Stimați cititori, suntem martori ai începutului unei noi ere în transporturile navale din România, iar aceasta se datorează apariției Legii nr. 235 din 29 noiembrie 2017 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile.

Cu acest lucru este de acord întreaga comunitate maritimă și fluvială. Administratorii de infrastructură portuară, operatorii de terminale și centre logistice, de nave fluviale, organizațiile patronale și sindicale își unesc eforturile pentru a relansa această industrie.

★ ★ ★

Primul semnal al schimbărilor profunde ce vor urma a fost dat de întâlnirea de lucru găzduită ieri, 7 februarie 2018, de monumentala Gară Maritimă din portul Constanța. Față în față, la masa verde, s-au aflat reprezentanții Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, ai Asociației Armatorilor și Operatorilor Portuari – Fluviali din România, ai Organizației Patronale „Constanța Port Business Association“ și ai Federației Naționale a Sindicatelor Portuare. La reuniune au fost prezenți, de asemenea, Decebal Făgădău – primarul municipiului Constanța și Ionel Minea – secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Pe ordinea de zi a întâlnirii s-au aflat teme de mare interes precum: • Imaginea de ansamblu a sectorului naval din România: analiza situației actuale prin realizarea unei inventarieri a problemelor existente;• Modele europene; aplicare în România și puncte challenge; • Situația traficului de marfă pe sectorul românesc al Dunării și prin portul Constanța – pierdere de trafic constantă;• Hinterland-ul; promovarea legăturilor comerciale dezvoltate de portul Constanța; • Canalul Dunăre – Marea Neagră, probleme și soluții; • Navigabilitatea pe Dunăre – lipsa lucrărilor de întreținere pe sectorul comun româno – bulgar, cât și pe șenalul navigabil;• Transportul feroviar – probleme de infrastructură cu impact negativ asupra economiei portuare; impactul pentru clienți, impact și risc pentru portul Constanța; • Prezentarea investițiilor propuse de administrațiile portuare și de căi navigabile interioare, în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018.

În cuvântul de deschidere a reuniunii, Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al CNAPMC a declarat că Legea 235 conduce la profesionalizarea sectorului transportului naval.

„Ne dorim să fie o întâlnire aplicată, în care să discutăm provocările la nivel european și mondial, despre o politică comercială comună la nivelul sectorului naval, despre atragerea fluxurilor de marfă. Porturile din România trebuie să devină, cu adevărat, poarta de est a Europei. Toate economiile se dezvoltă în jurul porturilor. Trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea parcurilor industriale din jurul porturilor și al orașului Constanța. Trebuie să discutăm despre transportul de mărfuri pe Dunăre. Dumnezeu ne-a dat această „autostradă”, dar nu o folosim la întreaga capacitate din diverse motive. Prin grija Administrației Fluviale a Dunării de Jos, partea română a asigurat, aproape integral, adâncimile minime de navigație în zona aflată sub controlul ei. Avem o problemă cu colegii noștri de la sud, cu bulgarii. Va trebui să discutăm și despre sectorul de marketing. În foarte puține locuri sunt cunoscute avantajele pe care ni le oferă Dunărea, spre exemplu, faptul că un convoi de barje poate transporta 15.000 – 20.000 de tone de mărfuri. Aceasta este prima întâlnire aplicată pentru stabilirea strategiei sectorului de transport naval din România pe termen scurt, mediu și lung”, a precizat Tivilichi.

Primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, a salutat inițiativa portuarilor de a elabora o strategie a transporturilor navale, al cărei beneficiar va fi comunitatea locală. „Constanța este dependentă de această strategie. Municipalitatea își dorește să includă liniile strategice în planul urbanistic general”, a afirmat edilul.
Secretarul de stat Ionel Minea i-a îndemnat pe participanți să dialogheze cât mai deschis, pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea transporturilor navale. „Operatorii portuari trebuie să își desfășoare activitatea în cele mai bune condiții și să obțină profit, iar ministerul are obligația să inițieze măsuri și politici în domeniul transportului naval, care să răspundă nevoilor agenților economici”, a precizat Minea.

„Legea nr. 235 asigură un nou cadru pentru dezvoltarea infrastructurii navale. Toți operatorii se străduiesc să facă profit, să dezvolte terminalele portuare, activitățile de logistică; își asumă angajamente financiare pentru realizarea de investiții, angajamente sociale pentru pregătirea și stabilizarea forței de muncă” – a declarat Viorel Panait, președintele Organizației Patronale „Constanța Port Business Association“.

La rândul său, Daniel Georgescu, directorul general al Administrației Canalelor Navigabile, a afirmat: „Legea ne permite să reinvestim 75% din profit în infrastructură. Este un lucru foarte bun. La rândul lor, operatorii trebuie să reinvestească mai mult profit, pentru ca împreună să atragem mai mult trafic. Suntem în discuții cu Ministerul Finanțelor Publice pentru reducerea birocrației fiscale din porturile românești. În niciun port european nu există atâta birocrație.”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portuarii-construiesc-strategia-de-relansare-a-transporturilor-navale-romanesti-340932?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, susţine că dezvoltarea Portului Constanţa presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar şi investiţii private în dane specializate, precizând că faţa portului se va schimba semnificativ în următorii ani. La rândul său, şeful Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, anunţă că în prezent sunt în derulare investiţii ale operatorilor de 300 de milioane de euro.

Ionel Minea a fost prezent miercuri, la sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa la o întâlnire de lucru a administraţiilor portuare şi a organizaţiilor reprezentative din sectorul naval.  Secretarul de stat a afirmat că dezvoltarea Portului Constanţa presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar şi investiţii private în dane specializate.

“Dezvoltarea Portului Constanţa presupune în acest moment dezvoltarea infrastructurii portuare şi investiţii private în dane specializate. Aceasta este direcţia către care trebuie să mergem printr-o colaborare strânsă între operatori şi administraţie, noi creând infrastructură şi operatorii efectuând investiţii în dane specializate. Există în acest moment mai multe programe din partea operatorilor în desfăşurare, dar şi din partea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, inclusiv dragaje de investiţii pentru a asigura adâncimi foarte mari, până la 19 metri astfel încât să permitem accesul navelor de mare tonaj în port”, a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor.

El consideră că având în vedere toate investiţiile care se preconizează a fi realizate aici, în următorii ani faţa Portului Constanţa se va schimba în mod semnificativ.

“Odată cu aprobarea Ghidului Solicitantului, din ianuarie şi până acum, Portul Constanţa a depus două proiecte importante pentru aceste investiţii în infrastructură portuară. În acest moment sunt create toate condiţiile pentru ca Administraţia Porturilor Constanţa să îşi pună în aplicare întregul program de investiţii, care totalizează un număr de 16 proiecte majore şi am convingerea că în următorii ani faţa portului se va schimba în mod semnificativ”, a precizat Ionel Minea.

El a menţionat că şi operatorii portuari au proiecte ambiţioase, printre care realizarea de noi terminale de cereale, de petrol şi de gaz natural lichefiat.

