Vineri, 22 iunie a.c., ora 11, la Gara Maritimă, are loc masa rotundă pe tema „Portul Constanța pe Drumul Mătăsii“, eveniment organizat de Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța, Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii.

Evenimentul are ca scop reunirea reprezentanților relevanți ai misiunilor diplomatice ale țărilor vizate de Coridorul Drumului Mătăsii împreună cu autoritățile române, care să permită portului Constanța să prezinte ultimele evoluții și proiecte, precum și să informeze despre noile inițiative legate de Drumul Mătăsii.

Vor participa reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ambasadori din țările de pe ruta Drumului Mătăsii, operatori portuari, asociații profesionale din România și străinătate, autorități.

„Portul Constanța pe Drumul Mătăsii” aduce împreună toți factorii decizionali, autorități de stat, autorități portuare, companii private, cu scopul de a contribui cât mai eficient la dezvoltarea optimă a coridorului de transport Asia – Europa, iar Portul Constanța are ocazia să sublinieze rolul său important în această configurație.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate informații despre a doua ediție a Silk Road Summit, care se va desfășura în luna noiembrie.

Portul Constanța a semnat în ultimii ani parteneriate cu porturile Aktau – Kazakhstan, Poti, Batumi și Anaklia – Georgia, cu State Service for River and Maritime Transportation din Turkmenistan, portul Baku din Azerbaidjan, cu porturile Ningbo și Qingdao din China. Toate acestea au ca scop schimbul de informații între parteneri, pentru a identifica blocajele și pentru a determina un proces prin care să se utilizeze soluții optime, care pot fi oferite tuturor actorilor implicați în transportul intermodal pe coridorul Asia-Europa.

https://www.replicaonline.ro/portul-constanta-pe-drumul-matasii-masa-rotunda-la-gara-maritima-358925/

Vineri, 22 iunie 2018, la Gara Maritimă, are loc masa rotundă cu tema „Portul Constanța pe Drumul Mătăsii“. Organizatorii sunt Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța, Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii.

Evenimentul are ca scop reunirea reprezentanților relevanți ai misiunilor diplomatice ale țărilor vizate de coridorul Drumului Mătăsii împreună cu autoritățile române, care să permită portului Constanța să prezinte ultimele evoluții și proiecte, precum și să informeze despre noile inițiative legate de Drumul Mătăsii.

Vor participa reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ambasadori din țările de pe ruta Drumului Mătăsii, operatori portuari, asociații profesionale din România și străinătate, autorități.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate informații despre a doua ediție a Silk Road Summit, care se va desfășura în luna noiembrie.

Portul Constanța a semnat, în ultimii ani, parteneriate cu porturile Aktau – Kazakhstan, Poti, Batumi și Anaklia – Georgia, cu State Service for River and Maritime Transportation din Turkmenistan, portul Baku din Azerbaidjan, cu porturile Ningbo și Qingdao din China. Toate acestea au ca scop schimbul de informații între parteneri, pentru a identifica blocajele și pentru a determina un proces prin care să se utilizeze soluții optime, ce pot fi oferite tuturor actorilor implicați în transportul intermodal pe coridorul Asia-Europa, se arată în comunicatul dat publicității.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-masa-rotunda-dedicata-drumului-matasii-351338?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Sindicatul „Navalistul” din compania mixtă româno-sud coreeană Daewoo Mangalia Heavy Industries a organizat, în după-amiaza de 20 iunie 2018, între orele 17.30 și 19, o acțiune de protest în fața Casei de Cultură din municipiul Mangalia. Constructorii de nave și-au exprimat nemulțumirea față de prelungirea stării de incertitudine privind viitorul companiei.

Din momentul în care statul român și-a exprimat intenția de a prelua controlul asupra societății au trecut mai bine de șase luni, fără să se întâmple nimic. Aranjamentele combinatorii în urma cărora olandezii de la Damen urmau să cumpere pachetul de 51% din acțiuni de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, actualul acționar majoritar, pentru a-i ceda statului român 2% sunt departe de a se fi încheiat.

Astăzi, 21 iunie 2018, este programată adunarea generală a acționarilor Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia (care deține 49% din capitalul social al Daewoo Mangalia, în numele statului român). În cadrul ei ar trebui să se aprobe condițiile asocierii dintre SN „2 Mai” și compania olandeză BV Holding Maatschappij Damen, în cadrul companiei mixte Daewoo Mangalia Heavy Industries.

„Până nu se încheie acest contract, care urmează a fi aprobat de Guvernul României, prin memorandum, nu se va face tranzacția – afirmă Eugen Arsenie vicepreședintele Sindicatului „Navalistul”. Noi am înțeles că Damen și Ministerul Economiei au ajuns la un acord privind redistribuirea acțiunilor, după achiziționarea lor de la partea sud-coreeană. Dar se pare că problema este alta: nu se știe în baza cărei legi se va face acest contract de asociere. Rezolvarea acestei situații nu mai depinde nici de DSME, nici de Damen, ci doar de statul român. Dacă acesta nu intervenea în luna decembrie 2017, Damen ar fi preluat compania și aceasta ar fi fost funcțională“.

Între timp, starea companiei Daewoo Mangalia Heavy Industries s-a agravat. Volumul de muncă a scăzut dramatic în sectorul de construcții noi, iar la reparații se execută lucrări la trei nave.

„Cei de la Șantierul Naval Vard Tulcea nu ne mai pot da lucrări, pentru că armatorii nu le permit să subcontracteze mai mult de 50% din producție și deja au depășit această cotă. În acest moment, din câte am aflat de la conducerea Daewoo Mangalia, s-a subcontractat de la Damen Galați prelucrarea a 400 tone de tablă și ar urma să se execute, tot pentru șantierul din Galați, partea de cargo pentru o dragă. Vor fi prelucrate circa 700 de tone de tablă, debitarea urmând să înceapă în luna iulie. Dar cu toate acestea nu se asigură front de lucru pentru toți salariații”, afirmă vicepreședintele sindicatului.

Pentru că și-au pierdut răbdarea și încrederea în viitorul companiei, lucrătorii continuă să plece la alte șantiere navale din țară și din străinătate. „În prezent – precizează Eugen Arsenie – numărul angajaților a scăzut sub 1.600, iar dintre sud-coreeni au mai rămas doar patru persoane, în frunte cu președintele consiliului de administrație“.

