Revista presei

POIM: Modificări la nivelul acțiunilor sprijinite și tipurilor de solicitanți din cadrul a trei apeluri de proiecte – Revista presei 29 – 30 iunie 2020

 

  • Port Constanța

30.06.2020

 

„Îmbunătățirea condițiilor de navigație, dezvoltarea infrastructurii și suprastructurii portuare și a infrastructurii locale intermodale/multimodale”
Acțiuni sprijinite:

Proiecte noi de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pe canalele navigabile ale Dunării, precum și în interiorul porturilor, inclusiv achiziţia de echipamente şi nave multifuncţionale pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre cu următoarele tipuri de subacțiuni:

Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pe canalele navigabile ale Dunării;

Achiziţia de echipamente şi nave multifuncţionale pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre;

Dragaj pe Dunăre, canalele navigabile ale Dunării și în porturile românești maritime și interioare (fluviale) situate pe rețeaua TEN-T CORE.

Proiecte de modernizarea și dezvoltarea capacității porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală cu următoarele tipuri de subacțiuni:

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare în porturile românești maritime și interioare (fluviale) situate pe rețeaua TEN-T CORE;

Construcția/modernizarea infrastructurii de acces în porturile românești maritime și interioare
(fluviale) situate pe rețeaua TEN-T CORE;

Modernizarea și dezvoltarea suprastructurii portuare în porturile românești maritime și interioare (fluviale) situate pe rețeaua TEN-T CORE.

Tipuri de solictanți:
administratorii Dunării și canalelor navigabile (RA AFDJ SA Galați, CN ACN SA Constanța);
administratorii porturilor maritime şi fluviale situate pe rețeaua TEN-T CORE, desemnaţi conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii (CN APM SA Constanța, CN APDF SA Giurgiu, CN APDM SA Galați,) și alți administratori de infrastructură de transport naval, după caz;
Ministerul Transporturilor, prin direcția de specialitate aferentă sectorului naval;
operatorii portuari privați;
parteneriate intre entitatile mai sus mentionate;
administratorii porturilor fluviale (CN APDF SA Giurgiu, CN APDM SA Galați, CN ACN SA Constanta);
autorităţile publice locale care deţin dreptul de proprietate asupra infrastructurii de transport naval;
alți administratori de infrastructură de transport naval, după caz;
autoritățile publice locale din locațiile prioritizate de MPGT pentru construcția, modernizarea/dezvoltarea terminalelor intermodale/multimodale (Bacău, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea);
Ministerul Transporturilor, prin direcția de specialitate aferentă sectorului naval;
operatorii portuari privați;
parteneriate intre entitatile mai sus mentionate.

Mai multe informații la:

https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/24189/poim-modificari-la-nivelul-actiunilor-sprijinite-si-tipurilor-de-solicitanti-din-cadrul-a-trei-apeluri-de-proiecte

 

Ministerul Transporturilor va avea o „sumă-record” pentru investiții la rectificarea bugetară, a anunțat Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. El agăugat că vor fi alocați anul acesta mai mulți bani pentru investiții, pentru a ajuta economia să se dezvolte.

„Tot ce e investiție va avea bani în plus anul acesta. Este singurul mod în care putem să avem o economie care să se dezvolte și în viitor ca să putem să plătim cheltuielile pe care le avem și astăzi.

Aici vorbim și de pensii, salarii, ajutoare sociale. Dacă vrem să avem bani să le plătim și în viitor, trebuie să investim astăzi, ca economia să meargă mai departe”, a spus Cîțu la Digi24.

„Nu trebuie doar să semnăm că vom avea o autostradă, trebuie să începem aceste autostrăzi anul acesta, sunt autostrăzi pe care le doresc românii. Și celelalte mari obiective pe care le avem, spitale regionale”, a adăugat el.

Ministrul spune că aceste investiții vor atrage la rândul lor alți investitori, inclusiv investiții străine.

„Investitorii internaționali întotdeauna se vor uita la oportunități. Iar România, astăzi, beneficiază de ceea ce se întâmplă la nivel global: se schimbă lanțul de producție. Toți am văzut că dependența de China nu a fost optimă. Și atunci, o mare parte din ceea ce se producea în China își va căuta alte zone. România trebuie să fie pregătită să primească acel capital care caută oportunități”, a spus Cîțu.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/florin-citu-transporturile-vor-primi-o-suma-record-la-rectificare-tot-ce-e-investitie-va-avea-bani-in-plus-anul-acesta-1330773

 

Turcia şi China investesc în infrastructura de transport a Serbiei pentru ca traficul de mărfuri dinspre Asia să ocolească România, a declarat, luni, şeful grupului de lucru pentru Infrastructură din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), Ion Lixandru, în şedinţa plenară a celei mai mari organizaţii patronale din ţară.

