Portul Constanța a înregistrat anul trecut cel mai mare trafic de mărfuri din istoria sa. Pe primul loc au fost grânele: am exportat prin port cereale în valoare de peste un miliard de euro, o creştere de 30% faţă de 2018.

Atât de multe grâne au plecat din România, încât pe platforma portuară s-a construit şi cel mai mare punct de încărcare din Europa, care este coordonat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale.

În medie, cel puţin un vapor încărcat cu 60 de mii de tone de cereale a plecat, în fiecare zi a anului trecut, din Portul Constanța.

Cerealele din România ajung în ţări precum Filipine, Japonia, Nigeria, dar ajung şi în Orientul Mijlociu, Libia, Turcia sau Egipt.

Rusia, însă este în topul clasamentului, fiind țara cu care Portul Constanța a înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri, de peste 11 milioane de tone.

Anul trecut, am trimis prin port în alte ţări cu peste 30% mai multe grâne decât în 2018, în valoare de peste un miliard de euro. Fermierii spun că la export obţin preţuri mai bune decât în România, unde cererea este în scădere.

Costel Stanca, directorul general Portul Constanța: „Portul Constanța a reuşit în 2019 să facă traficul cel mai mare pe care l-am făcut de până acum. Este un hub de cereale, cel mai important port de cereale din Europa. Acest lucru s-a întâmplat şi pentru că Portul Constanța este legat de artera fluvială.”

Florin Rata, fermier: „Eu fac contract, vin maşini în câmp vara, eu îl recoltez, îl încarc din câmp, ajunge în Port, în Portul Constanța şi de acolo se exportă.”

Odată cu creşterea interesului pentru cerealele româneşti, în Portul Constantă a fost ridicat şi un depozit coordonat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale.

Acesta are camere de supraveghere cu senzori care măsoară cantitatea, viteza cu care este încărcat un camion, dar şi calitatea boabelor. Investiţia s-a ridicat la câteva zeci de milioane de euro.

Viorel Panait, director terminal: „Analizele se fac pe nişte sisteme complet automatizate fără intervenţia omului, parcursul mijloacelor de transport este monitorizat cu inteligenţa artificială şi cu video audit, ritmurile de recepţie şi de încărcare a mărfurilor sunt cele mai mar, iar posibilitatea încărcării navelor le duce în zona de 90 de mii de tone.”

În total, prin porturile maritime au trecut aproape 67 de milioane de tone de mărfuri, anul trecut, cu 8,64% mai multe decât în 2018.

Cerealele au reprezentat 32% din total, urmate de petrol, cu 12,1% şi diverse articole, cu 9.9%.

Pe de altă parte, Portul Constanța a înregistrat scăderi la numărul de nave de pasageri care au acostat pe ţărmul nostru, din cauza conflictului din Crimeea.

În 2019, în port nu a venit nicio navă mare de croazieră. Totuşi, autorităţile spun că în acest an şi-au anunţat sosirea cel puţin patru.

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/portul-constanta-a-avut-in-2019-cel-mai-mare-trafic-din-istoria-sa-ce-s-a-exportat.html

În 2019 s-a înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti – 66,6 milioane de tone l O treime din traficul înregistrat în porturile maritime româneşti este reprezentată de cereale.

Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66,6 mil. tone în 2019 – un record în istoria porturilor maritime româneşti şi o creştere de 8,6% faţă de 61,3 mil. tone în anul 2018. Portul Constanţa, cel mai mare port din România şi al doilea de la Marea Neagră după portul Novorosiisk din Rusia, a înregistrat peste 87% din totalul de trafic de mărfuri – 58,1 mil. tone.

Într-un răspuns pentru Ziarul Financiar, reprezentanţii companiei de stat Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC) – administratorul portuar al porturilor Constanţa, Midia şi Mangalia – au spus că au exprimat public temeri legate de lipsa infrastructurii feroviare şi rutiere care să realizeze conexiuni între portul Constanţa şi destinaţiile vestice. În acest fel, concurenţii europeni ai porturilor româneşti investesc în dezvoltarea de rute de transport, iar România pierde teren.

