Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, va fi prezentat, joi seară, într-un eveniment la care participă preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban şi membrii Guvernului. Planul prevede investiţii şi reforme în diferite sectoare de activitate, fiind structurat pe 12 domenii prioritare. Documentul va fi supus dezbaterii publice în perioada următoare şi trebuie aprobat de Comisia Europeană.
”Ministerul Fondurilor Europene a finalizat propunerea de proiect a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care îl lansează în consultare publică, cu participarea Excelenţei Sale Domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, şi a Excelenţei Sale Domnul Ludovic Orban, Prim-ministrul României”, a anunţat PNL.

Evenimentul va avea loc, joi seară, de la ora 19.00

Potrivit unui anunţ al Executivului, la eveniment vor participa şi membrii Guvernului.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un document strategic, care prevede investiţii şi refome, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi anume: I – Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului şi, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică şi rezilienţă.

Pentru elaborarea acestui Plan, preşedintele Klaus Iohannis a avut întâlniri cu premierul, ministrul Finanţelor Publice şi Ministrul Fondurilor Europene.

După întâlnirea din 28 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că ”acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor şi vor exista, bineînţeles, anumite condiţionalităţi în utilizarea acestor fonduri”.

”Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziţiei climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu şi lung. Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecinţe benefice palpabile pentru români şi vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi”, a afirmat atunci şeful statului.

După întâlnirea de vineri pe această temă, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că va fi ”un Plan amplu”, care va intra în dezbatere publică.
”Vom avea peste 30 – atenţie – 30 de miliarde de euro din fonduri europene, pentru a finanţa măsurile din acest Plan. Suntem cu proiectul foarte aproape de finalizare, este o măsură foarte largă, care se referă şi la reforme, şi la măsuri de infrastructură, şi la multe sectoare care trebuie să fie şi modernizare, dar şi redresate. Vom prezenta acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă public săptămâna viitoare, urmând să avem o dezbatere publică, pentru a putea îngloba toate opiniile care sunt pertinente, şi atunci vom înainta planul la Bruxelles şi în cursul anului viitor deja începem să finanţăm măsurile de redresare şi de rezilienţă”, a afirmat, vineri, preşedintele.

https://www.news.ro/politic-intern/planul-national-de-redresare-si-rezilienta-prezentat-intr-un-eveniment-la-care-participa-presedintele-klaus-iohannis-premierul-ludovic-orban-si-membrii-guvernului-1922400026002020110719629718

Domeniul transporturilor şi, în sens mai larg, conectivitatea joacă un rol cheie în susţinerea creşterii economice durabile şi în intensificarea relaţiilor comerciale în regiunea extinsă a Mării Negre, consideră ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Acesta a prezidat, marţi, în calitate de Preşedinte-în-Exerciţiu al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Reuniunea miniştrilor Transporturilor din statele membre OCEMN, care s-a desfăşurat în sistem video-conferinţă.
„Desfăşurarea activităţii noastre în aceste condiţii dificile ne motivează să gestionăm cât mai bine atât consecinţele pandemiei COVID-19, cât şi aportul domeniilor pe care le coordonăm asupra relansării economiilor noastre. Domeniul transporturilor şi, în sens mai larg, conectivitatea joacă un rol cheie în susţinerea creşterii economice durabile şi în intensificarea relaţiilor comerciale în regiunea extinsă a Mării Negre. Acestea sunt argumente suficiente pentru a imprima cooperării noastre în cadrul OCEMN coeziune consolidată, solidaritate şi acţiune coordonată, de natură să contribuie la depăşirea efectelor perioadei pandemice”, a subliniat Lucian Bode, citat într-un comunicat al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC).

Discuţiile reuniunii ministeriale s-au concentrat pe tematici de actualitate privind dezvoltarea sistemului de transporturi în regiunea extinsă a Mării Negre, sub motto-ul Conectivitate şi digitalizare pentru un viitor mai bun al transportului.