„De ceva timp, noi nu ne mai vedem cu vecinii noştri (Bulgaria, n.r.), şi consider că faţă de Grupul de la Vişegrad o deschidere din nou a relaţiilor cu Bulgaria ar însemna un plus pentru noi, pentru că avem Dunărea. Noi vrem s-o dragăm, însă bulgarii nu vor, avem posibilitatea să ne ducem către Asia şi să aducem Asia prin România, pentru că acum o mare parte din transport se face prin Serbia. Turcii, chinezii investesc în infrastructura din Serbia tocmai pentru a ocoli România, ceea ce nu este în regulă. Cred că Moldova o să vină şi ea în Uniunea Europeană, dar cred că exact cum bulgarii au nevoie de Balcanii de Vest, noi avem nevoie de Moldova. Dar numai împreună cu bulgarii putem intra în Schengen, Schengen care ne-ar aduce mai multe avantaje decât toate autostrăzile şi trenurile rapide şi liniile de avioane, pentru că încă blocăm marfă şi pasageri şi frontierele de sud cu Bulgaria şi de vest cu Ungaria între 6 şi 24 de ore. Ca să nu mai spun ce ar însemna acest lucru pentru turism şi toată colaborarea care ar putea fi între România şi Bulgaria şi pe industria alimentară – ei sunt foarte buni cultivatori, noi avem zone de procesare”, a afirmat Ion Lixandru.

Reprezentantul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României a propus realizarea unei hidrocentrale pe Dunăre, pentru creşterea cooperării regionale dintre România şi Bulgaria.

„Se poate lucra transfrontalier, se pot deschide investiţii pe Dunăre – şi un proiect pe care vi-l propun ar fi reluarea discuţiilor pentru o hidrocentrală pe Dunăre, care să aibă capacitatea să şi reprezinte infrastructură de cale ferată şi ar lega Sofia de Bucureşti. Nu numai că ar lega Sofia de Bucureşti, ci ar lega Salonicul şi Atena şi toată zona de sud. Să nu uităm că Balcanii sunt cam izolaţi şi din punct de vedere al securităţii pe Dunăre şi pe Marea Neagră. Sunt multe lucruri care pot deveni mult mai atractive dacă, împreună cu bulgarii, am fi o contrapondere a ţărilor de la Vişegrad, care îşi apără foarte bine interesul”, a precizat Ion Lixandru.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/06/29/lixandru-cdr-turcia-si-china-investesc-in-instrastructura-de-transport-a-serbiei-pentru-ca-traficul-din-asia-sa-ocoleasca-romania–531712

 

OMV Petrom confirmă informaţiile apărute săptămâna trecută în presa georgiană privind câştigarea unei licitaţii pentru explorarea unui câmp petrolifer offshore, însă precizează că perimetrul va fi concesionat oficial numai dacă negocierea unui contract de partajare a producţiei va fi finalizată cu succes.

Astfel, potrivit unui comunicat remis, luni, AGERPRES, compania precizează că a fost selectată drept câştigătoare a licitaţiei internaţionale deschise, organizată de Ministerul Economiei şi Dezvoltării Durabile a Georgiei, pentru perimetrul II offshore, care acoperă o suprafaţă totală de 5.282 de kilometri pătraţi.

Perimetrul va fi concesionat oficial numai dacă negocierea unui contract de partajare a producţiei va fi finalizată cu succes. În acest caz, OMV Petrom va obţine drepturile de a desfăşura activităţi de explorare ţiţei şi gaze naturale în perimetrul II, amplasat în platoul continental şi în zona economică offshore a Georgiei din Marea Neagră, precizează reprezentanţii companiei.

„Ne continuăm planurile de a ne extinde activităţile din upstream în regiunea Mării Negre. Aceasta este o altă etapă importantă, după semnarea unui contract pentru intrarea în licenţa de explorare Han Asparuh, în zona offshore a Bulgariei. Este o continuare firească a experienţei noastre de peste 40 de ani în apele româneşti ale Mării Negre”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului, responsabil pentru activitatea de Upstream, citat în comunicat.

Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a început în anul 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie în Marea Neagră a început în anul 1987. În prezent, OMV Petrom are operaţiuni de explorare, dezvoltare şi producţie în apele de mică adâncime (perimetrul Istria) şi operaţiuni de explorare în parteneriat cu ExxonMobil în apele de mare adâncime (Neptun Deep).

Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime (perimetrul Istria) este de circa 25.000 bep/zi. În 2019, a reprezentat circa 17% din producţia Grupului în România.

Vineri, Ambasada Georgiei a scris pe pagina de Facebook că OMV Petrom va începe operaţiuni de explorare ale zăcămintelor de petrol şi gaze din apele teritoriale georgiene din Marea Neagră, după ce a câştigat o licitaţie internaţională demarată de Agenţia de stat pentru petrol şi gaze din Georgia

„Intrarea unui investitor nou, important şi bine cunoscut în Georgia confirmă că mediul de afaceri din ţară, inclusiv în domeniul extracţiei de gaze naturale şi ţiţei, este transparent, atractiv şi uşor de înţeles pentru giganţii mondiali”, a declarat Natia Turnava, ministrul Economiei din Georgia, adăugând că firma care a câştigat licitaţia va începe forajele după studii seismice, potrivit Neftegaz.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/06/29/petrom-va-explora-un-perimetru-petrolifer-offshore-in-georgia-numai-dupa-negocierea-unui-contract-de-impartire-a-productiei–531379

 

Firma Synergetics Corporation a formulat două contestații legate de această licitație la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Contractul are o valoare estimată de 5.110.693 de lei și este împărțit în două loturi. CN Administrația Porturilor va reanaliza ofertele depuse pentru acest contract. Licitația pentru „Elaborarea P.U.Z. Port Constanța – Zona Midia și Actualizare P.U.Z. Portul Constanța Zona Constanța“, obiectiv cu o valoare estimată de 5,1 milioane de lei, se va relua. Decizia în acest sens aparține Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, care a admis contestațiile depuse de compania Synergetics Corporation.