Directorul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a spus cu acelaşi prilej că în prezent sunt în derulare în Portul Constanţa investiţii de 300 de milioane de euro ale operatorilor portuari.

“În ultimul an de zile, se deschid investiţii private în Portul Constanţa de peste 300 de milioane de euro, începute, că discutăm de dană specializată, de utilaje, avem un operator în Portul Constanţa care şi-a achiziţionat chiar cea mai performantă macara de containere din bazinul Mării Negre. Am reuşit să deschidem portul spre investiţii”, a afirmat Tivilichi.

El a mai spus că Portul Constanţa mai poate fi dezvoltat, spunând că întreg sectorul naval trebuie să devină motorul de dezvoltare al economiei.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Organizaţia Patronală „Constanţa Port Business Association“ au organizat miercuri, o întâlnire de lucru a administraţiilor portuare şi a organizaţiilor reprezentative din sectorul naval. La eveniment au fost prezenţi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai administraţiilor portuare de la Dunăre, ai Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile, ai Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari – Fluviali din România, ai organizaţiilor reprezentative din sectorul naval.

https://www.news.ro/economic/secretar-de-stat-dezvoltarea-portului-constanta-presupune-lucrari-la-nivelul-infrastructurii-si-investitii-private-in-dane-specializate-1922403707552018021517865799

Astăzi, 7 februarie, la sediul Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța se desfășoară întâlnirea de lucru a administrațiilor portuare și a organizațiilor reprezentative din sectorul naval pentru elaborarea unei strategii navale. Evenimentul este organizat de CN „Administrația Porturilor Maritime“ SA și Organizația Patronală „Constanța Port Business Association“, în cadrul protocolului de colaborare de la semnarea căruia se împlinește un an în aceste zile. Nicolae Dan Tivilichi, director general al CN APM SA Constanța: „Noul climat în care au loc discuțiile, Ministerul Transporturilor, comunitatea locală alături de comunitatea portuară, creează premisele dezvoltării sectorului naval pe care îl consider vital pentru economia României. Întâlnirea de astăzi dintre administrațiile portuare, Ministerul Transporturilor și operatorii portuari are ca scop elaborarea strategiei navale pe termen scurt, mediu și lung.” Ionel Minea, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: „În acest context, la Constanța, vom dezbate aplicat toate aspectele sectorului naval. Ministerul Transporturilor este aici ca să poată cunoaște realitatea și nevoile din teren, pentru a putea elabora politici care să vină în sprijinul activității din domeniul naval.” Decebal Făgădău, primarul Municipiului Constanța: „Constanța este dependentă de această strategie navală și mă bucur că dezbaterea are loc aici și a adus față în față pe decidenții și beneficiarii acestei strategii.” Temele de dezbatere se referă la: – Stabilirea unui plan de acțiuni comune în vederea definirii unei strategii navale; – Analiza problemelor de navigabilitate pe Dunăre; – Prezentarea investițiilor propuse de administrațiile portuare și de căi navigabile interioare în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018, având în vedere obligativitatea reinvestirii a 75% din profit în infrastructura portuară, conform Legii nr.235/2017; – Situația căilor ferate în porturile românești. Participă: secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, autorități locale, reprezentanții administrațiilor portuare de la Dunăre, ai CN Administrația Canalelor Navigabile, ai Asociației Armatorilor și Operatorilor Portuari – Fluviali din România, ai organizațiilor reprezentative din sectorul naval.

Strategia navală se elaborează în Portul Constanța! Vezi declarațiile celor prezenți

Dezvoltarea Portului Constanţa presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar şi investiţii private în dane specializate, susţin oficiali ai Ministerului Transporturilor şi ai Administraţiei Porturilor Maritime, precizând că faţa portului se va schimba semnificativ în următorii ani.

Directorul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a spus miercuri că în Portul Constanţa sunt în derulare investiţii de 300 de milioane de euro ale operatorilor portuari.   “În ultimul an s-au deschis investiţii private în Portul Constanţa de peste 300 de milioane de euro, începute, că discutăm de dană specializată, de utilaje, avem un operator în Portul Constanţa care şi-a achiziţionat chiar cea mai performantă macara de containere din bazinul Mării Negre. Am reuşit să deschidem portul spre investiţii”, a afirmat Tivilichi, citat de news.ro.   El a mai spus că Portul Constanţa mai poate fi dezvoltat, spunând că întreg sectorul naval trebuie să devină motorul de dezvoltare al economiei.   Pe de altă parte, secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, a declarat că dezvoltarea Portului Constanţa presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar şi investiţii private în dane specializate, precizând că faţa portului se va schimba semnificativ în următorii ani.    “Dezvoltarea Portului Constanţa presupune în acest moment dezvoltarea infrastructurii portuare şi investiţii private în dane specializate. Aceasta este direcţia către care trebuie să mergem printr-o colaborare strânsă între operatori şi administraţie, noi creând infrastructură şi operatorii efectuând investiţii în dane specializate. Există în acest moment mai multe programe din partea operatorilor în desfăşurare, dar şi din partea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, inclusiv dragaje de investiţii pentru a asigura adâncimi foarte mari, până la 19 metri astfel încât să permitem accesul navelor de mare tonaj în port”, a spus Minea   El consideră că având în vedere toate investiţiile care se preconizează a fi realizate aici, în următorii ani faţa Portului Constanţa se va schimba în mod semnificativ.   Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Organizaţia Patronală „Constanţa Port Business Association“ au organizat miercuri, o întâlnire de lucru a administraţiilor portuare şi a organizaţiilor reprezentative din sectorul naval. La eveniment au fost prezenţi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai administraţiilor portuare de la Dunăre, ai Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile, ai Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari – Fluviali din România, ai organizaţiilor reprezentative din sectorul naval.

http://adevarul.ro/economie/investitii/operatorii-portuari-investesc-300-milioane-euro-portul-constanta-1_5a7b0dafdf52022f7549ba0e/index.html

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime(CNAPM) Constanţa, Dan Tivilichi, a declarat miercuri, în cadrul reuniunii de lucru cu administraţiile portuare, Ministerul Transporturilor şi operatorii portuari, pentru elaborarea strategiei navale a României, că la ora actuală în Portul Constanţa sunt în derulare investiţii private de 300 de milioane de euro.

„În ultimul an au fost începute investiţii private, ale operatorilor din Portul Constanţa, în valoare de peste 300 de milioane de euro, realizate pentru creşterea şi eficientizarea capacităţilor operaţionale, atât în danele specializate cât şi în utilaje de exploatare, sau extinderea spaţiilor de depozitare. Am reuşit să deschidem portul spre investiţii”, a declarat Tivilichi.

Dan Tivilichi a mai opinat că în că în contextul extinderii investiţiilor pentru dezvoltarea Portului Constanţa, întregul sectorul naval ar trebui să devină motorul de dezvoltare al economiei locale şi regionale.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, a afirmat că faţa Portului Constanţa se va schimba semnificativ în următorii ani, dezvoltarea acestui uriaş hub european de mărfuri presupunând lucrări de infrastructură portuară, dar şi investiţii private în dane specializate.