Preluarea controlului companiei Daewoo Mangalia Heavy Industries de către statul român continuă să fie o afacere lipsită de transparență, care ridică multe semne de întrebare. După cum se știe, DSME a decis să își vândă partea din Daewoo – Mangalia deoarece se confruntă cu grave probleme financiare. De aceea, este mai mult decât suspectă intenția sa de a ceda creanța de 830 milioane de dolari pe care o deține la Daewoo – Mangalia în schimbul a numai 10.000 de dolari. Dacă ar fi vândut activele (hale, docuri, platforme de producție, linii tehnologice, utilaje, scule și dispozitive) ar fi recuperat o mare parte din creanță. De ce nu o face? Își permit acționarii și creditorii companiei DSME să facă pomeni? Oare ce se ascunde în spatele acestei vânzări de creanță, extrem de păguboasă pentru DSME?

Nu doar sud-coreenilor, dar și grupului Damen i se cere să facă pomeni. Mai întâi va trebui să cedeze gratuit 2% din capitalul social al societății mixte, iar apoi să vândă 51% din colosala creanță preluată de la DSME, pentru o sumă de nimic: 5.100 dolari.

Stimați cititori, în lumea afacerilor nimic nu e pe gratis, totul are un preț. Care este adevăratul preț pe care va trebui să îl achite statul român în „afacerea Daewoo – Mangalia”? Să fie vorba de contractul pentru construcția celor patru corvete și cel pentru întreținerea, repararea și modernizarea flotei Forțelor Navale Române? Fostul premier Mihai Tudose, inițiatorul proiectului de preluare a controlului de stat asupra DMHI, a spus-o pe șleau, că vrea să se construiască corvetele la Mangalia. Până azi, nici Ministerul Economiei, nici actualul prim-ministru, Viorica Dăncilă, nici Ministerul Apărării Naționale nu l-au contrazis.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-constructorilor-de-nave-de-la-daewoo-mangalia-le-a-ajuns-cutitul-la-os-351336?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

COMPANIA NATIONALA „ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME” SA CONSTANTA a publicat lista ofertelor primite la licitatia pentru Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea cresterii adancimilor senalelor si bazinelor si a sigurantei navigatiei in Portul Constanta (Proiectare+executie).

Acestea sunt:
1.Asocierea CHINA COMMUNICATIONS CONSTRUCTION COMPANY LIMITED BEIJING CHINA si SC METAL TRADE RNG SRL CONSTANTA cu terti sustinatori CCCC WATER TRANSPORTATION CONSULTANTS CO LTD BEIJING CHINA si CCCC TIANJIN DREDGING CO LTD TIANJIN CHINA;

2.Asocierea IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E. MANTOVANI SPA VENEZIA ITALIA si SC CONSAL TRADE SRL GIURGIU cu tert sustinator SC ENSER SRL FAENZA ITALIA;

3.ENVISAN NV HOFSTADE-AALST BELGIA cu terti sustinatori JAN DE NUL NV HOFSTADE-AALST BELGIA, EUROPEAN DREDGING COMPANY SA CAPELLEN BELGIA, SODRACO INTERNATIONAL SAS ARMENTIERES BELGIA, JAN DE NUL PACIFIC LTD BELGIA.

https://www.uct-media.com/2018/06/3-companii-vor-sa-ia-contractul-pentru.html

COMPANIA NATIONALA „ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME” SA CONSTANTA a atribuit contractul pentru Modernizarea infrastructurii si protectia mediului in Portul Constanta – PROTECT Infrastructura acostare nave tehnice+Amenajare suprastructura platforma (echipamente si utilitati) pentru servicii conexe navelor tehnice (Proiectare+executie) catre AVE TEBIA SRL Constanta pentru suma de 33.993.737,00 lei + TVA.

Lucrarile se vor realiza in continuarea cheului Danei DA2 existente, adiacent Digului de Nord al Portului Constanta, la cca. 440 m Nord de farul Verde. Lucrarile vor fi incluse in 2 (doua) proiecte tehnice distincte, astfel:

1. Infrastructura acostare nave tehnice – Extinderea cheului Danei DA2 cu 130m;

2. Amenajare suprastructura platforma (echipamente + utilitati) pentru servicii conexe navelor tehnice Lucrarile aferente celor 2 (doua) proiecte se vor realiza în interiorul Portului Constanta, zona in care terenul este în administrarea CN APM SA Constanta si constau in „prelungirea in aliniament a danelor existente DA2 cu o lungime de cca. 130 m”- construire cheu de acostare si umplutura din spatele acestuia(Proiectul 1).

Lucrarile identificate pentru executia suprastructurii viitorului terminal (platforma circulatie, platforma depozitare deseuri si statie de stocare / tratare a reziduurilor petroliere, ape uzate, ape gri, etc) sunt de genul constructii – montaj echipamente pe amplasamentul constituit in spatele cheului din blocuri de beton, cum ar fi: Tancuri tratare treapta biologica, separatoare santina, caldarine pentru serpentinele din tancuri, tancuri preluare reziduuri, tancuri de separare reziduuri, echipamente dezinfectie, etc.si deservirea acestui terminal cu retelele de utilitati necesare, alimentare cu apa, canalizare ape meteorice, energie electrica, iluminat exterior, (Proiectul 2).

https://www.uct-media.com/2018/06/ave-tebia-va-extinde-cheul-danei-da2.html

In perioada interbelica, reputatul arhitect Victor Stephanescu realizeaza o a doua bursa. Aceasta este amplasata la mica distanta de bursa veche. Stephanescu decide sa realizeze o impunatoare cladire art deco, imobil ce avea sa devina emblematic pentru viata economica a orasului.

In prezent dezafectata, cladirea a fost recent scoasa la vanzare de catre PWC , pretul de pornire a licitatiei fiind de 199.000 euro, fara TVA.

Nu putem decat sa urmarim desfasurarea evenimentelor si sa speram ca noul proprietar o va restaura respectand arhitectura si istoria cladirii.

https://www.uct-media.com/2018/06/bursa-noua-cladire-emblematica.html

Administratia portuara a anulat licitatia pentru acces rutier la Danele de operare 97-99. Valoarea licitatiei era de 607.725,94 lei (fara TVA), compusa din: Valoare proiectare si asistenta tehnica: 17.281,31 lei. Valoare executie lucrari: 576.043,54 lei.

