Revista presei

Peste 75 la sută din cantitatea de marfă ce tranzitează România ajunge în Portul Constanţa – Revista presei 04 – 07 Decembrie 2017

  • Port Constanța

07.12.2017

 

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC), Nicolae Dan Tivilichi, susţine că 75 la sută din cantitatea de marfă ce tranzitează România ajunge în Portul Constanţa, spunând că sectorul naval este cel care merge cel mai bine în ţara noastră.

Directorul CN APMC a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că trebuie realizată o strategia navală a României la care să contribuie toţi cei implicaţi în această activitate.

“Un alt lucru pe care nu l-am spus, dar s-a întâmplat în cursul anului 2017. Constanţa şi-a reafirmat şi reîntărit rolul de lider al comunităţii navale din România. Încercăm, adunând toate administraţiile, toţi cei implicaţi în această activitate, să facem ceva ceea ce noi toţi ne-am dori, dar nu s-a întâmplat: o strategie navală a României. De fapt şi de drept, la ora actuală, în ţara noastră, sectorul de activitate care merge cel mai bine, cu toate minusurile şi plusurile lui, este sectorul naval”, a afirmat Nicolae Dan Tivilichi.

El a menţionat că peste 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează ţara noastră ajunge în Portul Constanţa.

“Trebuie să înţelegem că poate mai bine de 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanţa, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Aici avem noi mai multe lucruri de rezolvat. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate şi-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, şi-au făcut mai bine poate drumuri, de-aia vor şi poduri, să-şi folosească infrastructura de transport. Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada pe care ne-a dat-o Dumnezeu, Dunărea”, a afirmat directorul CN APMC.

El spune că sunt discuţii de atragerea de noi mărfuri către Portul Cosntanţa din Viena şi Polonia.

“Dacă ajungem la containere, vă pot spune aşa, la ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual. În discuţiile pe care le-am avut cu ei, au spus: «Faceţi Dunărea predictibilă să poată veni la Portul Constanţa şi vi le dăm pe toate». Încercăm să preconizăm o nouă rută – Polonia, a cărei marfă intenţionează să găsească ca al doilea culoar de marfă Portul Constanţa. Sunt două variante: ori vine pe cale ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul ţării şi ajunge în Portul Constanţa sau, un pic mai sigur, Polonia, direct Ungaria, se înţeapă în Dunăre, la Baia, spre exemplu, şi vine pe apă în Portul Constanţa”, a explicat Nicolae Dan Tivilichi.

El a menţionat că pe mai multe hărţi ale Uniunii Europene Portul Constanţa nu există, spunând că lumea trebuie să ştie că acest port este cel mai mare de la Marea Neagră.

Nicolae Dan Tivilichi a mai menţionat că în acest an cantitatea de marfă din Portul Constanţa va depăşi 60 de milioane de tone.

https://www.news.ro/economic/directorul-apmc-peste-75-la-suta-din-cantitatea-de-marfa-ce-tranziteaza-romania-ajunge-in-portul-constanta-1922402406172017121617434157

 

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime, Nicolae Dan Tivilichi, spune că Portul Constanţa este numărul unu în lume în privinţa traficului de cereale şi va rămâne pe această poziţie şi în acest an, el precizând că este nevoie ca portul să dezvolte şi în alte direcţii

“Portul Constanţa este numărul unu în lume în ceea ce se cheamă cereale şi anul acesta va rămâne numărul 1 în lume”, a declarat directorul CN APMC, Nicolae Dan Tivilichi, miercuri, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că toate depozitele de cereale din Europa de Est, dar şi din Portul Constanţa sunt pline, urmând ca în curând să înceapă livrarea stocurilor.

“Toate depozitele de cereale din Europa de Est, de Sud, Constanţa şi tot ce vreţi dumneavoastră şi toţi operatorii de aici au silozurile pline. Rusia a mers la un preţ mai jos la cereale, s-a aşteptat să termine ei marfa şi probabil va începe să se livreze din ceea ce avem stocuri”, a explicat Tivilichi.

El estimează pentru anul viitor o creştere a producţiei agricole şi, implicit, o creştere a traficului de cereale în Portul Constanţa.
“Se estimează o creştere a producţiei agricole, mai ales în Serbia, unde au pătruns principalii traderi de cereale care vor creşte cantitaea de cereale pe suprafaţa cultivată. Estimăm un potenţial între 5 şi 6 milioane de tone de cereale. Poate nu va fi tot în 2018, dar există acest potenţial, depinde de noi să-l atragem”, a mai spus directorul CN APMC.