„Dezvoltarea Portului Constanţa presupune în acest moment dezvoltarea infrastructurii portuare şi investiţii private în dane specializate. Aceasta este direcţia către care trebuie să mergem printr-o colaborare strânsă între operatori şi administraţie, noi creând infrastructură şi operatorii efectuând investiţii în dane specializate. Există în acest moment mai multe programe din partea operatorilor în desfăşurare, dar şi din partea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, inclusiv dragaje de investiţii pentru a asigura adâncimi foarte mari, până la 19 metri astfel încât să permitem accesul navelor de mare tonaj în port”, a declarat Ionel Minea.

Oficialul din Ministerul Transporturilor a mai afirmat că imediat după aprobarea Ghidului Solicitantului, în ritm galopant, din ianuarie şi până în prezent, Portul Constanţa a depus două proiecte importante pentru investiţii în infrastructură portuară. „În acest moment sunt create toate condiţiile pentru ca Administraţia Porturilor Constanţa să îşi pună în aplicare întregul program de investiţii, care totalizează un număr de 16 proiecte majore şi am convingerea că în următorii ani faţa portului se va schimba în mod semnificativ”, a precizat Ionel Minea.

Secretarul de stat Ionel Minea a mai apreciat şi faptul că operatorii portuari au proiecte ambiţioase, printre care realizarea de noi terminale de cereale, de petrol şi de gaz natural lichefiat.
CNAPM Constanţa a organizat miercuri o reuniune de lucru a administraţiilor portuare şi a organizaţiilor reprezentative din sectorul naval cu participarea responsabililor din Ministerul Transporturilor pentru elaborarea strategiei navale a României, pe termen scurt, mediu şi lung. La eveniment a participat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, alături de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi administraţiilor portuare de la Dunăre, ai Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari – Fluviali din România, organizaţiilor reprezentative din sectorul naval şi Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association.

https://www.agerpres.ro/social/2018/02/07/dan-tivilichi-in-portul-constanta-sunt-in-derulare-investitii-private-de-300-de-milioane-de-euro–51109

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, susţine că dezvoltarea Portului Constanţa presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar şi investiţii private în dane specializate, precizând că faţa portului se va schimba semnificativ în următorii ani. La rândul său, şeful Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, anunţă că în prezent sunt în derulare investiţii ale operatorilor de 300 de milioane de euro.

Ionel Minea a fost prezent astăzi, la sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa la o întâlnire de lucru a administraţiilor portuare şi a organizaţiilor reprezentative din sectorul naval. Secretarul de stat a afirmat că dezvoltarea Portului Constanţa presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar şi investiţii private în dane specializate, potrivit news.ro.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor a declarat: „Dezvoltarea Portului Constanţa presupune în acest moment dezvoltarea infrastructurii portuare şi investiţii private în dane specializate. Aceasta este direcţia către care trebuie să mergem printr-o colaborare strânsă între operatori şi administraţie, noi creând infrastructură şi operatorii efectuând investiţii în dane specializate. Există în acest moment mai multe programe din partea operatorilor în desfăşurare, dar şi din partea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, inclusiv dragaje de investiţii pentru a asigura adâncimi foarte mari, până la 19 metri astfel încât să permitem accesul navelor de mare tonaj în port”.

El consideră că având în vedere toate investiţiile care se preconizează a fi realizate aici, în următorii ani faţa Portului Constanţa se va schimba în mod semnificativ.

Ionel Minea mai precizeaza: „Odată cu aprobarea Ghidului Solicitantului, din ianuarie şi până acum, Portul Constanţa a depus două proiecte importante pentru aceste investiţii în infrastructură portuară. În acest moment sunt create toate condiţiile pentru ca Administraţia Porturilor Constanţa să îşi pună în aplicare întregul program de investiţii, care totalizează un număr de 16 proiecte majore şi am convingerea că în următorii ani faţa portului se va schimba în mod semnificativ”.

El a menţionat că şi operatorii portuari au proiecte ambiţioase, printre care realizarea de noi terminale de cereale, de petrol şi de gaz natural lichefiat.

http://www.bursa.ro/secretar-de-stat-dezvoltarea-portului-constanta-presupune-lucrari-la-nivelul-infrastructurii-si-investitii-private-in-dane-specializate-340296&s=strategia_dezvoltarii_romaniei&articol=340296.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APMC) a organizat, miercuri, o întâlnire de lucru alături de autoritățile locale și organizațiile reprezentative din sectorul naval pentru, printre altele, stabilirea unui plan de acțiuni comune în vederea definirii unei strategii navale sau prezentarea investițiilor propuse de administrațiile portuare și de căi navigabile interioare în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018.

Evenimentul este perceput, pe bună dreptate, ca o premieră, întrucât APMC, după mai mulți ani de secretomanie aproape de stadiul paranoic și din motive greu de înțeles, reușește să organizeze o astfel de masă rotundă cu toți factorii implicați în sectorul naval.

La evenimentul de miercuri au mai participat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea; autorități locale, reprezentanții administrațiilor portuare de la Dunăre, ai CN Administrația Canalelor Navigabile, ai Asociației Armatorilor și Operatorilor Portuari – Fluviali din România și ai organizațiilor reprezentative din sectorul naval.

„Este prima întâlnire aplicată pentru ceea ce dorim să obținem pentru sectorul naval de transport pe termen scurt, mediu și lung, în colaborare cu organizațiile operatorilor portuari. Acum un an, Constanta Port Business Association, împreună cu APMC, semna primul protocol de colaborare și rezultatele nu au întârziat să apară. Este un nou climat care cuprinde comunitatea locală, administația, operatorii, care creează premisele dezvoltării acestui sector vital în economia românească. Sperăm ca acest lucru să reprezinte un început pentru o mai mare și corectă importanță acordată sectorului naval”, a spus directorul general al APMC, Nicolae Dan Tivilichi.

La întâlnirea de lucru a participat și primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, care a onorat invitația pentru a-și exprima mulțumirile față de conlucrarea propusă de APMC și aflată în desfășurare.

„Sunt extrem de bucuros că o asemenea dezbatere se desfășoară aici și reușește să aducă la masa beneficiarii acestui efort. Mă bucur că intrăm într-o normalitate. În urmă cu 3-4 ani nici unul dintre noi nu visa că vom ajunge la acest moment. Dacă în urmă cu câțiva ani orice vizită în Port era întâmpinată de neînțelegeri, de probleme punctuale care erau ancorate strict într-un teritoriu închis, iată că astăzi avem strategia navală, de care Constanța este dependentă și vă asigur că municipalitatea își dorește să includă în liniile strategice acest sector și dacă am făcut această paralelă, vă relatez o întâlnire de ieri, când a venit domnul director Tivilichi cu Eduard Patrichi și ne-au surprins într-o întâlnire de lucru cu Banca Mondială. Au venit la fix, pentru că tocmai dezbăteam o suprapunere a tuturor planurilor urbanistice zonale sau geneerale, să identificăm suprafețe mari pentru parcuri industriale sau alte posibile dezvoltări de infrastructură. Suntem într-un moment al dialogului, al conlucrării și vă mulțumesc, pentru că fiecare avem interesul să facem o strategie foarte bună, să ne facem treaba mai bine, mai ușor”, a spus Decebal Făgădău.
Susținerea pentru un astfel de demers a venit și din partea autorităților centrale, prin secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, o prezență tot mai constantă în județul nostru în ultima vreme când vine vorba de evenimente din sectorul de transport naval.