La Reuniune au participat oficiali din Statele Membre OCEMN la nivel de ministru sau ministru adjunct coordonatori ai domeniului transporturilor, Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean, în calitate de invitat special al Preşedinţiei-în-Exerciţiu, Secretarul general al Secretariatului Permanent Internaţional la OCEMN, Michael B. Christides, secretarii generali ai partenerilor de dialog sectorial ai OCEMN: Uniunea Asociaţiilor Transporturilor Rutiere din Regiunea OCEMN (BSEC-URTA), Conferinţa Regiunilor Periferice Maritime (CRPM) şi Comisia Dunării, precum şi secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite Economice Comisia pentru Europa (CEE-ONU), Iniţiativei Central Europeane (ICE), Uniunii Internaţionale a Transporturilor Rutiere (IRU), Forumului Internaţional de Transport (ITF), Conferinţei Directorilor Europeni de Drumuri (CEDR) şi al Secretariatului Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA (PS IGC TRACECA).
Potrivit MTIC, în intervenţia sa, ministrul Lucian Bode a subliniat importanţa necesităţii formulării unor priorităţi de acţiune inovatoare în cadrul OCEMN şi a eficientizării coordonării între statele membre în vederea gestionării consecinţelor socio-economice ale pandemiei la nivel regional. Totodată, demnitarul român a reliefat importanţa deosebită a colaborării cu Uniunea Europeană în domeniu.

„Multe dintre proiectele aflate pe agenda noastră de astăzi sunt interconectate cu priorităţile în domeniu la nivel european. În acest sens, subliniez determinarea noastră de a sprijini eforturile pentru dezvoltarea transportului multi-modal, dezvoltarea tehnologică pentru securizarea transporturilor şi creşterea cooperării în domeniul siguranţei rutiere. Un loc special în acest sens revine Uniunii Europene, care a demonstrat voinţa politică de acţiune constructivă în spirit de solidaritate şi coeziune sporită. Cooperarea privind planificarea şi dezvoltarea infrastructurii cu ţările vecine face parte din politica UE pentru TEN-T, care se concentrează pe eliminarea blocajelor care împiedică conectivitatea şi comerţul în regiune şi cu UE”, a precizat sursa citată.

În cadrul reuniunii, a fost salutată recomandarea Comisiei Europene privind desemnarea unor culoare verzi în statele membre UE şi statele vecine non-UE, pentru toate modurile de transport, dedicate asigurării unei libere circulaţii internaţionale a mărfurilor în reţeaua UE TEN-T, a cărei punere în aplicare a fost o decizie crucială pentru economia Europei şi pentru asigurarea lanţurilor de aprovizionare cu bunuri esenţiale.

Totodată, potrivit ministrului de resort, a fost subliniată importanţa unei cooperări sporite cu toate ţările pentru asigurarea unei mobilităţi fluide a mărfurilor la nivel internaţional şi a lucrătorilor din transporturi (inclusiv a navigatorilor).

Oficiali din Statele Membre OCEMN au fost convenit cu privire la revitalizarea Proiectelor Autostrăzii inelare a Mării Negre (BSRH) şi, respectiv, al dezvoltării autostrăzilor maritime regiunea OCEMN (MoS).

În cadrul reuniunii ministeriale au fost discutate cele mai urgente şi mai fezabile propuneri care să asigure funcţionarea fără obstacole a sectorului transportului rutier în regiunea OCEMN, în special în perioada COVID-19. În acest context, BSEC-URTA a prezentat situaţia actuală la punctele de trecere a frontierei mai aglomerate (BCP) dintre unele state membre ale OCEMN. De asemenea, a fost salutat efortul comun ale Secretariatului Permanent OCEMN (BSEC PERMIS), BSEC-URTA şi IRU în luarea de măsuri practice, menite să faciliteze trecerea frontierei în regiunea BSEC, în special prin stabilirea unor facilităţi moderne şi eficiente de staţie de frontieră şi au fost analizate perspectivele de implementare a proiectului pilot e-Permit, precizează MTIC.

