La 16 octombrie 1896 era pusă piatra de temelie a Portului Constanţa. Un document semnat de Regele Carol I a fost aşezat la fundaţia viitorului port care oferea României deschiderea spre lume, prin Marea Neagră.
Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC) aminteşte că Portul Constanţa sărbătoreşte 125 ani de la inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi de modernizare. La 16 octombrie 1896 avea loc începerea lucrărilor de construcţie a Portului Constanţa prin punerea pietrei de temelie. Amenajări ale Portului Constanţa de la Marea Neagră începuseră încă din 1857. În acel an autorităţile turce au concesionat construirea Portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze „Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.”, iar Portul Constanţa a beneficiat, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne. Inaugurarea avea să aibă loc la 27 septembrie 1909. Un document oficial a fost semnat de familia regală şi de alte oficialităţi, fiind introdus într-un tub de sticlă şi încastrat într-un bloc de piatră de 40.000 kg. Un alt exemplar a fost pus în păstrare la Arhivele Naţionale. Deasupra a fost aşezată o placă pe care s-a scris data de 16 octombrie 1896. Blocul a fost ridicat şi aşezat, în sunetul fanfarei şi al salvelor de artilerie, pe fundul mării.
“Noi, Carol I Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. În anul mântuirii 1896, în a 16-a zi a lunii octombrie, am pus piatra de temelie pentru construirea portului Constanţa pe ţărmurile Mării Negre. Dumnezeu dăruindu-Ne în domnia Noastră asupra acestei ţări, numai ani de glorie, ca împreună cu viteaza mea oştire să-i pot da independenţă şi o poziţie statornică, dar şi ani de paşnică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă pentru înflorirea şi prosperitatea României. Înmulţind căile de comunicaţie şi reţeaua căilor ferate, unind cele două ţărmuri ale Dunării prin podul de la Feteşti-Cernavodă, luat-am hotărârea ca aceste temeinice şi nepieritoare lucrări să fie desăvârşite prin întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont-Euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate comerţul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţie a strămoşilor noştri romani şi unde şi-a sfârşit zilele poetul Ovidiu. În al 30-lea an al domniei mele şi al 15-lea al fondării Regatului, am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări, de faţă fiind Maiestatea Sa Regina, Alteţele Lor Regale, Principele şi Principesa României, înaltul cler, miniştrii mei, preşedinţii şi vicepreşedinţii Corpurilor Legiuitoare, înalţi demnitari ai statului şi corpul tehnic.
Nădăjduim că Dumnezeu ne va ajuta să desăvârşim în linişte şi fericire lucrarea începută astăzi, care va duce peste mări, numele României şi va înlesni în toate vremurile transportul bogăţiilor acestei ţări. Spre amintire am subscris acest document, în îndoit exemplar, din care unul se va aşeza în piatra de temelie, iar celălalt se va păstra în Arhiva Statului.”
„Momentul din 16 octombrie 1896 s-a constituit într-un eveniment de importanţă naţională, cu consecinţe deosebite în timp privind dezvoltarea transporturilor maritime şi terestre româneşti, a progreselor oraşului Constanţa, a diversificării şi a amplificării schimburilor comerciale ale României cu alte state“, scriu istoricii citaţi de APMC, care au contribuit la realizarea volumului „Portul Constanţa 1896-1996“.
https://adevarul.ro/locale/constanta/portul-constanta-125-ani-punerea-pietrei-temelie-scrie-documentul-semnat-regele-carol-i-asezat-intr-un-bloc-piatra-fundul-marii-video-1_616adb9d5163ec4271717eb2/index.html

