM Constanța, de la 1 ianuarie 2021, este o soluție luată în baza legii și, în același timp, o măsură eficientă din punct de vedere al siguranței navigației“.

„În porturile europene, serviciile de pilotaj sunt considerate servicii de interes public, care nu pot fi supuse unui sistem concurențial și sunt asigurate de administrațiile portuare sau o asociație profesională unică. La stabilirea acestei soluții s-au avut în vedere și preocupările exprimate de European Maritime Pilots Association (EMPA), precum și reglementările Capitolului II din Regulamentul Uniunii Europene 352/2017, prin care serviciul public de pilotaj a fost exceptat de la aplicarea regulilor concurențiale. Totodată, din analizele efectuate până în prezent, a rezultat faptul că prestarea serviciului de pilotaj de către administrația portuară prin corpul propriu de piloți va conduce în principal la creșterea calității serviciului, dar și la scăderea costurilor și, în final, la creșterea atractivității porturilor românești pe piața transporturilor de mărfuri“, se mai arată în informarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/asociatia-pilotilor-maritimi-din-romania-euxin-pilot-la-judecata-cu-ministerul-transporturilor-734049.html

Consiliul de Supraveghere a societății Damen Shipyards Mangalia SA a fost modificat Trei membri și-au dat demisia Alte trei persoane au fost alese să exercite restul mandatului Decizia a fost publicată recent în Monitorul Oficial al României

În Monitorul Oficial al României a fost publicată hotărârea numărul 2 din data de 7 septembrie 2020 a societății Damen Shipyards Mangalia SA, decizie luată în urma ședinței Adunării Generale Ordinare a Acționarilor firmei.

Astfel, pe 7 septembrie, cei doi acționari – Șantierul Naval 2 Mai SA, cu o cotă de participare de 51%, reprezentată de Romulus Dumitrana și Damen Holding BV, cu o cotă de 49%, reprezentantă de Abraham Teunis Jan van Noordene, au fost prezenți la ședință.

Pe ordinea de zi se afla: Discutarea și aprobarea situațiilor financiare anuale 2019, pe baza rapoartelor prezentate de Directorat, de Consiliul de supraveghere și de auditorul financiar Acceptarea demisiei domnilor Joannes Adrianus Cornelis Maria Merkelback van Enkhuizen, Vadim Akimov și Bogdan Constantin Andronic din funcția de membru al Consiliului de Supraveghere și aprobarea alegerii a trei noi membri, pentru perioada rămasă până la epuizarea actualului mandate de 2 ani, până la data de 9 noiembrie 2020: Matheus Christianus Henricus Vermeulen Dieter Ingo Friedrich Gustav Dehlke Marian CĂlin Nedelcu Modificarea punctelor 2, 3 și 5 in art. 8.3 alin 1 din Statutul societății, cu noii reprezentanți de mai sus

Împuternicirea lui Florin Marian Spătaru pentru îndeplinirea formalităților legale de menționare în Registrul Comerțului a hotărârilor prezentei AGOA a firmei. Astfel, toate punctele de pe ordinea de zi au fost votate.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/modificari-in-consiliul-de-supraveghere-a-societatii-damen-shipyards-mangalia-sa-734045.html

Hotărâre de Guvern privind extinderea regimului de zonă liberă în portul Constanța – zona Midia.

La data de 2 noiembrie a fost postat pentru dezbatere publică pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor un proiect de Hotărâre de Guvern privind extinderea regimului de zonă liberă în portul Constanța – zona Midia.

Conform actului normativ care se va adopta se are în vedere „Extinderea regimului de zonă liberă în portul Constanța – zona Midia – pe suprafața de 8.239.358 m2, conform delimitării teritoriale, va avea drept consecință susținerea dezvoltării de noi facilităţi pentru operarea mărfurilor şi, implicit, creșterea traficului de mărfuri în portul Constanța, fapt care conduce la atingerea obiectivelor din Master Planul General în Transporturi”.
„Există suprafețe de teren în zona Midia care nu sunt încă dezvoltate, și anume: 73 ha (fără cheu de acostare) care sunt închiriabile și 48 ha nesistematizate ce necesită lucrări de viabilizare” sea arată în noul proiect de HG.

