Firmele de pilotaj lucrau cu statul în regim ‘fifty-fifty”, ele cu piloţii şi încasările, statul cu cheltuielile, cu bani de la bugetul Transporturilor. în 20 de ani, afacerea le-a adus ‘băieţilor deştepţi” peste 60 de milioane de euro.

S-a pus punct uneia dintre afacerile tranziţiei, pilotajul pe Canalul Sulina şi pe Dunărea Maritimă, de la Tulcea la Brăila, care vreme de două decenii a fost încă una dintre afacerile ‘băieţilor deştepţi”, pricepuţi la a face bani păgubind statul. Activitatea de pilotaj presupune ca deplasarea navelor maritime de mare tonaj pe Canal şi pe şenalul navigabil, până în portul de destinaţie, inclusiv manevrele de acostare, precum şi aceleaşi manevre la returul spre mare, să fie coordonate de piloţi maritimi specializaţi, care cunosc foarte bine configuraţia albiei Dunării pentru a efectua manevre care sunt extrem de riscante. Din acest punct de vedere pilotajul pe Dunăre şi pe Canalul Sulina este de importanţă strategică, pentru că eşuarea sau coliziunea cu o altă navă se poate solda cu o tragedie, cum a fost scufundarea navei ‘Mogoşoaia”,sau cu blocarea navigaţiei pe Dunăre pentru mulţi ani, cum s-a întâmplat în cazul epavei navei ‘Rostock”.
Pilotajul a fost reglementat prin Convenţia de la Belgrad din 1948 a Comisiei Europene a Dunării, care la articolele 31-34 prevede înfiinţarea corpurilor de piloţi subordonate administraţiilor de pe Dunăre. ‘Se alcătuiesc corpuri de piloţi pe Dunărea de Jos şi în sectorul Porţilor de Fier, ele depinzând de administraţiile respective. Regulamentele Serviciului de Pilotaj sunt stabilite de către administraţii, conform dispoziţiunilor fundamentale privind navigaţia pe Dunăre”, se spune la articolul 31. Până prin 1998, pilotajul pe Canal şi pe Dunăre a fost asigurat de Corpul de piloţi din cadrul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, compania naţională care asigură condiţiile de navigaţie pe sectorul românesc al Dunării.

Afacere de milioane
După 1990, AFDJ a devenit ţinta ‘băieţilor deştepţi”, care au încercat tot felul de afaceri, de la cele cu carburanţi pentru flota Regiei, la dragajele pentru adâncirea şenalului navigabil, afacere care mergea unsă, pentru că până în urmă cu câţiva ani era greu să se măsoare ce volum de aluviuni a fost dragat.

După modelul afacerilor de tranziţie, una din variante a fost preluarea activităţilor profitabile ale societăţilor de stat şi, în acest context, a avut loc ‘restructurarea” AFDJ pentru desprinderea unor activităţi. Conducerea de atunci a AFDJ a concesionat serviciile de pilotaj şi remorcaj pe Dunăre firmei World Pilot Services Galaţi, care preluase zeci de piloţi profesionişti şi cu experienţă de la Dunărea Maritimă. După o perioadă, au intrat în joc alte interese şi în 2003, când a expirat contractul de concesiune,AFDJ nu 1-a mai înnoit, lăsând World Pilot Services fără activitate. Piloţii au fost trimişi în şomaj, unii fiind recuperaţi de alte firme. Retragerea concesiunii avea loc după ce în joc intraseră şi alte interese, ale ‘băieţilor deştepţi” din Portul Constanţa. Au urmat războaie în instanţă, ordine ale Ministerului Transporturilor care favorizau una sau alta dintre tabere şi s-a ajuns ca pilotajul să fie împărţit de mai multe firme.
Pe Dunărea Maritimă, firmele româneşti de pilotaj se confruntau şi cu concurenţa acerbă a două firme din Portul Reni (Ucraina).

Bani de la buget, In conturile firmelor
Ulterior, s-a ajuns la un compromis între AFDJ şi ‘băieţii deştepţi”, ca pilotajul să fie împărţit ‘fifty-fifty”, 50% AFDJ, 50% firmele.