Astăzi se împlinesc 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța, primul port din România.
În urmă cu 125 de ani se punea piatra fundamentală a primului port al României. Mult fast, lume fină și motiv de bucurie caracterizează ziua de 16 octombrie 1896. În acea zi, pe la ora 14:30, sosea în gara Constanța trenul regal. Pe peron toate notabilităţile, membrii corpului consular – funcţionau nouă consulate în acel moment la Constanţa! – consilierii comunali, ofiţerii Regimentului 34 şi fanfara acestuia, preoţii oraşului, dar şi ÎPS Partenie al Dunării de Jos, reprezentanţii comunităţilor turcă, elenă, elevii şcolilor din oraş, populaţie venită în număr impresionant.
După întâmpinarea firească la sosirea familiei regale, cortegiul regal se îndreaptă către port. Drumul, amenajat cu arcuri de triumf, ghirlande și alte cele, a fost presărat cu urale și voie bună.
La intrarea în port, cortegiul regal este primit de ministrul lucrărilor publice, C. I. Stoicescu, de ceilalţi specialişti români, de lucrătorii din port. Familia regală este condusă spre pavilionul special construit, îmbrăcat în roşu şi împodobit cu iederă şi frunze de stejar.
Reporterul ziarului „Constanţa” descria plastic imaginea văzută: „O mulţime nesfârşită de lume cu steaguri tricolore arătând fericire”. În larg, navele cu marele pavoaz ridicat, iar marinarii ovaţionând de pe punte. Crucişătorul „Elisabeta” trage 21 de salve de tun, iar clopotele de la noua catedrală se aud puternic. Urmează un Te-Deum oficiat de ÎPS Partenie.
Urmează citirea documentului regal și semnatarea acestuia. Documentul semnat de familia regală şi de alte oficalităţi a fost introdus într-un tub de sticlă şi încastrat într-un bloc de piatră de 40.000 kg, deasupra fiind aşezată o placă pe care s-a scris data de 16 octombrie 1896. Blocul a fost ridicat şi aşezat, în sunetul fanfarei şi al salvelor de artilerie, pe fundul mării.
De aici Regele Carol, împreună cu o serie de oficiali pleacă cu trenul spre cariera Canara de unde se extrăgea piatra pentru lucrările portului. Regina cu alți oficiali se îmbarcheză pe crucișătorul Elisabeta pentru o croazieră pe mare. Ceremoniile sunt încheiate prin banchetul petrecut în sala mare a Cazinoului. Prezidează Regele și apoi multe alte notabilități.
Aflăm mai multe detalii despre evenimentul de maximă importanță pentru România din cartea „Portul Constanța“ semnată de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.
„Familia regală a fost condusă spre pavilionul anume construit, îmbrăcat în roşu şi împodobit cu ederă şi frunze de stejar. Priveliştea era deosebită. De pe zona înaltă şi până la intrarea în port «o mulţime nesfârşită de lume» flutura steaguri tricolore (Ibidem). În larg navele aliniate au ridicat marele pavoaz, iar marinarii aliniaţi pe punte au strigat «ura». Între nave se detaşau, prin siluetele lor, crucişătorul «Elisabeta», care a salutat prezenţa înaltelor ofidalităţi cu 21 de salve de tun, şi bricul «Mircea».
Pe spaţiile din faţa clădirii unde se afla sediul Servidului Maritim Român şi pe debarcader, împodobit cu frumoase ghirlande de flori, se afla un alt grup numeros de constănţeni ce flutura steguleţe. Ceremonia a început în sunetele clopotelor biseridior din oraş şi ale salvelor de artilerie de salut. A urmat slujba religioasă de sfinţire a apei susţinută de episcopul Partenie al Dunării de Jos şi de un numeros sobor de preoţi. După încheierea slujbei religioase, ministrul lucrărilor publice a dat citire documentului inaugurării:

Noi,
Carol I
Prin grapa lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. în anul mântuirii 1896, în a 16-a zi a lunii octombrie, am pus piatra de temelie pentru construirea portului Constanţa pe ţărmurile Mării Negre.

Dumnezeu dăruindu-Ne în domnia Noastră asupra acestei ţări, numai ani de glorie, ca împreună cu viteaza mea oştire să-i pot da independenţă şi o pozipe statornică, dar şi ani de paşnică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă pentru înflorirea şi prosperitatea României. înmulţind căile de comunicaţie şi reţeaua căilor ferate, unind cele două ţărmuri ale Dunării prin podul de la Feteşti-Cernavodă, luat-am hotărârea ca aceste temeinice şi nepieritoare lucrări să fie desăvârşite prin întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont-Euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate comerţul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţie a strămoşilor noştri romani şi unde şi-a sfârşit zilele poetul Ovidiu.
În al 30-lea an al domniei mele şi al 15-lea al fondării Regatului, am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări, de faţă fiind Maiestatea Sa Regina, Alteţele Lor Regale, Principele şi Principesa României, înaltul cler, miniştrii mei, preşedinpi şi vicepreşedinpi Corpurilor Legiuitoare, înalţi demnitarii statului şi corpul tehnic.
Nădăjduim că Dumnezeu ne va ajuta să desăvârşim în linişte şi fericire lucrarea începută astăzi, care va duce peste mări, numele României şi va înlesni în toate vremurile transportul bogăţiilor acestei ţări.
Spre amintire am subscris acest document, în îndoit exemplar, din care unul se va aşeza în piatra de temelie, iar celălalt se va păstra în Arhiva Statului. (Regele Carol I al României – Cuvântări şi scrisori. Tom III, 1887-1909, Bucureşti, 1909, p. 156).“
https://m.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/dobrogeadigitala-125-de-ani-de-la-punerea-pietrei-fundamentale-a-portului-constanta-portul-va-deveni-un-izvor-de-bogatie-pentru-tara-4685.html