„Toţi concurenţii porturilor româneşti investesc masiv în dezvoltarea de noi rute de transport intermodal. De exemplu, investiţia chineză în portul grecesc Pireu a determinat alte investiţii în căile ferate din Bulgaria şi Serbia, pentru a construi un coridor rapid către centrul şi vestul Europei. Portul Constanţa are o capacitate proiectată de manipulare de peste 100 milioane tone pe an, în 156 de dane, dintre care 140 operaţionale. Totodată, portul Constanţa are mare potenţial de extindere, spre deosebire de alte porturi ajunse la capacitate şi blocate“, au transmis reprezentanţii APMC.
Portul Constanţa este principala poartă de acces a mărfurilor care vin din Asia către Europa de Est şi este cel mai mare port european în ceea ce priveşte exportul de cereale. Din totalul traficului maritim de marfă din 2019, o treime (21,3 mil. tone) a fost reprezentată de cereale.

APMC are în acest moment în derulare două investiţii majore în valoare de 54 mil. euro cu finanţare europeană care vor face ca portul Constanţa să poată opera nave de mare capacitate: „Acestor eforturi, atât ale administraţiei portuare, cât şi ale operatorilor portuari, trebuie să li se alăture investiţii majore în infrastructura rutieră şi feroviară, printr-o strategie comună a autorităţilor statului şi a reprezentanţilor mediului de afaceri“, au mai spus reprezentanţii APMC.

Traficul de mărfuri înregistrat în 2019 în portul Constanţa a fost de 58, 1 mil. tone, în vreme ce în portul Midia, al doilea ca mărime din România, fluxul de trafic a fost de 8,2 mil. tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, mai mult decât dublu faţă de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone.

Prin portul Constanţa trec cereale, îngrăşăminte, minereuri şi deşeuri neferoase sau combustibili. Principalele ţări în care ajung sau din care vin produsele care trec prin Constanţa sunt Rusia, Serbia, Turcia şi Egipt. De asemenea, produsele care ajung în portul Constanţa mai vin din Albania, Algeria, Argentina, China, Emiratele Arabe Unite sau Venezuela.

În 2019 în cele trei porturi ale APMC s-au înregistrat creşteri de trafic cereale, petrol, minereuri şi deşeuri neferoase, produse metalice, minerale brute sau prelucrate, îngrăşăminte, lemn şi plută.

Scăderi de trafic au fost semnalate pentru mărfuri precum maşinile şi echipamentele, sticlă şi produse ceramice, piele textile şi confecţii.

Anul 2019 a fost cel mai bun din istoria comerţului maritim românesc din punctul de vedere al cantiăţii de mărfuri care a ajuns în porturi.

„Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone (…) Evoluţia traficului de cereale în anul 2019 consolidează poziţia portului Constanţa de hub de cereale. În 2019, traficul de cereale a atins un record de 21,3 mil. tone, faţă de aproape 18 mil. tone în 2018 sau 20,3 mil. tone în 2016“, mai spun reprezentanţii APMC.

Traficul maritim a crescut în 2019 cu 5,8%, la 51,5 mil. tone, faţă de 48,6 mil. tone în 2018, iar cel fluvial a crescut la 15,1 mil. tone, cu 19,6% mai mult faţă de 12,7 mil. tone, cantitate înregistrată în anul 2018.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/traficul-din-portul-constanta-cel-mai-mare-din-romania-a-atins-un-nou-record-in-2019-insa-fara-investitii-in-infrastructura-feroviara-si-rutiera-pierde-teren-in-fata-altor-porturi-europene-18732896

Redactor: Nou record pentru segmentul maritim românesc. Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale de Administrare a Porturilor Constanţa, în 2019 România a înregistrat un nou record la traficul de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Acesta a crescut cu aproximativ 8 procente într-un singur an.

