Portul Constanța are o importanță strategică pentru municipiul și județul Constanța, pentru economia națională în ansamblu. De activitatea sa depind zeci de mii de locuri de muncă din sectorul de operare portuară, din activitățile conexe, din sfera serviciilor, din transporturile rutiere și feroviare, din industrie și agricultură. Acesta este principalul motiv pentru care, de-a lungul anilor, am urmărit îndeaproape și cu mare atenție evoluția sa.

v v v

În primele șapte luni ale anului 2018, fluxurile de mărfuri din porturile maritime românești au crescut cu 7,94% față de aceeași perioadă din 2017, ajungând la 33.381.471 tone. Comparativ cu perioada ianuarie – iulie 2016, care a fost un an foarte bun pentru industria portuară, creșterea a fost de 2,04%.

Traficul maritim a fost de 26.593.030 tone, în creștere cu 9,62%, iar cel fluvial, de 6.788.441 tone, cu 1,82% mai mare față de primul semestru al anului trecut.

v v v

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 28.207.540 tone de mărfuri, în creștere cu 4,63%. Saltul ar fi fost mult mai mare, dacă jocul prețurilor de pe piața internațională a cerealelor nu i-ar fi determinat pe producători și exportatori să stocheze cantități mari de grâne, în așteptarea scumpirii lor. Din acest motiv, cantitatea de cereale și semințe uleioase derulată a fost mai mică cu 22,25% față de primele șapte luni ale anului 2017.

În schimb, mai toate celelalte grupe de mărfuri au înregistrat creșteri semnificative. Ca urmare, în structura traficului au avut loc schimbări majore. Dacă în întreg anul 2017, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 41,68%, în primele șapte luni din 2018 mai reprezentau doar 35,95% din fluxul total de mărfuri. Pe de altă parte, ponderea celorlalte grupe de mărfuri a crescut decisiv pentru a suplini deficitul de cereale. În perioada ianuarie – iulie 2018, ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (15,95%), mărfurile containerizate (13,73%), hidrocarburile (10.60%), combustibilii solizi (8,15%), îngrășămintele și produsele chimice (7,35%), produsele metalice (5,03%), echipamentele și mașinile (1,09%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 3.877.006 tone, respectiv 410.307 TEU. Creșterea în tone a fost de 1,95%. În schimb numărul containerelor manipulate a scăzut cu 1,61%.

v v v

În lunile ianuarie – iulie 2018, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 5.122.020 tone de mărfuri, cu 30,76% mai mare decât în aceeași perioadă din 2017. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 94,22% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au remarcat printr-o creștere de 31,22%.

v v v

Surpriza o reprezintă portul Mangalia, care a manipulat 51.911 tone de mărfuri, cu 7,71% peste nivelul atins în primele șapte luni din 2017. Multă vreme, acesta a fost dependent de importurile de tablă și echipamente navale ale companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries, devenită între timp Damen Shipyard Mangalia. Cum de mai bine de jumătate de an constructorul de nave trece printr-o criză profundă, salvarea portului a venit din diversificarea fluxurilor de mărfuri operate. În prezent, produsele petroliere reprezintă 46,93% din traficul total, fiind urmate de: ciment (30,66%), echipamente (10,33%), minerale brute și neprelucrate (7,13%), articole din metal (2,73%), produse chimice (1,06%) și altele.

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 157,14 milioane tone de mărfuri, în primele șapte luni ale anului 2018, în creștere cu 6,2%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-au-manipulat-cu-aproape-8-la-suta-mai-multe-marfuri-355771

 

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în primele șapte luni ale anului 2018, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2017):

a) în creștere față de anul precedent

– petrol brut – 3.903.096 tone (+0,63%);
– produse petroliere – 3.635.810 tone (+30,92%);
– cărbune – 2.572.220 tone (+97,76%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 2.210.540 tone (+3,95%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 2.198.389 tone (+27,29%);
– semințe uleioase – 1.787.573 tone (+50,20%);
– minerale brute sau prelucrate – 487.696 tone (+130,84%);
– produse chimice – 470.152 tone (+36,02%);
– echipamente, mașini – 272.011 tone (+52,85%);
– ciment – 151.744 tone (+32,73%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 60.468 tone (+161,28%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 19.359 tone (+114,24%);
– articole fabricate din metal – 14.596 tone (creștere de 5,47 ori);
– cartofi, alte legume și fructe – 12.621 tone (+82,57%);
– piele, textile, confecții – 1.259 tone (+127,67%);

b) în scădere față de anul precedent

– cereale – 7.481.013 tone (-22,25%);
– articole diverse – 3.280.961 tone (-13,73%);
– îngrășăminte – 1.442.968 tone (-10,50%);
– produse metalice – 1.275.161 tone (-3,54%);
– produse alimentare – 279.646 tone (-23,45%);
– lemn, plută – 167.543 tone (-30,60%);
– animale – 59.082 tone (-11,21%);

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-355775

 

 

Administraţia Portuară a Dunării Martime (APDM) şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) se confruntă cu probleme în menţinerea adâncimii şenalului navigabil a fluviului la cotele stabilite de convenţiile internaţionale: 7,62 metri între Sulina şi Brăila, precum şi 2,5 metri în amonte de Brăila.