La licitatie au participat 2 firme: Everest Vision si Consal Trade, insa ambele oferte au fost declarate neconforme.

https://www.uct-media.com/2018/06/portul-constanta-licitatie-anulata.html

Vineri, 22 iunie, la Gara Maritimă va avea loc masa rotundă pe tema „Portul Constanța pe Drumul Mătăsii“. Evenimentul este organizat de Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța, Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii.

Evenimentul are ca scop reunirea reprezentanților relevanți ai misiunilor diplomatice ale țărilor vizate de Coridorul Drumului Mătăsii împreună cu autoritățile române, care să permită portului Constanța să prezinte ultimele evoluții și proiecte, precum și să informeze despre noile inițiative legate de Drumul Mătăsii, potrivit unui comunicat de presă.

Vor participa reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ambasadori din țările de pe ruta Drumului Mătăsii, operatori portuari, asociații profesionale din România și străinătate, autorități.

„Portul Constanța pe Drumul Mătăsii” aduce împreună toți factorii decizionali, autorități de stat, autorități portuare, companii private, cu scopul de a contribui cât mai eficient la dezvoltarea optimă a coridorului de transport Asia – Europa, iar Portul Constanța are ocazia să sublinieze rolul său important în această configurație.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate informații despre a doua ediție a Silk Road Summit, care se va desfășura în luna noiembrie.

Portul Constanța a semnat în ultimii ani parteneriate cu porturile Aktau – Kazakhstan, Poti, Batumi și Anaklia – Georgia, cu State Service for River and Maritime Transportation din Turkmenistan, portul Baku din Azerbaidjan, cu porturile Ningbo și Qingdao din China. Toate acestea au ca scop schimbul de informații între parteneri, pentru a identifica blocajele și pentru a determina un proces prin care să se utilizeze soluții optime, care pot fi oferite tuturor actorilor implicați în transportul intermodal pe coridorul Asia-Europa.

https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/evenimente-in-constanta/masa-rotunda-pe-tema-portul-constanta-pe-drumul-matasii-organizat-de-cn-apm-constanta-662016.html

Documentul care atestă traseul profesional al navigatorilor este folosit cu rea credință de unii angajatori.

Crizele din shipping-ul internațional se țin lanț. Fie cantitățile de mărfuri de pe piețele lumii sunt prea mici în comparație cu capacitățile de transport existente, astfel că multe nave rămân fără angajamente, fie se prăbușește sectorul off-shore din cauza scăderii prețului țițeiului, ba acesta crește, ducând la scumpirea bunker-ului, ba izbucnește un conflict militar în Orientul Apropiat ori un război comercial între marile puteri, încât piețele se restrâng.

Efectul tuturor acestor tensiuni și frământări este perpetua criză de locuri de muncă pentru unele categorii de navigatori, dublată de o creștere a competiției pe piața muncii din shipping-ul internațional.

★ ★ ★

În ultimul timp, zeci de marinari au venit la Sindicatul Liber al Navigatorilor pentru a se plânge că nu mai reușesc să plece pe mare.

„Necazurile multora dintre ei pornesc de la întâmplările prin care au trecut la bordul navelor pe care au lucrat – povestește Adrian Mihălcioiu, liderul SLN și șef al Inspectoratului ITF România. Unii sunt refuzați de angajatori pentru că au suferit un accident de muncă într-un voiaj anterior. Alții sunt refuzați pentru că au «îndrăznit» să își ceară drepturile salariale de la companiile la care au lucrat și care i-au debarcat fără să îi plătească. Sunt cazuri în care marinarii au navigat pe nave la bordul cărora au avut loc evenimente neplăcute. Deși nu au avut nicio tangență cu respectivele întâmplări, navigatorii se trezesc că agențiile de crewing nu mai vor să îi angajeze. Sunt și cazuri în care, pentru faptul că au avut parte, în ultima vreme, de voiaje scurte, de una – trei luni, navigatorii respectivi sunt priviți cu suspiciune și nu mai sunt angajați”.

Cum de ajung unii navigatori români să fie tratați cu neîncredere de companiile de crewing și să fie excluși de pe piața muncii? Un posibil răspuns, consideră liderul SLN, se găsește în documentul intitulat «sea service» (serviciul pe mare). Acesta arată pe ce nave a lucrat navigatorul și care a fost perioada de angajare pe fiecare navă, fiind eliberat de Autoritatea Navală Română, la cererea navigatorului. Documentul este generat pe baza datelor pe care navigatorul le raportează la ANR, în momentul în care are foaia de îmbarcare, cea de debarcare și certificatul de la agenția de crewing.

„Am constatat că mai toate companiile solicită navigatorilor documentul «sea service», care este o oglindă a activității acestora – afirmă Mihălcioiu. Documentul poate fi folosit cu onestitate, dar și cu rea credință, pentru a bloca angajarea ori pentru a le găsi navigatorilor tot felul de cusururi și a-i determina să bage mâna în buzunar.

Având în vedere reglementările privind prelucrarea și protecția datelor personale, precum și prevederile Convenției internaționale privind munca pe mare MLC – 2016, care interzice orice fel de liste și mecanisme ce restricționează angajarea navigatorilor, considerăm că trebuie analizate cu atenție efectele acestui «sea service», în forma în care este eliberat astăzi. Încă nu am efectuat o investigație la nivel internațional pentru a vedea dacă și alte autorități maritime lucrează cu un astfel de document și în aceeași formă, dar cred cu tărie că acest document ar trebui modificat. El ar trebui să cuprindă date cumulative (vechimea totală pe tipuri de navă), nicidecum informații de detaliu, care să fie folosite cu rea-credință împotriva navigatorilor. În forma actuală, documentul îi permite angajatorului să pună mâna pe telefon și să ceară referințe de la foștii angajatori. Dacă marinarii au avut vreun conflict de natură salarială, contractuală cu aceștia și au fost debarcați, evident că referințele vor fi proaste și nu vor mai fi angajați. Aceasta este o formă de abuz și de încălcare a dreptului la muncă, pe care o întâlnim în shipping. În urma unei investigații mai profunde, vom propune, prin intermediul structurilor sindicale internaționale din care facem parte, modificarea acestui document, pentru a nu mai putea fi folosit abuziv de către angajatori”.

★ ★ ★

O altă problemă cu care se confruntă navigatorii români, în ultima vreme, este neeliberarea documentelor de pavilion, de către anumite state, pentru fapte neimputabile marinarilor.