Taxa pentru intrarea în Portul Constanța se va putea plăti, peste doar câteva săptămâni, și on-line. CNAPMC dezvoltă o aplicație în acest sens.
„Noi, acum, avem o aplicație care este în teste, care vor mai dura vreo două luni. Cu ajutorul ei, lumea își va putea cumpăra pe Internet intrarea în port. Va fi un cod QR care va fi recunoscut la porți și când șoferul ajunge la intrare, se ridică automat bariera.
Avem și la ora actuală sistemul de recunoaștere a numărului, pentru cei care au plătit taxa anuală. Problematic e pentru cei care nu au intrarea plătită pentru un an și vor să intre în port: ei trebuie să oprească, să plătească la poartă, să ia bonul și abia apoi pot intra.
Sper ca, până la sfârșitul anului, aplicația să funcționeze foarte bine. Cu ajutorul ei, îți cumperi intrarea în port de pe Internet, pentru tipul de autovehicul pe care îl deții, iar sistemul îl va recunoaște la intrare. Dacă un șofer de camion cumpără pentru o mașină personală, bariera nu se va ridica“, a explicat Florin Goidea, directorul general al CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA.
În plus, Portul Constanța va lansa o nouă licitație pentru studiul de fezabilitate necesar platformei Port Community System. Sistemul care va conecta toate autoritățile din port, inclusiv operatorii portuari, va fi realizat cu fonduri europene: 14-15 milioane de euro.
https://focuspress.ro/video-intrarea-in-portul-constanta-se-va-putea-plati-peste-cateva-saptamani-si-on-line/

