Începând cu data de 27 decembrie 2019, Costel Stanca a preluat interimatul funcției de director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța pentru un mandat de patru luni.

– Domnule Costel Stanca, sunteți decan al Universității Maritime din Constanța, aparțineți mediului universitar pe care, probabil, nu îl veți abandona. Acum, ați preluat și conducerea CNAPMC. Cu ce intenții porniți pe acest drum?

– Nu îmi doresc să părăsesc învățământul universitar. Să știți că, în activitatea mea, am fost tot timpul în contact cu mediul portuar și maritim. Am fost implicat și în furnizarea de consultanță pentru mari organizații maritime. Am colaborat și cu administrația portuară. Între anii 2000 și 2007, am participat la două proiecte de reformă organizațională, în vederea aderării la Uniunea Europeană. Zi de zi am lucrat împreună cu cei din administrația portuară, așa că îmi este bine cunoscut acest domeniu. Intenționez să aducem schimbări în bine. Am o imagine extrem de clară asupra problematicii portuare, fiindcă eu am introdus disciplina managementului sistemelor portuare. Înțeleg ce înseamnă o dezvoltare strategică și asta nu se poate face în trei zile. Intenția mea este să pun o cărămidă, mai multe cărămizi, câte pot mai multe pe această direcție care este strict necesară.

– Care sunt principalele probleme pe care ar trebui să le realizeze administrația portuară în 2020?

– Va trebui să începem cu prima prioritate, pe care o știe toată lumea: gestionarea subiectului legat de nava care a avut probleme la Midia. Apoi, va trebui să facem o analiză, să vedem ce măsuri de îmbunătățire a activității companiei trebuie luate pe termen scurt și, ulterior, pe termen lung. Spre exemplu, este necesară digitalizarea. Portul Constanța a rămas puțin în urmă. Trebuie să facem cumva ca să putem lucra mai mult, să avem o rată de eroare mai mică, iar digitalizarea ne ușurează activitatea. Asta ar fi una dintre direcțiile de acțiune. Probabil, va trebui să facem și o reorganizare. Trebuie să vedem în ce măsură reflectă realitatea organizarea actuală. Aceasta ar putea fi o condiție să putem pune în practică sistemul de care vorbeam. Există în acest moment o echipă care lucrează la proiecte europene, însă interesul pentru acestea trebuie să fie semnificativ, să existe o atenție crescută în această privință.

– Relația cu patronatul portuar este importantă pentru conducerea CNAPMC?

– Absolut! Administrația portuară trebuie să joace un rol de echilibru, de a crea un cadru de deschidere, economic și atunci relația cu toate părțile interesante, dar în primul rând cu operatorii portuari este esențială.

– Schimbul de experiență cu porturile europene avansate din punct de vedere tehnologic este în atenția dumneavoastră?
– Trebuie să facem o anumită precizare: dezvoltarea tehnologică, în afară de digitalizare, adică ceea ce înseamnă operare portuară, va fi făcută de operatorii portuari. Rolul nostru, al celor din administrația portuară, este să înțelegem care este poziționarea noastră față de alți actori din domeniu și, dacă putem, să încurajăm dezvoltarea tehnologică, să creăm cadrul care să îi stimuleze.

– Portul Constanța are câteva proiecte ce așteaptă să fie puse în operă: amenajarea insulei artificiale și construcția molului III.
Vor fi demarate?

– Sigur, acestea sunt proiecte pe termen puțin mai lung, pentru care am să fac primul set de măsuri. Însă, eu la acest moment am un mandat de interimat de patru luni și e greu să mă angajez pe termen lung. Însă primii pași vor fi făcuți cu siguranță, pentru că este vorba de proiecte importante.

– După perioada de interimat a funcției de director general, va fi organizat un examen, un concurs?

– Va fi organizat un concurs. Așa prevede legea.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-constanta-trebuie-digitalizat-392115?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Răsturnare de situaţie! Ranfluarea navei Queen Hind se amână. Contractul între Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Grup Servicii Petroliere nu a mai fost semnat, întrucât negocierea financiară a eşuat. Conform informaţiilor noastre, preţul cerut de GSP era mai mare decât bugetul prevăzut de APMC (19.200.000 de lei) pentru activităţile de ranfluare, respectiv recuperare a cadavrelor oilor din mare.

Având în vedere acest lucru, în data de 31 decembrie 2019 a fost reluată procedura, în sensul că au fost invitate din nou toate firmele să depună ofertele, după cum a confirmat, pentru „Replica” de Constanţa, Costel Stanca, directorul general al APMC. Documentaţiile vor fi analizate pe data de 8 ianuarie 2020 şi se estimează că pe 13 ianuarie se va semna contractul.

https://www.replicaonline.ro/ranfluarea-navei-queen-hind-se-amana-portul-constanta-n-a-ajuns-la-o-intelegere-cu-gsp-413428/

Porturile maritime românești au pornit cu dreptul în noul an. Iată, pe data de 6 ianuarie 2020, în danele de la Constanța, Midia și Mangalia se aflau la operare 32 de nave, din care șase nave încărcau 77,997 tone de grâu, porumb și floarea soarelui. Alte trei nave așteptau în radă să intre la operare.