Astea erau aparenţele. în realitate, firmele asigurau piloţii, iar AFDJ mai avea doar patru piloţi ‘de siguranţă”, pentru cazurile în care firmele nu făceau faţă comenzilor. De fapt, AFDJ era cu cheltuielile, iar firmele cu încasările. AFDJ, adică statul român, asigura cheltuielile pentru dispecerate, transportarea piloţilor pe apă şi pe uscat, sedii etc. Prin această combinaţie era păgubit bugetul statului, deoarece AFDJ primea de la Ministerul Transporturilor banii pentru a acoperi cheltuieli pe care nu le recupera din încasări din pilotaj. Făcând o ‘balanţă” a pagubelor şi avantajelor, ajungem la concluzia că statul, prin Ministerul Transporturilor, respectiv AFDJ, vira bani de la buget în conturile firmelor de pilotaj.

Prin AFDJ, pilotajul aduce 14 milioane de lei la bugetul statului
De anul trecut, AFDJ a preluat în totalitate activitatea de pilotaj pe Canalul Sulina şi pe Dunăre. ‘începând cu l iulie 2017, activitatea de pilotaj pe Dunărea Maritimă a fost preluată de AFDJ, prin corpul propriu de piloţi, nu a mai fost realizată în colaborare cu două societăţi care să asigure piloţii”, ne-a declarat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Prin preluarea pilotajului de către compania naţională, statul câştigă, pentru că acum nu mai trebuie să vireze, ci încasează bani prin AFDJ. în 2017, au tranzitat Canalul Sulina 1.863 nave, mai multe decât în 2016 (1.771 nave), creşterea fiind de 5,2%. Cu cât numărul de nave care tranzitează Canalul Sulina este mai mare, cu atât mai mult cresc şi veniturile AFDJ, în structura cărora ponderea cea mai mare este deţinută de încasarea taxelor de Canal şi pilotarea navelor.

‘Veniturile înseamnă în jur de 46-47 de milioane de lei. Acestea vin din taxa de tranzitare a Canalului Sulina. De la Marea Neagră până la Mila Maritimă 34, unde se bifurcă Braţul Tulcea în Canalul Sulina şi Braţul Sfântu Gheorghe, toate navele maritime plătesc o taxă. Dacă nu au mărfuri, plătesc 0,83 dolari pe Ťtonă registru net Canal Sulina”, iar dacă sunt încărcate plătesc 1,51 de dolari pe tonă. Pilotajul ne mai aduce venituri între 12 şi 14 milioane de lei pe an. în structura veniturilor, taxele sunt pe primul loc, iar pilotajul pe locul 2″, a mai precizat directorul AFDJ. Veniturile AFDJ sunt investite în asigurarea condiţiilor de navigaţie şi modernizarea flotei. Un calcul sumar demonstrează că, în douăzeci de ani, statul a pierdut prin cedarea pilotajului peste 60 de milioane de euro, bani care au ajuns în conturile firmelor ‘băieţilor deştepţi”.

Grupul italian Fincantieri, printre cei mai mari constructori de nave din lume, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde euro, care controlează și grupul norvegian Vard, proprietarul șantierelor navale din Tulcea și Brăila, a trimis Guvernului român o ofertă de management operațional al Șantierului din Mangalia și, ulterior, de cumpărare a 49% din acțiunile acestuia. Recent, Guvernul de la București a anunțat că blochează tranzacția prin care olandezii de la Damen Shipyards cumpărau de la Daewoo pachetul majoritar al Șantierului Naval Mangalia, astfel încât statul să redevină unicul proprietar.

Șantierul Naval din Mangalia este deținut din 1997 de grupul sud-coreean Daewoo în proporție de 51%, restul de 49% revenind Guvernului României. La Șantierul din Mangalia, unul dintre cele mai mari din țară, au fost construite în timp 127 de nave petroliere și de containere și au fost reparate alte 300 de vase. La finele anului trecut, Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) a vândut Șantierul Naval din Mangalia companiei Damen Shipyards, cel mai mare constructor de nave din Olanda, care deține și șantierul naval din Galați, cu circa 26 milioane dolari, tranzacția fiind avizată rapid de Consiliul Concurenței. Grupul sud-coreean începuse discuțiile pentru vânzarea șantierului din Mangalia în 2016, în cadrul eforturilor de restructurare a operațiunilor internaționale.