Mai sunt două luni până la Crăciun și unii oameni au început deja goana după cadouri. În unele magazine din Marea Britanie, de exemplu, stocurile de jucării s-au epuizat şi nu se ştie dacă vor putea fi refăcute. De vină este criza din lanțul mondial de aprovizionare, care a blocat porturile din mai multe țări. Criza containerelor, aşa cum e numită de unii, s-ar putea întinde pe termen lung şi ar putea duce în primăvara anului viitor la o explozie a preţurilor mărfurilor din import.
Blocajul apărut în lanțul de aprovizionare riscă să afecteze serios Crăciunul din acest an. Mărfurile ajung mai greu și la prețuri mai mari, iar de vină pentru acestă situație sunt costurile care au explodat în pandemie.
Citiți și: Cum au ajuns containerele cea mai „fierbinte” marfă a planetei. Criza care riscă să creeze noi blocaje și să crească prețurile
„Am prevăzut o revenire accelerată a economiei, dar nu am prevăzut că va fi atât de puternică, încât va crea aceste probleme în aprovizionare”, recunoaște Jes Staley, director executiv la Barclays.
De ce s-a ajuns la criza containerelor
Dar ce s-a întâmplat, mai exact? Din cauza pandemiei, fabricile au fost închise temporar şi multe containere au rămas în porturi. Asia şi-a revenit prima din criză şi aproape toate containerele s-au dus către Europa și America de Nord, care însă nu și-au revenit la fel de repede. Prin urmare, au început să se adune în porturi, iar la tot acest peisaj se adaugă şi lipsa şoferilor din Europa.
Citiți și: Criza containerelor continuă. Probleme apărute în China ar putea duce la o explozie a prețurilor mărfurilor de import
„A fost luată decizia ca (marile companii, n.red.) să lucreze non-stop. Este un mare pas înainte în rezolvarea crizei transporturilor prin lanţurile de aprovizionare”, a anunțat la un moment dat Joe Biden, președintele Statelor Unite.
„Ne bazăm pe lanţuri de aprovizionare puse la punct acum câteva generaţii. Sunt măsuri pe termen scurt pe care le putem lua, printre care extinderea programului de lucru din porturile noastre cele mai mari”, explica și Pete Buttigieg, secretarul american al Transporturilor.
Magazin din Londra: Ne-am făcut stocuri începând din martie
Şi pentru că nu mai e prea mult până la sărbătorile de iarnă, toată lumea se întreabă ce se va întâmpla de Crăciun. Aşa că specialiștii îi sfătuiesc pe oameni ca, în acest an, să cumpăre cadourile cât mai devreme.
Un magazin de jucării din Londra, în schimb, nu va fi luat prin surprindere: s-a dotat pe tot parcursul anului cu jucăriile acestui sezon, care îi încântă pe cei mici.
„Am planificat Crăciunul începând cu luna martie, așa că ne-am făcut stocurile pe tot parcursul anului. Am adunat şi am tot adunat. Ştiam că acest an va fi mai mare și mai bun ca niciodată, după ceea ce s-a întâmplat anul trecut”, a explicat Victoria Kay, directorul de vânzări.
Tiberiu Miclea, comandant de navă: Este ceva nemaiîntâlnit în lume până acum
Este un blocaj „istoric”, spun specialiștii. Tiberiu Miclea, comandat român de navă cu experiență, consideră că „este puțin spus istoric”. Este ceva nemaiîntâlnit în lume până acum.
„Chiar mă uitam ieri pe știrile pe care le primim noi. În zona Hong Kong erau peste 270 de nave, din care 100 și ceva ancorate. Ca să fie tacâmul complet, acest blocaj care exista deja a fost amplificat de taifunul care a trecut prin acea zonă și a provocat întârzieri de la Singapore până la Shanghai”, a declarat duminică, la Digi24, comandantul Tiberiu Miclea.
„Am fost pe nave-container 17 ani și pot să vă spun că situația cea mai dramatică este în momentul de față în Los Angeles, San Francisco, probabil și celelalte porturi. Ca să înțelegeți, să facem o analogie a aceastei linii de navigație transoceanice din China-Hong Kong-Shenzen-Shanghai-Los Angeles-San Francisco cu o linie de autobuze, să zicem Piața Unirii-Piața Universității-Piața Presei Libere-Mall Băneasa. La fiecare 15 minute, să zicem că un autobuz ar trebui să oprească în fiecare din aceste stații. În momentul în care la Băneasa pasagerii – adică containerele – nu se mai pot da jos din autobuz, pentru că nu există niște ghizi care să-i ia de acolo, să-i ducă la magazinele unde au treabă – ghizii aceștia să zicem că sunt șoferii de camioane -, autobuzul următor mă ajunge din urmă, pasagerii nu mai pot să coboare pentru că nu mai este spațiu în fața mallului, ajunge și celălalt autobuz, stau pe loc cu ușile închise. Toate aceste autobuze, adică navele-container care stau cu marfa la bord în larg, la ancoră, în Los Angeles și-n alte porturi, generează costuri suplimentare, blocaje, pentru că este un loc limitat unde poți să depozitezi containerele, nu ai șoferi de camioane care să le ducă din port să se elibereze spațiu, toate acestea generează costuri”, a explicat comandantul Tiberiu Miclea.
Întrebat despre Crăciun, dacă vor fi probleme și este cazul să facem cumpărăturile de pe acum, comandantul Tiberiu Miclea a spus: „Dacă n-ați făcut-o, vă sfătuiesc să vă scoateți cardul de credit, fugiți la bancomat și la shopping, pentru că de Crăciun s-ar putea să vă întoarceți cu mâna goală”.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/consumatori/criza-containerelor-comandant-roman-de-nava-luati-va-cardul-fugiti-la-shopping-de-craciun-s-ar-putea-sa-va-intoarceti-cu-mana-goala-1704071