Pentru următoarele două săptămâni și-au anunțat sosirea 51 de nave, din care: 47 de nave la Constanța și 3 nave la Midia și una la Mangalia. 20 dintre ele sunt nave portcontainer.

x x x

Dar să vedem ce s-a întâmplat anul trecut. La această oră, cunoaștem evoluția fluxurilor de mărfuri în primele 11 luni din 2019. Traficul general a întrecut așteptările, fiind mai mare cu 9,25% față de aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia au derulat 61.148.203 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 18,30%, față de perioada ianuarie – noiembrie 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: îngrășămintele (+30,96%), minereurile și deșeuri de fier (+18,17%), produsele metalice (+10,93%), cărbunii (+5,94%), petrolul brut (+9.01%), produsele petroliere (+7,28%).

Traficul maritim a fost de 47.246.108 tone (în creștere cu 6,54% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 13.902.095 tone (mai mare cu 19,6%).

Avem convingerea – rămâne să vedem datele exacte – că porturile maritime românești au încheiat anul 2019 cu un trafic de mărfuri mai mare decât recordul de 62,4 milioane de tone, atins de portul Constanța în 1988, pe vremea când transportul maritim de mărfuri se derula exclusiv prin danele lui.

x x x

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 53.353.489 tone de mărfuri, mai mult cu 10,32% față de ianuarie – noiembrie 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+18,17%), produse petroliere (+23,72%), minereuri și deșeuri de fier (+18,17%), combustibili solizi (+5,94%) și îngrășăminte (+32,35%).

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Dacă în primele 11 luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 40,61%, în ianuarie – noiembrie 2019 au reprezentat 36,78% din volumul total de mărfuri manipulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (15,33%), mărfurile containerizate (10,42%), hidrocarburile (11,21%), îngrășămintele și produsele chimice (7,37%), combustibilii solizi (6,73%) și produsele metalice (4,39%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 6.093.958 tone, respectiv 619.387 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 0,74% în tone, respectiv 0,32% în TEU.

x x x

În lunile ianuarie – noiembrie 2019, zona Midia a portului Constanța a derulat un trafic total de 7.540.409 tone de mărfuri, mai mare cu 0,53% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,21% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au crescut cu 0,21%.

x x x

Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 251.097 tone de mărfuri, cu 132,60% mai mult decât în ianuarie – noiembrie 2018. În structură, cimentul reprezintă 54,18% din traficul total, iar produsele petroliere 34,78%.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 234,13 milioane de tone de mărfuri, în primele 11 luni ale anului 2019, în scădere cu 6,5% față de perioada de referință din 2018.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-20-de-nave-portcontainer-si-au-anuntat-sosirea-in-porturile-maritime-romanesti-392246?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – noiembrie 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de același interval de timp din 2018):
a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 19.646.080 tone (+18,30%);
– petrol brut – 7.316.271 tone (+9.01%);
– articole diverse – 6.102.958 tone (+0,83%);
– produse petroliere – 5.780.383 tone (+7,28%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 4.540.146 tone (+18,17%);
– cărbune – 3.589.649 tone (+5,94%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 3.647.947 tone (+0.63%);
– îngrășăminte – 3.576.668 tone (+30,96%);
– produse metalice – 2.356.072 tone (+10,93%);
– minerale brute sau prelucrate – 552.835 tone (+36,45%);
– ciment – 348.919 tone (+77,58%);
– produse alimentare – 338.228 tone (+128,15%);
– animale vii – 85.376 tone (+23,85%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 40.115 tone (+68,04%);
– articole fabricate din metal – 9.000 tone (+12,23%);
– piele, textile, confecții – 1.608 tone (+27,72%);
b) în scădere față de anul precedent
– semințe uleioase – 1.988.289 tone (-36,34%);
– produse chimice – 603.807 tone (-15,59%);
– echipamente, mașini – 348.029 tone (-29,08%);
– lemn, plută – 260.841 tone (-9,34%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 11.755 tone (-56,55%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-392251?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

La data de 6 ianuarie 2020, în șantierele navale românești de la Marea Neagră se află, la reparații, o flotilă de șapte nave străine. Din total, două nave sunt reparate la Șantierul Naval Constanța, trei nave la Mangalia și o navă la Midia.