În cadrul reuniunii a fost apreciată cooperarea OCEMN în ultimul an cu organizaţiile internaţionale şi partenerii de dialog sectorial OCEMN în domeniile concrete şi a fost apreciată contribuţia valoroasă a partenerilor la cooperarea OCEMN din domeniul transporturilor la consolidarea dimensiunii comune de acţiune în regiune vizând implementarea de proiecte concrete în domeniul transporturilor, prin valorificarea oportunităţilor oferite de politicile, iniţiativele şi instrumentele financiare alocate de UE pentru dezvoltarea sustenabilă la Marea Neagră.

România este stat fondator al OCEMN şi a preluat mandatul naţional de Preşedinţie-în-Exerciţiu la data de 1 ianuarie 2020, pentru a şasea oară de la instituţionalizarea Organizaţiei, în anul 1992, sub motto-ul „Bridging Shores – Enhancing Cohesion”.

Procesul de Cooperare la Marea Neagră a fost lansat prin semnarea Declaraţiei de la Istanbul din 25 iunie 1992, având ca obiectiv accelerarea dezvoltării economice şi sociale a statelor participante, prin intensificarea cooperării multilaterale şi folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică şi complementaritatea economiilor naţionale. La 5 iunie 1998, statele participante au semnat Carta OCEMN – documentul fondator al organizaţiei, care a intrat în vigoare la 1 mai 1999, marcând transformarea iniţiativei politice într-o organizaţie internaţională cu caracter regional.

În prezent, OCEMN cuprinde 13 state membre, respectiv Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Republica Elenă, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Republica Turcia, Ucraina, Republica Serbia şi Republica Macedonia de Nord (care a aderat la OCEMN la 9 noiembrie 2020).

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/11/25/bode-domeniul-transporturilor-si-conectivitatea-joaca-un-rol-cheie-in-sustinerea-cresterii-economice-durabile–616412

Administrația Porturilor Constanța, studiu privind costurile și beneficiile transportului pe apele interioare

Valoarea investiției este de 24.683,03 lei, suma echivalând cu 5.065,2636 de euro. Condițiile de participare prevăd faptul că „ofertantul trebuie să aibă înscris în Certificatul Constatator emis de către Oficiul Registrului Comerțului următorul obiectiv de activitate: Cod CAEN 7490 – Alte activități profesionale științifice și tehnice“. Oferta semnată și ștampilată va fi transmisă pe adresa de email: achizitii@constantza-port.ro, până la data de 2 decembrie 2020.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a anunțat că intenționează să semneze un contract pentru un studiu privind costurile și beneficiile transportului pe apele interioare în regiunea Dunării, în cadrul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020.

Valoarea investiției este de 24.683,03 lei, suma echivalând cu 5.065,2636 de euro, calculată la un curs de 4,8703 lei pentru un euro, stabilit de Banca Națională a României pentru data de 25 noiembrie 2020.

Anunțul privind achiziția pe care intenționează să o facă CN APM Constanța a fost publicat în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.

Conform datelor oficiale, achiziția urmează să se facă prin cumpărare directă, iar denumirea contractului este „«Studiu privind costurile și beneficiile socio-economice ale transportului pe apele interioare în regiunea Dunării» proiect DTP3-576-3.1 – DIONYSUS «Integrating Danube Region into Smart and Sustainable Multi-modal and Intermodal Transport Chains (Programul Transnațional Dunărea 2014-2020)»“.

Condițiile de participare prevăd faptul că „ofertantul trebuie să aibă înscris în Certificatul Constatator emis de către Oficiul Registrului Comerțului următorul obiectiv de activitate: Cod CAEN 7490 – Alte activități profesionale științifice și tehnice“.

De asemenea, „ofertantul va face dovada că are experiență similară (a încheiat și dus la bun sfârșit cel putin un contract) în proiecte din domeniul maritim/portuar, din cadrul programelor co-finanțate de Uniunea Europeană, precum SEE“.