Potrivit deciziei remise ieri de CNSC, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, care organizează procedura de atribuire, va trebui să reanalizeze ofertele depuse de Synergetics Corporation.

În documentul pus la dispoziție de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, se arată că Synergetics Corporation SRL, reprezentată de administrator Claudiu Nicolae Băjenaru, a depus contestația în luna mai, privind procedura de licitație deschisă, online, pentru atribuirea contractului de achiziție sectorială de servicii având ca obiect „Elaborare P.U.Z. Port Constanța – Zona Midia și Actualizare P.U.Z. Portul ConstanțaZona Constanța“ – lotul 1, cod CPV 71410000-5. Ce a solicitat firma contestatoare

În solicitarea adresată CNSC, Synergetics Corporation a solicitat „anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 19235 din 14.05.2020 și a raportului de atribuire nr. 19232 din 14.05.2020, privind lotul 1, întrucât evaluarea și punctarea experienței similare a experţilor cheie menţionaţi în cuprinsul contestaţiei s-a realizat după alte cerinţe decât cele prevăzute în documentaţia de atribuire“. În plus, firma a cerut și „obligarea entităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire din etapa de aplicare a criteriului de atribuire şi la reevaluarea oferta societății sale prin acordarea punctajului pentru cei trei experți cheie menționați în contestație, luând în considerare ca «eligibile» toate 1/3 proiectele/contractele pe care le-a prezentat ca experiență similară, fără aplicarea unor cerințe suplimentare celor prevăzute în documentația de atribuire“.

De asemenea, firma a mai cerut „anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 19237 din 14.05.2020 și a raportului de atribuire nr. 19236 din 14.05.2020, privind lotul 2, întrucât evaluarea și punctarea experienței similare a experţilor cheie menţionaţi în cuprinsul contestaţiei s-a realizat după alte cerinţe decât cele prevăzute în documentaţia de atribuire; obligarea entităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire din etapa de aplicare a criteriului de atribuire şi la reevaluarea oferta societății sale prin acordarea punctajului pentru cei trei experți cheie menționați în contestație, luând în considerare ca «eligibile» toate proiectele/contractele pe care le-a prezentat ca experiență similară, fără aplicarea unor cerințe suplimentare celor prevăzute în documentația de atribuire“.

La rândul său, societatea Project Resolv Consulting SRL, reprezentată legal prin împuternicit Traian Răzvan Petrescu, a depus cerere de intervenție, înregistrată la CNSC pe 27 mai.
În cererea de intervenție, forma Project Resolv Consulting a solicitat CNSC respingerea contestațiilor formulate de Synergetics Corporation SRL, ca nefondate

Decizia CNSC

În urma analizării actelor depuse la dosarul CNSC cu privire la modalitatea de desfășurare a procedurii, Consiliul a decis să admită cele două contestații formulate de Synergetics Corporation SRL, pentru lotul 1 și pentru lotul 2, în contradictoriu cu CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

„Dispune anularea proceselor-verbale de evaluare nr. 514/20.03.2020 pentru lotul 1 si nr. 515/20.03.2020 pentru lotul 2, anularea raportului procedurii nr. 19232/14.05.2020 pentru lotul 1, anularea raportului procedurii nr. 19236/14.05.2020 pentru lotul 2, precum si a tuturor comunicarilor subsecvente acestora“, se arată în decizia CNSC.

De asemenea, Consiliul a decis continuarea procedurii de atribuire, după îndeplinirea dispozițiilor amintite anerior, prin recalcularea punctajelor aferente ofertelor depuse de Synergetics Corporation SRL, pentru amebele loturi.

Totodată, CNSC a respins cererile de intervenție formulate de Project Resolv Consulting SRL. Împotriva deciziei CNSC poate fi formulată plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. Datele din SEAP

Potrivit datelor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul privind „Elaborare P.U.Z. Port Constanța – Zona Midia și Actualizare P.U.Z. Portul Constanța- Zona Constanța“ are o valoare estimată la 5.110.693 de lei și este împărțită în două loturi. Suma se împarte astfel: pentru lotul privind Elaborare PUZ Port Constanța – Zona Midia, valoarea estimată este de 885.000 de lei, în timp ce pentru Actualiarea PUZ Port Constanța – Zona Constanța, valoarea estimată este de 4.225.693 de lei, fără TVA.