x x x

Ieri, în portul Constanța se afla sub operațiuni de încărcare – descărcare un număr de 28 de nave, în zona Midia, 3 nave, iar în portul Mangalia, o navă. Din totalul de 32 de nave: 6 nave operează cereale, 2 nave – hidrocarburi, o navă – pal melaminat, 4 nave – produse chimice, o navă – șrot, 4 nave – materii prime siderurgice, o navă – animale vii, 3 nave îngrășăminte, 2 nave containere, 2 nave echipamente și 3 nave – produse metalice. Navele aflate sub operare sunt, în general, de capacitate mică și medie. Cea mai mare este nava „Aeneas” (225 metri lungime), care încarcă 40.700 tone de porumb. În rada portului Constanța așteaptă două nave să intre la operare, iar la Midia, o navă.

x x x

Un număr de 47 de nave cu mărfuri și-au anunțat sosirea în portul Constanța, în următoarele două săptămâni, în zona Midia vor veni 3 nave, iar la Mangalia, o navă. Din totalul de 51 de nave, 20 de nave sunt cu mărfuri containerizate, o navă va opera produse metalurgice, 2 nave vor descărca hidrocarburi, 2 nave vor încărca cereale, o navă va descărca materii prime siderurgice, 2 nave – produse chimice, o navă – cărbune, o navă – fier vechi, 5 nave produse metalice, 3 nave – autovehicule, 2 nave – materiale de construcții, o navă – echipamente. Printre cele mai mari nave așteptate se numără portcontainerele „Maria XL”, „Cosco Ship Panama” și „Santa Cruz”, fiecare având 300 metri lungime.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-stiri-din-industriile-marii-392250?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Registrul Naval al Rusiei a anunțat că este pregătit să execute inspecția navelor și a instalațiilor off-shore cu ajutorul dronelor. Inspecția de la distanță asigură reducerea cheltuielilor armatorilor. Procedura a fost dezvoltată ținându-se cont de recomandările Asociației Internaționale a Societăților de Clasificare. Ea trebuie să asigure condițiile necesare unei inspecții sigure și de calitate.

Metoda clasică de inspecție a structurii navei poate necesita dotări speciale, cum ar fi: schele, ascensoare și platforme mobile, bărci sau plute. Pregătirea unei nave pentru inspecția de clasă duce inevitabil la ieșirea temporară din exploatare și la cheltuieli suplimentare.

Inspecția cu ajutorul dronelor face să crească nivelul de siguranță al inspectorilor, să reducă volumul de muncă și costurile inspecției. Cu ajutorul dronelor pot fi inspectate elementele greu accesibile din partea superioară a platformelor off-shore, magaziile de marfă și rezervoarele de balast ale navelor de mare capacitate, poate fi analizată starea de degradare a structurii navelor, vizualizându-se găurile, deformările, fisurile, rugina. Inspecția de la distanță este realizată de două persoane: un operator care conduce și controlează drona și inspectorul care cercetează structurile pe un computer și înregistrează daunele.

În prezent, inspecțiile de la distanță sunt disponibile în patru sucursale ale Registrului Naval al Rusiei: Arkhangelsk, Murmansk, Astrakhan și Orientul Îndepărtat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-rusia-introduce-inspectia-navelor-cu-ajutorul-dronelor-392248?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Operațiunea de scoatere a navei Queen Hind, răsturnată cu peste 14.000 de oi moarte în apropierea șenalului navigabil din portul Midia, este departe de a începe. O primă procedură de selecție a firmei care ar trebui să se ocupe de intervenție a fost anulată. Niciunul dintre competitori nu a acceptat suma de 4 milioane de euro, bugetul alocat de Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Iar Ministerul Transporturilor nu are bani în plus.

Nava Queen Hind continuă să blocheze parțial portul Midia, unde s-a răsturnat cu 14.600 de oi, în data de 24 noiembrie 2019. Doar câteva sute de oi au fost salvate. Este un accident naval unic în lume și, după ce au ajuns la concluzia că asiguratorul navei nu este dispus să plătească pentru ranfluare și ecarisaj, comandantul a abandonat vasul și l-a lăsat pe capul autorităților portuare române. Și echipajul a dispărut din țară. În situația dată, sarcina de preluare a operațiunii de scoatere a revenit statului, mai exact Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC).

Încercarea Administrației Portului Constanța de a obține, printr-o hotărâre de guvern, fonduri suplimentare de la Ministerul Transporturilor, invocându-se caz de forță majoră, a eșuat. Portul a fost nevoit să folosească, astfel, bugetul de care dispune, urmând ca la final să se îndrepte, prin instanță, împotriva asiguratorului olandez al navei, care a refuzat să acopere costurile privind scoaterea navei cu oi moarte din portul Midia.

Ultima zi a anului trecut a fost și cea în care s-a decis anularea primei proceduri de selecție, lansată de Administrația Portului Constanța, și relansarea unei noi proceduri de ranfluare și ecarisaj a navei Queen Hind. Din opt firme care se arătaseră interesate, au rămas doar trei, una din Turcia, a doua din Grecia și o companie românească.