Scăderea accentuată a debitului Dunării şi aluviunile depuse în iunie şi iulie au dus la formarea de praguri în şenalul navigabil pe porţiunea dintre Brăila şi Giurgiu, unde România trebuie să asigure, potrivit acordurilor internaţionale, adâncimea minimă de 2,5 metri. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a confirmat că din 20 iulie trimite o dragă pentru a adânci şenalul între kilometrii 300-346 (Cochirleni-Cernavodă), pentru a nu risca blocarea traficului naval. Şi Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) a informat că draghează şenalul în aval de Siret şi în amonte de Prut, unde adâncimea minimă trebuie să fie de 7,62 metri. Probleme cu nivelul apei sunt vizibile mai ales în dreptul oraşului Galaţi, unde un banc de nisip a început să iasă din nou la suprafaţă, fără însă a încurca traficul fluvial, cel puţin deocamdată. Draga „Dunărea” acţionează pentru îndepăratarea aluviunilor acumulate în aval de Siret, iar de săptămâna viitoare aceasta va acţiona în amonte de Prut. Şi pe Dunărea fluvială se draghează, în zona Gropeni, la km 188, la km 308-309, la Cochirleni şi în aval de Cernavodă. Deocamdată nu au fost raportate incidente importante produse de adâncimea mică a apei, însă debitului fluviului este în scădere, aşa că în următoarea perioadă dragajele vor continua non-stop, în vreme ce pe anumite segmente de fluviu (în apropiere de Insula Mare a Brăilei) traficul de mărfuri a fost deviat.  Sâmbătă, AFDJ Galaţi a emis un aviz către navigatori prin care  aceştia sunt înştiinţaţi că în zona Cernavodă, între km 300 şi 346 aluviunile strânse pe fundul Dunării fac să nu se mai poată trece cu navele pline cu marfă, căci adâncimea apei este sub 2 metri şi jumătate (adâncimea minimă admisă pentru navigaţie în condiţii de siguranţă).

Pentru circulaţie în condiţii de siguranţă, navigatorii sunt direcţionaţi pe ruta ocolitoare, pe canalul Borcea şi doar convoaiele goale de marfă pot naviga pe segmentul Cernavodă. „Datorită scăderii accentuate a cotelor apelor Dunării pe întregul sector românesc al Dunării, navele şi convoaiele ce vor tranzita sectorul de Dunare fluviala cuprins  între Km 300 – Km 346 vor fi obligate sa se încadreze într-un pescaj corelat cu adâncimile comunicate de catre AFDJ RA Galaţi. Navele şi convoaiele cu un pescaj ce depăşesc adâncimile asigurate vor naviga pe ruta ocolitoare cuprinsa intre Km 346 – Km 240 conform prevederilor Aviz către navigatori nr. 3/1992”, se arată în avizul AFDJ. Autorităţile atrage atenţia asupra faptului că toţi comandanţii navelor şi convoaielor trebuie să ia măsuri de respectare a “Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre in sectorul romanesc editia 2013” şi a recomandărilor din amintitul aviz. „Nerespectarea prezentului aviz atrage după sine răspunderea administrativă, disciplinară sau penală, după caz”, precizează AFDJ. Pentru asigurarea adâncimilor de siguranţă, începând de luni, va acţiona în zonă draga Rapide Dredger 2, motiv pentru care AFDJ a emis un alt aviz către navigatori. „Începând cu data de 20.08.2018 pe Dunărea fluvială, între Km 304 şi Km 310 va lucra draga “Rapide Dredger 2” pentru asigurarea adâncimilor de navigaţie recomandate de Comisia Dunării. Lucrarile de dragaj se vor desfasura între limita stângă a şenalului şi centru”,aspune instituţia. Activitatea de dragaj se desfăşoară atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte într-un program continu 24 h/24 h. Draga va fi semnalizată ziua şi noaptea conform “Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre în sectorul românesc”, editia 2013. Manevrele drăgii în perimetrul de dragaj şi deplasarea ei la zona de descarcăre şi  retur, se vor face fără a afecta navigaţia în zona de lucru. „Navigaţia se va desfăşura cu atenţie mărită, respectându-se următoarele condiţii: 1) pentru trecerea prin zona de dragaj, de la distanţa de minim 5 km, amonte/aval, comandanţii navelor şi convoaielor vor lua legătura în canalul VHF 16, prin apel“ Draga Rapide Dredger 2” pentru a conveni condiţiile de tranzitare a zonei; 2) în cazul în care, accidental draga nu răspunde la apel, se vor emite din timp semnale fonice de atenţie şi se vor respecta cu stricteţe semnalele arborate de dragă; 3) pe timp cu vizibilitate redusă (ceaţă, pâclă, etc.) draga se va retrage in afara şenalului navigabil; 4) pe Dunărea fluviala, între Km 304 si Km 310, se interzice: întâlnirea, depăşirea sau navigaţia la aceeaşi înălţime; producerea de valuri sau efectele de sucţiune; târârea ancorelor, lanţurilor sau parâmelor”, a mai precizat AFDJ.
https://adevarul.ro/locale/galati/nivelul-scazut-dunarii-incurca-traficul-naval-vapoare-deviate-dragaje-adancirea-senalului-navigabil-1_5b794a42df52022f758dafc3/index.html