Un număr de 63 de nave cu mărfuri și-au anunțat sosirea în portul Constanța, în următoarele două săptămâni. În zona Midia vor veni trei nave, iar în portul Mangalia, o singură navă. Din totalul de 67 de nave, 23 de nave sunt cu mărfuri containerizate, două nave vor încărca sau descărca hidrocarburi, 6 nave – cereale, 6 nave – produse din metal, 3 nave – șrot, 3 nave – materii prime siderurgice, 4 nave – cărbuni, o navă – autovehicule, 3 nave – fier vechi, 3 nave – animale vii, 2 nave – îngrășăminte, o navă – ciment, o navă – cherestea și o navă – piatră. Printre cele mai mari nave așteptate se numără portcontainerul „CMA CGM Lisa Marie” cu o lungime de 300 de metri.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-67-de-nave-si-au-anuntat-sosirea-in-porturile-maritime-romanesti-439820

La data de 15 octombrie 2021, în șantierele navale românești de la Marea Neagră se află, la reparați, o flotilă de 16 nave străine. Din total, patru nave sunt reparate la Șantierul Naval Constanța, patru la Mangalia și opt nave la Midia. Dintre acestea, cele mai mari nave sunt „Signal Alpha” și „Rivera”, care sunt reparate în Șantierul Naval Constanța.
„Signal Alpha” este un tanc de produse petroliere cu lungimea de 249,90 metri, lățimea de 44 metri și capacitatea de 116.337 tdw.
Construită în anul 2011, nava este înmatriculată sub pavilion Malta. „Rivera” este tot un tanc de produse petroliere, având următoarele caracteristici: lungimea de 249,91 metri, lățimea de 43,8 metri și capacitatea de 112.937 tdw. Construită în anul 2017, nava este înmatriculată sub pavilion Malta.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-16-nave-sunt-in-reparatii-in-santierele-din-constanta-midia-si-mangalia-439842

De când au rămas fără activitate, firmele de pilotaj care activau, până nu demult, în Portul Constanța, s-au îndreptat împotriva acestuia cu tot felul de procese în instanță.
În luna iunie a acestui an, judecătorii instanței supreme s-au pronunțat definitiv în cazul scandalului dintre firmele de pilotaj din Portul Constanța și Ministerul Transporturilor. Asta după ce ministerul a emis un ordin pentru organizarea de către CNAPMC a propriului corp de piloți maritimi.
Scandalul a început anul trecut, odată cu publicarea proiectului de ordin al Ministerului Transporturilor care, între timp, a fost adoptat, iar firmele de pilotaj din Portul Constanța au rămas fără activitate.
Din acest motiv, unele dintre acestea au dat în judecată ministerul, pentru suspendarea acestui ordin. Inițial, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, care a judecat fondul și s-a pronunțat, în data de 21 decembrie 2020 în defavoarea Ministerului Transporturilor și a Portului Constanța. Practic, pe fond, judecătorii au admis acțiunea și au suspendat ordinul ministrului.
Mai departe, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în recurs, unde situația s-a schimbat. Astfel, joi, 17 iunie a.c., instanța supremă a admis recursul și a casat sentința civilă a Curții de Apel Constanța, înclinând balanța în favoarea pârâților, respingând acțiunea reclamanților ca nefondată.
Una dintre aceste firme care a dat în judecată Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA este SC Canal Sea Services SRL, care s-a îndreptat împotriva fostului partener, Portul Constanța, cu mai multe dosare, care sunt tranșate în instanță și în care, potrivit unor surse, solicită unele despăgubiri în urma rezilierii contractelor.
În data de 27 mai a.c., firma a înaintat o acțiune, pe contencios administrativ, având ca obiect „obligația de a face“. Ultimul termen în acest dosar a avut loc săptămâna trecută, pe 14 octombrie, când instanța de fond a dispus o amânare pentru data de 11 noiembrie, în vederea conexării unui alt dosar, având același obiect, înregistrat pe rolul instanței în aprilie a.c., cu o lună înainte.
https://focuspress.ro/dupa-ce-le-a-lasat-fara-activitate-firmele-de-pilotaj-maritim-s-au-indreptat-cu-actiuni-in-instanta-impotriva-portului-constanta/