„Este o procedură pe care am reluat-o. Inițial o parte din cei care au fost invitați nu au ajuns. Au rămas trei firme, dar, tot la fel, nu au avut toate documentele necesare și am rămas până la urmă cu singură firmă care îndeplinea condițiile tehnice. Neîncadrându-se însă în buget, am fost obligați să reluăm procedura. Sperăm că o să avem un câștigător și să semnăm contractul pentru a începe treaba cât mai repede. Bugetul stabilit este de 19,2 milioane de lei, nu mai mult”, a declarat, pentru EVZ, noul director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC, Costel Stanca.

Se pare că firma care îndeplinea condițiile tehnice, dar nu se încadra în buget, a depus contestație. Oricum, în următoarele zile, cel mult până la jumătatea lunii ianuarie, Administrația Portului Constanța va desemna câștigătorul. Imediat după începerea lucrărilor de scoatere a navei, Autoritatea Navală Română intră practic în dispozitiv, 24 din 24 de ore.

“Astfel, Căpitănia portului Midia va supraveghea îndeaproape toate acțiunile. Lucrările de ranfluare se vor desfășura zi și noapte și atunci personalul Căpităniei va trebui să fie foarte atent pentru a aviza corespunzător navele din port. Navele care urmează să efectueze manevre de intrare-ieșire și, posibil, perioade scurte atunci când șenalul va fi blocat din cauza lucrărilor. Noi vom încerca să nu ținem șenalul blocat pentru a nu afecta manevrele portuare”, a explicat, pentru EVZ, noul director general al Autorității Navale Române, Cosmin Dumitrache.

https://evz.ro/scoaterea-navei-cu-oi-moarte-rasturanta-in-portul-midia-operatiune-amanata-competitorii-cer-mai-mult-decat-ofera-statul.html

Nava scufundată în Portul Midia va fi scoasă la suprafaţă, iar zona va fi ecologizată în scurt timp, a declarat pentru Radio Constanţa, noul director general al Companiei Naționale Administraţia Porturilor Maritime Constanța, Costel Stanca. Totuşi procedura va dura, întrucât licitaţia trebuie reluată.

„Din păcate, pentru scoaterea navei ne aflăm în procedură de achiziție a acestor servicii. Am rulat o dată procedura, dar pentru că nu au fost respectate cerințele, nu am reușit să o finalizăm și acum ea a fost reluată. Am invitat un număr mai mare de firme. Numărul de zile definit pentru a încheia aceste operațiuni e unul din criteriile cheie pentru această achiziție, adică este evident caracterul de urgență. Nu sunt modificări esențiale, nu au avut loc poluări”, a declarat Costel Stanca.

Operaţiunile de scoatere a navei ar putea dura între 30 şi 45 de zile, de la data deschiderii ofertelor şi stabilirea unui câştigător. Odată cu încălzirea vremii, eventualele întârzieri ar putea avea drept consecinţă degradarea eco-sistemului din zonă, atrag atenţia specialiştii. Vă amintim, nava Queen Hind, încărcată cu peste 14 mii de berbecuţi, s-a răsturnat în 24 noiembrie 2019, în cursul manevrelor de plecare din Portul Midia. Marinarii aflaţi la bord au fost salvaţi, dar aproape toate animalele au murit înecate sau strivite.

Licitație reluată în cazul navei scufundate în Portul Midia

Începând cu data de 7 ianuarie 2020, Direcția personal navigant din cadrul Autorității Navale Române introduce sistemul de programare online în vederea efectuării operațiunilor legate de documentele personalului navigant maritim. Este vorba de următoarele servicii:

– prelungirea duratei de valabilitate a carnetului de marinar, îmbarcare – debarcare, eliberarea foii matricole;
– eliberarea brevetului, a certificatului de capacitate, a atestatului, a carnetului de marinar, a certificatului de conducător de ambarcațiune de agrement;
– prelungirea duratei de valabilitate a brevetului, a certificatului de capacitate, a atestatului;
– eliberarea atestatului special;
– preschimbarea, duplicarea carnetului de marinar, brevetului, certificatului de capacitate, atestatului, atestatului special.

Programarea online în vederea efectuării operațiunilor la ghișee se face pe pagina de internet, la adresa programari.rna.ro, de către persoana interesată. Nu se pot face programări prin email, fax sau telefonic.

Programarea este gratuită și netransmisibilă, iar înainte de completarea programării, solicitantul se asigură că deține toate actele necesare. Programarea se face prin bifarea unei singure categorii indiferent de numărul operațiunilor pe care le solicitați.

Timpul alocat unei persoane/operațiune este de 15 minute.

Neconcordanța dintre datele înscrise în formularul de programare (nume, prenume, CNP) și datele de identificare ale persoanei care se prezintă la depunerea cererii duce la anularea programării.