Reporter: După 32 de ani, în ţara noastră s-a înregistrat un nou record. Astfel, potrivit datelor Companiei Naţionale de Administraţie a Porturilor Constanţa în anul precedent a fost înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti, depăşind chiar şi valoare din anii de glorie – 1989. Astfel, traficul total de mărfuri din porturile româneşti a înregistrat o creştere de peste 8 procente faţă de 2018. Un record absolut, spun reprezentanţii CNAPMC.

Până anul trecut, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de aproximativ 62.000.000 de tone., dar şi anul 2008, cu 61.000.000 de tone. Cea mai mare pondere, de 32 la sută, o deţin cerealele, fiind urmate de petrolul brut, cu 12,1 la sută. (,9 la sută este reprezentat de articolele diverse, produsele petroliere reprezentând 9,5 la sută, minereurile de fier şi deşeurile de fier fiind de 7,8 la sută, îngrăşăminte naturale şi chimice reprezentând un procent de 6 la sută, iar minereurile şi deşeurile neferoase, urmate de combustibili minerali solizi, fiecare reprezentând un procent de 5,8 la sută.

Conform aceloraşi surse, traficul maritim a crescut cu 5,8 la sută, iar cel fluvial a crescut cu 19,58 de procente faţă de 2018.

Omenirea are motive de îngrijorare. China – țara cu cea mai mare populație (1,428 de miliarde de locuitori în 2017), a doua mare putere economică a lumii și cel mai mare exportator de bunuri de pe planetă – este afectată de un coronavirus de origine necunoscută, pentru care, în prezent, nu există leac.

Experții britanici susțin că numărul celor infectați ar putea fi mai mare decât estimările oficialităților chineze. În week-end (intervalul 18 – 19 ianuarie 2020), numărul cazurilor s-a triplat, virusul răspândindu-se din Wuhan (unde au fost semnalate peste 218 de îmbolnăviri), în alte orașe mari, precum Beijing, Shanghai și Shenzhen. Patru persoane au decedat deja.
Coronavirusul a trecut deja granița, ajungând în Japonia, Thailanda și Coreea de Sud. Oamenii de știință cred că sursa misteriosului virus este de origine animală, dar s-a confirmat că se transmite de la om la om.

Până în prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu a recomandat vreo restricție privind călătoriile și schimburile comerciale, dar a anunțat că oferă îndrumări privind prevenirea oricărui focar de îmbolnăvire.

Pe de altă parte, autoritățile din mai multe țări au intrat în alertă. Aeroporturile din Singapore, Hong Kong și Tokyo monitorizează pasagerii veniți din Wuhan, iar de săptămâna trecută s-au luat măsuri similare pe trei mari aeroporturi americane: San Francisco, Los Angeles și New York.

Riscul unei epidemii globale
Nu trebuie să ne alarmăm, dar până când medicii și oamenii de știință vor avea toate răspunsurile privind noul coronavirus (origine, mod de răspândire și tratament), China și toate statele lumii trebuie să ia măsuri serioase de prevenire a răspândirii virusului, de evitare a unei catastrofe sociale și, totodată, economice.

Iată câteva aspecte de care trebuie să țină cont autoritățile de pe întreaga planetă.

Circulația oamenilor și mărfurilor între China și restul lumii este uriașă. În 2019, China a primit 142 de milioane de vizite ale turiștilor străini și, totodată, s-au înregistrat 166 de milioane de plecări ale chinezilor peste hotare. Iar în primele 11 luni ale anului trecut, China a exportat mărfuri în valoare de 2,260 trilioane de dolari.

Riscul ca aceste fluxuri umane și materiale să ducă la răspândirea virusului pe întreaga planetă și să ne confruntăm cu o epidemie la scară globală este uriaș.