 

 

După ce de Ziua Marinei intrarea în Portul Constanţa de la Poarta 1 a fost deschisă pentru fluidizarea traficului, accesul a fost din nou sistat, pentru continuarea lucrărilor de modernizare.
Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a precizat că aceste lucrări vor mai continua, deoarece urmează să fi amenajat un sens giratoriu în interiorul portului.
Reamintim că, la sfârşitul lunii iulie, a fost înălţat pe poziţie elementul care a completat estetica amplasamentului – un totem metalic. Totemul seamănă cu renumitul hotel Burj Al Arab din Dubai. Modernizarea şi sistematizarea accesului în port pe la Poarta 1 fac parte din proiectul CIVITAS Portis, proiect european în care CN APMC este partener, valoarea investiţiei fiind de circa 800.000 de euro. Va fi finalizată şi o clădire modernă, în care se vor asigura spaţiile necesare autorităţilor cu atribuţii de control al intrării şi ieşirii din port. Descongestionarea traficului rutier între port şi oraş, creşterea numărului benzilor de circulaţie, cu sensurile de intrare şi ieşire clar delimitate, reprezintă obiectivele acestei ample modernizări.

CN APMC a obţinut, pe data de 21 decembrie, de la Primăria Constanţa, Autorizaţia de construire nr. 1791. Actul constă în „Modificare proiect în cursul execuţiei, autorizat conform AC 1582/19.10.2016 «Modernizare clădire post control Poarta 1 (reconfigurare, recompartimentare, extindere şi etajare imobil parter, modernizare obelisc, fluidizare circulaţie rutieră şi pietonală, instalaţii şi echipamente monitorizare, modernizare drum acces Poarta 1 – gara maritimă )», diminuare suprafaţă clăire post control, recompartimentare, refaţadizare, renunţare la executare cabină Poarta C1“.

„Noua structură va permite o altă intrare în portul Constanţa, o clădire modernă, în care se vor asigura spaţiile necesare autorităţilor care controlează accesul dinspre şi înspre port. De asemenea, va fi înlocuit turnul cu ceas, care nu mai funcţionează. Odată deschisă clădirea, vom putea desfiinţa tot felul de chioşcuri care nu se înscriu în planul arhitectural al intrării portului, astfel încât să putem avea o intrare civilizată“, declara, în anul 2017, directorul general al CN APM SA, Nicolae Dan Tivilichi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/deschisa-de-ziua-marinei-poarta-1-a-portului-constanta-inca-nu-este-functionala-se-va-lucra-la-amenajarea-unui-sens-giratoriu-galerie-foto-668278.html

 