Totodată, se mai arată că „personalul care va presta serviciile trebuie să fie calificat, cu studii superioare în domeniu, cu experiență în programe cu cofinanțare UE similare, precum SEE“.

Oferta stabilită ca fiind câștigătoare va fi oferta cu prețul cel mai scăzut dintre ofertele declarate admisibile.

Oferta semnată și ștampilată va fi transmisă pe adresa de email: achizitii@constantza-port.ro, până la data de 2 decembrie 2020.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/administratia-porturilor-constanta-studiu-privind-costurile-si-beneficiile-transportului-pe-apele-interioare-in-regiunea-dunarii-734210.html?print

A fost convocată Adunărea Generală Ordinară a Acționarilor Damen Shipyards Mangalia SA pe 18 decembrie Vor fi aleși membri Consiliului de Supraveghere pentru următorul mandat.

Potrivit Monitorului Oficial al României, a fost convocată ședință Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Damen Shipyards Mangalia SA, la data de 18 decembrie 2020.

Directorul societății Damen Shipyards Mangalia SA a convocat ședința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Damen Shipyards Mangalia SA pe 18 decembrie de la ora 14.00, prin sistem de videoconferință, cu următoarea ordine de zi: Aprobarea revocării din funcție a actualilor membri ai Consiliului de Supraveghere al Societății, urmare a încetării mandatului acestora și aprobarea realegerii membrilor Consiliului de Supraveghere și a Președintelui acestuia nominalizați de acționarul olandez și alegerii, respectiv realegerii de membri ai Consiliului de Supraveghere și a Vicepreședintentului acestuia nominalizați de acționarul român în Societate, până la data de 9.11.2022, pe drurata următorului mandat de 2 ani Stabilirea remunerației cuvenite membrilor Consiliului de Supraveghere Realegerea în calitate de auditor financiar al societății pe durata unui nou mandat de un an, începând cu data de 20 decembrie 2020 și până la data de 20 decembrie 2021, a societății Ernst & Young Assurance Services reprezentat în continuare de Cojocaru Iuliana-Verona Împuternicirea lui Florin Marian Spătaru pentru a îndeplini formalitățile legale de menționare în Registrul Comerțului a hotărârii adunării.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-damen-shipyards-mangalia-sa-se-intrunesc-in-sedinta-ce-se-afla-pe-ordinea-de-zi-734217.html

Executivul a aprobat ordonanța de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2020 în cadrul ședinței de Guvern desfășurată luni, 23 noiembrie 2020. În urma acesteia, bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC) a fost suplimentat cu 179 milioane de lei, din care 130 de milioane de lei pentru realizarea investițiilor derulate de către unitățile aflate sub autoritatea ministerului şi 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

„Rectificarea adoptată de către Guvernul Ludovic Orban se înscrie în angajamentul acestui guvern în susținerea investițiilor realizate de către unitățile aflate sub autoritatea ministerului, dar și asigurarea finanțării pentru obiectivele realizate și cu finanțare europeană“, a declarat ministrul transporturilor, Lucian Bode.

MTIC a beneficiat anul acesta de un buget de 12,7 miliarde de lei, la care se adaugă şi suplimentul de 179 de milioane de lei, cu mult peste alocările din ultimii ani (7,5 miliarde de lei în 2017, 8,5 miliarde de lei în 2018 și 11,1 miliarde de lei în 2019).

Bugetul Ministerului Transporturilor, suplimentat după rectificarea bugetară

Peste 10 milioane de tone de cereale româneşti au ajuns în perioada 7 ianuarie 2019 – 7 iulie 2020 în ţări din afara Uniunii Europene.

Cofco Internaţional România, Ameropa Grains, ADM România Trading, Cargill Agricultura şi CHS Agritrade România, primii cinci traderi de cereale de pe plan local după cifra de afaceri, au o capacitate totală de stocare a cerealelor de 1,17 milioane de tone, adică 4,4% din capacitatea naţională, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii.