Fiți cu ochii pe navele care vin din China!
Cât de expusă este România? Schimburile de turiști dintre țara noastră și China sunt firave. În 2017, aproximativ 200 de chinezi au solicitat viză la Beijing pentru țara noastră. Situația este cu totul diferită în privința comerțului exterior. La ora actuală, China este cel de-al optulea partener comercial al României. În 2017, volumul importurilor din China a fost de 4,252 miliarde de dolari.

Principala poartă de intrare a mărfurilor chinezești în România este portul Constanța. Produsele respective și echipajele navelor care le transportă ar putea fi purtătorii misteriosului virus? Un risc, cât de mic, există. Din aceste considerente, cred că autoritățile române ar trebui să monitorizeze cu mare atenție situația.

Pornind de la aceste considerente, în cursul zilei de luni, 20 ianuarie 2020, am luat legătura cu medicul Ramona Iliuță, director executiv adjunct în cadrul Direcției de Sănătate Publică Constanța, pe care am întrebat-o dacă autoritatea sanitară este informată asupra situației din China și dacă s-au luat măsuri de prevenție în portul Constanța.

„Există o legislație specifică ce impune alinierea – inclusiv a țării noastre – la Regulamentul sanitar internațional. Avem un Cabinet Medico-Sanitar de Frontieră în port, cu un medic coordonator, cu echipă de medici, care asigură turele. Toate navele care intră în rada portului se conformează, prin inspecția medicilor noștri, la Regulamentul sanitar internațional. Fiți fără grijă, că prin Cabinetul Medico-Sanitar de Frontieră sunt urmărite toate aceste alerte!”, ne-a declarat Ramona Iliuță.
Am insistat, atenționând că, întrucât până la această oră Organizația Mondială a Sănătății nu a instituit starea de alertă, autoritățile din România ar trebui să sporească măsurile de vigilență.

„Noi suntem o unitate subordonată Ministerului Sănătății; avem un for metodologic național de control al bolilor transmisibile. Toată activitatea noastră este în strânsă legătură cu informările pe care le primim de la minister și Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul de Boli Transmisibile. Deci, toate măsurile se instituie în conformitate cu reglementările internaționale și directivele pe care le primim de la forurile superioare”, a explicat doamna doctor.

Nu m-am dat bătut și am continuat să insist: „Sunt convins că dumneavoastră, în baza informațiilor din presă, aveți și dreptul, și obligația morală și profesională de a discuta această problemă cu cei ce vă conduc!”

Și-atunci am primit următorul răspuns: „Eu am să țin cont de îngrijorarea pe care mi-o prezentați ca om de presă, voi purta o discuție și cu colega care coordonează Cabinetul Medico-Sanitar de Frontieră, dar vă asigurăm că toate aspectele legate de potențialul risc la adresa sănătății populației sunt bine gestionate de Institutul Național de Sănătate Publică și există un sistem de alertare și raportare de la Organizația Mondială a Sănătății”.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cuget-liber-si-8221-cere-directiei-de-sanatate-publica-sa-previna-importul-si-8221-virusului-ucigas-din-china-393714?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creștere de 8,64% față de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești.

Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone și în anul 2008, de 61,8 milioane tone.

În traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o dețin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deșeuri de fier 7,8%, îngrășăminte (naturale și chimice) 6%, minereuri și deșeuri neferoase și combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

Evoluția traficului de cereale în anul 2019 consolidează poziția portului Constanța de hub de cereale. În 2019, traficul de cereale a atins un record de 21.329.156 tone, față de aproape 18 milioane tone în 2018 sau 20,3 milioane tone în 2016.

Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone în 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% față de 12.664.857 tone, cantitate înregistrată în anul 2018.

Traficul de containere a înregistrat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU în anul 2019.

Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puțin în cazul semințelor uleioase, fructelor oleaginoase și grăsimilor, minereurilor și deșeurilor neferoase, echipamentelor și mașini.