Modalitatea de atribuire este prin licitației deschisă, organizată online.
Pentru acest contract s-au primit două oferte, una depusă de Synergetics Corporation SRL, reprezentată de Adrian Dumitru Ilie și, respectiv, cea de-a doua depusă de asocierea de firme Project Resolv Consulting (lider de asociere), Decodesign Team, MAS Publishing & Partners SRL, Planning Design and Environment, Masstudio și Row Studio. Cifrele de la Registrul Comerțului

În ce privește firma Synergetics Corporation SRL, aceasta a fost înființată în 2008 și se ocupă cu „activități de inginerie și consultanță tehnică legată de acestea“.
Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 29 iunie 2020, acționariatul este împărțit în cote egale între Adrian Dumitru Ilie și Claudiu Nicolae Băjenaru, ambii fiind și administratori ai societății.

Firma are un punct de lucru în Incinta Port Constanța, la Dana 15. În 2017, pierderea înregistrată a fost de 602.413 lei, cifra de afaceri netă a fost de 798.326 de lei, iar numărul angajaților a fost zero. În 2018, a fost înregistrat un profit de 324.373 de lei, numărul salariaților a fost 14, iar cifra de afaceri netă a fost 3.622.997 de lei. În 2019, numărul salariaților a fost 14, profitul înregistrat a fost de 272.137 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost de 5.312.655 de lei.

La rândul său, Project Resolv Consulting, liderul asocierii ce a depus cea de-a doua ofertă, a fost înființată în anul 2006 și are ca obiect principal de activitate tot „activități de inginerie și consultanță tehnică legată de acestea“.

Acțiunile firmei sunt împărțite în mod egal între Traian Răzvan Petrescu, născut în 1985, în Mangalia, și, respectiv, Traian Petrescu, născut în comuna tulceană Smârdan, în 1952. Primul dintre acționari deține și calitatea de administrator al societății.

În anul 2017, firma a avut trei salariați, un profit de 86.750 de lei și o cifră de afaceri netă de 384.970 de lei. În 2018, numărul salariaților a fost tot trei, profitul a fost 155.713 lei, iar cifra de afaceri netă a fost de 45.183 de lei. Pentru anul 2019, nu a fost înregistrată încă situația financiară, potrivit datelor existente la Registrul Comerțului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cnsc-a-decis-licitatia-pentru-puz-ul-portului-constanta-nu-s-a-incheiat-afaceristii-de-la-synergetic-corporation-mai-au-o-sansa-la-contract-722799.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului de lucrări de reparații capitale pasaj superior la Poarta 4.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului privind „Lucrări de Reparații capitale Pasaj Superior la Poarta 4” (Proiectare).

Valoarea estimată a contractului este 118.460 lei.
Descrierea contractului
Obiectul achiziției consta in elaborarea întregii documentații necesare obținerii autorizației de construire și a execuției lucrărilor de reparații capitale a Pasajului Superior la Poarta 4 Port Constanta.

Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor: 6. Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire este a 4-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitările adresate după acest termen entitatea contractantă nu va răspunde.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 08.07.2020, ora 15.00

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-la-cn-apm-sa-constanta-pentru-lucrari-de-reparatii-capitale-document-722804.html

 

29.06.2020

 

• Câştigul salarial mediu brut pe un salariat, în judeţul Constanţa, a fost în luna aprilie 2020 de 4.908 lei

Direcția Județeană de Statistică Constanța a prezentat evoluția principalilor indicatori statistici ai județului Constanța, în perioada ianuarie – aprilie 2020,
Numărul salariaţilor din judeţ, la sfârșitul lunii aprilie 2020, este de 184,4 mii persoane, cu 2303 persoane mai mic decât cel din luna martie 2020 și cu 2962 persoane față de cel din luna aprilie 2019.

Câştigul salarial mediu brut pe un salariat, în judeţul Constanţa, a fost în luna aprilie 2020 de 4908 lei, iar câştigul salarial mediu net a fost de 3007 lei, cu 11,0%, respectiv cu 11,3% peste nivelul înregistrat în luna aprilie 2019.

Luând în calcul rata inflaţiei din ultimele 12 luni, câştigul salarial mediu net este, în termeni reali, mai mare cu 8,4% în luna aprilie 2020 faţă de aprilie 2019.

Numărul turiştilor sosiţi în primele patru luni din anul 2020 a fost de 47,3 mii persoane, faţă de 90,0 mii persoane în aceeași perioadă din 2019, înregistrându-se o scădere de 47,4%.

Și numărul înnoptărilor scade: 109,0 mii înnoptări în primele 4 luni din 2020, faţă de 207,1 mii înnoptări înregistrate în aceeași perioadă din 2019.

Turiştii străini, în număr de 4127 persoane, sosiți în primele patru luni din anul 2020, sunt cu 61,2% mai puțini decât numărul turiştilor străini sosiţi în primele patru luni din 2019 şi deţin o pondere de 8,7% în totalul turiştilor.

La sfârşitul lunii aprilie 2020 sunt înregistraţi 6458 şomeri, cu 305 mai puțini decât numărul șomerilor înregistraţi în luna martie 2020 dar cu 263 mai mulți decât de cei înregistraţi în luna aprilie 2019.