Surprinzător, însă, la începutul acestui an, Guvernul a anunțat, prin premierul de atunci, Mihai Tudose, că va interveni în această tranzacție, statul român urmând să facă uz de dreptul de preempțiune și să răscumpere cele 51% din acțiuni de la partea sud-coreană, deposedându-i astfel pe olandezi de participația pentru care au acceptat deja să achite circa 26 milioane dolari. Statul român are drept de preempțiune la aceste acțiuni, fiind coproprietar. Acum, conform surselor din Guvern ale Profit.ro, grupul italian Fincantieri, printre cei mai mari constructori de nave din lume, a propus Guvernului român o înțelegere pe termen lung, în care partea italiană, în calitate de partener principal al statului, să coordoneze operațiunile Șantierului din Mangalia, furnizând suport operațional și know-how, șantierul urmând astfel să fie inclus în rețeaua de șantiere operate de Fincantieri de-a lungul Dunării, inclusiv în piața de desfacere a italienilor. Grupul italian este controlat de Guvernul de la Roma, cu 71,6% din acțiuni.

„Grupul Fincantieri este pregătit să-și extindă și mai mult activitățile din România printr-o cooperare mai strânsă și pe termen lung cu Șantierul Naval Mangalia, unde Fincantieri subcontractează deja o parte din volumul de muncă din producție. În 2017 am subcontractat către DMHI (Daewoo Mangalia Heavy Industries – n.r.) aproximativ 12.000 de tone de oțel pentru prefabricarea carcaselor, corespunzând 500.000 de ore de lucru (adica muncă pentru 300 de angajați/an). În 2018, 5.000 de tone au fost deja subcontractate Șantierului Naval Mangalia, iar alte 5.000 de tone ar putea fi acordate șantierului naval până la sfârșitul anului, cu un volum crescător așteptat în următorii ani. În cazul în care Guvernul României ar fi interesat de o colaborare cu Fincantieri și de continuarea procesului de achiziționare a pachetului majoritar de acțiuni la DMHI de la Daewoo Shipbuilding &Marine Engineering, grupul Fincantieri este disponibil să devină partener industrial de referință al Mangaliei și să integreze Șantierul Mangalia în rețeaua de șantiere navale Fincantieri, asigurând acestuia asistență și know-how în domeniul operațiunilor comerciale, ingineriei și producției comerciale, alocând producții din contractele deja achiziționate și din contractele suplimentare de negociat atât din potențiala cerere locală pentru navele maritime, cât și din accesul Fincantieri la oportunități de afaceri globale și diversificate. Acest lucru ar conduce la consolidarea capacității industriale a României, a ocupării forței de muncă și a know-how-ului în segmentele strategice și de valoare ridicată, precum cea a segmentului navelor de croazieră, petrol și gaze, nave destinate Apărarii Naționale, devenind cel mai mare șantier naval integrat al grupului Fincantieri din întreaga sa rețea globală de producție. Grupul Fincantieri ar putea începe colaborarea cu DMHI printr-un acord de cooperare pe termen lung, care ar prevedea alocarea unor cote specifice de volum de muncă și a anumitor servicii și resurse furnizate de Fincantieri Șantierului Mangalia pentru gestionarea operațiunilor, având în vedere posibilitatea unui contract de închiriere de către Fincantieri a instalațiilor și personalului șantierului naval”, scrie în ofertă. Grupul italian precizează totodată că, după îndeplinirea de către Guvernul român a unor condiții care rămân să fie discutate, precum sprijin pentru facilități de credit la export și contracte pentru reparări și construcții de nave, poate intra etapizat în acționariatul Șantierului Naval din Mangalia și să ajungă la o deținere de 49% din acțiuni, dacă este selectat și pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale.