„Un cadru extrem de călduros, în care dezbatem legislația specifică și proiectele pe care APMC le are în desfășurare. Doar în acest fel, pe calea dialogului, vom putea găsi cele mai bune soluții astfel încât operatorii portuari să își desfășoare activitatea în bune condiții, să obțină profit, să poată plăti taxe și impozite domnului primar, iar noi, ministerul, ca organ central, să putem cunoaște realitățile să putem oferi politici în transportul naval care să corespundă nevoilor lor. În definitiv, rolul nostru este de a asigura condiții legale, specifice mediului de transport naval, astfel încât 10.000 de lucrători portuari, o forță extrem de importantă, împreună cu familiile lor, să aibă o viață din ce în ce mai bună. Nimic nu este mai prețios decât viața și familia angajaților. Avem la această masă oameni implicați în business, în administația centrală și locală, astfel încât să avem rezultate tot mai bune în acest segment al economiei naționale. Să nu avem nici o reținere în a ne spune părerile, pentru că doar așa vom avea o soluție benefică pentru ambele părți”, a spus Ionel Minea.

APMC intenționează astfel să stabilească un plan de acțiuni comune în vederea definirii unei strategii navale; analiza problemelor de navigabilitate pe Dunăre; prezentarea investițiilor propuse de administrațiile portuare și de căi navigabile interioare în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018, având în vedere obligativitatea reinvestirii a 75% din profit în infrastructura portuară, conform Legii nr.235/2017 sau situația căilor ferate în porturile românești.

http://tomisnews.ro/apmc-coordoneaza-actiunile-de-definire-a-unei-strategii-navale-fagadau-in-urma-cu-3-4-ani-nici-unul-dintre-noi-nu-visa-ca-vom-ajunge-la-acest-moment/

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a organizat la sediul său, miercuri, 7 februarie, o întâlnire de lucru alături de reprezentanții autorităților locale și organizațiile reprezentative pentru, stabilirea unui plan de acțiuni comun pentru definirea strategiei navale propusă de administrațiile portuare și de căi navigabile interioare în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018. Este pentru prima oară când se organizează o astfel de întâlnire, având la aceeași masă rotundă toți factorii implicați în dezvoltarea portuală.

„Este prima întâlnire aplicată pentru ceea ce dorim să obținem pentru sectorul naval de transport pe termen scurt, mediu și lung, în colaborare cu organizațiile operatorilor portuari”, a punctat Dan Tivilichi, directorul general al APMC.

Evenimentul s-a bucurat și de prezența secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, dar și de prezența lui Decebal Făgădău, primarul Constanței.

„Dacă în urmă cu câțiva ani orice vizită în Port era întâmpinată de neînțelegeri, de probleme punctuale care erau ancorate strict într-un teritoriu închis, iată că astăzi avem strategia navală, de care Constanța este dependentă și vă asigur că municipalitatea își dorește să includă în liniile strategice acest sector și dacă am făcut această paralelă, vă relatez o întâlnire de ieri, când a venit domnul director Tivilichi cu Eduard Patrichi și ne-au surprins într-o întâlnire de lucru cu Banca Mondială. Au venit la fix, pentru că tocmai dezbăteam o suprapunere a tuturor planurilor urbanistice zonale sau geneerale, să identificăm suprafețe mari pentru parcuri industriale sau alte posibile dezvoltări de infrastructură”, a zis Decebal Făgădău.

„Un cadru extrem de călduros, în care dezbatem legislația specifică și proiectele pe care APMC le are în desfășurare. Doar în acest fel, pe calea dialogului, vom putea găsi cele mai bune soluții astfel încât operatorii portuari să își desfășoare activitatea în bune condiții, să obțină profit, să poată plăti taxe și impozite domnului primar, iar noi, ministerul, ca organ central, să putem cunoaște realitățile să putem oferi politici în transportul naval care să corespundă nevoilor lor. În definitiv, rolul nostru este de a asigura condiții legale, specifice mediului de transport naval, astfel încât 10.000 de lucrători portuari, o forță extrem de importantă, împreună cu familiile lor, să aibă o viață din ce în ce mai bună. Nimic nu este mai prețios decât viața și familia angajaților. Avem la această masă oameni implicați în business, în administația centrală și locală, astfel încât să avem rezultate tot mai bune în acest segment al economiei naționale. Să nu avem nici o reținere în a ne spune părerile, pentru că doar așa vom avea o soluție benefică pentru ambele părți”, a punctat Ionel Minea, în debutul întâlnirii de lucru.

https://www.replicaonline.ro/intalnire-istorica-la-cnapm-10-000-de-lucratori-portuari-sa-aiba-o-viata-din-ce-in-ce-mai-buna-344996/

COMVEX investește 50,7 milioane euro în construcția unui terminal de cereale în Portul Constanța. Iar acest proiect a început să prindă contur după cum se poate observa și în galeria foto. Dezvoltarea terminalului de cereale din cadrul COMVEX este unul dintre cele mai laborioase proiecte pe care le implementează.

Bazându-se pe o experienţă veche de 25 de ani, dar şi pe oportunitatea creşterii traficului de cereale pe teritoriul României, prin principalul port – Portul Constanţa, COMVEX intenţionează să capitalizeze experienţa sa prin construcţia terminalului de cereale de la Dana 80. Proiectul a fost aprobat de către deţinătorii companiei şi în al doilea semestru al anului 2018, terminalul va fi operaţional, având următoarele caracteristici: capacitate de 200.000 de tone, având o capacitate de recepţie de 600 şi 800 de tone pe oră, se poate transporta prin orice tip de transport, vor exista sisteme precise de cântărire, atât pentru vehicule, cât şi pentru trenuri, posibilitatea de depozitare separată a prouselor BIO, sisteme de aspirare de praf performante care minimalizează riscul unor explozii, sisteme computerizate pentru a ţine cont de fluxuri, concurenţă loială pentru toţi comercianţii care vor folosi terminalul de cereale din Portul Constanţa, preţuri rezonabile, etc.
Viorel Panait, directorul COMVEX, explica în cifre ce înseamnă acest terminal de cereale pentru Portul Constanța, dar și pentru România și importanța economică a acestuia. „Astăzi, condiționat fiind de adâncimea limitată a apei, se întâmplă în mod frecvent situația că o navă de 65.000 de tone să încarcă la instalațiile pe care le au colegii noștri cu circa 45.000 de tone, după care diferența de 20.000 de tone se încarcă în bazinul portului, dar cu macarale plutitoare.