„Un șef mecanic nu a mai primit documente pentru angajarea pe nave cu pavilion Malta, pentru că statul respectiv i-a refuzat acest drept. Motivul: pe nava malteză pe care navigase anterior șeful mecanic avusese loc un incident. Românul a tot încercat să lămurească lucrurile cu autoritatea statului de pavilion, dar nimeni nu i-a răspuns. În final a apelat la SLN. Noi am intervenit și am lămurit problemele. S-a constatat că incidentul se petrecuse cu un alt șef mecanic, angajat pe navă după plecarea românului. Confuzia apăruse din cauza birocrației, care încurcase listele de echipaj. În final, românul a primit documentele solicitate statului de pavilion”, povestește Adrian Mihălcioiu.

O altă speță este cea a debarcărilor premature, discreționare, fără vreun motiv imputabil navigatorilor români și fără îndeplinirea procedurilor legale de debarcare. „Românii sunt debarcați și înlocuiți cu navigatori de alte naționalități, mai ieftini. Se vede că, la momentul angajării lor, companiile nu avuseseră alte soluții. Când le-au găsit, n-au ezitat să-i debarce pe români sub diferite pretexte. În urma intervenției SLN, navigatorii români aflați în dificultate și-au primit drepturile restante pe perioada în care au lucrat efectiv plus salariile pe două luni, pentru încetarea prematură a contractului de îmbarcare. Niciunul dintre ei nu era membru de sindicat, dar au devenit după această pățanie, gândindu-se că nimeni altcineva decât SLN și ITF nu le apără interesele”, relatează liderul de sindicat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-dreptul-la-munca-al-marinarilor-romani-este-tot-mai-frecvent-ingradit-351230?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Un bărbat de 60 de ani, angajat ca pilot maritim la SC Black Sea Pilots SRL, a murit în timpul serviciului, în dimineața zilei de marți, 19 iunie a.c.. Cazul a ajuns în atenția inspectorilor teritoriali de muncă.

Potrivit acestora, incidentul a avut loc în jurul orei 9,00, pe M/V Hamoudi B, în dana 126 din Portul Constanța Sud. „În timpul desfășusării manevrei de acostare a navei în dană, lucrătorului aflat pe aripa punții de comandă i s-a făcut rău și a căzut. Cadrele medicale sosite la fața locului nu au reușit să îi resusciteze, fiind constatat decesul, la 9,40.

Evenimentul este cercetat de ITM Constanța, fiind desemnat un inspector de muncă pentru efectuarea cercetărilor. În baza constatărilor efectuate de acesta, declarațiilor martorilor și a documentelor preluate de la societate, vor fi stabilite împrejurările și cauzele care au condus la producerea evenimentului precum și reglementările legale încălcate și pe care de consecință, răspunderile și măsurile ce se impun a fi luate pentru prevenirea altor cazuri similare”, au preciat reprezentanții ITM Constanța.

https://www.replicaonline.ro/tragedie-in-portul-constanta-sud-un-pilot-maritim-a-murit-in-timpul-manevrei-de-acostare-a-navei-358861/

* Florian Marin, FSLR: „Pe fondul situaţiei incerte cu privire la acţionariat, noi nu putem negocia anumite clauze din contractul colectiv de muncă, ce vizau creşterile salariale, pentru că actuala conducere are o capacitate limitată de decizie”

Nemulţumirile angajaţilor Şantierului Naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) se accentuează, pe fondul faptului că aceştia nu îşi pot negocia contractul colectiv de muncă, arată un comunicat al Sindicatului Liber „Navalistul” (SNL), prin care sindicaliştii au anunţat că vor protesta, astăzi, în Mangalia.

Salariaţii DMHI reclamă faptul că Ministerul Economiei nu şi-ar fi îndeplinit promisiunile (făcute către aceştia după protestul din luna martie), privind aspecte care ţineau de stabilirea unei noi structuri a acţionariatului Şantierului din Mangalia, cu care sindicaliştii să poată purta negocieri.

Comunicatul notează: „Având în vedere că: actuala conducere a societăţii nu şi-a exprimat niciun punct de vedere faţă de articolele rămase în divergenţă din cadrul contractului colectiv de muncă cu privire la creşterile salariale; pe 30 iunie 2018 se va încheia a treia rundă de negociere colectivă, ce a fost amânată în mod repetat fără a se obţine o creştere salarială; nu a fost finalizat noul contract de societate mixtă între Şantierul Naval 2 Mai SA şi Grupul Damen; situaţia Şantierului Naval din Mangalia (DMHI) rămâne una incertă, ambiguă şi lipsită de logică economică sau politică, protestăm, miercuri, 20.06.2018, între orele 17:30 – 19:00, în Piaţa Republicii din Mangalia (în faţa Casei de Cultură)”. Societatea Mixtă Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A. a fost înfiinţată la data de 22.01.1997, prin asocierea dintre S.C. „Şantierul Naval 2 Mai” S.A. Mangalia şi firma coreeană Daewoo Heavy Industries Ltd. (actualmente Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering – DSME).

DSME deţine o participaţie de 51% din DMHI.

„Şantierul Naval 2 Mai” Mangalia este societatea cu capital majoritar de stat (aflată în portofoliul Ministerului Economiei), prin care statul român are o participaţie de 49% din DMHI.
Firma coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering a anunţat, toamna trecută, că vrea să îşi vândă participaţia de 51%, din Şantierul Naval Mangalia, către olandezii de la Damen Shipyards Group (acţionarii şantierului Damen Galaţi).

Ministerul Economiei a anunţat, în luna martie a anului curent, că negocierile dintre statul român şi investitorul strategic interesat în Şantierul Naval DMHI Mangalia au fost finalizate în seara zilei de miercuri, 21 martie, precizând: „Astfel, Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia va renunţa la exercitarea dreptului de preferinţă cu privire la achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering la societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries SA Mangalia, urmând ca, ulterior, Damen Shypyards Group să cesioneze, cu titlu gratuit, către Şantierul Naval 2 Mai SA, 2% din pachetul de acţiuni, astfel încât structura de acţionariat a Societăţii Mixte care rezultă în urma asocierii să arate astfel: 51% Şantierul Naval 2 Mai şi 49% Damen Shipyards Group”.