Continuarea pe: https://www.profit.ro/must-read/exclusiv-grupul-italian-fincantieri-printre-cei-mari-constructori-nave-lume-trimis-guvernului-oferta-santierul-mangalia-carui-vanzare-catre-olandezii-damen-blocata-17916878

Parlamentul Greciei a aprobat vânzarea unei participaţii de 67% din Autoritatea portuară Salonic (OLTH) unui consorţiu franco-germano-elen, South East Gateway Salonic (SEGT), informează publicaţia Kathimerini, potrivit Agerpres.

South East Gateway Salonic va plăti statului elen 231,92 milioane de euro şi în următorii şapte ani va face investiţii în valoare de 180 de milioane de euro.

Tranzacţia ar urma să fie finalizată în primul trimestru din 2018.

Parlamentul Greciei a aprobat acordul de concesiune a portului Salonic până în 2051, care fusese semnat în decembrie de un consorţiu alcătuit din Deutsche Invest Equity Partners GmbH (Germania), Belterra Investments (Grecia) şi Terminal Link SAS (Franţa).

Anul trecut, grupul chinez Cosco a preluat o participaţie de 51% în cel mai mare port al Greciei, Pireu. Conform acordului semnat între Cosco şi Agenţia de Privatizare din Grecia (HRDAF), grupul chinez va plăti 280,5 milioane de euro (312,5 milioane de dolari) pentru a cumpăra 51% din portul Pireu.

În următorii cinci ani, Cosco va achiziţiona încă 16%, cu suma de 88 de milioane de euro, după ce va finaliza investiţii de 300 de milioane de euro în Portul Pireu.

Noul Guvern de stânga a oprit unele privatizări, când a venit la putere în 2015, dar le-a relansat în 2016, ca parte a acordului semnat cu creditorii internaţionali. Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut de Grecia – în valoare de 86 de miliarde de euro- prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor. În ultimii cinci ani, Grecia a obţinut din privatizări trei miliarde de euro.

http://www.bursa.ro/miscellanea/grecia-obtine-232-milioane-euro-din-vanzarea-portului-salonic-341471&articol=341471.html

În perioada 19 – 21 februarie 2018, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV a găzduit întâlnirea de lucru a partenerilor proiectului Danube SKILLS, derulat de instituție în calitate de lider pe Programul Transnațional Dunărea.

A fost parcurs programul sesiunii de training a primului curs model, dezvoltat pentru practici de siguranță în situațiile de urgență, care pot apărea pe timpul operării navelor fluviale. Acesta este un prim pas major în eforturile proiectului de a susține implementarea Directivei Europene 2017/2397, privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației pe ape interioare.

Prezent la reuniune, Ionel Minea, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, care a apreciat perseverența CERONAV de a elabora o strategie pe termen lung pentru punerea în aplicare a noii directive în regiunea Dunării.

Ovidiu Sorin Cupşa, directorul general al CERONAV şi ambasador maritim IMO, a declarat în cadrul întâlnirii: „Avem peste 40 de ani de experiență în domeniul formării navigației maritime și fluviale și suntem deja pregătiți să oferim cursurile obligatorii viitoare într-un nou centru construit în filiala noastră din Galați. În calitate de partener lider, am mobilizat o echipă de prestigiu.

Astfel, împreună avem abilitățile și experiența pentru a ne îndeplini obiectivele. Este o lucrare tehnică foarte dificilă și complexă!”.

Proiectul are un consorțiu de 14 parteneri din 8 țări dunărene și 7 parteneri strategici din Franța, Olanda, Belgia, Cehia și Germania și se va derula până la finele lunii iunie 2019.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ceronav-lider-european-in-elaborarea-standardelor-de-pregatire-pentru-navigatia-fluviala-342359?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

În cadrul Proiectului DANRISS, derulat de Autoritatea Navală Română în parteneriat cu Administrația Maritimă din Bulgaria, pe data de 22 februarie 2018, la Ruse, a avut loc o întâlnire bilaterală de finalizare a unei etape importante pentru dezvoltarea și întărirea relațiilor de colaborare în domeniul transportului de mărfuri și pasageri pe căile navigabile interioare. Au participat conducătorii celor două instituții și echipele de management coordonate de Ion Zeicu, manager de proiect ANR, și Peter Kirov, manager de proiect al Administrației Maritime din Bulgaria.