Ritmul de lucru cu macaraua plutitoare este redus. Este de circa 3.000 de tone pe zi! Dacă împărțim 20.000 de tone la 3.000 de tone obțineți cu succes circa 6 zile, iar dacă adunăm cu o zi încărcarea inițială, obținem 7 zile. Împărțim după aceea 65.000 de tone la 7 zile și avem o rată de lucru glorioasă de circa 8-9.000 de tone, în condițiile în care mai toți se angajează la ritmuri de lucruri de circa 12.000 de tone pe zi, în medie. Deci, privind din exterior, astăzi, Portul Constanța este văzut ca unul cu o performanță modestă. Nu e prea bine. Nu este atrăgător. Dacă noi vom lucra împreună cu toți colegii noștri, iar cele 20.000 de tone pe zi rămase le-am face în acest fel de colaborare, rezultatul va fi că aceasta va lua o zi sau jumătate de zi.

Ritmul de lucru va putea fi perceput ca unul de 35.000 de tone pe zi. Ceea ce îl clasează într-un context mult mai favorabil. În rest, de aici a rezultat concluzia că o asemenea inițiativă ambițioasă nu este legată de atitudinea că noi suntem formidabili, ci că noi vrem să facem un terminal care să lucreze în concert cu toți colegii și care să mărească ritmul de lucru general al Portului Constanța la peste de două ori și jumătate a ceea ce se făcea până în prezent. Avantajul acestei chestiuni este vorba de faptul în care noi convertim o asemenea dană specializată, există o prognoză de creștere în domeniul de cereale, există posibilitatea ca prin mărirea ratei de încărcare cu toții să valorizeze suplimentar instalațiile lor”, puncta directorul societății.

Proiectul deserveşte întreaga ţară, dar şi alte ţări care se ocupă de afacerile cu cereale prin Portul Constanţa, de exemplu Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina, folosindu-se de conexiunea cu Marea Neagră, dar şi apropierea de estul Mării Mediterane. Proiectul este considerat unul de importanţă strategică şi este inclus în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG 666/2016, precum şi în Master Planul Portului Constanţa. Totodată, acesta este integrat într-un proiect de dezvoltare privind infrastructura feroviară prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

Societatea COMVEX SA a luat naștere în anul 1991 și este specializate în terminalele comerțului și depozitarea bunrilor solide – minereuri, cărbuni, bauxită, etc., cu preponderență pentru statele din Europa Centrală și de Est. Compania este listată ca una dintre cele mai importante companii care își desfășoară activitatea în Portul Constanța. Cifra de afaceri anuală a Comvex Constanţa a fost de 63,66 milioane de lei, iar profitul net de 6,86 milioane de lei.

Numărul angajaţilor este de 203. Comparativ cu anul 2012 însă, atât cifra de afaceri cât şi profitul s-au înjumătăţit din cauza traficului cu minereuri, în care este specializat Comvex. În schimb, traficul de cereale a ajuns să reprezintă peste 25% din traficul total al Portului Constanţa. În ultimii doi ani, în portul românesc ajung şi cereale din Bulgaria, Serbia şi Ungaria, aşa că traficul a crescut, ca şi numărul navelor de 65.000 TDW, tot mai des folosite pentru transportul grânelor în Orientul Îndepărtat.

https://www.replicaonline.ro/terminalul-de-cereale-din-portul-constanta-prinde-contur-primele-imagini-cu-investitia-comvex-in-derulare-345080/

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, spune că pe segmentul românesc al Dunării este asigurată navigabilitatea, precizând că există două puncte critice, la Bechet şi Corabia, care vor fi rezolvate după achiziţia unui complex de dragaj. El a menţionat că problema este pe sectorul bulgăresc al Dunării, având promisiuni din partea vecinilor de la sud că vor efectua lucrări de dragaj.

Ionel Minea a declarat miercuri, la Constanţa, că pe sectorul românesc al Dunării sunt în derulare contracte multianuale prin intermediul cărora se asigură dragajul, implicit şi navigabilitatea. “Pot să vă asigur că pentru segmentul românesc avem în derulare contracte multianuale prin intermediul cărora Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi asigură dragajul, asigură navigabilitatea pe tot segmentul românesc. Avem două puncte critice în acest moment, la Bechet şi Corabia, dar vom rezolva şi această problemă odată cu achiziţia de către AFDJ a unui complex de dragaj pe fonduri europene. Odată cu această achiziţie avem şi resursele financiare pentru a efectua dragaj de investiţii în aceste două puncte critice pe o perioaă de doi ani de zile”, a afirmat secretarul de stat.

El a precizat că pe segmentul românesc al Dunării este asigurată navigabilitatea, singura problemă fiind în zona bulgărească.

“În acest mod, pe segmentul românesc este asigurată navigabilitatea. Singura problemă rămasă în discuţie este în zona segmentului bulgăresc. Aici lucrurile sunt în desfăşurare, în sensul că avem promisiuni din partea părţii bulgare că vor efectua acest dragaj”, a explicat Ionel Minea, care a precizat că luna viitoare vor avea loc întâlniri cu ministrul bulgar al Transporturilor, în cadrul cărora va fi abordat şi acest aspect.

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi, a afirmat că navigaţia pentru transportul de mărfuri pe Dunăre este foarte importantă, dar că ţara noastră nu o foloseşte la capacitate maximă.

“Dumnezeu ne-a dat această autostradă, trebuie să o folosim, nu cred că o folosim la capacitate, din diverse motive. În primul rând, este vorba de adâncimile pe Dunăre şi credeţi-mă că prin grija Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, partea română a asigurat aproape integral această navigabilitate. Avem o problemă cu colegii de la sud, cu Bulgaria, dar e şi ea pe cale să se rezolve”,a explicat Dan Nicolae Tivilichi, menţionând că doreşte ca din acest an să nu mai existe probleme cu navigaţia pe Dunăre.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Organizaţia Patronală „Constanţa Port Business Association“ au organizat miercuri, o întâlnire de lucru a administraţiilor portuare şi a organizaţiilor reprezentative din sectorul naval. La eveniment au fost prezenţi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai administraţiilor portuare de la Dunăre, ai Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile, ai Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari – Fluviali din România, ai organizaţiilor reprezentative din sectorul naval, conform news.ro.

https://www.stiripesurse.ro/secretarul-de-stat-ionel-minea-anunta-ca-pee-segmentul-romanesc-al-dunarii-este-asigurata-navigabilitatea-singura-problema-este-in-zona-celui-bulgaresc_1247408.html