* Florian Marin, FSLR: „Cerem numirea unei echipe mageriale la nivelul Şantierului Naval DMHI Mangalia, care să aibă capacitatea şi mandatul de negociere a salariilor”
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din România (FSLR), Marin Florian, ne-a declarat, ieri, că nemulţumirile angajaţilor de la Şantierul Naval Mangalia sunt legate atât de situaţia incertă a conducerii şantierului, cât şi de lipsa creşterilor salariale.

Sindicaliştii cer numirea unei echipe manageriale la nivelul Şantierului Daewoo Mangalia Heavy Industries, care să aibă capacitatea şi mandatul de negociere a salariilor, întrucât aceasta nu există acum, a subliniat liderul de sindicat.

Domnia sa ne-a explicat: „Nemulţumirile noastre nu vizează, în mod imperativ necesar structura de acţionariat, indiferent că este reprezentată de stat sau de o companie olandeză, italiană, coreeană şi aşa mai departe, ci de faptul că noi, pe fondul situaţiei incerte cu privire la acţionariat, nu suntem în situaţia în care să putem negocia anumite clauze din contractul colectiv de muncă care vizau, în special, creşterile salariale, pentru că nu avem cu cine, actuala conducere având o capacitate limitată de decizie”.

Reprezentantul sindicaliştilor susţine că aceştia nu au cu cine să poarte discuţii, întrucât statul român nu şi-a exercitat dreptul de preempţiune în vederea preluării pachetului majoritar de la Şantierul DMHI, astfel că s-a hotărât limitarea capacităţii de decizie a actualei conduceri.

În plus, Şantierul Naval Mangalia ar avea cele mai mici salarii din industria navală din ţara noastră, deşi în anul 2016 era lider la nivel european pe segmentul lui de piaţă, a mai precizat preşedintele FSLR, subliniind că acesta este cel de-al doilea protest (n.r. după cel din martie 2018), iar în situaţia în care nu se va rezolva absolut nimic, un al treilea protest va fi organizat la sfârşitul acestei luni şi va avea loc la Bucureşti, în faţa Ministerului Economiei.

În ceea ce priveşte situaţia salariaţilor, domnia sa ne-a precizat: „Este important să spunem că nu au fost concedieri colective. Noi ne-am luptat să ţinem cât de cât situaţia sub control. Salariile angajaţilor sunt plătite (nu la timp, ci cu unele întârzieri, dar sunt plătite), gradul de ocupare este unul decent (dar şantierul acţionează ca subcontractor pentru alte şantiere, în acest moment, ceea ce este cu mult sub capaciatea de producţie a şantierului naval din Mangalia). Au existat, într-adevăr, plecări voluntare şi concedii fără plată, dar au fost voluntare. Totul s-a desfăşurat într-un regim voluntar. Acum, situaţia aceasta nu este una sustenabilă, adică dacă nu reacţionăm, nu putem să negociem acele clauze din contractul colectiv de muncă (deşi ni se pare ciudat că reacţionăm noi, sindicatul, pentru aşa ceva sau pentru structura acţionariatului, dar ne afectează)”.

* SNL: „Pe 22 martie ni s-a promis şi comunicat că până la finalul lunii aprilie vom avea un nou partener de negociere pentru contractul colectiv de muncă”

Sindicaliştii mai precizează, în comunicat, că protestul din 22 martie 2018, din faţa sediului Ministerului Economiei s-a încheiat, pentru ei, cu speranţa şi convingerea că situaţia şantierului naval din Mangalia se va îmbunătăţi pe fondul modificării structurii acţionariatului companiei.

În continuare, în comunicat se menţionează: „Suntem la trei luni de la acel moment şi deşi ni s-a promis şi comunicat că până la finalul lunii aprilie vom avea un contract de societate valabil şi un nou partener de negociere pentru contractul colectiv de muncă, acest lucru nu s-a întâmplat.

Din nou, am fost minţiti, amăgiţi şi înşelaţi. Starea de ambiguitate de la nivelul companiei dăinuie de şase luni de zile. (…). Situaţia se degradează într-o manieră accelerată, iar prelungirea acestei stări de ambiguitate face ca discuţiile să fie fără sens şi logică în lipsa asumării vreunei răspunderi din partea tuturor factorilor de decizie.

Lipsa de încredere în capacitatea, voinţa şi putinţa reprezentanţilor statului român din cadrul Ministerului Economiei de a rezolva situaţia şantierului naval din Mangalia ne determină să ieşim în stradă.

Şantierul naval din Mangalia nu este numai despre salariaţii din Mangalia. Mai multe generaţii au lucrat sau speră să mai lucreze în cadrul acestuia”.

Nu în ultimul rând, sindicaliştii acuză faptul că „anumiţi reprezentanţi ai statului român” abordează superficial sau cu detaşare problema şantierului DMHI.

http://www.bursa.ro/problemele-de-la-santierul-naval-dmhi-inca-nerezolvate-angajatii-santierului-naval-mangalia-din-n…&s=companii_afaceri&articol=348675.html

Traficul de mărfuri pe canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari este în creștere

În anul 2018, fluxurile de mărfuri au crescut constant pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. Transportul pe apele interioare se dovedește a fi mai atractiv decât cel rutier și feroviar, tariful pe tona de marfă transportată fiind mai mic.

Grație ploilor abundente de pe continent, transportatorii au beneficiat de condiții bune de navigație pe Dunăre, de la începutul anului și până acum, și dacă ar fi fost mai multă marfă de transportat, nimeni nu s-ar fi supărat.

„În primele cinci luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 10,436 milioane de tone capacitate, cu 2,81% mai mare față de intervalul ianuarie – mai 2017. Au fost transportate cu 9,05% mai multe mărfuri decât în aceeași perioadă din 2017, respectiv 4,950 milioane de tone”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

Pentru că anul 2017 a fost un an ceva mai slab pentru transportul pe apă, din cauza condițiilor atmosferice neprielnice din primele luni, mai potrivit ar fi să comparăm evoluțiile din 2018 cu rezultatele din 2016 – an record pentru transportul de mărfuri pe canalele navigabile.

În primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2016, s-a înregistrat un plus de 4,04% la tone capacitate, dar un minus de 2,56% la tone marfă. Altfel spus, au fost mai multe nave decât în 2016, dar încărcate cu mai puține mărfuri.