Cu acest prilej, Mihai Andrei, directorul general al ANR, și Zhivko Hristakev Petrov, director executiv al Administrației Maritime din Bulgaria, au semnat acordul privind crearea cadrului legal de recunoaștere reciprocă a inspecțiilor suplimentare efectuate de autoritățile române și bulgare la navele de navigație interioară, pe sectorul comun al Dunării (Activitatea 4 a Proiectului).
Acordul pune accent pe respectarea prevederilor Directivei CE 87/2006, care stabilește cerințele tehnice pentru navele de navigație interioară și în special pe prevederile articolului 17 al acesteia, care prevede posibilitatea efectuării inspecțiilor suplimentare.

„În acest context, apreciem că prin finalizarea cu succes a acestei etape se creează cadrul legal pentru creșterea nivelului de comunicare și sincronizare a activităților profesionale efectuate de specialiștii ambelor părți, element de o importanță vitală pentru îmbunătățirea eficienței în contextul cooperării transfrontaliere.

Derularea în bune condiții a acordului bilateral privind inspecțiile efectuate în regim de control al fluviului în zona comună de graniță româno – bulgară are implicații directe în realizarea altor etape din cadrul Proiectului, ce vizează dezvoltarea unui sistem informatic pentru inspecțiile la nave și crearea unei baze de date pentru schimbul de informații între părți. Pe măsură ce prevederile acordului vor fi puse în practică, iar sistemul informatic privind inspecțiile navelor de navigație interioară va deveni funcțional, Autoritatea Navală își propune să extindă aplicarea sa la nivelul tuturor porturilor dunărene de pe teritoriul românesc.Limitarea cazurilor în care navele de navigație interioară sunt supuse aceleiași proceduri de inspecție suplimentară, atât de partea bulgară cât și de partea română, va conduce la creșterea eficienței în utilizarea resurselor alocate, precum și la reducerea costurilor ambelor părți și va contribui implicit la creșterea siguranței navigației pe Dunăre.

Semnarea acordului bilateral poate constitui pentru viitor un punct de plecare pentru încheierea unui memorandum de înțelegere aplicabil la nivel regional, în contextul eforturilor comune de consolidare a cooperării regionale în domeniul inspecțiilor navelor de navigație interioară”, se arată în comunicatul dat publicității.

Proiectul DANRiSS – „Dezvoltarea unei baze de date comună și a unui cadru legal comun pentru inspecțiile la nave în porturile situate pe sectorul comun al Dunării, cu interfață în Sistemul RIS național”, derulat de Autoritatea Navală Română în parteneriat cu Administrația Maritimă din Bulgaria, în cadrul Programului INTERREG V-A Romania – Bulgaria, se implementează pe o perioadă de 24 de luni, începând cu data de 11.05.2017, cu un buget total alocat de 1.441.975 Euro. Scopul principal al Proiectului privește transpunerea în practică a conceptelor de cooperare la nivel regional, înscriindu-se în cadrul mai larg al acțiunilor de implementare a Directivei 2006/87/CE și a Acordului European privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN). Proiectul DANRiSS are ca obiective principale utilizarea transfrontalieră a Serviciilor RIS și schimbul operativ de date RIS de-a lungul Dunării – în acest caz sectorul comun româno – bulgar.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-acord-romano-bulgar-privind-inspectiile-la-nave-pe-sectorul-comun-al-dunarii-342328?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

O navă tip pescador, înmatriculată în Turcia, s-a scufundat sâmbătă după-amiază în zona de nord a Portului Constanţa, în dreptul danelor Ro-Ro, 3 şi 4, din cauze încă necunoscute, informează surse interne din port.

Potrivit surselor citate, pescadorul turcesc era acostat de mai multe luni de zile în dană dublă, fiind legat de o barjă împreună cu alte câteva nave ce se află sub autoritatea statului român după ce au fost interceptate de Garda de Coastă în apele teritoriale naţionale transportând migranţi clandestini la bord.