Contractul „Servicii de proiectare instalaţii energetice în Portul Constanţa şi Amplasare stâlp de iluminat fotovoltaic în centrul sensului giratoriu, zona de intersecţie a autostrăzii A4 cu drumul de legătură între cele 2 sectoare ale Portului Constanţa – Expertiză şi Proiectare“ a fost atribuit de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa societăţii Electromagnetica SA.
În prezent, în zonele în care iluminatul este absent, se doreşte reglementarea situaţiei prin execuţia unui iluminat în zonele de operare, în zonele de acces către acestea, precum şi în zona de intersecţie a Autostrăzii A4 cu drumul de legătură între cele 2 sectoare ale Portului Constanţa. În acest sens, Sucursala Energetică Port are în vedere încheierea unui contract de proiectare pentru instalaţii electrice, care să satisfacă cerinţele de proiectare ale SEP, urmând ca execuţia lucrărilor să se realizeze cu forţe proprii.
Ofertarea serviciilor prevăzute a se presta se vor efectua în conformitate cu cele prezentate mai jos: Lotul 1 – Proiectare instalaţii electrice de iluminat în Danele 85-90, Lotul 2 – Proiectare instalaţii electrice de iluminat în Danele 100-103, Lotul 3 – Proiectare instalaţii electrice de iluminat pe platformele operaţionale, Lotul 4 – Amplasare stâlp de iluminat fotovoltaic în centrul sensului giratoriu, zona de intersecţie a Autostrăzii A4 cu drumul de legătură între cele 2 sectoare ale Portului Constanţa – Expertiză şi Proiectare. Cele patru loturi au fost adjudecate de Electromagnetica SA Lotul 1 – Proiectare instalaţii electrice de iluminat în Danele 85-90, are o valoare de 34.000 lei, Lotul 2 – Proiectare instalaţii electrice de iluminat în Danele 100-103, are o valoare de 35.700 lei, Lotul 3 – Proiectare instalaţii electrice de iluminat pe platformele operaţionale, are o valoare de 42.500 lei, iar Lotul 4 – Amplasare stâlp de iluminat fotovoltaic în centrul sensului giratoriu, zona de intersecţie a Autostrăzii A4 cu drumul de legătură între cele 2 sectoare ale Portului Constanţa – Expertiză şi Proiectare, are o valoare de 16.000 lei. Responsabili de atribuirea contractului  Persoanele care deţin funcţii de decizie în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea licitaţiei, sunt: director general – Nicolae Dan Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director economic – Daniela Șerban; director tehnic – Ion Tomescu; şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov; şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi; şef Birou Control Financiar Preventiv – Adina Nicoleta Gamalan, şef Sucursala Energetică Port – Eduard Laszlo Kiss. Electromagnetica SA, în datele Registrului Comerţului. Aşa cum reiese din datele Registrului Comerţului, consultat pe 20 august 2018, Electromagnetica SA a fost fondată în anul 1991 şi are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 67.603.870,4 lei, integral vărsat, este compus din 67.6038.704 acţiuni nominative. Electromagnetica SA este controlată de SIF Oltenia, cu 14,8825% din capitalul social, Asociaţia PAS Electromagnetica, cu 31,2814% din capitalul social, Acţionari listă persoane juridice, cu 19,6324% din capitalul social, şi Listă Acţionari Persoane Fizice, cu 34,2037% din capitalul social. Administratorii societăţii sunt: Sichigea Elena, Macovei Octavian, Stancu Traian, Scheusan Eugen – preşedinte Consiliu de Administraţie, Stancu Ioan, Hodea Cristina Ioana Rodica, Caliţoiu Elena, Florea Cristina, Stoica Mihail. Cenzorul societăţii Electromagnetica SA este Deloitte Audit SRL. Electromagnetica SA se ocupă de fabricarea de instrumente şi dispozitive pentru măsurare, verificare, control, navigaţie. În anul fiscal 2015, societatea cu 615 salariaţi a avut o cifră de afaceri de 3.85.540.466 de lei şi o pierdere de 22.636.993 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 583 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 236.993.496 de lei şi un profit de 4.327.847 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 577 de salariaţi, cifră de afaceri de 224.959.298 de lei şi o pierdere de 15.370.332 de lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-si-electromagnetica-sa-au-semnat-cu-ce-se-va-ocupa-firma-din-bucuresti-in-portul-constanta-document-668261.html

 

 

Mihai Daraban, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Preşedinte al CCINA Constanţa l-a primit astăzi, 20 august, la sediul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, pe Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Excelenţa Sa Uygar Mustafa Sertel.
Întrevederea a avut loc în contextul încheierii mandatului domnului Consul General. Excelenta Sa a fost însoţită de Kadir Yazihan, Ataşatul Comercial al Consulatului General al Turciei, la Constanţa, transmite CCINA Constanţa.
În cadrul discuţiilor a fost abordat stadiul foarte bun al relaţiilor bilaterale actuale, Mihai Daraban apreciind, în mod deosebit, activitatea Consulului General şi i-a urat succes în activitatea viitoare.
La rândul său, diplomatul turc a afirmat că, a întâlnit aici oameni minunaţi cu care a avut o colaborare foarte bună şi că, a fost o plăcere să cunoască Conducerea Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, pe parcursul mandatului său.

 

De asemenea, în cadrul vizitei de încheiere a mandatului Consulului General al Republicii Turcia la Constanta, s-au repus pe tapet toate problemele bilaterale. Una dintre cele mai importante tematici a fost reluarea liniilor RO – RO şi RO – LA, între Constanţa şi Istanbul. Domnul Preşedinte Mihai Daraban speră că, Autoritatea Vamală şi Poliţia de Frontieră se vor trezi la realitate şi vor sprijini acest proiect, nu ca în anul 2012 când, autoturismele persoanelor fizice nu au fost acceptate, din cauza viciilor de procedură, în aceste programe de transport. În perioada 28 – 29 august a.c., Ministrul Transporturilor din Republica Turcia va fi prezent la Constanţa, ocazie cu care se va relua punerea în discuţie a acestui proiect.
În final, Preşedintele Mihai Daraban i-a mulţumit Consulului General şi i-a oferit un mic cadou tradiţional, în semn de apreciere pentru contribuţia substanţială la dezvoltarea și consolidarea relaţiilor economice şi de colaborare româno – turce, în Dobrogea.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/constanta-presedintele-ccir-mihai-daraban-l-a-primit-pe-consulul-general-al-republicii-turcia-intr-o-vizita-de-starsit-de-mandat-668237.html