Din totalul şomerilor, 62,0% sunt femei. Primesc indemnizaţie de şomaj 3387 persoane, iar 3071 persoane sunt şomeri neindemnizaţi. Rata şomajului în luna aprilie 2020 este de 2,2%, față de 2,1% în aprilie 2019. Rata şomajului este mai scăzută în judeţul Constanţa decât media pe ţară (2,9%).

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat (fără agricultori) în primul trimestru aI anului 2020 este de 149235 persoane, cu o pensie medie de 1442 lei pe lună. â

În luna aprilie 2020 preţurile de consum (la nivel naţional) sunt cu 1,42% mai mari decât în decembrie 2019. Preţurile de consum au crescut cu 4,42% la mărfurile alimentare, cu 1,17% la servicii și au scăzut cu 0,46% la mărfurile nealimentare.

Rata lunară a inflaţiei a fost de 0,4% în primele patru luni din 2020, față de 0,7% în aceeași perioadă din 2019. În industrie, producţia scade în primele patru luni ale anului 2020 cu 22,0% faţă de producția din aceeași perioadă a anului 2019.

Una dintre cauzele acestei scăderi o constituie întreruperea activității rafinăriei Petromidia Năvodari, datorită reviziei generale programate pentru perioada 13 martie – 30 aprilie 2020.

Cifra de afaceri din industrie scade în primele patru luni din anul 2020 cu 23,0% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019. Agenţii economici din judeţul Constanţa au exportat, în primele două luni din 2020, mărfuri în valoare de 257,9 milioane euro şi au importat mărfuri în valoare de 479,6 milioane euro (exportul este exprimat în preţuri FOB, iar importul în preţuri CIF).

În structură, în această perioadă predomină produsele din capitolul „combustibili şi uleiuri minerale” atât la export cu 44,7% (produse petroliere), cât și la import cu 75,5% (petrol şi, în cantităţi mai mici, produse petroliere).

De asemenea, la export ponderi importante mai deţin produsele din capitolul „cereale” (19,8%) și cele din capitolul „animale vii” (7,0%), iar la import produsele din secțiunea „maşini şi aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile” și cele din secțiunea „produse chimice” (4,8%). Faţă de primele două luni din 2019, exportul a scăzut cu 3,5%, iar importul cu 1,7%.

Traficul de mărfuri prin portul Constanţa însumează 14,7 milioane tone în primul trimestru din anul 2020 şi este cu 17,4% mai mare decât în aceeași perioadă din 2019.

Traficul prin Canalul Dunăre – Marea Neagră, în volum de 3,9 milioane tone mărfuri în primul trimestru al anului 2020, a crescut cu 1,1% faţă de volumul înregistrat în primul trimestru din 2019.

Numărul total al navelor tranzitate a crescut cu 8,8% în primele trei luni din 2020 față de cel înregistrat în aceeași perioadă din 2019, iar numărul navelor străine care au traversat canalul, a crescut cu 29,9%. În primul trimestru din 2020 au fost finalizate 1037 locuinţe, cu 287 mai multe decât în aceeași perioadă din anul 2019.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/in-primul-trimestru-din-2020-traficul-de-marfuri-prin-portul-constanta-este-mai-mare-decat-in-aceeasi-perioada-din-2019-722555.html

 

CN APM Constanța achiziționează servicii de reparare și întreținere a echipamentului de stingere a incendiilor. Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru servicii de verificare și întreținere a sistemului de detecție și stingere Serviciul Informatică Gara Maritimă – Lot 1 „Verificare și întreținere stingătoare” – Lot 2.

Valoarea totală estimată a contractului este de 40.000 lei. Descrierea contractului
a) Lot 1 – Sistemul de detecţie, semnalizare şi stingere incendiu cu gaz inergen are 5 zone de stingere şi este compus, în principal, din: Nr. Denumire 1 Centrala detectie adresabila Ansul Autopulse 442R 1 2 Detector de de fum 13 3 Buton alarmare incediu 2 4 Comutator de mentenanţă 1 5 Sirena incendiu de interior 1 6 Butelii gaz inergen 12,6 m3, 150 bari 13 7 Butelii gaz inergen 10,3 m3, 150 bari 4 8 Acumulatori 7 AH, 12 V 2 9 Modul 4XZM, Zone Relay 1 10 Modul 4XLM, LED Interface 1 11 Tip actionator Pirotehnic 12 Zone de stingere 5 b) Lot 2 – Stingătoarele de incendiu aflate în responabilitate sunt amplasate în clădirile, mijloacele de transport auto şi navele tehnice aparţinând CN APM SA Constanţa, din incinta Portului Constanţa, după cum urmează: Zona de nord a Portului Constanţa: clădire Gara Maritimă, sediu SSP-Tipografie, sediu SEP, sediu SNTP, clădire Muzeu Port, clădire Policlinică, clădiri Serviciul Aprovizionare, cladire Pavilion P6, clădire Rădăcină Mol 3, clădire Terminal de Pasageri, baza sportivă Portul, clădire Bursa Veche, clădire Bursa Noua, clădire Camin Poarta 2, clădire Policlinica, Statii Tratare Ape Uzate, clădiri Instalaţii port vechi, Posturi de transformare electrice Nord, Centrale termice Nord, staţii de pompare Nord. Zona de sud a Portului Constanţa: clădire Radacina Mol 1S, clădire Scanner, Magazii Constanţa Sud, clădiri Instalaţii Constanţa Sud, Posturi de transformare electrice Sud, Centrale termice Sud, staţii de pompare Sud Nave tehnice – Dana 0, dana Tehnică şi Două Dane: navă PSI, nave depoluare, remorchere, navă hidrografică, şalupe persoane.

Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor : 6. Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 4 -a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractanta nu va raspunde.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 13 iulie 2020, 15:00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-achizitioneaza-servicii-de-reparare-si-intretinere-a-echipamentului-de-stingere-a-incendiilor-document-722714.html?print

 

În fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), serbăm Ziua Internațională a Dunării.
Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).

Manifestările dedicate acestei zile se desfășoară în toate cele 14 state dunărene, pentru a marca dorința acestor țări de a adopta măsuri și strategii comune pentru protejarea fluviului european în fața unor amenințări diverse, precum fenomenele extreme (secetă sau inundații) sau poluări accidentale. În zonele din apropierea malurilor fluviului sunt organizate festivaluri, întâlniri publice, evenimente educative și de divertisment.

Ziua Dunării înseamnă solidaritate între popoarele care împart acest bun comun, în ciuda diferențelor de culturi și istorii, având în schimb o dorință comună – responsabilitatea de a proteja această resursă prețioasă.

Ziua Internaţională a Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată în 2004 pentru a marca zece ani de la semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În 2018, tema propusă de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Dunării este „Fii activ pentru o Dunăre mai sănătoasă!” („Get active for a healthier Danube!”).

Dunărea – al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime (2.857 km) cât şi ca debit (aproximativ 5.600 m3/sec la intrarea în România) – reprezintă o adevarată axă a Europei Centrale, pe care o leagă de Marea Neagră. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Germania prin două izvoare (Brege şi Brigach) şi se varsă în Marea Neagră prin cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. În drumul său, străbate teritoriul a 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad).

La propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), în fiecare an pe 29 iunie serbăm Ziua Internațională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).

Din regiunile Alpilor, Carpaţilor şi Balcanilor îşi colectează resursele de apă unul dintre cele mai mari fluvii ale Europei – Dunărea. Cu cei 2857 km lungime, Dunărea este al doilea fluviu al Europei, după Volga, şi al treilea ca importanţă economică, după Rin şi Volga.

Adesea denumită “marea diagonală a Europei”, Dunărea drenează depresiunile Panonică şi Pontică, ambele înconjurate de masive hercinice, alpine, carpatice, dinarice şi balcanice, traversînd în drumul său 13 ţări (Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad).

Are un bazin hidrografic de 805300 km2. Suprafaţa bazinului ocupă 8% din continentul european. Are un bazin aproape simetric, cca 56% din suprafaţă se află situată pe partea stîngă a fluviului şi 44% pe dreapta.

Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania), de unde culege doi afluenţi, Brege şi Brigach, care emerg de sub vîrful Kandel (1241 m) şi se unesc la Donaueschingen (678 m), în curtea castelului Fürstenberg.

Cumpăna apelor urmăreşte, în partea de sud, crestele Munţilor Alpi, Dinarici şi Balcani, care separă bazinul hidrografic al Dunării de bazinele învecinate ale Mariţei, Strumei, Vardarului şi Drinei, iar pe partea de nord, crestele Munţilor Jura, Boemiei şi Carpaţilor îl separă de bazinele Rinului, Elbei, Oderului, Vistulei şi Nistrului.
Artera principală a Dunării s-a format la sfîrşitul Pliocenului şi începutul Cuaternarului, ca urmare a drenării succesive, în timp, a unor lacuri imense din bazinele Vienei, Panonic şi Pontic, care fuseseră separate din Marea Sarmaţiană ca urmare a ridicării sistemului montan.

Importanţa Dunării, ca linie de demarcaţie şi cale de comunicaţie, este recunoscută din antichitate: de la Regensburg pînă aproape de vărsare, reprezenta limita septentrională a marelui Imperiu Roman, care a creat pe traseul său numeroase oraşe cetăţi.

Catenele muntoase, alcătuite din roci dure, reprezintă şi limitele convenţionale care împart Dunărea în trei sectoare principale: Dunărea superioară (sectorul alpin), Dunărea mijlocie (sectorul panonic), Dunărea inferioară (sectorul carpato-pontic).

Pentru multe popoare ale Europei fluviul Dunărea este leagănul existenţei, trecutul şi viitorul, 80 milioane de locuitori ai continentului folosind resursele de apă ale Dunării. Proslăvit şi cîntat în operele marilor istorici, compozitori, poeţi şi pictori, în ultimele decenii el a devenit pentru majoritatea europenilor nu numai un simbol al unirii, dar şi un criteriu de înţelegere a responsabilităţii şi securităţii ecologice pentru fiecare din noi şi a generaţiilor viitoare.

Dunărea şi afluenţii ei constituie un sistem ecologic unic, un complex preţios de teritorii naturale. Fluviul serveşte ca sursă de apă potabilă, în agricultură, industrie, pentru producerea energiei electrice, şi în scopuri recreative.