El a mai declarat că doreşte ca Portul Constanţa să se dezvolte şi în alte direcţii, să nu stea doar în traficul de cereale.

“Portul Constanţa nu trebuie să stea numai în cereale. Considerăm că Portul Constanţa poate avea o valoare deosebită în ceea ce se cheamă segmentul de energie sau oil şi gaz cum îi mai spune. Vă pot spune că în perioada imediat următoare, înţeleg că a ieşit şi certificatul de urbanism, va fi construit un nou terminal petrolier în Portul Constanţa Sud Agigea. (…) Ne uităm cu interes spre ceea ce se întâmplă în zona Midia, la Rompetrol, cu rafinăria de la Năvodari, unde sperăm şi avem promisiuni că va fi o creştere a nivelului de trafic prin portul Midia”, a mai declarat Nicolae Dan Tivilichi.

De asemenea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa doreşte şi dezvoltarea sistemului de transport RO-RO, anunţând deschiderea unei linii Constanţa – Istanbul la sfârşitul acestei an sau începutul anului viitor.

“Un alt punct al Portului Constanţa pe care dorim să-l dezvoltăm şi avem premise importante de dezvoltare este cel al sistemului de transport RO-RO. Avem toate şansele ca la sfârşitul lunii decembrie, ianuarie cel târziu, să redeschidem linia Constanţa – Istanbul, ceea ce ar fi un mare câştig pentru portul Constanţa”, a declarat directorul APMC .

El a menţionat că o firmă din Turcia şi-a manifestat interesul de a dezvolta această activitate, urmând ca la început să fie o cursă RO-RO pe săptămână, urmând ca în iunie să fie trei nave pe săptămână, iar până la sfârşitul anului viitor să se ajungă la 4-5 nave pe săptămâna care să realizeze curse între Istanbul şi Constanţa.

https://www.news.ro/economic/administratia-porturilor-maritime-portul-constanta-este-numarul-unu-in-lume-la-traficul-de-cereale-1922405006392017121617434385

 

Directorul Administrației Porturilor Maritime, Dan Nicolae Tivilichi, a prezentat astăzi bilanțul pe 2017 al companiei.

CN APMC are în execuție proiectul „Cadastru portuar aferent teritoriilor porturilor Constanta și Tomis”, hartă ce nu a mai fost făcută în porturile maritime Valoarea contractului este de 790.000 lei. Această hartă cadastrală va permite punerea la dispozitia agentilor economici de terenuri dotate cu toate utilitățile necesare: apă, energie, gaze etc. în zonele fără deschidere la mare.

Până la această dată a fost finalizat primul obiectiv „Rețeaua geodezică de sprijin” în valoare de 120.000 lei, fără TVA.

În luna iulie 2017, după 10 ani, au demarat lucrările de dragaj de întreținere în porturile maritime românești, în vederea aducerii la cota corespunzătoare a adâncimilor pe zonele propuse din porturile Constanța și Midia și pentru a crește siguranța în arealul portuar.

Dragajul de întreținere este realizat din fonduri proprii, valoarea contractului fiind de 10,9 milioane de lei, plus TVA.

Dragajul de întreținere presupune păstrarea adâncimii și, mai ales, a canalelor navigabile de intrare și ieșire din porturile maritime românești, astfel încât navele să poată intra și ieși din acvatoriul portuar fără probleme.

Volumul prevăzut pentru a fi dragat este de 492.000 mc, din care s-au dragat 373.852 mc, reprezentând 76% din total, lucrarea urmând a se finaliza până la 15 ianuarie 2018.

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a finalizat proiectul de investiții, “Rețele electrice de forță și iluminat în zona fluvio-maritimă, danele 97 – 99”, rețele amplasate la terminalul de barje, din apropiere de poarta de acces nr. 7 a portului Constanța Sud.

Lucrarea a fost realizată cu fonduri proprii, cu forțe proprii și constă în modernizarea și extinderea instalațiilor electrice de forță (tablouri de distribuție a energiei electrice în zona cheiului pentru remorchere), precum și o rețea electrică de iluminat nocturn, cu o lungime de 720 m, valoarea investiției fiind de aproximativ 2.000.000 lei.