Nava turcească era într-un stadiu avansat de uzură şi nu avea pază la bord, astfel că nu s-a înregistrat nicio victimă. Autorităţile au instalat un baraj plutitor pentru a evita contaminarea apei din bazinul portuar cu hidrocarburi din rezervoarele ambarcaţiunii scufundate.

https://www.telegrafonline.ro/alerta-in-portul-constanta–pescadorul-care-transporta-migranti-sa-scufundat

Parlamentul Greciei a aprobat vânzarea unei participaţii de 67% în Autoritatea portuară Salonic (OLTH) unui consorţiu franco-germano-elen, South East Gateway Salonic (SEGT), informează publicaţia Kathimerini.

South East Gateway Salonic va plăti statului elen 231,92 milioane de euro şi în următorii şapte ani va face investiţii în valoare de 180 de milioane de euro.
Tranzacţia ar urma să fie finalizată în primul trimestru din 2018.

Parlamentul Greciei a aprobat acordul de concesiune a portului Salonic până în 2051, care fusese semnat în decembrie de un consorţiu alcătuit din Deutsche Invest Equity Partners GmbH (Germania), Belterra Investments (Grecia) şi Terminal Link SAS (Franţa).

Cel mai mare port, vândut anul trecut
Anul trecut, grupul chinez Cosco a preluat o participaţie de 51% în cel mai mare port al Greciei, Pireu. Conform acordului semnat între Cosco şi Agenţia de Privatizare din Grecia (HRDAF), grupul chinez va plăti 280,5 milioane de euro (312,5 milioane de dolari) pentru a cumpăra 51% din portul Pireu.

În următorii cinci ani, Cosco va achiziţiona încă 16%, cu suma de 88 de milioane de euro, după ce va finaliza investiţii de 300 de milioane de euro în Portul Pireu.

Noul Guvern de stânga a oprit unele privatizări, când a venit la putere în 2015, dar le-a relansat în 2016, ca parte a acordului semnat cu creditorii internaţionali. Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut de Grecia – în valoare de 86 de miliarde de euro- prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor. În ultimii cinci ani, Grecia a obţinut din privatizări trei miliarde de euro, relatează Agerpres.

https://www.dcnews.ro/portul-salonic-vandut-grecia-vinde-al-doilea-mare-port-suma-ob-inuta_581210.html

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, duminică seara, ministrul Transporturilor va răspunde cu funcţia, dacă nu va realiza 60 de km de autostradă, afirmând că până pe 11 martie va fi prezentată o etapizarea obiectivele care trebuie îndeplinite în domeniul transporturilor.

„Am avut mai multe întâlniri cu ministrul Transporturilor. Vrem să vedem un plan până pe 10-11 martie, un plan foarte bine documentat, cu etape, etape urmărite, cu persoanele care să răspundă de fiecare etapă în parte, cu o evaluare a noastră, din două în două săptămâni (…)”, a declarat premierul Viorica Dăncilă la RTV.

Viorica Dăncilă a afirmat că anul acesta vor fi realizaţi 60 de km de autostradă şi vor fi achiziţionate 27 de aeronave TAROM.

„Anul acesta ne-am propus 60 de kilometri de autostradă, şi îi vom face. Iar până la sfârşitul anului 2020 vom face cei 350 de kilometri de autostradă pe care îi avem incluşi în program. Mai mult, vom achiziţiona încă 27 de nave Tarom. Am achiziţionat deja trei, vom mai achiziţiona până la sfârşitul anului 2020”, a spus Dăncilă.

Întrebată dacă ministrul Transporturilor, Lucian Şova, va răspunde cu funcţia, în cazul în care nu vor fi realizaţi cei 60 de kilometri de autostradă, Viorica Dăncilă a răspuns afirmativ.

„Categoric, da. Avem etapizat programul, cu termene, şi fiecare va trebui să răspundă de termenul respectiv, de etapa care trebuie îndeplinită”, a spus Dăncilă.