În anul 2018 s-a înregistrat o modificare majoră în structura mărfurilor. Pentru prima oară după mai mulți ani, minereurile și produsele de carieră au trecut pe primul loc, cu o pondere de 42%. Cerealele au coborât pe locul doi, reprezentând doar 30% din total. Fenomenul a fost determinat, în principal, de evoluția prețurilor grânelor pe piețele internaționale. Scăderea acestora i-a determinat pe producătorii și exportatorii din România, Serbia și Ungaria să păstreze marfa în silozuri și depozite, în așteptarea unor prețuri mai bune.

Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 15%, produse chimice – 5%, produse din metal – 5%, echipamente – 1% și alte produse – 2%.

Din totalul de 4,950 milioane de tone de mărfuri, în contul României au fost transportate 50%, pentru Serbia – 16%, Bulgaria – 15%, Ungaria – 8%, Austria – 4%, Moldova – 2%, Germania – 1% și Bosnia Herțegovina – 1%.

Între 1 ianuarie și 31 mai 2018, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 7.176 de unități navale (barje, șlepuri, remorchere și împingătoare, nave fluvio-maritime și de croazieră).

Demn de remarcat este faptul că armatorii români domină transportul pe apele interioare. 73% dintre unitățile navale care au străbătut canalele navigabile erau înregistrate sub pavilionul României. Pe locurile următoare s-au situat următoarele pavilioane: Bulgaria, cu 6% din total, Serbia, Croația și Germania, cu câte 3%, Ucraina și Slovenia, cu câte 2%, Belgia și Olanda, cu câte 1%.

Dintre armatorii români care asigură transportul fluvial de mărfuri, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Este de așteptat ca, odată cu încheierea campaniei de recoltare a cerealelor, traficul de mărfuri să crească continuu, stimulat fiind și de condițiile bune de navigație pe Dunăre.

În anul 2018, continuă lucrările de dragaj pe Dunăre, pentru asigurarea adâncimilor minime de navigație. Ca urmare, importatorii și exportatorii vor fi încurajați să folosească transportul fluvial, mult mai eficient decât cel rutier și feroviar.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-sub-pavilion-romanesc-domina-autoritar-transportul-fluvial-351123?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Operatorii portuari Koper din Slovenia şi Ningbo din China au semnat un acord de cooperare pentru creşterea comerţului dintre China şi Europa centrală şi de est, relatează Total Slovenia News.

Astfel, operatorul portuar sloven Luka Koper a devenit în mod oficial parte a iniţiativei One Belt One Road a Chinei.

Comerţul între cele două porturi a depăşit două milioane de tone anul trecut.

http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/operatorul-portuar-koper-din-slovenia-se-alatura-initiativei-noului-drum-al-matasii-17259066

PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL, in calitate de lichidator judiciar al Debitoarei C.N.M. NAVROM SA. CONSTANTA (in faliment), în dosarul nr. 9/118/1998 (nr. vechi 2643/com/1998), aflat pe rolul Tribunalului Constanta, anunţă scoaterea la vânzare prin licitatie publica deschisa, ascendenta, cu strigare, a imobilului situat in incinta Port Constanta, Poarta nr. 2, judeţul Constanţa, având o suprafaţa construită la sol este de 3.396 m.p., regim de înălţime P+1E.

Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile menţionate este de 199.000 euro, la care se adaugă TVA-ul aplicabil.

Se va organiza un set de cinci licitaţii.

Activul se vinde „unde este, în starea în care este”, ceea ce înseamnă ca fiecare ofertant a avut posibilitatea de a cunoaşte şi de a se asigura asupra stării fizice şi legale a activului supus vânzării, asumându-şi riscul asupra stării fizice si juridice.

Prima licitaţie se organizează miercuri, pe data de 20 iunie 2018, la orele 14.30, la sediul lichidatorului judiciar PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL.

Următoarele 4 licitaţii se vor organiza în următoarele zile de miercuri, la aceeaşi ora, respectiv în următoarele date: 27 iunie, 4 iulie, 11 iulie, 18 iulie.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/un-imobil-al-falimentarei-cnm-navrom-situat-in-incinta-port-constanta-scos-la-vanzare-de-lichidatorul-judiciar-661747.html

Criza din sectorul feroviar se acutizează. Conflictul financiar dintre CFR SA (Infrastructură) și CFR Marfă a ajuns într-o nouă etapă. După ce a blocat conturile CFR Marfă, compania CFR SA a trimis executorul judiciar să îi execute silit sediul. Birourile din centrul Capitalei, ale datornicei, sunt evaluate la peste 30 de milioane de lei, potrivit publicației Economica.net. La intrările în sediul

CFR Marfă au fost lipite afișe privind executarea silită a acestuia.

Executarea vizează două proprietăți ale CFR Marfă, care includ terenuri și clădiri de nouă etaje. Acestea urmează să fie scoase la vânzare prin licitație publică cu strigare, pe data de 4 iulie, respectiv 5 iulie 2018. Prețurile de pornire vor fi de 15,5 milioane de lei, respectiv 15,2 milioane de lei.

Potrivit Economica.net, CFR SA execută silit și Depoul CFR Marfă de la intrarea în Capitală. Procedura declanșată în urmă cu o lună și jumătate mai vizează o clădire de birouri, un castel de apă și o fostă cantină.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cfr-sa-a-trimis-executorul-judecatoresc-peste-cfr-marfa-350947

Serviciile de transport au adus un excedent de 1,1 miliarde de euro din comerţul exterior cu servicii în primele patru luni din an, arată datele Băncii Naţionale.

România a exportat servicii de transport în valoare de 2 miliarde de euro în primele patru luni din an şi a importat astfel de servicii de 885 de milioane de lei în acelaşi interval, rezultând un excedent comercial de 1,1 miliarde de euro din această categorie a comerţului exterior de servicii, arată datele Băncii Naţionale.

„Serviciile de transport au ajuns o componentă importantă în exporturi pentru că sunt apreciate de firmele din vest, se pot cumpăra vehicule comerciale în leasing financiar sau operaţional cu o destul de mare uşurinţă, iar ofertele producătorilor sunt bune. Există şi o nevoie mare de astfel de servicii, pentru că economia Europei creşte”, a explicat Radu Dinescu, secretar general la Uniunea Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Faţă de perioada similară a anului trecut, exporturile de servicii de transport s-au majorat cu 6%, iar importurile de astfel de servicii au crescut cu 15% (până la 885 mil. euro), rezultând un sold de 1,1 mld. euro, în uşoară scădere – cu 1 milion de euro – faţă de anul anterior.