Chinezii, elveţienii şi americanii sunt cei mai mari traderi şi exportatori de cereale din România, în frunte cu gigantul Cofco Internaţional România, care a trecut în 2019 de afaceri de 4 miliarde de lei, iar ei deţin şi unele dintre cele mai mari silozuri sau magazii pentru depozitarea cerealelor. Totuşi, de pe primul loc, Cofco are cea mai mică capacitate de stocare dintre ei, de numai 42.000 de tone.

Grupul elveţian Ameropa Grains, unul dintre cei mai mari integratori agrobusiness şi exportatori de cereale şi seminţe oleaginoase, precum şi unul dintre cei mai mari distribuitori de îngrăşăminte, seminţe şi substanţe chimice de protecţie a plantelor, are o capacitate cumulată de stocare a cerealelor de 577.000 de tone.

Ameropa a intrat pe piaţa românească în anul 1996 şi încă de la început s-a făcut remarcat prin investiţii în insfrastructura de depozitare a cerealelor, anul trecut ajungând să deţină 2,2% din din capacitatea de depozitare a cerealelor la nivel naţional, care a fost de 26,3 milioane de tone. Elveţienii deţin în prezent 17 capacităţi de stocare, silozuri sau baze, dintre care 11 se află în judeţul Constanţa, în apropiere de portul maritim.

Compania are silozuri de mare capacitate în judeţul sudic, de 60-80.000 de tone. Constanţa este al doilea cel mai mare judeţ din ţară din punctul de vedere al capacităţii de stocare a cerealelor, vecinătatea cu Marea Neagră fiind motivul principal pentru care traderii au investit „n magazii în această regiune.

Grupul Ameropa din Elveţia, cu o prezenţă globală în 30 de ţări, mai deţine „n România şi Combinatul de Îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din portul Constanţa.

În judeţul Constanţa, şi Silotrans, parte a grupului american CHS Agritrade România are un siloz cu o capacitate de 100.000 de tone şi potrivit surselor din piaţa rulează circa un milion de tone de cereale anual, iar americanii de la ADM România Trading au un siloz cu o capacitate de 25.500 de tone, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Cargill Agricultura, cu afaceri de 3 miliarde de lei în 2019 şi un profit de 8,2 milioane de lei anul trecut, aflat pe locul patru în topul traderilor de cereale, are o capacitate de depozitare de 242.750 de tone de cereale, iar americanii de la ADM România Trading cu venituri de 3,37 mld. lei anul trecut are o capacitate totală de depozitare a cerealelor de 217.900 de tone, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

Anul agricol 2019/2020 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru exportul de cereal, peste 10 milioane de tone de cereale româneşti ajungând în perioada 7 ianuarie 2019 – 7 iulie 2020 în ţări din afara Uniunii europene, arată datele de la Comisia Europeană. În 2018/2019, exporturile de cereale au fost în jur de 7,3 milioane de tone, conform aceleaşi surse.

Producţia de cereale a României în 2019 a fost de 29,5 milioane de tone, iar România a exportat prin Portul Constanţa, în primele trei luni ale anului 2020, 3,25 milioane de tone de cereale, potrivit datelor de la INS. Anual, într-un semestru sunt exportate circa 4 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/agrobusiness-primii-cinci-traderi-de-cereale-detin-4-4-din-19758183

Este vorba despre un acord cadru cu maxim trei operatori ecnomici, iar acordurile vor fi încheiate în urma unei licitații deschise ce va avea loc pe data de 4 ianuarie 2021, la ora 15.00. Valoarea totală estimată este între 2.083.193,25 de lei și 8.332.773 de lei, sumele echivalând cu 427.479,5309 euro și 1.710.936,2872 de euro. Sunt vizate sistemele de navigație de la bordul navelor tip Dragor Maritim – dislocate la Dana 0 Port Constanța.

Achiziții cu „greutate“ la Direcția Hidrografică Maritimă din Constanța, UM 02133. Instituția a anunțat că intenționează să modernizeze sistemele de navigație de pe dragoarele maritime aflate în Dana 0 a Portului Constanța.