Premierul a adăugat că îşi doreşte ca linia de metrou să fie finalizată până în primul trimestru al anului viitor, precizând că legat de magistrala M6, există probleme legate de documentaţia trimisă la Bruxelles, în sensul că aceasta este incompletă.

http://www.zf.ro/politica/viorica-dancila-ia-atitudine-ministrul-transporturilor-raspunde-cu-functia-daca-nu-vor-fi-realizati-60-km-de-autostrada-17032359

Terenurile aflate pe traseul conductei BRUA vor fi scoase din circuitul agricol fără a fi necesară obţinerea acordului proprietarilor, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern privind lista terenurilor agricole situate în extravilan, pentru proiectul de interes comun BRUA, postat pe site-ul Ministerului Energiei. „Terenurile înscrise în anexa la proiectul de hotărâre a Guvernului sunt scoase temporar din circuitul agricol pe întreaga durată de valabilitate a autorizaţiei de construire a conductei, fără a fi necesară obţinerea acordului deţinătorului terenului”, se arată în nota de fundamentare, care însoţeşte proiectul de act normativ.

În anexa proiectului este prezentată şi lista acestor terenuri: peste 17.000. Traseul conductei urmează în general direcţia sud-est – vest şi va traversa teritoriul a 10 judeţe: Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Pe traseul conductei nu există monumente istorice din categoria arhitectură, memorial-funerare sau de for public, însă există situri arheologice în judeţele Giurgiu, Teleorman, Argeş, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin, Timiş şi Arad, pentru care se vor aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000. Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazelor, a efectuat consultări publice pe această temă în perioada 24 octombrie 2016 – 8 noiembrie 2016, în 12 locaţii de pe traseu, mai precizează guvernanţii.

După cum se poate observa, în lista judeţelor de mai sus nu figurează şi Constanţa! Contactat de “Replica”, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Iulian Tudorache, a precizat că judeţul Constanţa face parte din BRUA, partea a doua a proiectului. Referirea la Constanţa va fi făcută într-o altă anexă, la momentul demarării acestei componente a proiectului BRUA.

https://www.replicaonline.ro/conducta-brua-a-fost-publicat-traseul-constanta-va-intra-in-faza-a-doua-a-proiectului-347075/

Deşi lideri politici ai ţărilor lor refuză să sprijine iniţiativa Noului Drum al Mătăsii lansată de China, băncile britanice şi americane se grăbesc să profite de oportunităţile create de vastele investiţii anunţate de Beijing ca parte a noului drum al mătăsii, scrie Financial Times.

Sutele de miliarde de dolari pe care China s-a angajat să le investească în proiecte comerciale şi din domeniul infrastructurii în mare parte a Asiei centrale şi de sud-est, Orientului Mijlociu, Europei şi Africii au stârnit apetitul marilor bănci occidentale Citigroup, HSBC şi Standard Chartered.

http://www.zf.ro/business-international/bancile-occidentale-s-au-asezat-la-coada-pentru-a-obtine-contracte-de-la-chinezi-in-cadrul-noului-drum-al-matasii-17034984

Exporturile de produse alimentare ale Rusiei au înregistrat o creştere de 25% în 2017, cel mai puternic avans din 2012, la 19 miliarde de dolari. Creşterea s-a datorat în principal exporturilor de grâu şi peşte îngheţat. Şi exporturile de zahăr au fost mai mari, scrie Bloomberg.

Cel mai mare exportator de grâu al lumii a câştigat o cotă din ce în ce mai mare din piaţă în ultimii ani în condiţiile în care acesta îşi livrează la export recoltele abundente la preţuri atractive, iar exporturile se îndreaptă către un nou nivel record în acest an.

Producţia de grâu a Rusiei s-a aflat în creştere puternică în ultimii ani în contextul în care condiţiile bune de cultivare cresc profiturile fermierilor, permiţându-le acestora să reinvestească în seminţe şi echipamente mai bune. Pe fondul deprecierii rublei, care face cerealele ruseşti mai atrăgătoare în ochii cumpărătorilor externi, Rusia a câştigat o cotă în creştere din piaţa de export, potrivit Wall Street Journal.