Duminică, 17 octombrie 2021, constructorii de nave constănțeni au lansat la apă un nou tanc de produse petroliere și chimice. Colosul din oțel, cu lungimea de 180 metri, lățimea de 32,24 metri și pescajul de 11,20 metri, este cel de al treilea din noua serie de nave de 40.000 tdw aflate în construcție la Șantierul Naval Constanța.
„Lucrările de armare sunt finalizate în proporție de 97%. În continuare, vor fi efectuate probele de cheu, iar probele de mare sunt prevăzute pentru luna ianuarie 2022. Apoi vor urma botezul și livrarea în luna februarie. Beneficiarul este o companie franceză, iar cel mai probabil nava va primi numele Antares. În acest moment, mai avem în construcție o navă din aceeași serie”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Radu Rusen, directorul general al Șantierului Naval Constanța.
În cei 129 de ani de existență, Șantierul Naval Constanța a construit și livrat 462 de nave, cu o capacitate totală de circa 5 milioane tdw, din care 94 de nave, totalizând peste 2 milioane tdw, pentru piața externă. La acestea se adaugă un volum uriaș de lucrări de reparații executate la peste 5.600 de nave. În anul 2021, în docurile șantierului au fost reparate 52 de nave.
Seria precedentă de 21 de tancuri de produse petroliere și chimice de 41.000 tdw a fost un adevărat triumf pentru SNC. S-a numărat printre puținele proiecte sută la sută românești, de mare succes pe piața internațională, realizate de industria noastră națională în ultimii 31 de ani. În 2008, tancul chimic de 41.000 tdw fabricat la SNC a fost declarat cea mai bună navă din categoria ei, de pe piața internațională.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-snc-a-lansat-la-apa-cel-de-al-treilea-tanc-de-produse-petroliere-si-chimice-de-40-000-tdw-440012

Şocurile de la nivelul lanţurilor de aprovizionare se intensifică, ameninţând să erodeze profiturile companiilor din întreaga lume. În Europa, presiunile generate de costuri, haosul de la nivelul lanţurilor de aprovizionare sunt aşteptate să apese asupra sezonul câştigurilor pe T3, pregătind investitorii pentru noi dezamăgiri. Iar deşi unele companii au reuşit să-şi protejeze profiturile transferându-şi costurile mai departe către consumatori, acestea riscă să-şi vadă vânzările scăzând pe viitor. Între timp, câştigurile companiilor de transport maritim ating cel mai ridicat nivel din 2008, iar unii producători le acuză de compor¬tament de „cartel“.
Porturile lumii sunt din ce în ce mai aglomerate odată cu inten¬sificarea şocurilor la nivelul lanţului global de aprovizionare, ameninţând să erodeze profiturile companiilor din întreaga lume, scrie Bloomberg. Un taifun din Asia a dat naştere unei noi săptămâni sălbatice pentru sectorul transportului maritim într-un an cu multiple provocări. Iar problemele nu vor rămâne izolate la nivelul Asiei multă vreme.
Haosul de la nivelul lanţurilor de aprovizionare, printre alţi factori, este aşteptat să afecteze sezonul câştigurilor pe T3 din Europa. „Ne aşteptăm ca firmele să se confrunte în continuare cu constrângeri legate de livrări şi cu preţuri în creştere la inputuri“, arată Salman Ahmed, din cadrul Fidelity International.
Producători europeni ca BASF şi Yara International au reuşit până acum să transfere mai departe costurile în creştere către clienţi, protejându-şi profiturile. Însă această strategie este una riscantă, putând afecta vânzările viitoare ale acestor companii. Întrebarea este cât vor mai fi dispuşi cumpărătorii de produse chimice, hârtie şi produse din metal să înghită majorările de preţuri.
Între timp, industria tran¬spor¬tului maritim se bucură de cele mai mari câştiguri din 2008, în condiţiile în care combinaţia dintre creşterea puternică a cererii de bunuri şi colapsul lanţului global de apro¬vizionare sub greutatea pandemiei împinge preţurile transpor¬tului tot mai sus.
De cele mai mari câştiguri se bucură companiile de transport containerizat, unde preţurile ating record după record, însă şi restul industriei consemnează câştiguri ridicate.
Maersk, cea mai mare linie de transport maritim din lume, se îndreaptă către un profit pe întregul an echivalent cu rezultatele combinate din ultimii nouă ani, făcând istorie în Danemarca.
În tot acest context, unii producători cer ca industria de shipping să fie anchetată, fiind suspectată de comportament „de cartel“, potrivit The Telegraph.
Criza lanţurilor mondiale de aprovizionare a fost creată de o combinaţie de factori având legătură cu pandemia de coronavirus, o creştere puternică a cererii punând presiune pe capacitatea de producţie în condiţiile în care companiile de transport maritim şi logistică din întreaga lume se luptă să depăşească perturbările anterioare, toate acestea fiind exacerbate de o penurie de forţă de muncă.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/in-prag-de-recesiune-a-profiturilor-pentru-altii-transportatorii-de-20305208