 

 

La trei ani de la descoperirea rezervelor de gaze din perimetrul Trident, de pe platoul continental al Mării Negre, Lukoil şi Romgaz încep a doua etapă a proiectului, o campanie de foraj în care vor săpa mai multe sonde. Rezervele potenţiale din petrimetrul Trident se ridică la 30 de miliarde de metri cubi de gaze, consumul României pe trei ani.
În raportul cu rezultatele aferente primelor şase luni din acest an al Romgaz se vorbeşte despre “pregătire  foraj sondă de explorare 1 Trinity 1X în perimetrul 30EX Trident”, operaţiune care este “în curs de execuţie”.

 

Pare a nu fi singura sonda care va fi forată în subsolul Mării Negre în perimetrul Trident, ceea ce arată că, la trei ani de când a fost anunţată descoperirea din acea zonă, Lukoil şi Romgaz încep în sfârşit forajele de anvergură. Potrivit unei relatări din presa locală de luna trecută, Lukoil Overseas a cerut Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa avizul de mediu pentru trei proiecte: “Execuţie foraj explorare gaze naturale în perimetrul EX-30 Trident, Marea Neagră, sonda A1”, “Execuţie foraj explorare gaze naturale în perimterul EX-30 Trident, Marea Neagră, sonda A2”,”Execuţie foraj explorare gaze naturale în perimetrul EX-30 Trident, Marea Neagră, Sonda Trinity-1X”.

 

Acesta este primul foraj de anvergură în perimetrul Trident, din toamna anului 2015, când a fost făcută descoperirea-a mai avut loc între timp doar o achiziţie de date seismice.

În octombrie 2015, Romgaz anunţa că “au fost finalizate lucrările la sonda de explorare LIRA 1X, lucrări care au dus la descoperirea unui important zăcământ de gaze, situat în sectorul românesc al Mării Negre din cadrul Perimetrului EX-30 Trident“, a anunţat ieri Romgaz, care participă la proiect în colaborare cu Lukoil şi PanAtlantic (SUA).

 

Rezerve de 30 de miliarde de metri cubi, descoperite acum trei ani.

„Conform rezultatelor preliminare ale analizei datelor obținute în timpul forajului, precum și ale investigațiilor geofizice, sonda LIRA-1X a întâlnit un rezervor de gaze cu o grosime de 46 metri. În conformitate cu datele seismice, suprafața zăcământului poate atinge 39 km pătraţi, iar rezervele, care urmează a fi confirmate de forajul de evaluare, pot depăşi 30 miliarde metri cubi de gaze naturale“, mai arăta Romgaz.

 

Cele 30 de miliarde de metri cubi de gaze ar asigura consumul României pe 3 ani

Lukoil este operatorul proiectului şi deţine şi cea mai mare parte din concesiune, 72% Lukoil, urmat, iniţial, de  PanAtlantic  cu 18% şi de Romgaz cu 10%. Ulterior însă, , PanAtlantic Petroleum și-a notificat partenerii de consorțiu că vrea să se retragă din proiect și să-și cedeze gratuit participația de 18%. Aceasta ar urma să fie preluată de celelalte două companii concesionare în cote proporționale cu deținerile din prezent la perimetrul Trident. Aşadar, cota Romgaz a urcat la 12,2%, iar cea a Lukoil la 87,8%.

 

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom-Neptun Deep, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi.

http://www.economica.net/lukoil-si-romgaz-incep-campania-de-explorare-a-gazelor-din-marea-neagra_157323.html#ixzz5OmonQwmI

 

 

CFR Marfă poate transporta 4.000 de camioane pe an cu fondurile de 14 milioane de lei puse la dispoziţie în sesiunea actuală de finanţare a programului Ro-La, derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Luna trecută a efectuat primul transport ce a inclus 20 de camioane.
CFR Marfă a efectuat în data de 26 iulie 2018 primul transport Ro-La pe relaţia Dorneşti-Giurgiu Nord Fr.- Russe, în cadrul programului finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Transportul s-a efectuat în tren complet, la întreaga capacitate, respectiv 20 de camioane au fost încărcate în cele 20 de vagoane specializatate ale trenului, au explicat pentru Economica.net reprezentanţii CFR Marfă.

 

Ei spun că, în perioada anterioară aprobării acestui proiect, au purtat discuţii cu reprezentanţii transportatorilor rutieri din Romania dar şi cu reprezentanţi ai transportatorilor din Ucraina, respectiv Bulgaria şi Turcia. „Având în vederea intenţiile noastre de a continua acest proiect purtăm în continuare discuţii cu companii interesate de acest serviciu din Turcia şi Ucraina- ţări nemembre UE, care au nevoie de autorizaţii de tranzit pentru a putea traversa Romania şi Bulgaria, totul cu scopul de a asigura un flux continuu de camioane în ambele sensuri”, adaugă reprezentanţii CFR Marfă.