În primele patru luni din an, România a exportat servicii în valoare totală de aproape 6,7 miliarde de euro (în creştere cu 6% faţă de perioada similară de anul anterior) şi a importat servicii în cuantum de 4,27 mld. euro în acelaşi interval, rezultând un sold de 2,4 mld. euro. Serviciile de transport au adus, astfel, în perioada ianuarie-aprilie 2018, 30% din totalul exporturilor de servicii efectuate din România şi mai mult de 46% din excedentul total al comerţului exterior cu servicii în aceeaşi perioadă.

„Anul trecut, serviciile de transport au generat exporturi de peste 6 miliarde de euro, dintre care peste 4 miliarde au fost servicii de transport rutiere, valoarea acestora fiind mai mare decât a oricărei alte categorii, peste IT, telecomunicaţii sau alte tipuri de servicii”, a mai spus Radu Dinescu.

Într-adevăr, în 2017, exporturile de servicii de transport au avut o valoare totală de 6,1 miliarde de euro (reprezentând 30% din totalul exporturilor de servicii din 2017, de 20,5 mld. euro), iar excedentul adus de transporturi a fost de 3,6 mld. euro (reprezentând 46% din totalul exedentului de circa 8 mld. de euro în 2017).

„Deocamdată, având în vedere situaţia de la Bruxelles care nu a marcat o turnură negativă (Parlamentul European a respins măsurile propuse în Pachetul de Mobilitate, care ar fi afectat transportatorii – n.red.), cred că exporturile de servicii de transport vor creşte în continuare. Dincolo de încercările punctuale ale unor ţări care vor dori să ne descurajeze să trecem pe acolo, principala frână în dezvoltarea serviciilor de transport în prezent este dată de lipsa acută de şoferi din România”, a mai spus Radu Dinescu.

Datele Băncii Naţionale arată că, dincolo serviciile de transport, ponderi semnificative în exporturile de servicii din primele patru luni le-a mai avut categoria „alte servicii pentru afaceri”.

Această categorie include, printre altele, serviciile juridice, consultanţa fiscală şi contabilitatea, cercetarea-dezvoltarea sau serviciile de inginerie, iar în primele patru luni din an a adus un aport de circa 1,4 mld. euro în exporturile de servicii, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, şi un excedent de 296 de milioane de euro.

Pe locul trei în clasamentul sectoarelor care au generat cele mai multe exporturi de servicii în primele patru luni din an se află serviciile IT&C, cu exporturi de 1,35 mld. euro în perioada ianuarie-aprilie (Ă11% faţă de perioada similară a anului anterior) şi un excedent de 696 de milioane de euro.

În ultimii ani, excedentul de la comerţul exterior cu servicii a atenutat semnificativ problema deficitului de la comerţul cu bunuri.

Spre exemplu, în 2017 excedentul de la servicii, de 8 miliarde de euro, a acoperit o mare parte din deficitul de 13 miliarde de euro de la comerţul cu bunuri.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/transporturile-sursa-numarul-1-de-aport-valutar-in-economia-romaniei-17264317

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a achiziţionat o participaţie de 3,6% în cadrul companiei estone din domeniul infrastructurii AS Tallinna Sadam, administrator al portului Tallinn, susţinând astfel IPO-ul portului, notează Intellinews.

BERD a anunţat că investiţia susţine IPO-ul, care a atras 147 mil. euro prin oferirea unei participaţii de 33% în cadrul Tallinna Sadam către investitori în cadrul celei mai ample listări de pe bursa din Tallinn din ultimii peste 10 ani. Guvernul eston rămâne cel mai mare acţionar al companiei.

http://www.zf.ro/business-international/berd-investeste-in-portul-estonian-tallinn-pentru-a-sustine-atragerea-de-investitori-si-listarea-la-bursa-17264497

Guvernul ungar va cheltui 4.000 miliarde de forinţi (12,4 mld. euro) pentru dezvoltarea de drumuri şi căi ferate până în 2022 în scopul întăririi poziţiei Ungariei în domeniul logisticii, a anunţat ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto, relatează Budapest Business Journal.

Oficialul ungar a declarat de asemenea că premierii ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad au convenit pregătirea dezvoltării unei legături feroviare de mare viteză între Budapesta, Bratislava, Brno şi Vaşovia. Guvernul ungar a aprobat alocarea unei sume de 1,5 mld. forinţi pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/ungaria-investeste-masiv-in-infrastructura-rutiera-si-feroviara-12-4-mld-euro-17264404

Romgaz a participat la procesul de rezervare a capacităţii conductei care transportă gaze naturale din România în Ucraina, a declarat, ieri, Vasile Ciolpan, director în cadrul producătorului naţional de gaze Romgaz, menţionând: „Am participat la această rezervare de capacitate neangajantă pentru că am vrut să vedem rezultatul, am vrut să vedem participanţii. Încă nu ştim răspunsul, ştim doar că această capacitate a fost supralicitată. Trebuie să fim pregătiţi (…) şi să ştim ce fac ceilalţi competitori pentru a ne pregăti planurile strategice la realităţile care urmează”.
În opinia sa, punctul de transport România-Ucraina va face parte pe viitor din coridorul de gaze care va traversa România de la nord la sud.

Pe data de 18 mai, Ukrtransgaz, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina, a informat că un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, potrivit Interfax.

„11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei”, a anunţat, atunci, Ukrtransgaz, citat de Agerpres.

Compania ucraineană subliniază că va fi posibil transportul de gaze via conducta Trans-Balkan în 2020 când expiră actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.

Conducta Trans-Balkan este o sursă alternativă promiţătoare pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia, precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.

„Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una dintre cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii”, subliniază Ukrtransgaz.

În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season). Noi capacităţi pentru această direcţie vor fi puse la dispoziţia participanţilor de pe piaţă începând cu 2020.

http://www.bursa.ro/romgaz-vrea-sa-exporte-gaze-in-ucraina-348617&s=companii_afaceri&articol=348617.html

Potrivit unui anunt facut de catre ministrul croat al Transporturilor, Oleg Butković, capitala Zagreb va avea o conexiune feroviara cu Ungaria, pana in 2022. De asemenea, Zagreb va beneficia de o noua conexiune cu Rijeka, oras situat pe coasta Marii Adriatice. Proiectele au fost anuntate in masura in care guvernul croat intentioneaza sa amplifice investitiile in infrastructura feroviara.
Astfel, dupa finalizarea proiectelor legate de transportul rutier, Croatia vrea acum sa isi modernizeze caile ferate pentru a putea spori competitivitatea sistemului sau de transport feroviar in raport cu restul statelor europene.