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, susține că dezvoltarea Portului Constanța presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar și investiții private în dane specializate, precizând că fața portului se va schimba semnificativ în următorii ani. La rândul său, șeful Administrației Porturilor Maritime Constanța, Dan Nicolae Tivilichi, anunță că în prezent sunt în derulare investiții ale operatorilor de 300 de milioane de euro. Ionel Minea a fost prezent miercuri, la sediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța la o întâlnire de lucru a administrațiilor portuare și a organizațiilor reprezentative din sectorul naval.  Secretarul de stat a afirmat că dezvoltarea Portului Constanța presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar și investiții private în dane specializate, scrie News.ro. “Dezvoltarea Portului Constanța presupune în acest moment dezvoltarea infrastructurii portuare și investiții private în dane specializate. Aceasta este direcția către care trebuie să mergem printr-o colaborare strânsă între operatori și administrație, noi creând infrastructură și operatorii efectuând investiții în dane specializate. Există în acest moment mai multe programe din partea operatorilor în desfășurare, dar și din partea Administrației Porturilor Maritime Constanța, inclusiv dragaje de investiții pentru a asigura adâncimi foarte mari, până la 19 metri astfel încât să permitem accesul navelor de mare tonaj în port”, a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/secretar-de-stat-dezvoltarea-portului-constanta-presupune-lucrari-la-nivelul-infrastructurii-si-investitii-private-in-dane-specializate-17865901

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Dan Tivilichi, a declarat miercuri, în cadrul reuniunii de lucru cu administraţiile portuare, Ministerul Transporturilor şi operatorii portuari, pentru elaborarea strategiei navale a României, că la ora actuală în Portul Constanţa sunt în derulare investiţii private de 300 de milioane de euro, transmite agenția Agerpres.

„În ultimul an au fost începute investiţii private, ale operatorilor din Portul Constanţa, în valoare de peste 300 de milioane de euro, realizate pentru creşterea şi eficientizarea capacităţilor operaţionale, atât în danele specializate cât şi în utilaje de exploatare, sau extinderea spaţiilor de depozitare. Am reuşit să deschidem portul spre investiţii”, a declarat Tivilichi.

Dan Tivilichi a mai opinat că în că în contextul extinderii investiţiilor pentru dezvoltarea Portului Constanţa, întregul sectorul naval ar trebui să devină motorul de dezvoltare al economiei locale şi regionale.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, a afirmat că faţa Portului Constanţa se va schimba semnificativ în următorii ani, dezvoltarea acestui uriaş hub european de mărfuri presupunând lucrări de infrastructură portuară, dar şi investiţii private în dane specializate.

„Dezvoltarea Portului Constanţa presupune în acest moment dezvoltarea infrastructurii portuare şi investiţii private în dane specializate. Aceasta este direcţia către care trebuie să mergem printr-o colaborare strânsă între operatori şi administraţie, noi creând infrastructură şi operatorii efectuând investiţii în dane specializate. Există în acest moment mai multe programe din partea operatorilor în desfăşurare, dar şi din partea Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, inclusiv dragaje de investiţii pentru a asigura adâncimi foarte mari, până la 19 metri astfel încât să permitem accesul navelor de mare tonaj în port”, a declarat Ionel Minea.

Oficialul din Ministerul Transporturilor a mai afirmat că imediat după aprobarea Ghidului Solicitantului, în ritm galopant, din ianuarie şi până în prezent, Portul Constanţa a depus două proiecte importante pentru investiţii în infrastructură portuară. „În acest moment sunt create toate condiţiile pentru ca Administraţia Porturilor Constanţa să îşi pună în aplicare întregul program de investiţii, care totalizează un număr de 16 proiecte majore şi am convingerea că în următorii ani faţa portului se va schimba în mod semnificativ”, a precizat Ionel Minea, citat de Agerpres.

Secretarul de stat Ionel Minea a mai apreciat şi faptul că operatorii portuari au proiecte ambiţioase, printre care realizarea de noi terminale de cereale, de petrol şi de gaz natural lichefiat.
CN APM Constanţa a organizat miercuri o reuniune de lucru a administraţiilor portuare şi a organizaţiilor reprezentative din sectorul naval cu participarea responsabililor din Ministerul Transporturilor pentru elaborarea strategiei navale a României, pe termen scurt, mediu şi lung. La eveniment a participat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, alături de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi administraţiilor portuare de la Dunăre, ai Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari – Fluviali din România, organizaţiilor reprezentative din sectorul naval şi Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association.

Dan Tivilichi: În Portul Constanţa sunt în derulare investiţii private de 300 de milioane de euro

Constanța Port Business Association, la întâlnirea de lucru a administrațiilor portuare și a organizațiilor

Constanța Port Business Association va participa la întâlnirea de lucru a administrațiilor portuare și a organizațiilor reprezentative din sectorul naval.

În data de miercuri, 7 februarie 2018, ora 11.00, Constanța Port Business Association va participa la sediul Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța, la întâlnirea de lucru a administrațiilor portuare și a organizațiilor reprezentative din sectorul naval.

Evenimentul este organizat de CN „Administrația Porturilor Maritime“ SA și Organizația Patronală „Constanța Port Business Association“, în cadrul protocolului de colaborare de la semnarea căruia s-a împlinit un an în aceste zile.

Pe ordinea de zi a întâlnirii se află următoarele teme: Stabilirea unui plan de acțiuni comune în vederea definirii unei strategii navale; Analiza problemelor de navigabilitate pe Dunăre; Prezentarea investițiilor propuse de administrațiile portuare și de căi navigabile interioare în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018, având în vedere obligativitatea reinvestirii a 75% din profit în infrastructura portuară, conform Legii nr.235/2017; Situația căilor ferate în porturile românești.

În cadrul evenimentului, vor participa: secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Minea, autorități locale, reprezentanții administrațiilor portuare de la Dunăre, ai CN Administrația Canalelor Navigabile, ai Asociației Armatorilor și Operatorilor Portuari – Fluviali din România, ai organizațiilor reprezentative din sectorul naval.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/constanta-port-business-association-la-intalnirea-de-lucru-a-administratiilor-portuare-si-a-organizatiilor-reprezentative-din-sectorul-naval-650764.html

Numai în pielea constructorilor de nave de la Daewoo-Mangalia Heavy Industries să nu fii. Din data de 10 ianuarie 2018, când Guvernul Tudose a decis preluarea de către statul român a participației sud-coreene din companie, cei 1.700 de angajați, câți au mai rămas pe poziții, trăiesc în nesiguranță și cu teama zilei de mâine.

Guvernul Tudose a fost aruncat la coșul de gunoi al istoriei, înainte de a se așeza la masa negocierilor cu sud-coreenii. Oare ce intenții are noul guvern? O fi vrând și premierul Viorica Dăncilă să se construiască bărcuțe la Mangalia?

Nimeni nu le spune constructorilor de nave când se va clarifica situația, când vor începe să vină comenzile și dacă vor mai avea de lucru. Li se repetă mereu că: „Se discută la Ministerul Economiei…”.

Într-adevăr, conducerea Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia, compania care deține 49% din acțiunile Daewoo-Mangalia, în numele statului român, este mai mereu pe la minister. Dar cu ce treburi și ce anume se dezbate e un mister. Chiar și ieri, 6 februarie, a avut loc o astfel de întâlnire „de taină”.