Neprezentarea la data și ora programată, neconformitatea datelor din formularul de programare sau lipsa actelor necesare duc la anularea programării.

Nu se fac programări pentru zilele nelucrătoare, stabilite sau anunțate ulterior prin acte normative, zile în care nu se desfășoară activitate de lucru cu publicul.

Prin continuarea procedurii de programare online, solicitantul este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 pentru protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE. După realizarea programării, solicitantul va primi automat un e-mail de confirmare a programării.

Nu se fac programării online pentru eliberarea documentelor și înscrierea la examen în vederea obținerii brevetelor/certificatelor de capacitate.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-atentie-marinari-anr-a-introdus-programarea-online-pentru-personalul-navigant-392356?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pe data de 5 ianuarie 2020, din cauza vântului puternic și a ploii, crucișătorul rusesc „Marshal Ustinov” a avut probleme la tranzitarea Bosforului, nereușind să acosteze. Nava a fost nevoită să se refugieze în zona de ancoraj din afara Istanbulului, în așteptarea îmbunătățirii vremii.

XXX
În dimineața de 6 ianuarie 2020, nava portcontainer „Medkon Istanbul” a fost surprinsă de o furtună severă în Marea Egee, după ce a tranzitat Strâmtoarea Dardanele. Vasul a pierdut șase containere la nord de Insula Bozcaada, Turcia.

XXX
Nava de dragaj „Ambika” a fost atacată de pirați în noaptea de 2 ianuarie 2020, în estuarul fluviului Niger, la sud-vest de Barri. Conform primelor informații, a avut loc un schimb de focuri între pirați și personalul militar de securitate. Patru militari au fost uciși. Pirații au reușit să urce la bordul navei și să răpească trei membri ai echipajului: doi ruși și un indian.

XXX
Surprins de furtună, ferry-boat-ul „Oceanjet 7” a eșuat la scurt timp după ce a părăsit portul Plaridel din Filipine. Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 6 ianuarie. În ajutor au fost trimise mai multe ambarcațiuni de salvare. Toți pasagerii și echipajul – în total circa 300 de persoane – au fost evacuați.

XXX
În după-amiaza de 5 ianuarie 2020, ferry-boat-ul „Proteus” a eșuat pe stâncile micuței Insulei Daskalonisi, din rada portului Skiathos, de la Marea Egee, la puțin timp de la ridicarea ancorei. La bord se aflau 45 de pasageri. Coca a suferit o spărtură și vasul a început să ia apă. Pasagerii au fost preluați de ambarcațiunile SAR și duși la mal.

XXX
Două cargouri de mărfuri generale s-au ciocnit în zona de ancoraj a Golfului Avacha din Peninsula Kamchatka (Rusia), în Oceanul Pacific. Bulbul navei „Shantar” a lovit bordul vasului „Tanir”, provocându-i o spărtură sub linia de plutire. Avaria a fost remediată cu ajutorul scafandrilor.

XXX
Doi membri ai echipajului bulk carrier-ului bulgăresc „Stara Planina” au fost aruncați peste bord de un val. Nava se afla la 210 mile marine de coasta Norvegiei când a fost surprinsă de furtună. A fost declanșată operațiunea de căutare și salvare. În zonă au fost trimise două elicoptere SAR norvegiene. Cei doi marinari nu purtau veste de salvare.
Nava plecase din Murmansk (Rusia) spre portul Constanța.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incidente-si-accidente-pe-mari-si-oceane-392359?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Adunarea Generală Extraordinara a Acţionarilor societăţii SOCEP SA, cu sediul în Constanta, Incinta Port Nou, Dana 34, judeţul Constanţa, s-a întrunit în şedinţă în data de 06.01.2020, la prima convocare, cu un cvorum de prezenţă de 81,03% din capitalul social. Hotărârile au fost luate cu 278.265.379 de voturi din totalul de 278.265.379 de voturi valabil exprimate, după cum urmează: voturi pentru – 278.265.379, adică 100%, voturi împotrivă = 0, voturi abţinere = 0.

Conform ordinii de zi, se aprobă proiectul de fuziune privind fuziunea prin absorbţie de către societatea SOCEP SA, în calitate de societate absorbantă, a societăţii Casa de Expediţii Phoenix SA, în calitate de societate absorbită, şi rapoartele de evaluare întocmite de societatea CMF Consulting SA, cu condiţia aprobării de către ASF a documentului prevăzut la art. 19, alin. 3, lit b) din Regulamentul ASF nr. 5/2018.

Se împuterniceşte directoratul să încheie Protocolul de predare-primire a tuturor elementelor de activ şi pasiv din patrimoniul societăţii absorbite în schimbul atribuirii către acţionarii societăţii absorbite de acţiuni nou emise de societatea absorbantă, în condiţiile prezentate în Proiectul de fuziune.