În ultimul deceniu al secolului trecut a fost constatată degradarea calitativă a apei în fluviul Dunăre. Pe măsura creşterii aportului de poluanţi, starea ecologică a fluviului s-a înrăutăţit treptat în cursul lui mijlociu şi inferior.

Astfel, în scopul protecţiei mediului ambiant în bazinul Dunării, pe 29 iunie 1994, la Sofia, Bulgaria, a fost adoptată Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 323-XIV din 17 martie 1999.Rolul de organ internaţional constituit în scopul asigurării activităţii efective a Convenţiei îi revine Comisiei Internaţionale pentru ocrotirea Dunării (ICPDR), care ulterior a declarat data de 29 iunie Ziua Dunării.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ziua-internationala-a-dunarii-sarbatoarea-un-omagiu-rolului-vital-pe-care-il-joaca-fluviul-si-afluentii-sai-in-viata-oamenilor-video-722732.html?print

 

Costel Stanca, preşedintele Administraţiei Portului Maritim Constanţa, a anunţat lungimea maximă a navelor care ajung în portul Constanţa, dar şi ce se întâmplă în scandalul cu Bulgaria legat de transportul fluvial pe Dunăre.

„Din păcate, avem o relativă constrângere legată de Bosfor, ceea ce duce la o limitare a lungimii. Nave mai lungi de 300 m nu vin în portul Constanţa. Reamintesc, totuşi, că avem cea mai mare adâncime dintre porturile la marea Neagră, ceea ce este un alt avantaj al portului nostru.

Legat de Bulgaria, este o dezbatere continuă. Noi vorbim despre dragajul pe Dunăre şi ei vorbesc de podul peste Dunăre. Asta pentru că cele două porturi bulgăreşti nu sunt conectate la Dunăre, de asta vor poduri. Dar noi avem ceva sprijin, astfel încât sperăm ca Dunărea să fie navigabilă pe o perioadă cât mai mare a anului. De altfel, la nivel european s-a constatat că transportul fluvial e mai ecologic decât cel rutier”, a declarat Costel Stanca

https://www.dcnews.ro/transport-pe-dunare-bulgarii-ne-baga-bete-in-roate-costel-stanca-de-asta-nu-vor_756252.html

 

„Este un vis al şoferului român să nu mai treacă prin Bulgaria în drum spre Turcia. Putem spera la un feribot Constanța – Istanbul?”, l-a întrebat jurnalistul Val Vâlcu pe Costel Stanca, directorul general al Administrației Porturilor Maritime SA Constanța.

„Pot să vă confirm că după mulţi ani s-a reluat o linie cu Turcia şi sperăm ca aceasta să se poată dezvolta în continuare. Programările sunt undeva la două curse pe săptămână. Putem creşte la patru curse şi, de ce nu, la o situaţie şi mai bună”, a spus Costel Stanca, în cadrul dezbaterii online “Upgrade România – Investițiile, motorul de pornire a economiei“, eveniment organizat de DC Media Group.

https://www.dcnews.ro/feribot-din-constanta-spre-turcia-directorul-administratiei-porturilor-maritime-sa-constanta_756247.html

 

  • Economie

29.06.2020

 

Consiliul de supervizare al companiei FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a aprobat vineri un plan de investiţii privind construcţia unui gazoduct până în Serbia cu o capacitate de şase miliarde metri cubi pe an, informează Itar Tass citat de Agerpres

Potrivit documentelor adoptate de FGSZ, capacitatea planificată a viitoarei conducte trebuie atinsă la graniţa cu Serbia până în luna octombrie 2021. Grupul energetic ungar MOL, care controlează FGSZ, a anunţat şi el sâmbătă că a decis să se va alăture proiectului gazoductului TurkStream, care face legătura între Rusia şi Turcia via Marea Neagră. MOL a precizat că Autoritatea de reglementare din Ungaria a aprobat un plan de dezvoltare pe zece ani care include construcţia unui nou interconector de gaze la graniţa cu Serbia, cu o capacitate de 6 miliarde de metri cubi anual. Anterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria a semnat un acord comercial cu privire la achiziţionarea unei cantităţi de 4,2 miliarde metri cubi de gaze naturale de la grupul rus Gazprom în perioada octombrie 2020-octombrie 2021. Szijjarto a mai spus că Budapesta este interesată „în oportunitatea de a cumpăra gaze naturale ruseşti via TurkStream şi Bulgaria, începând de la finele anului următor”.

Conducta TurkStream face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. TurkStream va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră, prin intermediul a două linii. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

https://www.economica.net/ungaria-va-investi-in-constructia-unui-gazoduct-care-sa-faca-legatura-cu-turkstream_186542.html

 

Comisia Europeană a lansat o consultare publică referitoare la „Comunicarea privind definirea pieței care este utilizată în legislația UE în materie de concurență”. Chestionarul – pus la dispoziția publicului până la data de 9 octombrie 2020 – va ajuta Comisia să evalueze dacă este nevoie să actualizeze sau nu comunicarea privind definirea pieței ce datează din anul 1997.