 

Potrivit lor, tehnologia necesară acestui tip de transport este scumpă, motiv pentru care necesită subvenţii de aproximativ 60% pentru a acoperi diferenţele dintre costurile feroviare şi cele rutiere.

„De asemenea, se caută soluţii pentru îmbunătăţirea serviciului prin reducerea duratei unor procese impuse de acest tip de transport (de ex. reducerea timpului alocat formalităţilor administrative, etc.)”, mai spun reprezentanţii CFR Marfă.

Ei precizează că finanţarea pentru transportul Ro-La este asigurată numai pe relaţia Dorneşti-Giurgiu Nord Fr. „Punerea în circulaţie de trenuri pe alte relaţii este condiţionată de interesul pieţei dar şi de punerea la dispoziţie de fonduri accesate în alte sesiuni de finanţare”, explică oficialii CFR Marfă.

 

Programul Ro-La, finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, stimulează trecerea transportului de marfă dinspre transportul rutier către calea ferată, în scopul reducerii emisiilor de dioxid de carbon de la autovehiculele de transport.

 

Programul se adresează tuturor operatorilor de transport feroviar din Romania, finanţarea acordată de Administraţia Fondului pentru Mediu fiind în cuantum de 60% din valoarea fără TVA a facturii emise de operatorul de transport feroviar societăţii de transport rutier pentru activităţile finanţate în cadrul acestui Program.

Datorită intrării în acest program, CFR Marfă poate beneficia de o sumă de până la 14 milioane de lei.

CFR Marfă deţine 160 de vagoane specializate pentru transportul TIR-urilor pe calea ferată şi este singurul operator feroviar de marfă din Romania care are în proprietate astfel de vagoane, realizand în perioada 2002-2006 transporturi de acest fel pe relaţia Wels (Austria) – Glogovaţ (Arad).

 

http://www.economica.net/cfr-marfa-poate-transporta-anual-4-000-de-camioane-pe-calea-ferata-cu-banii-din-programul-ro-la_157253.html

 

România mare are doar trei rafinării mari, dar declinul producţiei interne de petrol mai asigură aprovizionarea din ţară pentru doar 31% din necesarul lor de ţiţei. Restul vine din import, în special din Kazahstan şi Rusia.
În ciuda scăderii treptate a capacităţii de rafinare, producţia de ţiţei din România nu mai asigură nici măcar o treime din necesarul rafinăriilor româneşti care au mai rămas în funcţiune, potrivit datelor OMV Petrom, cel mai mare distribuitor de carburanţi din ţară, companie care operează şi cea de-a doua rafinărie ca mărime din România.

 

În 2017, producţia de petrol a României, generată doar de OMV Pretrom, singura companie din România care extrage ţiţei din ţară, a asigurat doar 31% din consumul celor trei rafinării care au mai rămas în funcţiune în ţară. Restul de 69% a fost ţiţei importat. Petromidia (operată de Rompetrol-KazMunaiGas), Petrobrazi (operată de Petrom) şi Petrotel (operată de Lukoil) au o capacitate totală de rafinare de circa 12 milioane de tone de ţiţei pe an.

 

În cifre absolute, în 2017, cele trei rafinării au procesat în total 11,2 milioane de tone de petrol. Din această cantitate, 7,8 milioane de tone au provenit din import.

Producţia de petrol a României scade continuu. Acum zece ani, în 2007, producţia de hidrocarburi a Petrom (ţiţei, gaze şi condensat) era de 193.000 de barili pe zi. În acei ani, planul Petrom era de a stabiliza producţia la nivelul a 200.000 de barili pe zi, dar declinul natutal al zăcămintelor noastre-în România se extrage petrol de mai bine de o sută de ani- nu a putut fi compensat de noile descoperiri, în ciuda miliardelor de euro investite în explorare de noi resurse sau de redezvoltare a câmpurilor existente. La jumătatea acestui an, Petrom raporta o producţie de 153.000 de barili pe zi în România.

 

Din cele trei rafinării din România, doar cea a Petrom de la Brazi, care are o capacitate de 4,5 milioane de tone pe an) rafinează ţiţeiul extras din ţară. Şi, în condiţii normale de funţionare, nici acesteia nu-i este de ajuns tot petrolul extras din ţară. În prima jumătate a anului trecut, de exemplu, Petrom a importat circa 400.000 de tone de ţiţei, pentru a asigura materia primă propriei rafinării, care a funcţionat, în acea perioadă, la 95% din capacitate. Aceste importuri au fost echivalentul a 20% din producţia Petrom în primele şase luni din anul trecut.