Bănuiesc că se caută soluții, întrucât achiziția va fi extrem de complicată. Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia nu are bani să cumpere pachetul de acțiuni de la sud-coreeni, iar statul nu îi poate da banii direct, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Va trebui să recurgă la o manoperă prin care să înșele vigilența Uniunii Europene. Ar putea să majoreze capitalul social al SN „2 Mai”, exact cu suma necesară achiziției, sau să-i acorde un împrumut garantat de stat (care ar fi considerat tot o formă de ajutor de stat).

În orice caz, este clar că până la această oră nu s-a luat nicio decizie. Dacă ar fi existat vreo intenție clară, ar fi fost convocată adunarea generală a acționarilor de la SN „2 Mai” Mangalia, pentru a aproba exprimarea dreptului de preemțiune privind achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni de la Daewoo-Mangalia și începerea negocierilor cu partenerul sud-coreean. Or, pe data de 27 februarie 2018 este convocată adunarea generală a acționarilor de la SN „2 Mai”, dar pe ordinea de zi sunt doar următoarele puncte: stabilirea limitelor generale ale remunerației fixe cuvenite directorului general al societății și stabilirea indemnizației brute lunare a administratorilor neexecutivi.

★ ★ ★

În acest timp, Sindicatul „Navalistul” din compania Daewoo-Mangalia se străduiește să apere, cât poate mai bine în condițiile date, drepturile angajaților. Trebuie spus că, începând cu 5 februarie, dată la care s-au ținut alegeri, organizația are o nouă conducere. Funcția de președinte i-a revenit lui Ilie Laurențiu Gobeajă, iar cea de vicepreședinte lui Eugen Arsenie.

„De pe data de 15 ianuarie am început nego-cierea noului contract colectiv de muncă, întrucât cel vechi, care a fost prelungit cu două luni, expiră pe 28 februarie. Conducerea companiei nu a oferit vreo creștere salarială, motivând că e interesată de păstrarea forței de muncă, în pericol să se împuțineze tot mai mult din cauza prelungirii stării de incertitudine și a lipsei oricărei perspective”, a declarat Gobeajă.

★ ★ ★

Pe zi ce trece, situația financiară a companiei Daewoo-Mangalia se înrăutățește. Volumul de lucrări a scăzut dramatic, la fel și veniturile. Lună de lună trebuie achitate salariile, dările către stat, facturile furnizorilor de utilități, redevența pentru terenul aflat în proprietatea SN „2 Mai” și datoriile uriașe către băncile din Coreea de Sud și România. În 2016, datoriile totale erau de 5.350.084.563 lei, respectiv 1.320.193.599 dolari.

Dacă s-ar fi respectat litera Legii societăților comerciale nr.31/1990, compania ar fi trebuit să fie dizolvată de mult timp, din inițiativa acționarilor săi, din cauza situației financiare catastrofale. Pericolul dizolvării rămâne. Conform aceluiași act normativ, „orice persoană interesată (salariați, subcontractori ori furnizori neplătiți, creditori bancari, Fiscul – n.n) se poate adresa instanței pentru a cere dizolvarea societății”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-nesiguranta-si-teama-au-pus-stapanire-pe-santierul-naval-daewoo-mangalia-340819?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA Constanţa are de puţin timp doi noi membri în Consiliul de Administraţie (CA). Potrivit informaţiilor oficiale, unul din noii veniţi este secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în timp ce al doilea vine din Ministerul Sănătăţii.

Noul CA al ACN este alcătuit acum din Sorin Ovidiu Cupşa, Cristian Mircea Blede, Ion Laurenţiu Voicu, Voicu Cheţa, Sorin Lucian Ionescu- toţi făcând parte şi din vechiul CA, în timp ce Lucian Dorel Taropa şi Ioana Sânziana Marin au fost înlocuiţi cu Dragoş Virgil Titea şi Georgeta Bumbac. Despre Titea se poate spune că are experienţă în domeniu, fiind la al doilea mandat de secretar de stat în Ministerul Transpoturilor.

Constănţeanca Georgeta Bumbac vine la Canale dintr-un post de director în Ministerul Sănătăţii, pe care îl ocupă de mai mulţi ani. Potrivit declaraţiei de avere datate 25 ianuarie 2018, Georgeta Bumbac şi soţul ei, Sorin Bumbac, deţin câteva mii de metri pătraţi de terenuri în Tuzla, 23 August şi Glina, o casă în Constanţa şi au depus anul trecut 40.000 de lei în bancă. Georgeta Bumbac a încasat de la Ministerul Sănătăţii un salariu de 129.923 lei, ca director general (aproape 11.000 de lei net pe lună), în timp ce soţul a câştigat, conform declaraţiei de avere, 75.319 lei. Georgeta Bumbac mai este membru şi în Consiliul de Administraţie de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

https://www.replicaonline.ro/de-la-sanatate-la-canale-navigabile-o-functionara-din-constanta-numita-la-sefia-acn-344954/

În intervalul de numai 3 luni și 12 zile, cât a stat la „cârma” Ministerului Transporturilor, Felix Stroe a demis câțiva șefi de companii incapabili. Dar pentru că Guvernul Tudose a fost mazilit, n-a mai apucat să-și pună în aplicare intenția de a realiza prima restructurare serioasă din Ministerul Transporturilor. Stroe declarase public că din cei 383 de angajați urma să rețină doar 300.

Lucian Șova, noul ocupant al instabilului fotoliu de ministru al Transporturilor, are alte gânduri. Dimpotrivă, el intenționează să umfle schema de la Transporturi cu încă zece posturi, după cum o demonstrează proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea actului normativ ce stă la baza organizării și funcționării ministerului.

Acesta prevede „suplimentarea cu 10 posturi a numărului maxim de posturi al Ministerului Transporturilor, respectiv, de la 486 posturi la 496 posturi, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului, pentru a duce la îndeplinire responsabilitățile derivate din suplimentarea funcțiilor delegate OIT prin Legea nr. 8/2018.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ministrul-transporturilor-umfla-schema-de-personal-340820?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

China a depăşit Statele Unite în 2017, şi a devenit primul importator de petrol al lumii, cu 8,4 milioane de barili pe zi, comparativ cu cele 7,9 milioane de barili pe zi, cât au revenit Statelor Unite, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

În 2017,56% din exporturile de ţiţei ale Chinei au avut ca sursă statele membre ale OPEC, în scădere puternică faţă de procentul-record din anul 2012 – 67%. Ca atare, China a importat mai mult ţiţei din state ne-membre OPEC: spre exemplu, anul trecut 14% din toate importurile au avut drept sursă Rusia (faţă de doar 9% acum cinci ani), iar petrolul brazilian a ajuns să reprezinte 5% din importuri, faţă de doar 2% în 2012.