CN APM SA Constanța va continua lucrările pentru realizarea iluminatului public în portul Constanța Sud, până la danele 100 – 103.
Pentru 2018 este prevăzută extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre-Marea Neagră“ cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8 spre zona de Nord a Portului.

Acum drumul care face legătura între varianta ocolitoare a municipiului Constanța (Autostrada A4) și porțile de acces în Port nr.7 și nr.9 este într-o stare tehnică necorespunzătoare, fiind insuficient dimensionat pentru traficul auto de tip greu, ce are ca destinație Portul Constanța Nord, care se desfășoară preponderent prin Poarta nr.7. Circulația rutieră pe acest sector se realizează pe o singură bandă, fapt care generează grave blocaje ale traficului.

Valoarea estimată a acestei documentații (SF+cerere de finanțare) este de 1.599.488,00 lei (fără TVA), sursa de finanțare fiind: surse proprii ale CN APM SA.

După elaborarea Studiului de Fezabilitate, conform Devizului General se va stabili valoarea estimată a obiectivului de investiție, care se va promova pentru finanțare în cadrul programului POIM 2014-2020.
e asemenea se va realiza si extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10.

Valoarea estimată a acestei documentații (SF+cerere de finanțare) este de 247.808,00 lei (fără TVA), sursa de finanțare fiind: surse proprii ale CN APM SA.

După elaborarea Studiului de Fezabilitate, conform Devizului General se va stabili valoarea estimată a obiectivului de investiție, care se va promova pentru finanțare în cadrul programului POIM 2014-2020.

Unul dintre proiecte de investiții, cu finanțare europeană, este dragajul de investiție.

Proiectul de investiții se intitulează „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța” și cuprinde următoarele etape:
-Lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor şi şenalelor din Portul Constanța;
-Adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud, inclusiv lucrări de protecție a cheiurilor din Portul de Lucru. În bazinul Portului de Lucru adâncimea proiectată este de -7m și se va draga până la adâncimea de -9m;
-Sistem hidrografic (inclusiv nava hidrograf).

Până acum obiectivul de investiții a obținut avizele de la Ministerul Transporturilor și de la Consiliul Interministerial, și se așteaptă publicarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

O altă investiție tot din fonduri europene este finanțarea și construirea unei dane specializate, de 18 m adâncime.

„Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)” este prevăzută în Master Planul portului Constanța și în Masterplanul General de Transporturi pentru România, aprobate de Ministerul Transporturilor.

Dana 80 este situată la extremitatea estică a frontului de primire (Danele de minereu) aferent Terminalului de minereu din portul Constanţa şi la Vest de Postul de acostare petrolier (Dana 79).

Prin alocarea danei 80 pentru alte activităţi se eficientizează utilizarea danelor de mare adâncime existente în portul Constanţa, care prin diminuarea traficului de petrol şi minereu nu sunt exploatate eficient.

Este în curs de desfășurare procedura de achiziție a contractului de lucrări (proiectare + execuție), pe data de 12 septembrie 2017 a avut loc deschiderea ofertelor, iar în prezent comisia de evaluare analizează ofertele în vederea desemnării ofertei câștigătoare. Valoarea totală a investiției este de 4.800.000 euro, cu finanțare din fonduri de la bugetul de stat și fonduri UE prin programul POIM 2014-2020.

Pe termen scurt este necesară realizarea de noi terminale pentru a acoperi cererea prognozată de terminale și de dane și crearea unor spații noi pentru depozitare cu dotări specializate.

Ca urmare, se va realiza un Studiu de Fezabilitate și Aplicația de Finanțare în vederea obținerii fondurilor europene necesare realizării obiectivului de investiție „Realizarea lucrărilor de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în Portul Constanța Sud – MOL III S”.

Total estimat valoare achiziție pentru elaborare Studiu de Fezabilitate, Aplicație de Finanțare, Studii de teren, expertize, studii de trafic, studii de piață, etc.) : 6.900.000 Lei (fără TVA), echivalentul a 1.500.000 Euro (fără TVA), din surse proprii CN APM SA Constanța. Durata estimată – 18 luni.

Lucrările de infrastructură pentru dezvoltarea unor terminale specializate în Portul Constanța Sud – MOL III S includ un terminal RoRo și pentru autoturisme.