Se aprobă majorarea capitalului social al societăţii SOCEP SA ca urmare a procesului de fuziune cu suma de 1.056.574,6 lei, de la suma de 34.342.574,40 lei la suma de 35.399.149 lei, prin emiterea a 10.565.746 acţiuni noi cu valoare nominală de 0,1 lei fiecare şi distribuirea acestora către acţionarii societăţii Casa de Expediţii Phoenix SA pe baza raportului de schimb de 4.4464 (o acţiune Casa de Expediţii Phoenix SA = 4.4464 acţiuni SOCEP SA) conform proiectului de fuziune.

Se aprobă procedura de retragere a acţionarilor în conformitate cu prevederile art. 134 din Legea 31/1990. Se aprobă ca preţul plătit de societate pentru acţiunile celor care îşi exercită dreptul de retragere este de 0,5262 lei / acţiune.

Se împuterniceşte preşedintele directoratului, Dorinel Cazacu, cu drept de subdelegare, pentru a lua toate măsurile, pentru a efectua toate operaţiunile de ordin administrativ, economic, financiar sau juridic, considerate necesare sau adecvate de acesta, pentru semnarea tuturor actelor în vederea ducerii la îndeplinire a hotărârilor adoptate, precum şi pentru semnarea actului constitutiv actualizat.

SOCEP SA, în datele Registrului Constanţa

Înfiinţată în anul 1991, firma are sediul social în municipiul Constanţa, incinta Port Nou, dana 34. Capitalul social subscris, de 34.342.574,4 lei, integral vărsat, este compus din 34.3425.744 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 0,1 lei. SOCEP SA este controlată de Celco SA, cu 24,6427% din capitalul social, Grupul DD SA, cu 32,3737% din capitalul social, Stere Samara, cu 10,516% din capitalul social, Listă Persoane Fizice, cu 21,6033% din capitalul social, şi Listă Acţionari Persoane Juridice, cu 10,8643% din capitalul social.

Persoane împuternicite sunt: Cazacu Dorinel – preşedinte, director general, Pavlicu Ramona – membru în directorat, Teodorescu Lucian Ştefan – membru în directorat, director, Codeţ Gabriel – membru în directorat, director general provizoriu, Duşu Ion – membru în Consiliul de Supraveghere, vicepreşedinte Consiliu de Supraveghere, Duşu Niculae – membru în Consiliul de Supraveghere, preşedinte Consiliu de Supraveghere, Samara Stere – membru şi vicepreşedinte Consiliul de Supraveghere. Cenzorii companiei sunt: JPA Audit & Consultanţă SRL, reprezentată prin Toma Florin, Romar-Co Audit SRL, reprezentată prin Rusu Gheorghe. Socep SA are ca obiect de activitate „manipulări“.

În anul fiscal 2015, compania a avut 447 de salariaţi, o cifră de afaceri de 62.665.648 de lei şi un profit de 12.972.364 de lei. În anul fiscal 2016, compania cu 432 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 64.802.898 de lei şi un profit de 12.482.945 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 425 de salariaţi, o cifră de afaceri de 63.325.700 de lei şi un profit de 3.724.766 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/societate-absorbita-de-socep-constanta-iata-despre-cine-este-vorba-709330.html

Unitatea Militară 02132 a organizat o licitaţie prin care a atribuit un contract aferent asigurării de servicii de salubrizare privind colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor menajere din locaţiile: Dana militară – Port Militar Constanţa şi UM 02040 Tuzla.

Atribuirea a avut loc la data de 31 iulie 2019, dar rezultatul a fost publicat la data de 3 ianuarie 2020. Obiectul contractului constă în asigurarea serviciului de salubritate pentru cazărmile aflate în administrarea unităţii şi în afara ariei de influenţă a delegării de gestiune din municipiul Constanţa, respectiv Dana militară – Port Militar Constanţa şi UM 02040 Tuzla. Valoarea finală a achiziţiei este de 35.100 de lei. Iridex Group Salubrizare SRL este firma câştigătoare.

Iridex Group Salubrizare SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2008, societatea are sediul social în satul Schitu, comuna Costineşti. Firma mamă este Iridex Group Import Export SRL, cu sediul în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 12.560.260 de lei, integral vărsat, este compus din 1.256.026 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţi persoane juridice sunt SC Servicii Salubritate Bucureşti SA, cu 14,506% din capitalul social, şi Iridex Group Import-Export SRL, cu 70,554% din capitalul social. Asociat persoană fizică este Anghel Olga, cu 14,94% din capitalul social.