Mai nou, Petrom, care creşte din nou investiţiile în zona de rafinare şi producţie (2,1 miliarde de lei doar în primele şase luni ale anului) a anunţat că intenţionează să se extindă pe zone de upstream în zona medireaneeană şi caspică, iar, dacă nu va avea succes cu noi descoperiri de ţiţei, declinul producţiei din ţară nu va conduce decât la o creştere a importurilor.

 

Anul trecut, Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, a prelucrat 5,6 milioane de tone de petrol, adus integral din import, record istoric după mai mulţi ani de investiţii în extindere şi modernizare. Avantajul este că, dincolo de logistică (este pe malul mării, are propriul terminal) nu are sincope în asigurarea cu materie primă, deoarece ţiţeiul este adus din Kazahstan, de la grupul-mamă, KazMunaiGas, şi pentru transport sunt folosite inclusiv vase ale grupului-mamă. Rafinăria Petrote-Lukoil îşi asigură necesarul e consum, la fel, din Rusia.

Faptul că rafinăriile merg la capacitate (Lukoil nu prezintă date pentru Petrote) este benefic pentru poziţia comercială a României, chiar dacă, din păcate, consumă preponderent petrol din import. Atât OMV Petrom, cât şi Rompetrol, operează reţele de distribuţie în afara României, iar mare parte din carburanţii vânduţi prin ele sunt produşi în rafinăriile din România. Petromidia, mai mare exportator de carburanţi din România, vinde mai mulţi carburanţi la export decât pe piaţa internă: 1,08 milioane de tone în România faţă de 1,21 milioane de tone la export în primele şase luni ale anului. OMV Petrom nu publică datele pentru vânzările totale, dar, cel puţin pentru ce se comercializează prin reţeaua de benzinării, din cele 1,27 milioane de tone vândute în primele şase luni ale anului, un milion au fost prin staţiile din România, iar restul de 270.000 de tone prin staţiile OMV şi Petrom din Bulgaria, Serbia şi Moldova.

http://www.economica.net/doar-o-treime-din-petrolul-consumat-de-rafinariile-din-romania-mai-este-este-scos-din-tara_157252.html#ixzz5Oh0qWOAU

 

 

„Ca principal centru de logistică, vom folosi intens oportunităţile oferite de Noul Drum al Mătăsii către China”.

Circa 30 de trenuri fac săptămâna legătura între China şi Germania pe Noul Drum al Mătăsii, parte a ambiţiosului proiect de infrastructură Belt and Road prin care Beijingul îşi extinde influenţa comercială şi politică în lume. Patru din cinci trenuri care vin din China au prima oprire din Europa în oraşul german Duisburg, un fost centru al industriei oţelului.

 

Astfel, readus din morţi, oraşul de pe Ruhr devine rapid principala oprire europeană pentru bunurile chineze care vin pe Noul Drum al Mătăsii şi un concurent pentru Hamburg, scrie Handelsblatt.

Pentru mulţi germani, Duisburg este doar o amintire sumbră a declinului industriei grele de pe Ruhr. La jumătate de milion, populaţia este cu 100.000 mai mică în raport cu vârful atins în 1975, când cărbunele era încă rege, iar topitoriile din oraş produceau o parte din cel mai bun oţel din lume. Şomajul local, la 11,5%, este de două ori mai mare decât media naţională. Unele cartiere muncitoreşti, în special Marxloh, au reputaţia de zone nepermise; Rheinhausen, unde Krupp a închis o fabrică de oţel în 1986, este practic un oraş-fantomă.

 

Însă Duisburg reînvie, mulţumită portului său plin de viaţă. Este cel mai mare port interior din Europa. Numărul de locuri de muncă la Duisport, grupul de management al portului, a crescut în ultimii 20 de ani la 50.000, de la 19.000. Cauza este un mix inteligent de transport maritim, de transport feroviar de marfă şi de conexiuni energetice. Duisburg ar putea deveni în curând un port chiar mai mare decât Hamburg în ceea ce priveşte cantitatea de marfă mani­pulată. Însă nimic nu a creat speranţe mai mari în acest oraş cu probleme din Renania ca legăturile sale în creştere cu puterea economică a Chinei.

 

Spre încântarea lui Soren Link, primarul extrovertit al Duisburgului, interesul Chinei pentru Duisburg se traduce în investiţii locale majore. „Ca principal centru de logistică, vom folosi intens oportunităţile oferite de Noul Drum al Mătăsii către China”, a spus Link.

În iulie, firma de investiţii imobiliare Starhai a obţinut permi­siu­nea pentru construirea unui centru de afaceri chinezesc de 260 de mil. euro lângă Duisburg.

 

Acesta va reprezenta un punct de sprijin pentru firmele chineze care doresc să-şi aprofundeze legăturile cu pieţele europene – inclusiv tehnologiile în care Germania excelează, cum ar fi industria automobilelor. Nu toată lumea salută planurile cu braţele deschise. „Politica industrială chineză îşi propune să creeze valoare în China”, spune Sebastian Heilmann, specialist în China la Universitatea din Trier. „Practic, furnizorii străini de tehnologie vor fi înlocuiţi de firme chinezeşti”.