Aglomeraţia din porturile din nordul Europei continuă să dea peste cap programul navelor, astfel încât ancorarea celor cu containere a devenit o practică frecventă în Canalul Mânecii, urmând parcă modelul, mai puţin grav, al situaţiei din SUA.
În Statele Unite, situaţia cea mai dificilă se află în sudul Californiei, unde 56 de containere urmau să fie ancorate în aşteptarea de a intra în Los Angeles sau Long Beach. Acestea se adaugă altor 20 de vase de navetă ancorate în aşteptarea eliberării unei dane, care se îndreptau către Anvers, Rotterdam, Hamburg, Felixstowe sau alte porturi importante din regiune.
În Europa, mai multe nave au fost nevoite să rămână în afara portului care a manipulat în ultimul an 14 milioane de TEU, Rotterdam, port în care se înregistrează o congestie extremă la mai multe terminale, cu un program de primire a mărfurilor în continuă schimbare și camioane întârziate la port de la una până la trei ore, potrivit platformei de informații pentru transportul maritim Kuehne + Nagel, Seaexplorer. Mai mult, unele terminale refuză chiar să accepte containerele goale.
Anvers, care a manipulat anul trecut 12 milioane TEU, este, de asemenea, puternic aglomerat. Timpul mediu de așteptare al unei nave este în prezent de 4-5 zile, potrivit Seaexplorer, ceea ce reflectă probleme grave ale lipsei de camioane, dar și de containere. În portul belgian așteaptă să intre inclusiv nave de 19.000 TEU și de 23.800 TEU, împreună cu numeroase nave mai mici.
Pe de altă parte, o parte din navele ancorate în nordul Europei sunt mult mai mari decât cele care așteaptă să acosteze în Golful San Pedro, deoarece cele mai mari nave folosite în mod regulat în traseele transpacifice sunt de circa 14.000 TEU, cu excepții ocazionale.
Alte porturi foarte aglomerate sunt la Liverpool și Immingham, iar printre porturile cu nave ancorate în exterior se numără Le Havre și Zeebrugge.
În prezent, dintre porturile din nordul Europei, cea mai mică aglomerație se înregistrează la Bremerhaven, facilitățile DP World’s London Gateway și Southampton și Wilhelmshaven. Potrivit Seaexplorer, Felixstowe, aflat în prim-plan în această săptămână, rămâne puternic aglomerat, densitatea stivei ajungând la 92%. Aşteptarea de a intra în portul Felixstowe a ajuns la 8,6 zile, cu întârzieri în transportul feroviar de mărfuri. Iar timpul de plecare de la port la depozit a ajuns la alte 10-14 zile.

Zile întregi de aşteptare pentru o dană liberă în porturile din nordul Europei

Datorită numărului tot mai mare de solicitări privind extinderea activităților în România, METRANS, în parteneriat cu Afluent, a lansat o nouă conexiune intermodală regulată între Budapesta și Terminalul Arad Sud.
Astfel, începând cu 15 octombrie vor circula săptămânal trei curse dus-întors între Terminalul Afluent Arad Sud și METRANS Budapesta, au anunțat companiile printr-un comunicat.
Afluent, împreună cu partenerul METRANS, vor dezvolta, de asemenea, activități de depozitare, precum și servicii de transport rutier de marfă (first-mile și last-mile).
Situat în imediată apropiere a zonelor industriale Arad și Timișoara, Terminalul Arad Sud are acces rapid la autostrada A1 și la drumul E671.
Terminalul este poziționat lângă punctul vamal Nădlac, pe o arteră feroviară europeană importantă – Coridorul feroviar european de marfă 7. Acesta conectează porturile germane din nord-vestul Europei cu partea de sud-est a continentului și Orientul Mijlociu.
https://trans.info/ro/a-fost-lansata-o-noua-conexiune-intermodala-intre-arad-si-budapesta-258920