Odată cu extinderea regimului de zonă liberă, valoarea economică a acestor suprafețe portuare va crește semnificativ, împreună cu dorința unor operatori economici de a se instala în zona Midia a portului Constanța pentru a desfășura activități cu valoare adăugată.

Beneficierea de facilități de zonă liberă în conformitate atât cu normele europene cât și cu cele interne în vigoare va face din zona Midia a portului Constanța o zonă atractivă pentru marii investitori în domeniu, cu importante avantaje economice pentru toate părțile implicate.

Măsura preconizată va conferi același regim vamal, echitabil, operatorilor portuari care, în prezent, sunt tratați diferențiat, în funcție de legislația aplicabilă celor două zone din același port.

Având în vedere că autoritatea vamală trebuie să își desfășoare activitatea în zona Midia a portul Constanța conform legislației vamale unionale și naționale, este necesară suplimentarea cu 11 posturi a personalului Biroului vamal Constanța.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/proiect-de-hotarare-de-guvern-privind-extinderea-regimului-de-zona-libera-in-portul-constanta-zona-midia-734071.html

Compania feroviară de stat China Railways a anunțat că în primele zece luni peste 10.000 de trenuri de marfă au circulat în ambele direcții între China și Europa, transportând 927.000 de containere. Comparativ cu anul precedent, este o creștere de 98,3%, cu posibilitatea de a atinge un milion de containere până la 31 decembrie. Trenurile din China au ajuns în 92 de orașe din 21 de țări din Europa. Compania olandeză Bci Global estimează că aproximativ 150 de trenuri circulă între China și Europa în fiecare săptămână, deservind șaisprezece regiuni chineze și treizeci de regiuni europene.
Un impuls puternic pentru această creștere vine de la pandemia de Covid-19, consideră Alexei Nikolaevici Grom, președinte și CEO al United Transport & Logistics Company – Eurasian Rail Alliance (Utlc-Era), una dintre principalele companii care efectuează acest transport. „În aprilie deja se observase o dublare a volumelor de trafic. De la începutul anului am transportat deja 430.000 TEU, iar până la sfârșitul acestui an vrem să atingem 500.000 TEU, un obiectiv dificil, dar realizabil.”

Creșterea din acest an se datorează în special aprovizionării cu materiale medicale şi de protecţie, dar și reducerii drastice a capacității şi preţului transportului aerian. Costul transportului aerian a crescut numai în octombrie cu 60%, în vreme ce costul transportului feroviar nu a suferit creșteri semnificative.

Utlc-Era menţionează că principalele mărfuri care ajung din China în Europa sunt materialele plastice, textilele, echipamente medicale şi de optică, produsele de parfumerie, cauciuc și produsele cosmetice. În sens invers se transportă lemn și produse din lemn, fructe, legume și alte produse alimentare.

În primele zece luni, peste 10.000 de trenuri au rulat între China și Europa

Un raport recent al organizației Transport Intelligence estimează că piața europeană de transport rutier de mărfuri se va contracta cu 6,8% anul acesta.

În mod surprinzător, perturbarea economică cauzată de coronavirus este văzută drept principalul motiv al prognozei negative.

Raportul constată că piețele interne au scăzut, in medie, cu 6,2%, iar piața internațională a scăzut cu 8,0%.

Majoritatea perturbărilor au avut loc în mijlocul perioadelor de carantina din timpul valului din primăvară al pandemiei.

Pe parcursul unei singure săptămâni, la mijlocul lunii aprilie, datele Transport Intelligence arată că traficul camioanelor a scăzut cu peste 50% în Spania, 46% în Franța și 37% în Italia.

În mod îngrijorător, deși PIB-ul zonei euro a revenit la un record de 12,7% în T3 comparativ cu T2, raportul concluzionează că al doilea val de coronavirus „pare să diminueze creșterea pentru T4 și pentru 2021”.

Puncte cheie din raport:

Perioadele de carantina și închiderile temporare de fabrici sunt principal vinovați pentru prognoza negativă a transportului rutier internațional

Banca germană de investiții Berenberg se așteaptă ca economia zonei euro să revină la nivelurile pre-COVID abia la mijlocul anului 2022

Creșterea șomajului în Europa va avea un impact asupra încrederii consumatorilor și va avea astfel un efect negativ asupra transportului rutier

O scădere a prețurilor la motorină în prima jumătate a anului 2020 a ajutat transportatorii să treacă peste șocul economic

Pe de altă parte, scăderea cererii a condus la acceptarea de prețuri mai mici de către transportatori.