Anul trecut, Erich Staake, directorul Duisport, a semnat un acord cu China Merchants Group (CMG), companie de stat care deţine 31 de porturi în 18 ţări şi operatorul a peste 1.100 de centre de logistică în regiuni metropolitane din China. CMG investeşte foarte mult în astfel de operaţiuni de-a lungul Drumului Mătăsii, iar portul din Duisburg se numără printre sutele de parteneri de afaceri care încearcă să profite de banii şi influenţa Chinei. Un astfel de proiect este Great Stone, un parc industrial şi de logistică chino-belarus construit în în apropierea Minskului, aproape de o rută feroviară importantă din nord şi de autostrada transnaţională care face legătura între Moscova şi Berlin. La 91 km pătrati, parcul este o zonă economică în sine.

 

Duisport vrea să fie prezent şi pe ruta sudică a Drumului Mătăsii. Œn apropiere  de Istanbul, nemţii dezvoltă un centru logistic împreună cu Arkas Holding din Turcia. Centrul  va servi ca hub regional pentru transportul cu camionul şi feroviar. Iar în Italia, o colaborare stabilită anul trecut cu portul Trieste va deschide o legătură maritimă pe ruta sudică prin intermediul pieţelor din Grecia şi Turcia.

http://www.zf.ro/auto/china-ajuta-transformarea-unui-port-dintr-oras-german-muribund-intr-rival-hamburgului-cel-mare-port-german-principal-centru-logistica-vom-folosi-intens-oportunitatile-oferite-noul-drum-matasii-catre-17451456

 

 

Turcia urmează să îşi accelereze achiziţiile de grâu pe fondul turbulenţelor de pe pieţe.

Creşterea preţurilor şi colapsul lirei au determinat Turcia să acceseze pieţele internaţionale pentru a-şi asigura aprovizionarea cu grâu şi a contracara inflaţia provocată de preţurile la alimente, în cadrul eforturilor autorităţilor de la Ankara de a redobândi controlul asupra economiei, transmite Bloomberg.

 

Autoritatea de stat pentru cereale din Turcia, TMO, intenţionează să organizeze licitaţii internaţionale pentru a cumpăra grâu, a declarat un oficial de la TMO, precizând că achiziţiile vor fi făcute imediat după sărbătoarea naţională Bayram de săptămâna aceasta. Cotaţiile la grâu la bursa de la Chicago au crescut cu aproximativ o treime în acest an pe fondul îngrijorărilor cu privire la oferta mondială după ce seceta a afectat culturile în principalele exportatoare de cereale.

 

O corecţie a preţurilor în ultimele două săptămâni a atras deja marii importatori pe piaţă, în frunte cu Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, care şi-a accelerat achiziţiile. Producătorii de făină din Turcia, traderii locali şi conducerea Autorităţii de stat pentru cereale din Turcia s-au întâlnit săptămâna trecută pentru a evalua situaţia, a dezvăluit oficialul citat de Bloomberg. Deşi Turkish Grain Board nu a luat încă o decizie cu privire la momentul şi cantitatea de grâu achiziţionată, a început deja să lucreze la detaliile licitaţiilor, a precizat oficialul.

Presiuni suplimentare

 

Importatorii turci de grâu sunt supuşi la presiuni suplimentare după ce lira a înregistrat vineri o nouă cădere până la un minim istoric în raport cu dolarul, pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Ankara. Autorităţile turce au demarat o serie de măsuri în încercarea de a stabiliza preţurile şi a combate o inflaţie de două cifre. Pentru a asigura livrările de grâu, Guvernul de la Ankara a permis scutirea de taxe pentru importul a 750.000 de tone de grâu până în luna mai 2019. Acest decret este un pas spre ‘atingerea stabilităţii pe piaţă’ a declarat săptămâna trecută preşedintele TMO, Ismail Kemaloglu.

 

Acesta a precizat că, în paralel, TMO a început să vândă o parte din rezervele interne de grâu în încercarea de a preveni majorările de preţ ale vânzărilor locali, care vor încerca să majoreze preţurile pe fondul deprecierii lirei. ‘Preţurile interne sunt aşteptate să crească după sărbătoarea Bayram în linie cu preţurile internaţionale’, a apreciat preşedintele Asociaţiei furnizorilor de cereale din Turcia, Gulfem Eren.

Potrivit datelor Consiliului internaţional al cerealelor (IGC), Turcia, ţară care este cel mai mare exportator mondial de făină, a importat aproximativ 6,5 milioane de tone de grâu în sezonul care s-a încheiat în luna iunie 2018.

https://www.dcnews.ro/masuri-de-criza-achizi-ii-de-grau-masive-in-turcia_608809.html