La acest capitol, se preconizează deschiderea ,in luna ianuarie,a unei linii către Istanbul,de către o firma turcă ,care inglobeaza si transportatori de marfă. Pentru început va fi o nava pe săptămâna.

CN APMC la ora bilanțului. Directorul Dan Tivilichi anunță planurile companiei pentru 2018!

 

Directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța, Nicolae Dan Tivilichi, a opinat miercuri, într-o conferință de presă, că pe termen mediu capacitatea de dezvoltare a portului rezidă dezvoltarea de noi capacități de operare a mărfurilor în concordanță directă cu diversificarea structurii mărfurilor operate și extinderea hinterlandului către zona economică central-europeană, având în vedere economiile unor state precum Austria și Polonia.

Directorul general al CNAPM Constanța a arătat că, potrivit unor statistici interne, se estimează că la ora actuală prin Portul Constanța se operează aproximativ 75 % din cantitatea de mărfuri ce tranzitează România, dar că în viitor, planurile de dezvoltare trebuie să aibă în vedere atât diversificarea structurii mărfurilor operate aici și construcția de noi capacități specializate în sectorul gazelor naturale și produselor petroliere, spre exemplu, dar și extinderea arealului de beneficiari ai serviciilor către economiile din state central-europene, precum Austria și Polonia, zone către care trebuie extins hinterlandul portuar

„Trebuie să înțelegem că poate mai bine de 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanța, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate și-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, și-au făcut mai bine poate drumuri, de-aia vor și poduri, să-și folosească infrastructura de transport. Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada albastră, Dunărea. Dacă ajungem la containere, vă pot spune așa, la ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual”—a afirmat Tivilichi.

Directorul general al CNAPM Constanța a mai spus că potențialii parteneri de afaceri din zona central-europeană au sugerat interesul pentru asigurarea unor fluxuri de mărfuri transportate pe cale fluvială sau feroviară, către Portul Constanța.

„În discuțiile pe care le-am avut cu ei, au spus: Faceți Dunărea predictibilă să poată veni la Portul Constanța fluxurile de mărfuri și vi le dăm pe toate. Încercăm să preconizăm o nouă rută — Polonia, a cărei marfă intenționează să găsească ca al doilea culoar de marfă Portul Constanța. Sunt două variante. Ori vin pe cale ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul țării și ajung în Portul Constanța sau, un pic mai sigur, din Polonia prin Ungaria și apoi pe Dunăre până în Portul Constanța”, a declarat Tivilichi.

În altă ordine de idei, Dan Tivilichi a mai susținut că pentru anul 2018 estimează o creștere a traficului de cereale prin Portul Constanța, pe fondul stimulării producției agricole în Serbia, ca urmare a deschiderii agriculturii, din țara vecină, către firmele internaționale de comerț, în domeniul cerealelor dar că portul trebuie să caute și noi direcții de dezvoltare.

„Se estimează o creștere a producției agricole, mai ales în Serbia, unde au pătruns principalii traderi de cereale care vor crește cantitatea de cereale pe suprafața cultivată. Estimăm un potențial între 5 și 6 milioane de tone de cereale. Poate nu va fi tot în 2018, dar există acest potențial, depinde de noi să-l atragem. Portul Constanța nu trebuie să stea numai în cereale, poate avea o valoare deosebită pe segmentul de energie, cu produse petroliere și gaze. A ieșit certificatul de urbanism și în perioada următoare un investitor privat va construi un nou terminal petrolier în Portul Constanța Sud. Ne uităm cu interes spre ceea ce se întâmplă în zona Midia, la Rompetrol, cu rafinăria de la Năvodari, unde avem promisiuni că va fi o creștere a nivelului de trafic prin portul Midia și un alt punct al Portului Constanța pe care dorim să-l dezvoltăm și avem premise importante de dezvoltare este cel al sistemului de transport Ro-Ro. Avem toate șansele ca la sfârșitul lunii decembrie sau în ianuarie cel târziu, să redeschidem linia Constanța — Istanbul, ceea ce ar fi un mare câștig pentru portul Constanța” — a încheiat directorul CN APM, Nicolae Dan Tivilichi.

https://www.agerpres.ro/social/2017/12/06/directorul-general-al-cnapm-vizeaza-extinderea-hinterlandului-portului-constanta-inspre-austria-si-polonia-18-58-59

 