Administratorul firmei, care se ocupă de colectarea deşeurilor nepericuloase, este Anghel Dan-Tiberiu.
Firma are următoarele puncte de lucru: comuna Malu Mare, judeţul Dolj, comuna Goicea, judeţul Dolj, municipiul Olteniţa, strada Stadionului, judeţul Călăraşi, oraşul Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, comuna Agigea, strada Emil Racoviţă, zona Steaua de mare, judeţul Constanţa, comuna Deleni, judeţul Constanţa, municipiul Constanţa, incinta Port Constanţa – depozit ecologic de deşeuri, comuna Cetate, platforma de transfer Cetate, judeţul Dolj, comuna Mihai Bravu, staţia de tratare mecano-biologică Mihai Bravu, judeţul Tulcea, comuna Ciocăneşti, parcela 2, judeţul Călăraşi, municipiul Călăraşi, strada Inginer Anghel Saligny, judeţul Călăraşi, municipiul Olteniţa, parcela 1, judeţul Călăraşi, oraşul Murfatlar, Calea Bucureşti nr. 42, judeţul Constanţa, municipiul Medgidia, strada Republicii, judeţul Constanţa.

În anul fiscal 2016, compania avea 318 salariaţi, cifră de afaceri de 26.680.730 de lei şi un profit de 4.342.952 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 380 de salariaţi, cifră de afaceri de 35.219.782 lei şi un profit de 4.666.682 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/ce-firma-va-asigura-salubrizarea-din-portul-militar-constanta-iata-valoarea-contractului-document-709333.html

5 TENDINŢE

Stocul de spaţii industriale de clasa A şi B a ajuns la 4,3 milioane mp la finalul primelor nouă luni din 2019, în creştere cu 14% faţă de perioada similară a anului trecut, după ce în perioada iulie – septembrie inclusiv au fost finalizaţi circa 186.000 mp în 11 proiecte industriale, iar în 2020 stocul va urca spre sau chiar peste pragul de 5 mil. mp. În trimestrul al patrulea s-au mai finalizat şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp.
În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
Spaţiile logistice şi industriale au trecut de 4 mil. mp în 2019 şi accelerează spre 5 mil. mp în 2020 având în vedere creşterea comerţului online şi a consumului, dar şi a producţiei locale.
♦ În 2019 se aşteaptă ca evoluţia traficului aerian să se stabilizeze la o creştere în jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.
♦ Efervescenţa de pe piaţă ar putea aduce noi tranzacţii din sectorul de logistică şi transporturi, în condiţiile în care Dedeman a investit deja în astfel de centre în 2019, iar P3 continuă expansiunea.
♦ CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant
♦ Tarom primeşte noi aeronave ATR destinate zborurilor regionale.

5 ÎNTREBĂRI

♦ Creşte competitivitatea? De la 1 ianuarie a fost eliminată supraacciza de la motorină şi benzină, ceea ce a dus la ieftinirea combustibililor. Va duce la creşterea profitabilităţii transportatorilor rutieri?
♦ Revin pe creştere vânzările de utilitare? Din cauza lipsei de şoferi şi a presiunii mari pe costuri, tot mai multe firme de transport au amânat sau anulat reînnoirea şi extinderea flotelor.
♦ Se deschid noi zone logistice? În Constanţa a demarat deja construcţia unui nou parc logistic, iar în Bucureşti se extind cele din zona de nord şi nord-vest.
♦ Care va fi cel de-al treilea jucător cu peste 1 mil. mp de centre logistice? CTP a trecut de pragul de 1 milion, WDP i-a urmat exemplul, iar în piaţă deja se discută de un al treilea care va accelera expansiunea.
♦ Începe construcţia aeroportului din Braşov? Un nou aeroport la Braşov va genera trafic aerian suplimentar şi va scoate din izolare un centru important al României.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/tendinte-2020-in-transport-logistica-stocul-de-spatii-industriale-de-clasa-a-va-ajunge-la-5-milioane-de-metri-patrati-traficul-aerian-creste-cu-10-noi-investitii-in-logistica-18686119

Un nou serviciu de transport feroviar de mărfuri a fost lansat în Polonia pentru a acoperi nevoile în creştere de transport mai rapid între Europa şi China, notează Polskie Radio.

Ruta începe în oraşul chinez Xiían şi se termină în oraşul polonez Slawkow, durând aproximativ 10 zile.

Până acum, peste 50 de oraşe din China au lansat servicii de transport feroviar de mărfuri cu Europa.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/nou-serviciu-de-transport-feroviar-de-marfuri-intre-polonia-si-china-lansat-in-polonia-18685894

Cuantumul valoric al pragurilor folosite în procedurile de achiziție publică, la nivel național, sunt modificate începând cu această lună, fiind valabile și aplicabile tuturor procedurilor lansate după 1 ianuarie 2020.