În acest sens, Direcția pune la bătaie între 427.000 și 1.710.000 milioane de euro, firmele interesate având timp până pe data de 4 ianuarie 2021, la ora 15.00, să transmită ofertele.

Anunțul privind licitația organizată de Direcția Hidrografică Maritimă a fost publicat recent în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe www.licitatiapublica.ro.

Potrivit datelor oficiale, este vorba despre un acord cadru cu maxim trei operatori ecnomici, iar acordurile vor fi încheiate în urma unei licitații deschise ce va avea loc pe data de 4 ianuarie 2021, la ora 15.00.

În descrierea achiziției publice se arată că „Unitatea Militară 02133 Constanţa intenţionează derularea unei proceduri de achiziţie publică în vederea atribuirii prin licitație deschisă a unui Acord cadru pe o perioadă de 4 ani, pentru încheierea unor Contracte de furnizare având ca obiect realizarea furnizării, instalării și punerii în funcțiune a minim 1 / maxim 4 complete Modernizare sistem integrat de navigație la nava tip Dragor Maritim“.

Este vorba despre sistemele de la bordul navelor tip Dragor Maritim – dislocate la Dana 0 Port Constanța.

Vor fi desemnate câștigătoare ofertele care au cel mai bun raport calitate-preț.

Durata contractelor este de 48 de luni, valoarea totală estimată fiind între 2.083.193,25 de lei și 8.332.773 de lei, sumele echivalând cu 427.479,5309 euro și 1.710.936,2872, calculate la un curs de 4,8703 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Națională a României pentru data de 24 noiembrie 2020.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/directia-hidrografica-maritima-modernizeaza-sistemele-de-navigatie-ale-dragoarelor-maritime-din-dana-0-contracte-de-pana-la-1-71-milioane-de-euro-734121.html?print

Comisia Europeană a respins cererile României în dosarul de ajutor de stat acordat ilegal CFR Marfă; atât cererea cu privire la alegerea altei modalități de returnare a ajutorului decât lichiditățile, cât și cererea privind prelungirea termenului dat de CE pentru recuperarea acestuia. O scrisoare în acest sens a fost primită luna trecută de către România și a fost ținută de către ministrul Transporturiloir, Lucian Bode, departe de ochii presei.

Informațiile apar într-o scrisoare primită luna trecută de către oficialii români. Comisia Europeană a respins unul câte unul fiecare cap de cerere al părții române. Multe dintre propunerile avansate de români arată că, de fapt, Ministerul Transporturilor nu a înțeles nimic. Practic, prin planul de concordat s-a avansat Comisiei Europene o altă schemă de compensare a datoriilor și de plată în natură a acestora, după ce în urmă cu șapte ani, cu ocazia privatizării CFR Marfă, o schemă similară, bazată tot pe compensări, a adus în dificultate compania. Statul român a făcut unul dintre puținele lucruri pe care le știa, plimbări ale datoriilor între companiile sale și acordarea calității de acționar unor companii creditoare.

Ori, Comisia Europeană s-a cam săturat de astfel de artificii din partea României. În naivitatea lor, oficialii Ministerului Transporturilor chiar au crezut că vor reuși.

Schema Ministerului Transporturilor: aceeași Mărie cu altă pălărie

Autoritățile române au argumentat că procedura concordatului preventiv va permite recuperarea ajutorului ilegal și incompatibil mai repede decât procedura insolvenței: în timp ce cea de-a doua ar putea dura între șapte și zece ani și nu garantează recuperarea integrală a ajutorului, prima ar putea realiza recuperarea integrală a ajutorului în termen de șase luni și ar minimiza costurile.

În sprijinul argumentelor lor, autoritățile române au pretins că Statele Membre trebuie să aleagă cea mai eficientă cale de a recupera ajutorul conform principiului eficienței.