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, a opinat miercuri, într-o conferinţă de presă, că pe termen mediu capacitatea de dezvoltare a portului rezidă dezvoltarea de noi capacităţi de operare a mărfurilor în concordanţă directă cu diversificarea structurii mărfurilor operate şi extinderea hinterlandului către zona economică central-europeană, având în vedere economiile unor state precum Austria şi Polonia

Directorul general al CNAPM Constanţa a arătat că, potrivit unor statistici interne, se estimează că la ora actuală prin Portul Constanţa se operează aproximativ 75 % din cantitatea de mărfuri ce tranzitează România, dar că în viitor, planurile de dezvoltare trebuie să aibă în vedere atât diversificarea structurii mărfurilor operate aici şi construcţia de noi capacităţi specializate în sectorul gazelor naturale şi produselor petroliere, spre exemplu, dar şi extinderea arealului de beneficiari ai serviciilor către economiile din state central-europene, precum Austria şi Polonia, zone către care trebuie extins hinterlandul portuar.

‘Trebuie să înţelegem că poate mai bine de 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanţa, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate şi-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, şi-au făcut mai bine poate drumuri, de-aia vor şi poduri, să-şi folosească infrastructura de transport. Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada albastră, Dunărea. Dacă ajungem la containere, vă pot spune aşa, la ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual’- a afirmat Tivilichi.

Directorul general al CNAPM Constanţa a mai spus că potenţialii parteneri de afaceri din zona central-europeană au sugerat interesul pentru asigurarea unor fluxuri de mărfuri transportate pe cale fluvială sau feroviară, către Portul Constanţa.

‘În discuţiile pe care le-am avut cu ei, au spus: Faceţi Dunărea predictibilă să poată veni la Portul Constanţa fluxurile de mărfuri şi vi le dăm pe toate. Încercăm să preconizăm o nouă rută – Polonia, a cărei marfă intenţionează să găsească ca al doilea culoar de marfă Portul Constanţa. Sunt două variante. Ori vin pe cale ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul ţării şi ajung în Portul Constanţa sau, un pic mai sigur, din Polonia prin Ungaria şi apoi pe Dunăre până în Portul Constanţa’, a declarat Tivilichi.

În altă ordine de idei, Dan Tivilichi a mai susţinut că pentru anul 2018 estimează o creştere a traficului de cereale prin Portul Constanţa, pe fondul stimulării producţiei agricole în Serbia, ca urmare a deschiderii agriculturii, din ţara vecină, către firmele internaţionale de comerţ, în domeniul cerealelor dar că portul trebuie să caute şi noi direcţii de dezvoltare.

‘Se estimează o creştere a producţiei agricole, mai ales în Serbia, unde au pătruns principalii traderi de cereale care vor creşte cantitatea de cereale pe suprafaţa cultivată. Estimăm un potenţial între 5 şi 6 milioane de tone de cereale. Poate nu va fi tot în 2018, dar există acest potenţial, depinde de noi să-l atragem. Portul Constanţa nu trebuie să stea numai în cereale, poate avea o valoare deosebită pe segmentul de energie, cu produse petroliere şi gaze. A ieşit certificatul de urbanism şi în perioada următoare un investitor privat va construi un nou terminal petrolier în Portul Constanţa Sud. Ne uităm cu interes spre ceea ce se întâmplă în zona Midia, la Rompetrol, cu rafinăria de la Năvodari, unde avem promisiuni că va fi o creştere a nivelului de trafic prin portul Midia şi un alt punct al Portului Constanţa pe care dorim să-l dezvoltăm şi avem premise importante de dezvoltare este cel al sistemului de transport Ro-Ro. Avem toate şansele ca la sfârşitul lunii decembrie sau în ianuarie cel târziu, să redeschidem linia Constanţa – Istanbul, ceea ce ar fi un mare câştig pentru portul Constanţa’ – a încheiat directorul CN APM, Nicolae Dan Tivilichi.

http://www.economica.net/portul-constanta-creste-seful-cnapm-vizeaza-extinderea-hinterlandului-pe-dunare-spre-austria-si-polonia_147213.html#ixzz50YJBfN8F

 

Directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC), Nicolae Dan Tivilichi, susține că 75% din cantitatea de marfă ce tranzitează România ajunge în Portul Constanța, spunând că sectorul naval este cel care merge cel mai bine în țara noastră. Directorul CN APMC a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că trebuie realizată o strategia navală a României la care să contribuie toți cei implicați în această activitate, scrie News.ro. “Un alt lucru pe care nu l-am spus, dar s-a întâmplat în cursul anului 2017. Constanța și-a reafirmat și reîntărit rolul de lider al comunității navale din România. Încercăm, adunând toate administrațiile, toți cei implicați în această activitate, să facem ceva ceea ce noi toți ne-am dori, dar nu s-a întâmplat: o strategie navală a României. De fapt și de drept, la ora actuală, în țara noastră, sectorul de activitate care merge cel mai bine, cu toate minusurile și plusurile lui, este sectorul naval”, a afirmat Nicolae Dan Tivilichi.

El a menționat că peste 75% din întreaga cantitate de marfă care tranzitează țara noastră ajunge în Portul Constanța. “Trebuie să înțelegem că poate mai bine de 75% din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanța, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Aici avem noi mai multe lucruri de rezolvat. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate și-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, și-au făcut mai bine poate drumuri, de-aia vor și poduri, să-și folosească infrastructura de transport. Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada pe care ne-a dat-o Dumnezeu, Dunărea”, a afirmat directorul CN APMC.

El spune că sunt discuții de atragerea de noi mărfuri către Portul Cosntanța din Viena și Polonia. “Dacă ajungem la containere, vă pot spune așa, la ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual. În discuțiile pe care le-am avut cu ei, au spus: «Faceți Dunărea predictibilă să poată veni la Portul Constanța și vi le dăm pe toate». Încercăm să preconizăm o nouă rută – Polonia, a cărei marfă intenționează să găsească ca al doilea culoar de marfă Portul Constanța. Sunt două variante: ori vine pe cale ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul țării și ajunge în Portul Constanța sau, un pic mai sigur, Polonia, direct Ungaria, se înțeapă în Dunăre, la Baia, spre exemplu, și vine pe apă în Portul Constanța”, a explicat Nicolae Dan Tivilichi. El a menționat că pe mai multe hărți ale Uniunii Europene Portul Constanța nu există, spunând că lumea trebuie să știe că acest port este cel mai mare de la Marea Neagră. Nicolae Dan Tivilichi a mai menționat că în acest an cantitatea de marfă din Portul Constanța va depăși 60 de milioane de tone.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/directorul-apmc-peste-75-din-cantitatea-de-marfa-ce-tranziteaza-romania-ajunge-in-portul-constanta-17434327

 

Nicolae – Dan Tivilichi şi echipa sa managerială fac istorie în porturile maritime româneşti. Au trecut doar 14 luni de când Tivilichi se află la „cârma” Administraţiei portuare şi deja această perioadă este caracterizată drept: „epoca Renaşterii”. Într-adevăr, pentru prima oară după foarte mulţi ani, relaţiile dintre Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, pe de o parte, agenţii economici şi autorităţile locale, pe de altă parte, s-au normalizat. Au fost înlăturate sursele de tensiune, numeroase blocaje, deschizându-se drumul spre investiţii şi performanţă.

x x x

Ieri, 6 noiembrie 2017, de Sfântul Nicolae, şeful Administraţiei portuare a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, bilanţul activităţii pe 2017.

Veniturile pe primele zece luni ale anului 2017, în sumă de 287,619 milioane de lei, au depăşit cu 8% proiecţia bugetară şi cu 6% realizările din aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Extrem de important este faptul că gradul de încasare a facturilor emise în cursul anului 2017 a urcat la 98,3%, un adevărat record pentru companie. Aceasta înseamnă că relaţia dintre Administraţie şi cei ce-şi desfăşoară activitatea pe platforma portuară a fost mult îmbunătăţită, având la bază condiţii corecte pentru toată lumea”, a declarat directorul general.