Aceste modificări sunt operate de către Comisia Europeană și au un caracter regulat.

https://www.profit.ro/must-read/tabel-atentie-pragurile-valorice-pentru-achizitii-publice-au-fost-schimbate-19218899

Rusia a avut parte de o producţie record de cereale în anul agricol 2019 ce se încheie pe 1 iulie şi este pe cale să înregistreze un nou an bun în 2020, cu o recoltă de 121 milioane de tone, relevă estimările oficiale, potrivit Intellinews.

Producţia de cererale a crescut cu 9%, anual la 123 milioane de tone, exporturile situându-se la 45,5 milioane de tone.

Graţie investiţiilor statului, agricultura a devenit unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia rusă.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/rusia-se-pregateste-pentru-un-nou-an-record-din-punctul-de-vedere-al-productiei-de-cereale-18687466

Ministrul Tansporturilor, Lucian Bode, a declarat la Digi24 că în acest moment România ar avea nevoie de 40 de miliarde de euro pentru a-și pune la punct infrastructura rutieră și feroviară. Investițiile ar trebui făcute pe parcursul următorilor 10 ani, din împrumuturi externe.

„Din fonduri europene o să avem bani, dar puțini, și atunci trebuie să ne îndreptăm către partenerii financiari externi, să ne împrumutăm, să creștem gradul de îndatorare al țării, pentru că în acest moment este sub media europeană. Am avea nevoie de 40 de miliarde de euro în următorii 10 ani pentru a pune la punct infrastructura rutieră și feroviară. România își permite acest lucru”, a declarat Lucian Bode.

„Am avut o execuție în 2017 de 8,1 miliarde de lei, în 2018 de 7,5 miliarde, în 2019, 11,2 miliarde. Avem 12,1 miliarde de lei bani alocați prin legea bugetului. Pe fonduri europene am avut anul trecut 5,9 miliarde de lei alocați, am executat 4,2 miliarde, iar în acest an avem 6,4 miliarde. Este falsă ideea că nu sunt alocări suficiente. Noi am respectat legea și am alocat pe anumite plafoane sume echilibrat pe fiecare obiectiv. Dacă pe un anumit tronson există stadiu fizic mai mare putem să mutăm de pe un obiectiv unde e un stadiu fizic mai mic. Bani sunt, doar să fi mobilizare, seriozitate, să se vadă stadiul fizic și în teren” susține ministrul Transporturilor.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ministrul-transporturilor-lucian-bode-din-fonduri-europene-o-sa-avem-bani-dar-putini-video-709348.html

Ministrul Transporturilor: Necesarul de investiţii în infrastructura feroviară şi rutieră din România este de 40 miliarde de euro în 10 ani Necesarul de investiţii în infrastructura feroviară şi rutieră din România este de aproximativ 40 miliarde de euro în următorii 10 ani, iar ţara noastră va trebui să se împrumute la partenerii externi pentru realizarea acestor obiective, a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

„Pe o analiză pe care noi am făcut-o şi am vazut-o şi eu, în următorii 10 ani nevoia de investiţii în România în infrastructura rutieră şi feroviară depăşeşte 36 de miliarde de euro. Noi trebuie să ne aşezăm la masă toţi şi să spunem: acesta este planul, îşi permite România? Pentru că din fonduri europene o să avem bani, dar puţini; din buget vor fi bani, dar puţini. Şi atunci va trebui să ne îndreptăm către parteneri financiari externi, care să ne finanţeze, să ne împrumutăm, într-un cuvânt. Să spunem pe nume: să creştem gradul de îndatorare a ţării”, a precizat ministrul Transporturilor, la Digi 24. Aceasta în condiţiile în care, în prezent, gradul de îndatorare a ţării este sub media europeană, a adăugat el. „Spun că noi am avea nevoie de aproximativ 40 de miliarde de euro ca să ne punem la punct în următorii 10 ani tot ce înseamnă infrastructură feroviară şi rutieră. Cred că România îşi permite acest lucru. Dacă nu vom face noi acest lucru, indiferent de culoare politică, şi nu ne vom aşeza la masă, copiii noştri, peste 15 ani, vor vorbi despre lipsa infrastructurii moderne în România”, a precizat Bode.

Ministrul a povestit că fost blocat şi el, de Sărbători, în aglomeraţia de pe Valea Prahovei. „Şi eu am trăit această situaţie, din păcate. Frustrarea este cu atât mai mare cu cât eşti într-o funcţie de decizie şi vezi în detaliu blocajele pentru care aceste obiective nu pot înainta. Am făcut şase ore, şase ore şi jumătate de la Bucureşti la Braşov, pe 30 decembrie. Românii s-au săturat să asculte şi să audă politicieni „ne propunem să…”, „vom face…”. Aş vrea să spunem foarte clar: „am făcut”, „facem”, a susţinut Bode.

Ministrul Transporturilor: Necesarul de investiţii în infrastructura feroviară şi rutieră din România este de 40 miliarde de euro în 10 ani