Jumătate din ţările lumii cumpără grâu din Rusia, ţară care încearcă să-şi reducă dependenţa de importuri de produse agricole după embargo-ul impus asupra unor alimente din ţări occidentale ca reacţie la sancţiuni ce i-au fost impuse în urma anexării Crimeei, scrie Bloomberg. Preţurile mai mari la grâu au ajutat Rusia să câştige mai mult din vânzările de produse alimentare anul trecut, arată Andrei Sizov, managing director la compania de consultanţă SovEcon. Ţara şi-a crescut şi exporturile de produse cum ar fi dulciurile şi zahărul.

În 2017, Egiptul a devansat China, devenind cel mai mare cumpărător de produse alimentare ruseşti pentru prima dată din 2012.

Achiziţiile Egiptului de produse alimentare ruseşti cum ar fi grâul şi uleiul de floarea soarelui au crescut cu 44% la 1,74 miliarde de dolari anul trecut. Importurile Chinei de produse ruseşti ca peştele şi seminţe oleaginoase au totalizat 1,72 miliarde de dolari.

Cu o suprafaţă de teren arabil de 123 milioane de hectare, a treia cea mai mare la nivel mondial după India şi SUA, Rusia are potenţialul de a fi o superputere în domeniul agricol, scrie Financial Times. Ţara are 36.400 de companii în sector şi 174.600 fermieri.

Deşi ţara s-a aflat în recesiune în ultimii doi ani, producţia sa agricolă a crescut de la 4.300 miliarde de ruble (55 miliarde de lire sterline) în 2014 la 5.600 miliarde de ruble în 2016, aceasta fiind stimulată în parte de embargo-ul impus de Moscova ca reacţe la sancţiunile americane şi europene.

Deşi embargo-ul a împins inflaţia la rate de două cifre timp de peste un an, obiectivul guvernului rus este de a se folosi de izolarea politică a Rusiei pentru a repune pe picioare o industrie rămasă în urmă de la prăbuşirea economiei sovietice în 1991.

Guvernul rus a lansat astfel un program de ìsubstituire a importurilorî, incluzând credite subvenţionate şi stimulente fiscale pentru investiţii în agricultură şi procesarea alimentelor, şi chiar şi granturi de stat pentru anumite achiziţii de echipamente agricole.

http://www.zf.ro/business-international/sanctiunile-au-facut-din-rusia-o-forta-agricola-mondiala-exporturi-de-19-mld-dolari-din-grau-si-peste-17034873

Exporturile de alimente din Rusia au crescut cu 25% anul trecut, atingând cel mai mare nivel înregistrat în ultimii 6 ani, în valoare totală de 19 miliarde de dolari, anunţă Centrul pentru Export din Rusia. Cifrele record se datorează în principal exportului de grâu şi peşte îngheţat, în timp ce volumele de zahăr vândute în afara graniţelor au crescut semnificativ, potrivit Bloomberg.

Cel mai mare exportator de grâu din lume a câştigat o cotă de piaţă din ce în ce mai mare în ultimii ani, încât a oferit preţuri reduse, iar specialiştii se aşteaptă ca exporturile să atingă un nou record anul acesta. Aproape jumătate din ţările lumii cumpără grâu din Rusia, care încearcă să obţină independenţă din punct de vedere agicultural după ce i-a fost interzis să achiziţioneze alimente din anumite ţări vestice, în urma unor sancţiuni.

Preţurile mai ridicate la grâu din restul lumii i-a ajutat pe ruşi să câştige mai mult din comerţul cu alimente anul trecut, a transmis Andrey Sizov Jr, managing director în cadrul companiei de consultanţă SovEcon.

Grâul rusesc a dominat în special vânzările din Egipt, care importă cantităţi uriaşe de grâne pentru a hrăni cei 95 de milioane de cetăţeni. Ţara nord-africană a depăşit China anul trecut, devenind cel mai mare cumpărător al ruşilor din 2012 până în prezent.

Exporturile de grâu şi ulei de floarea soarelui către Egipt au crescut cu 44%, ajungând la 1,74 miliarde de dolari, potrivit centrului pentru export. China a importat produse ruseşti precum peşte şi ulei, în valoare de 1,72 de miliarde de dolari.

http://www.zf.ro/business-international/cine-cumpara-graul-rusiei-cum-au-crescut-exporturile-de-alimente-ale-rusilor-cu-25-17034299