Cifre cheie din raport:

Piața europeană de transport rutier de mărfuri se va contracta cu 6,8% până la finalul anului 2020

Piețele interne de transport rutier de mărfuri au scăzut în medie cu 6,2%

În 2020, cele mai mari 5 piețe se estimează că vor fi Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Spania, care împreună vor reprezenta 60,1% din ponderea totală a pieței de transport rutier de marfă

Piața europeană de transport rutier de marfă este estimată in prezent la 322 808 milioane EUR

DHL Freight a înregistrat o scădere a veniturilor cu 8,7%, în ciuda volumelor care au scăzut doar cu 0,9%

La DB Schenker, volumele au scăzut cu 4,1% în prima jumătate a anului, dar veniturile au scăzut cu 9,9%

La Waberer’s, volumele au scăzut cu 18,2%, cu venituri în scădere cu 32,3%.

https://trans.info/ro/raport-transport-intelligence-cum-arata-piata-europeana-de-transport-rutier-de-marfa-in-acest-moment-209616

Memorandumul pentru aprobarea achiziţiei de trenuri de lucru pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare, care presupune o investiţie de aproape 200 de milioane de euro, se află pe traseul de avizare interministerială şi urmează să fie promovat în Guvern, a scris vineri seara ministrul Transporturilor, Lucian Bode, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a precizat că proiectul are aprobarea de principiu a Comisiei Europene pentru includerea la finanţare europeană, însă trebuie parcurse toate etapele procedurale.

Ministrul susţine că a dat semnalul schimbării de abordare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare pe calea ferată din România, iar de anul viitor vor creşte rapid vitezele de circulaţie şi nivelul de siguranţă a transportului feroviar.

„Am încheiat ziua in judeţul Suceava, la Pojorâta, alături de Premierul Ludovic Orban, de preşedintele CJ Suceava Gheorghe Flutur, managementul CFR Infrastructură şi reprezentanţi din administraţia locală şi am participat la o demonstraţie, în regie proprie, prin intermediul unui sistem complex, de tip tren de lucru al companiei de căi ferate. Prin această tehnologie, corelată cu o alocare distinctă de resurse în programul de întreţinere a infrastructurii feroviare, începând cu anul viitor, vom reuşi să creştem rapid vitezele de circulaţie şi nivelul de siguranţă a transportului pe calea ferată. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când un guvern va aloca resurse cuantificabile, prin programele de întreţinere şi reparaţii de la bugetul de stat pentru acest tip de intervenţii de reabilitare, până acum sumele destinate întreţinerii fiind alocate la global, fără a fi stabilite ţinte clare pentru administratorul infrastructurii”, a dat asigurări Lucian Bode.

De asemenea, un alt avantaj al implementării acestui nou concept este că, prin execuţia în regie proprie, valoarea lucrărilor pe kilometru reabilitat se va reduce semnificativ, programele de reparaţii având continuitate prin eliminarea blocajelor generate de contestaţii in licitaţii, iar volumul de kilometri reabilitaţi va creşte semnificativ.

„Ne propunem să ducem la un nivel superior acest nou concept şi să achiziţionăm două trenuri de lucru, mai performante, prin care să realizăm lucrări de modernizare a căii ferate. Am pregătit deja Memorandumul pentru aprobarea dezvoltării în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare a proiectului de achiziţie ‘Sisteme de trenuri de lucru pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare’, care va fi promovat în Guvern pentru achiziţia a două sisteme de lucru în valoare de aproximativ 200 milioane de euro şi care se află pe traseul de avizare interministerială. Proiectul are aprobarea de principiu a Comisiei Europene pentru includerea la finanţare europeană, însă trebuie să parcurgem toate etapele procedurale. Rata de productivitate a unui astfel de sistem este preconizată pentru modernizarea a 300 km de cale ferată (cale unică)/pe an/tren. Dacă vor fi folosite două astfel de trenuri, putem estima că se vor moderniza aproximativ 600 km de cale ferată (cale unică)/an”, a notat Bode.
Prin introducerea acestei noi abordări, continuă şeful de la Transporturi, există premisele să fie modernizaţi 600 de km de cale ferată pe an versus doar 500 de km modernizaţi în 13 ani.