Definirea pieței este un instrument de delimitare a conceptului de concurență între întreprinderi. Definirea pieței relevante a produsului și a pieței geografice relevante are drept scop identificarea concurenților efectivi care influențează deciziile comerciale ale întreprinderilor, de exemplu deciziile privind prețurile practicate de acestea. Or, tocmai din această perspectivă, definirea pieței permite, printre altele, calcularea cotelor de piață, care oferă informații relevante privind puterea de piață.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-consultare-publica-europeana-pe-teme-de-concurenta-405925?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

30.06.2020

 

Comisia Europeană a propus o ordonanță care le permite statelor membre UE să suspende sau să reducă taxele de acces la infrastructura feroviară (taxa utilizare infrastructură – TUI), dar și la taxele de rezervare. Această măsură are rolul de a sprijini operatorii de transport, care se confruntă cu un declin al volumelor de marfă în această perioadă.

Pandemia are un impact fără precedent asupra industriei transporturilor, în general și asupra sectorului feroviar, în special, ceea ce poate conduce la un număr important de insolvențe și probleme de lichidități ce pot afecta lanțurile de aprovizionare, se precizează în propunerea Comisiei Europene.

Acest impact este resimțit cu precădere de operatorii de transport feroviar independenți și privați, a declarat ERFA (Asociația Europeană pentru Transport Feroviar)

“Volumele de marfă pe calea ferată au suferit o reducere cu aproximativ 25% față de volumele normale și preconizate. Taxele de acces reprezintă 20-35% din costurile operaționale totale ale operatorilor de transport feroviar de marfă, iar declin masiv în volume are un impact asupra viabilității serviciilor. Măsuri de sprijin, precum suspendarea temporară sau reducerea taxelor de utilizare a infrastructurii vor furniza un moment de respiro în timpul acestei crize,” a declarat Dirk Stahl, președinte ERFA.

“Dacă va fi adoptată, această ordonanță le va furniza statelor membre și managerilor de infrastructură flexibilitatea necesară pentru a lua măsuri concrete în sprijinul industriei feroviare de transport marfă.”

“Ceea ce este important acum este ca această propunere legislativă să fie adoptată de Parlamentul European și Consiliul European. ERFA le solicită statelor membre și membrilor Parlamentului European să susțină această propunere în procesul legislativ” a adăugat Conor Feighan, Secretar General ERFA.

https://www.intermodal-logistics.ro/ue-propune-sprijinirea-transportului-feroviar-de-marfa-prin-suspendarea-tui

 

Are 4029 km lungime, conectează opt capitale europene – Amsterdam, Bruxelles, Berlin, Varșovia, Vilnius, Riga, Tallinn și Helsinki – și include 16 aeroporturi, 12 porturi maritime și 17 terminale de tren. Coridorul Baltic va beneficia de investiții uriașe în dezvoltarea infrastructurii care îl vor transforma într-una dintre cele mai tranzitate rute.

Portalul railfreight.com raportează planurile ambițioase privind investițiile în acest coridor – 44 de miliarde de euro este suma vehiculată a fi investită în următorii zece ani.
Per total, coridorul este format din 5947 km de căi ferate, 4029 km de drumuri și 2186 km de căi navigabile interioare și face legătura dintre porturile de pe țărmul estic al Mării Baltice cu porturile Mării Nordului, situate în Germania de Nord, Belgia și Olanda.

Cel mai important proiect al coridorului este Rail Baltic; o cale ferată europeană cu ecartament standard care leagă Estonia, Letonia și Lituania cu Polonia. Coridorul începe în portul modernizat din Helsinki înainte de a trece spre sud prin cele trei state baltice și nord-estul Poloniei și spre Varșovia.

De acolo urmează coridorul tradițional est-vest prin Lodz, Poznań și Berlin, continuând până la marile porturi de pe coasta Mării de Nord în vest (Hamburg, Bremen, Bremerhaven, Amsterdam, Rotterdam, Moerdijk și Anvers). Coridorul are ramuri spre Ventspils în Letonia, și spre Klaipeda, și Vilnius în Lituania și către Terespol, la granița Polonia / Belarus.

O parte din lucrări sunt deja în derulare pe anumite porțiuni. În prezent, lucrări de modernizare se desfășoară pe rutele Varșovia-Łowicz, Sochaczew-Swarzędz și Siedlce-Terespol, Varșovia Rembertów – Sadowne, Czyżew – Białystok, Białystok – Ełk în Polonia sau între Tapa și Tartu în Estonia. Lucrări au loc și în anumite puncte strategice de-a lungul coridorului, de exemplu Klaipeda, Vilnius, Helsinki sau Riga.

Există, de asemenea, proiecte de implementare a stațiilor de alimentare cu GNL și hidrogen de-a lungul coridorului, iar cooperarea dintre regiunile coridorului este bine dezvoltată, notează reprezentanții Comisiei Europene. Autoritățile poloneze indică faptul că noile linii vor fi finalizate în conformitate cu termenul preliminar stabilit: anul 2023.

https://trans.info/ro/transport-intermodal-investitii-uriase-in-dezvoltarea-coridorului-baltic-189932