Continuare: https://clubferoviar.ro/comisia-europeana-dispune-deconectarea-cfr-marfa-de-la-aparate/

• „Sunt foarte optimist că anul viitor vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră adusă în sistemul naţional de transport”, spune Popescu

• Dumitru Chisăliţă, specialist gaze naturale: „Am pierdut trenul pentru o mare repoziţionare a României în coridorul sud-estic european”

• Popescu: „Avem făcut stocul de gaze, de cărbune şi de combustibili; rezerva în lacurile Hidroelectricii este peste nivelul de anul trecut”

Finalizarea conductei de transport de gaze naturale BRUA pune România pe harta de transport a gazelor naturale, ne-a declarat, ieri, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. BRUA ne va face, în viitorul apropiat, un jucător pe piaţa regională, a mai spus Popescu. Faza I a investiţiei a fost finalizată duminică de Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale, cu o întârziere de circa 11 luni.

BRUA reprezintă cel mai important proiect al Transgaz şi în acelaşi timp un proiect de interes strategic al Uniunii Europene. BRUA a demarat în 2016 şi are o valoare de 478,6 milioane de euro, din care 97 milioane de euro fonduri ale Transgaz şi 170 de milioane finanţare europeană.

Virgil Popescu ne-a declarat: „Este cea mai bună veste care se putea da, în momentul de faţă, în sistemul energetic naţional, în sistemul de transport al gazelor naturale. Finalizarea investiţiei BRUA pune România pe harta de transport a gazelor naturale. Iar asta ne va face în viitorul apropiat un jucător pe piaţa regională”.

Popescu a precizat că BRUA nu a fost gândită pentru gazele din Marea Neagră, ci pentru Coridorul Vertical. Acesta a mai spus că este „foarte optimist că anul viitor vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră adusă în sistemul naţional de transport” prin investiţia americanilor de la Black Sea Oil & Gas, companie care operează perimetrul Midia.

„BRUA a fost gândită pentru gazele din Azerbaidjan şi pentru gazele din porturile din Grecia. Da, BRUA poate fi folosită şi pentru gazele din Marea Neagră, în momentul în care se va finaliza construcţia conductei Tuzla-Podişor. Referitor la gazele din Marea Neagră sunt foarte optimist că anul viitor vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră adusă în sistemul naţional de transport prin investiţia celor de la Black Sea Oil & Gas care aţi văzut că a continuat şi de asemenea sunt optimist că în noul Parlament vom avea o largă majoritate care să modifice Legea Offshore în aşa fel încât să înceapă investiţiile în Marea Neagră, să scoatem gazele din Marea Neagră şi din zona Neptun Deep, cea mai bogată zonă din punctul de vedere al resurselor de gaze”.

Mark Beacom, CEO-ul companiei americane, spunea la mijlocul lunii septembrie că Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD) este realizat în prezent în proporţie de 36%, estimarea fiind că se va începe producţia de gaze la sfârşitul anului 2021.

Proiectul investiţiei BRUA reprezintă o conductă de 479 de km şi trei staţii de comprimare (SC Jupa, SC Podişor şi SC Bibeşti) care au fost inaugurate şi puse în funcţiune în septembrie şi octombrie 2019, respectiv august 2020. Pentru gazele din Marea Neagră, ca acestea să intre pe piaţă, este nevoie de construirea unei conducte de circa 308 km între ţărmul Mării Negre (Tuzla) şi Podişor, în apropierea Bucureştiului, care, de asemenea, se va intersecta cu actuala conductă de tranzit T1, care străbate Dobrogea de la Nord la Sud. Decizia finală de investiţii ar fi trebuit să fie luată de Transgaz în acest an, iar gazoductul ar urma să fie terminat în 2022. Valoarea investiţiei este de 371 de milioane de euro.

• Ministrul economiei vrea mai multe deplasări la Comisia Europeană, pentru a discuta finalizarea Interconectorului Grecia-Bulgaria

În orice caz, operaţiunile prin BRUA sunt influenţate de finalizarea IGB, interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria, construcţie care poate să întârzie intrarea în funcţiune a BRUA. IGB este un proiect de gazoduct de 182 km care trebuie să conecteze oraşul grec Komotini de cel bugar Stara Zagora, care ar urma practic să aducă în Bulgaria 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an, fie din Azerbaijan fie din Grecia (LNG).