„Va fi o adevărată revoluţie în materie de lucrări de modernizare a liniilor existente pe aliniamentul actual şi ne dorim să implementăm acest concept cât mai repede şi în România, pentru a recupera decalajele de dezvoltare a căii ferate şi pentru a aduce acest sector la un standard ridicat de funcţionare. În România, din păcate, sectorul feroviar a acumulat întârzieri mari în dezvoltare şi a fost tratat ca un sector periferic de fostele guvernări. Guvernul Ludovic Orban va investi masiv în domeniul feroviar în următorii ani, pentru că transportul feroviar va juca un rol important în viitorul sistem de mobilitate european”, a adăugat ministrul.

Premierul Ludovic Orban şi ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, au participat, vineri, la Suceava, la recepţia lucrărilor Variantei Ocolitoare a Municipiului Rădăuţi. Ulterior, aceştia au fost prezenţi în localitatea Pojorâta, unde reprezentanţii CFR au prezentat un tren de lucru, achiziţionat recent, care este capabil să refacă întreaga infrastructură de cale ferată.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/11/20/bode-incepand-cu-anul-viitor-vom-reusi-sa-crestem-rapid-vitezele-de-circulatie-pe-calea-ferata–613894

O propunere într-un convocator AGA de modificare de Act Constitutiv al Fondului Proprietatea prevede că emitentul ar urma să aibă dată limită de funcționare sfârșitul anului 2031.

O serie de voci din piața de capital au criticat în ultimii ani prelungirea funcționării SIF-urilor ca artefacte ale unei etape a procesului de privatizare în masă de la jumătatea anilor 1990, care între timp a fost depășită, în timp ce emitenți similari din Cehia și-au redus relevanța chiar după câțiva ani de la înființare. Interesul scăzut pentru SIF-uri, declinul procentului activelor acestora în PIB în ultimul sfert de veac și scăderea în relevanța bursei prin prisma volumelor arată că și investitorii în ansamblu au o percepție similară despre prelungirea vieții SIF-urilor. Fondul Proprietatea (FP) aparent nu vrea să meargă pe aceeași cale. Administratorul Franklin Templeton a publicat convocatorul din partea Comitetului Reprezentanților societății pentru o AGA pe data de 14 ianuarie, în care pe ordinea de zi se află inclusiv propunerea de modificare a Actului Constitutiv, în sensul limitării duratei de funcționare a Fondului până la data de 31 decembrie 2031. Este, adevărat, la același articol se prevede că „durata poate fi prelungită de către adunarea generală extraordinară a acționarilor, cu perioade suplimentare de 5 ani/fiecare”.

Votul acționarilor ar veni în continuarea firească a unei tendințe constante de lichidare a deținerilor Fondului Proprietatea în ultimii 10 ani, prin vânzarea de active din portofoliu urmate de distribuiri de cash către acționari. Fondul Proprietatea și-a redus dimensiunea la 2 miliarde de euro, de la 4 miliarde euro în ultima decadă, și o păstrare a acestui ritm ar aduce, într-adevăr, Fondul în stituația de a se autodizolva. Ovidiu Fer, unul dintre cei care a intermediat vânzarea unor pachete consistente către Elliott, a candidat, fără succes însă, pentru o poziție în Comitetul Reprezentanților de pe o platformă care viza o lichidizarea încă și mai accelerată, dar nu a primit votul acționarilor. Viziunea sa era aceea a unei atitudini mai active pentru vânzarea deținerilor nelichide. Fondul Proprietatea și-a înstrăinat participațiile mai ușor de vândut, la companii listate precum Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Romgaz (SNG) sau Conpet (COTE), și-a redus drastic deținerea la OMV Petrom (SNP), dar a rămas cu partea nelichidă a portofoliului, precum participațiile la Hidroelectrica, Salrom, Aeroporturi București sau la administrațiile porturilor.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/fondul-proprietatea-perspectiva-de-autodizolvare-pentru-anul-2031-19623880