De altfel, Rusia a devenit încă din 2016 cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, cu 12 milioane de barili pe zi, depăşind Arabia Saudită, care a exportat 10 milioane de barili pe zi.
Sunt mai mulţi factori care au condus la creşterea importurilor de petrol ale Chinei. În primul rânsd scăderea producţiei interne. În, 2016, China a înregiatrat cel mai mare declin al producţiei interne de petrol dintre statele ne-membre OPEC, iar în 2017 se estimează că va fi pe locul doi. Prognoza IEA spune că declinul va continua şi în acest an şi în 2019.

Citeşte şi:
Gazprom a devenit cea mai importantă companie energetică din lume, oprind dominaţia de 12 ani a americanilor de la ExxonMobil

Însă, în condiţiile scăderii abrupte a producţiei, EIA a estimate că China a înregistrat cea mai mare creştere a consumului de petrol din lume, pentru al nouălea an consecutiv. Creşterea a fost de 3% în 2017, până la 13,2 milioane de barili pe zi. Iar, în condiţiile în care autorităţile de la Beijing au impus obligaţii de constituire a unei reserve strategice de petrol, importurile au crescut şi mai mult decât o cerea consumul intern.

În plus, importurile au fost stimulate şi de creşterea continua a capacităţii de rafinare a ţării, care a ajuns la 11,4 milioane de barili pe zi, după o creştere de jumătate de milion de barili pe zi în 2017, ca urmare a extinderii a două rafinării, Anning şi Huizhou.

Iar importurile vor creşte şi în continuare, dacă se are în vedere extinderea infrastructurii de transport şi creşterea capacităţii de rafinare din acest an şi următorul. Chiar în prima lună din acest an, a fost dublata capacitatea conductei ESPO (East-Siberia-Pacific Ocean), prin care China primeşte ţiţei din Rusia, iar capacităţi suplimentare de rafinare de 1,4 milioane de barili pe zi sunt planificate să apară până la finalul anului următor.

În acest context, şi cu relevanţă pentru zona noastră, nu trebuie să constituie o surpriză încercarea companiilor chineze de a dobândi din ce în ce mai multe active în zona petrolieră, fie rafinării fie, mai ales, câmpuri. CEFC, de exemplu, care a semnat deja un acord pentru preluarea Grupului Rompetrol, a anunţat că a cumpărat şi 14% din Rosneft, compania naţională petrolieră a Rusiei, adică principala sursă de ţiţei a Chinei.

China a devenit cel mai mare importator de petrol din lume în 2017, devansând Statele Unite

Magistrala 6 de metrou, ce ar trebui să lege Bucureştiul de aeroportul din Otopeni, un proiect de infrastructură estimat la 1,3 miliarde de euro, ar trebui să fie finalizată în 2020, dar situaţia de pe teren arată o stagnare a proiectului.

În acest timp, vecinii bulgari se bucură de aproape trei ani de linia de metrou ce leagă centrul oraşului de aeroportul din Sofia, care are un trafic de două ori mai mic decât aeroportul Henri Coandă (Otopeni). Autorităţile bulgare au inaugurat în 2015 linia de metrou ce leagă gara centrală a Sofiei de aeroport şi care are o lungime de cinci kilometri, această linie fiind o extindere a reţelei de metrou existente, potrivit presei bulgare.

Investiţia totală s-a ridicat la 407 milioane de leva (208 milioane de euro), proiect cofinanţat din fonduri europene. Linia de metrou are patru staţii, iar o călătorie durează circa 20 de minute, astfel că pasagerii care ajung pe aeroport au la dispoziţie o conexiune rapidă spre oraş. În regiune, doar bulgarii au legat aeroportul de centrul oraşului prin linie de metrou, având în vedere că aeroportul internaţional din Sofia este amplasat la doar zece kilometri de centrul oraşului. Acest aeroport a avut un trafic de 6,5 milioane de pasageri anul trecut, în creştere cu 30,3% faţă de anul anterior.

Deşi traficul de suprafaţă este tot mai congestionat  până şi dinspre aeroportul Henri Coandă, cel mai mare din ţară, care a ajuns anul trecut la 12,8 milioane de pasageri, în creştere cu 16% faţă de anul precedent, autorităţile române nu s-au grăbit cu implementarea proiectului Magistralei 6. Pasagerii pot ajunge în oraş doar pe cale rutieră, dat fiind că autorităţile nu au legat aeroportul nici măcar de o linie de cale ferată directă, ca în capitalele vest-europene. În prezent, se află în derulare procedura de atribuire a contractelor pentru exproprieri a terenurilor care se află pe culoarul Magistralei 6 de metrou. Magistrala 6 de metrou ar urma să asigure capacitatea de transport pentru un număr de 50.000 călători pe oră şi sens. Ideea unei linii de metrou care să lege Bucureştiul de aeroportul Otopeni a fost anunţată prima oară în 1999.

Linii de metrou până la aeroport mai au Lisabona (Portugalia), dar şi Atena (aeroportul este la 27 de kilometri de centrul oraşului) sau Istanbul (aeroportul internaţional Ataturk este legat de oraş cu o linie de metrou), în timp ce aeroporturile din Viena, Roma şi alte capitale vest-europene sunt conectate cu linii de cale ferată şi pun la dispoziţia pasagerilor trenuri ce circulă regulat.
Proiectul Magistralei 6 de metrou prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, respectiv staţia 1 Mai (existentă), Pajura (amplasată în partea de nord a liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, în dreptul străzii Băiculeşti), Expoziţiei (la nord de intrarea estică a Romexpo), Piaţa Montreal (amplasată pe bulevardul Mărăşti, în apropiere de Piaţa Montreal), Gara Băneasa (pe esplanada din faţa Gării Băneasa, adiacent şoselei Bucureşti-Ploieşti), Aeroport Băneasa (la nord de intersecţia Bd. Aerogării cu şoseaua Bucureşti-Ploieşti), Tokyo (în dreptul podului din apropierea centrului comercial Băneasa Shopping City), Washington (adiacent şoselei Bucureşti-Ploieşti, în dreptul podului rutier de la Strada Jandarmeriei), Paris (la intersecţia dintre şoseaua Bucureşti –Ploieşti şi strada Padina), Bruxelles (lângă podul rutier de la  intersecţia dintre şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi centura Capitalei), Otopeni (la intersecţia dintre Calea Bucureştilor şi strada 23 August din Otopeni), Ion I.C. Brătianu (sub amplasamentul Staţiunii de cercetare pentru mecanizarea agriculturii, intersecţia dintre Calea Bucureştilor şi Strada Zborului din Otopeni), Aeroport Otopeni (în faţa aeroportului Henri Coandă).

La momentul actual legătura între Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni şi municipiul Bucureşti se desfăşoară pe traseul rutier de suprafaţă de-a lungul DN1 (Şos. Bucureşti – Ploieşti) „insuficientă şi inadecvată pentru toate tipurile de trafic (fluxuri) pe care le suportă“, se arată în hotărârea privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată.

http://www.zf.ro/eveniment/bulgarii-au-inca-din-2015-metrou-la-aeroport-facut-cu-bani-din-fonduri-europene-16973798