In curand, la nivel politic va fi anuntata o decizie pentru construirea unei cai ferate pe ruta Zagreb- Rijeka, ce va traversa zona de campie.

Ministrul Butković a tinut sa precizeze ca fara aceasta noua conexiune feroviara, portul Rijeka nu va fi capabil sa sustina o “dezvoltare puternica”.

Anterior, anul acesta, Croatia a semnat cu Serbia un acord pentru modernizarea liniei de cale ferata Zagreb-Belgrad, in lungime de 300 de kilometri. Croatia a finalizat deja cateva sectiuni pe teritoriul sau si se pregateste sa obtina finantare pentru finalizarea sectiunilor de cale ferata Dugo Selo-Novska si Okučani – Vinkovci.

Mai departe, ministrul Butković a adaugat ca cea mai importanta si puternica sursa de finantare, pentru Croatia, o reprezinta fondurile europene, insa nici modelul concesiunii pentru proiectele de infrastructura feroviara nu poate fi ignorat, atunci cand se doreste accelerarea dezvoltarii unei retele eficiente de cale ferata.

Croatia vrea o legatura feroviara cu Ungaria pana in 2022

Resursele disponibile se ridică la 36 de miliarde de euro

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a ţării noastre depăşesc 70 de miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030, conform Master-planului de transport, sunt de 36 miliarde de euro, reiese din datele unui studiu de specialitate citat de Agerpres.

Cu toate acestea, concluziile cercetării realizate de Euler Hermes arată că sectorul transporturilor trece printr-o perioadă favorabilă, legată direct de contextul economic, în principal de creşterea consumului privat, care în 2017 a crescut cu mai mult de 10%.

În acest context, aproape un sfert din exportul total de servicii al ţării noastre de anul trecut, care însumează 20 de miliarde de euro, a fost realizat de ramura transportului rutier de mărfuri.

Concluziile studiului arată: „Cu toate acestea, infrastructura rămâne o piedică majoră pentru dezvoltarea sectorului şi, în sens larg, a economiei naţionale (cu doar 800 km de autostradă şi alţi 60 km previzionaţi a se inaugura în 2018). Calitatea infrastructurii este unul dintre factorii consideraţi în indicii care măsoară competitivitatea economiilor, cum ar fi şi Indexul Competitivităţii Globale al WEF, în care, în 2017, România pierde şase poziţii faţă de 2016, fiind clasificată pe locul 68 din 137 ţări. Din estimările recente, nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 (conform Master-planului de transport) sunt de 36 miliarde de euro. Soluţiile de finanţare ar fi atât utilizarea instrumentelor financiare, aşa cum sunt fondurile structurale, cât şi cele din Fondul European de Investiţii Strategice, precum şi utilizarea parteneriatului public-privat pentru o orientare mai bună a proiectelor către nevoile concrete de dezvoltare a economiei”.

Analiza mai arată că piaţa transporturilor este dominată de transportul rutier şi de industriile conexe, fiind axată pe spaţiul comunitar cu mai mult de 90% din transporturile efectuate.

Totodată, la acest moment mai mult de 35.000 de firme şi PFA-uri care operează peste 180.000 de vehicule, angajând aproximativ 360.000 de şoferi profesionişti, dar sub 100 de firme au mai mult de 100 de camioane.

Industria transportatorilor din ţara noastră este estimată la 5 – 6 miliarde de euro, echivalentul a 5% din Produsul Intern Brut (PIB).

Analiştii mai precizează: „Creşterea sectorului este condusă de serviciile integrate de depozitare şi transport (care servesc retailul modern aflat în continuă expansiune), curierat (datorită comerţului electronic piaţa de curierat a crescut la peste 400 milioane de euro în 2017) şi transport de piese şi subansamble auto (în linie cu dezvoltarea accelerată a industriei automotive). Transportatorii români sunt în continuare competitivi din punct de vedere al preţului în raport cu pieţele din Europa de Vest, dar cu toate acestea avantajul se erodează din cauza creşterilor de costuri (aferente poliţelor RCA şi salariului minim pe economie) şi aplicarea reglementărilor europene (timpul de repaus obligatoriu şi regulile privind detaşarea angajaţilor). Suplimentar, creşterea economică aduce cu sine şi un deficit de forţă de muncă calificată, ceea ce limitează oportunităţile de dezvoltare date fiind investiţiile reduse în automatizare şi sisteme IT în domeniu (încă văzute ca fiind inutile şi prea costisitoare)”.

Datelor prezentate în studiul citat provin de la Institutul Naţional de Statistică, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România, World Economic Forum Global Competitiveness Index 2017-2018, Major Companies in Romania 2018 report by ZF&Deloitte şi studiul Euler Hermes „Modalităţi de plată – Euler Hermes Economic Research”.

http://www.bursa.ro/studiu-tara-noastra-necesita-70-de-miliarde-de-euro-pentru-infrastructura-de-transport-348775&s=companii_afaceri&articol=348775.html

Presedintele Cailor Ferate Ruse, Oleg Belozerov, si directorul general al China Railway Corp au semnat la 8 iunie un Memorandum de Intelegere cu privire la organizarea unui transport de marfa de mare viteza pe ruta China-Rusia-Europa.

Ceremonia s-a desfasurat intr-un tren de mare viteza pe ruta Beijing – Tianjin, in prezenta Presedintelui Rusiei, Vladimir Putin, si a Presedintelui Chinei, Xi Jinping,

Conform acordului, cele doua tari vor dezvolta impreuna servicii de transport feroviar de marfa si logistica, inclusiv servicii cu livrare rapida, pe ruta China-Rusia-Europa.

Caile Ferate Ruse si China Railway Corp. vor efectua o analiza a pietei transportului feroviar de marfa pentru servicii de comert transfrontalier si de livrare rapida, si vor evalua inclusiv volumele de transport si produsele noi.

China Railway Express, RZD-Logistics si Federal Passenger Company vor furniza serviciile de transport.

China si Rusia semneaza un acord pentru servicii de marfa de mare viteza