În portul Constanța zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58.132.555 tone, față de 53.006.755 tone în 2018.

În portul Constanța zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8.195.807 tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8.183.924 tone.

În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, față de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone.

Traficul total înregistrat în porturile maritime românești, pe grupe de mărfuri:
2019 2018 (tone)

Cereale 21.329.156 17.963.535
Cartofi, alte legume 3.227 3.421
Animale vii, sfeclă de zahăr 96.399 74.802
Lemn, plută 289.549 314.695
Produse alimentare 349.544 167.256
Semințe uleioase 2.141.252 3.262.034
Combustibili minerali solizi 3.834.946 3.770.447
Petrol brut 8.027.409 7.475.408
Produse petroliere 6.296.060 5.897.915
Minereuri de fier, deșeuri de fier 5.189.807 4.521.893
Minereuri și deșeuri neferoase 3.861.530 3.976.068
Produse metalice 2.529.108 2.287.151
Ciment, var nestins, materiale
prefabricate pt. construcții 363.850 205.712
Minerale brute sau prelucrate 615.906 448.322
Îngrășăminte 4.024.682 3.007.574
Produse chimice 640.255 619.170
Celuloză și deșeuri de hârtie 48.801 28.274
Echipamente, mașini 376.115 535.331
Articole fabricate din metal 10.900 8.019
Sticlă, sticlărie și produse ceramice 11.755 27.056
Piele, textile, confecții 1.608 3.344
Articole diverse 6.561.433 6.567.347

2019: Cel mai MARE TRAFIC de mărfuri din istoria porturilor maritime românești

În 2019 s-a înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti, anunţă Compania Naţională Administraţia Porturilor Constanţa.

Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone anul trecut, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în anul 2018, un record absolut în istoria porturilor maritime româneşti, conform comunicatului de presă transmis luni de CN APMC.

Până în 2019, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone.

Conform informaţiilor furnizate de reprezentaţii CN APMC, în traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o deţin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deşeuri de fier 7,8%, îngrăşăminte (naturale şi chimice) 6%, minereuri şi deşeuri neferoase şi combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

Conform aceleiaşi surse, traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone în 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% faţă de 12.664.857 tone, cantitate înregistrată în anul 2018.

https://www.zf.ro/zf-24/dupa-32-de-ani-in-2019-s-a-inregistrat-cel-mai-mare-trafic-din-istoria-porturilor-maritime-in-romania-depasind-valoarea-din-1988-18726052

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creștere de 8,64% față de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești, potrivit unui comunicat al Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime”.

Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone și în anul 2008, de 61,8 milioane tone.

În traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o dețin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deșeuri de fier 7,8%, îngrășăminte (naturale și chimice) 6%, minereuri și deșeuri neferoase și combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

Evoluția traficului de cereale în anul 2019 consolidează poziția portului Constanța de hub de cereale. În 2019, traficul de cereale a atins un record de 21.329.156 tone, față de aproape 18 milioane tone în 2018 sau 20,3 milioane tone în 2016.

Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone în 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% față de 12.664.857 tone, cantitate înregistrată în anul 2018.

Traficul de containere a înregistrat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU în anul 2019.

În portul Constanța zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58.132.555 tone, față de 53.006.755 tone în 2018. În portul Constanța zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8.195.807 tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8.183.924 tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, față de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone.

Traficul de mărfuri în 2019, cel mai mare din istoria porturilor maritime românești. Precedentul record data din 1988

Cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti s-a înregistrat în anul 2019, constatându-se o creştere cu 8,64% la sută comparativ cu 2018, a informat luni Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” (CNAPM) Constanţa.

Până la acest trafic de mărfuri record, în top figurau rezultatele înregistrate în anii 1988 şi 2008.

„Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de CNAPM.