„Eu mă aştept ca prietenii noştri greci şi bulgari să ajungă la un consens în aşa fel încât să construiască acel interconector. Sper ca odată cu intrarea în normalitate, la începutul anului viitor, după cu apariţia vaccinului, să (se) permită deplasările la Bruxelles mai dese în aşa fel încât să mergem la Comisie, să mergem la DG Energy să discutăm acest lucru pentru că este o investiţie prioritară a Uniunii Europene, a fost finanţată, este un program european de investiţii şi ea trebuie finalizată”, a spus Popescu.

Acesta a mai adăugat că nu se aşteaptă ca BRUA să crească exportul de gaze exponenţial.

„Suntem într-o perioadă de iarnă în care creşte şi consumul intern. Nu cred că va fi un El Dorado la export. Dar avem în momentul de faţă o capacitate de interconectare cu Ungaria prin finalizarea BRUA de 1,75 miliarde de mc, este reverse flow, deci putem şi importa putem şi exporta. Practic a crescut capacitatea de interconectare a României cu ţările vecine, avem cu Bulgaria, cu Ucraina, avem cu Ungaria, deci practic necesarul de gaze pentru industria românească, pentru consumatorii casnici, în caz de ceva, poate fi asigurat, şi de asemenea un surplus de gaze poate fi evacuat, poate fi dat la export”, a precizat ministrul.

În privinţa pregătirilor de iarnă, Virgil Popescu ne-a spus că avem stocuri de gaze, de cărbune, de combustibili, iar rezerva de apă din lacuri este peste nivelul de anul trecut.

„Pregătirile de iarnă sunt făcute, avem stocul şi de gaze, şi de cărbune şi de combustibili, nu se pune problema. Rezerva în lacurile Hidroelectricii este peste nivelul de anul trecut deci nu avem probleme, nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu energie electrică, gaze naturale, energie termică, deci nu se pune problema”, a precizat Popescu.

Continuare: https://www.bursa.ro/virgil-popescu-finalizarea-brua-pune-romania-pe-harta-de-transport-a-gazelor-naturale-00433145

15% din spațiul de depozitare existent pe plan local este neocupat în momentul de față, acesta însumând aproximativ 650.000 metri pătrați. Valoarea spațiului total de depozitare neutilizat este de circa 6 milioane de euro, fără a lua însă în calcul și costurile serviciilor logistice, potrivit reprezentanților Storage Logistics.

Cu toate acestea, gradul de ocupare a depozitelor poate ajunge la 90-95% din capacitate până la final de an, spun specialiștii Storage Logistics, dat fiind faptul că închirierea pe termen scurt poate reprezenta o soluție de back-up pentru perioada de dinaintea sărbătorilor de iarnă, când tot mai multe magazine online și business-uri în plină dezvoltare au nevoie de o soluție rapidă și eficientă de depozitare a stocurilor, în diferite zone cheie din țară.

“Odată cu lansarea platformei noastre în luna septembrie, am generat foarte mult interes din partea mai multor tipuri de business-uri, atât unele aflate în creștere, cât și din partea multinaționalelor. Ne-am dat seama că multe companii locale au nevoi imediate, legate de un anumit sezon de vânzări, așa cum este Black Friday sau perioada sărbătorilor, și că avântul comenzilor online din acest an face ca soluția noastră să fie nu doar relevantă pentru aceștia, ci și necesară.” a declarat Cristina Dumitrescu, Managing Partner Storage Logistics.

Storage Logistics, primul marketplace din România pentru spații de depozitare, a fost lansat în luna septembrie a acestui an și include deja în momentul de față o suprafață totală a spațiului disponibil de aproximativ 65.000 metri pătrați, cu o capacitate de depozitare pentru 250.000 paleți.

https://www.intermodal-logistics.ro/15-din-suprafata-depozitelor-logistice-din-romania-este-neocupata