Conform sursei citate, în traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o deţin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deşeuri de fier 7,8%, îngrăşăminte (naturale şi chimice) 6%, minereuri şi deşeuri neferoase şi combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

„Evoluţia traficului de cereale în anul 2019 consolidează poziţia portului Constanţa de hub de cereale. În 2019, traficul de cereale a atins un record de 21.329.156 tone, faţă de aproape 18 milioane tone în 2018 sau 20,3 milioane tone în 2016”, potrivit comunicatului.

Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone în 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% faţă de 12.664.857 tone, cantitate înregistrată în anul 2018.

În anul 2019, traficul de containere a înregistrat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU.

Creşteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puţin în cazul seminţelor uleioase, fructelor oleaginoase şi grăsimilor, minereurilor şi deşeurilor neferoase, echipamentelor şi maşinilor.

„În portul Constanţa zona Constanţa, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58.132.555 tone, faţă de 53.006.755 tone în 2018. În portul Constanţa zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8.195.807 tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8.183.924 tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, faţă de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone”, a menţionat CNAPM Constanţa.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/01/20/cnapm-constanta-cel-mai-mare-trafic-de-marfuri-din-istoria-porturilor-maritime-inregistrat-in-2019–435020

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat anul trecut o creștere de 8,64% față de anul anterior, de 66,6 milioane tone, de la 61,3 milioane tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești, a anunțat luni Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. „Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone și în anul 2008, de 61,8 milioane tone”, precizează compania într-un comunicat. În traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o dețin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deșeuri de fier 7,8%, îngrășăminte (naturale și chimice) 6%, minereuri și deșeuri neferoase și combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%, scrie News.ro.

„Evoluția traficului de cereale în anul 2019 consolidează poziția portului Constanța de hub de cereale. În 2019, traficul de cereale a atins un record de 21,32 milioane tone, față de aproape 18 milioane tone în 2018 sau 20,3 milioane tone în 2016”, mai precizează compania. Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51,45 milioane tone (48,63 milioane tone în 2018), iar cel fluvial a crescut la 15,14 milioane tone, cu 19,58% față de 12,66 milioane tone, cantitate înregistrată în anul 2018. Traficul de containere a înregistrat 6,55 milioane tone, respectiv 666.036 TEU în anul 2019.

„Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puțin în cazul semințelor uleioase, fructelor oleaginoase și grăsimilor, minereurilor și deșeurilor neferoase, echipamentelor și mașini”, mai arată compania. În portul Constanța zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58,13 milioane tone, față de 53 milioane tone în 2018. În portul Constanța zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8,19 milioane tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8,18 milioane tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, față de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/administratia-porturilor-maritime-traficul-total-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-a-crescut-cu-aproape-9-19235055

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creștere de 8,64% față de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești.

Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone și în anul 2008, de 61,8 milioane tone.

În traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o dețin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deșeuri de fier 7,8%, îngrășăminte (naturale și chimice) 6%, minereuri și deșeuri neferoase și combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

Evoluția traficului de cereale în anul 2019 consolidează poziția portului Constanța de hub de cereale. În 2019, traficul de cereale a atins un record de 21.329.156 tone, față de aproape 18 milioane tone în 2018 sau 20,3 milioane tone în 2016.

Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone în 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% față de 12.664.857 tone, cantitate înregistrată în anul 2018.

Traficul de containere a înregistrat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU în anul 2019.

Creșteri semnificative de trafic s-au înregistrat în cazul tuturor grupelor de mărfuri, mai puțin în cazul semințelor uleioase, fructelor oleaginoase și grăsimilor, minereurilor și deșeurilor neferoase, echipamentelor și mașini.

În portul Constanța zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58.132.555 tone, față de 53.006.755 tone în 2018.

În portul Constanța zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8.195.807 tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8.183.924 tone

În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, față de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone.

Traficul de mărfuri în 2019, cel mai mare din istoria porturilor maritime românești