În perioada de referinţă, cheltuielile au crescut cu 3%, ajungând la 147,9 milioane de lei. În structura acestora – a spus Tivilichi – s-au majorat cheltuielile cu lucrările executate cu forţe proprii, de către CNAPMC. „Cu bani mai puţini am realizat mult mai multe lucruri. Spre exemplu, dacă am fi executat, cu terţi, instalaţia electrică din terminalul de barje şi împingătoare, ne-ar fi costat 8 – 9 milioane de lei. În regie proprie, am realizat-o cu mai puţin de 2,5 milioane de lei. Le fel putem discuta despre reabilitarea clădirii Decirom. Am început în acest an şi ne dorim să terminăm în 2018 reabilitarea uneia dintre cele mai frumoase şi importante clădiri din portul Constanţa, Bursa Nouă – un monument istoric. Un alt exemplu este cel al lucrărilor de reparaţii la trama stradală. Astăzi, în port, se circulă mult mai bine. Desigur, mai sunt multe de făcut, dar e un prim an bun după mulţi ani de „secetă”. Totodată am început lucrările de modernizare la poarta nr. 1 a portului Constanţa, care au ca termen de finalizare luna martie 2018. Dragajul de întreţinere continuă şi în anul următor. Din totalul de 496.000 de metri cubi prevăzuţi în contract, s-au dragat aproape 400.000 metri cubi. Ne-am propus să cheltuim cu mai multă înţelepciune banii companiei, decât s-a făcut în alţi ani”, a declarat şeful CNAPMC.

S-a schimbat şi practica în domeniul achiziţiilor publice. „Înainte erau mai multe încredinţări directe şi mai puţine licitaţii. Acum, toate licitaţiile le găsiţi pe site-ul companiei şi în sistemul de achiziţii electronic. În acest scop, s-au făcut multe cursuri de pregătire a personalului.”

Din cauza situaţiei de forţă majoră înregistrată în lunile ianuarie şi februarie, traficul de mărfuri din anul 2017 a pornit cu un decalaj de recuperat, de 1,7 milioane de tone. După primele zece luni ale anului, diferenţa de recuperat s-a micşorat la aproximativ 0,5 milioane de tone, existând premise serioase pentru recuperarea totală până la sfârşitul anului.

„Egalarea traficului de anul trecut ar fi o performanţă în condiţiile în care preţurile mărfurilor agricole (care au reprezentat aproximativ 35% din traficul total al anului 2016) sunt la un minim istoric pe pieţele internaţionale, fapt ce încurajează stocarea acestora de către traderi”, afirmă directorul general.

Referitor la serviciile de remorcaj şi pilotaj, Tivilichi a precizat că CNAPMC nu a fost amendată de Consiliul Concurenţei pentru remorcaj. Amenda pentru activitatea de pilotaj şi contestată în istanţă a fost dată pentru modul de împărţire a banilor între firmele de pilotaj, „Noile contracte de remorcaj şi pilotaj au remediat problemele existente şi au dus la achiziţia a două remorchere de fabricaţie recentă, unul la Coremar şi altul la Harbour Towage. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat de la începutul anilor ´90”, a spus directorul general.

În portofoliul de proiecte cu finanţare europeană se numără: dana specializată 80; dragajul de investiţii; două dane specializate în insula artificială; trecerea pe patru benzi la şoseau de la poarta nr. 6 până la sensul giratoriu; reabilitarea instalaţiei electrice.

Tot la capitolul investiţii viitoare trebuie menţionate: un nou covor asfaltic pe reţeaua rutieră portuară; un drum nou de acces de la poarta nr. 9 la terminalul Comvex. De asemenea, Administraţia are în vedere dezvoltarea insulei artificiale cu bani europeni şi a molului 3 cu fonduri private.

Referindu-se la strategia de dezvoltare portuară, şeful CNAPMC a afirmat: „Portul Constanţa a rămas, şi în anul 2017, numărul unu în ceea ce priveşte traficul de cereale. Dar nu trebuie să se bazeze doar pe ele. Poate avea un rol important şi în transportul de energie: petrol şi gaze. În perioada imediat următoare va începe construcţia unui terminal petrolier în zona de sud, la Agigea, dedicat combustibilului pentru avioane. Aşteptăm cu interes evoluţiile de la Rompetrol Rafinare, unde avem promisiuni privind o creştere de trafic în portul Midia. Există premise importante de dezvoltare privind transportul ro-ro. Cel târziu în luna ianuarie 2018 se va deschide linia Constanţa – Istanbul. Va începe cu o navă pe săptămână pentru a ajunge, în iunie 2018, la trei nave pe săptămână, iar până la sfârşitul anului, la patru – cinci nave. Va fi un mare câştig pentru portul Constanţa.”

Vorbind despre importanţa Dunării pentru portul Constanţa, Tivilichii a amintit faptul că Bulgaria s-a angajat să demareze dragajul pe sectorul ei fluvial, începând cu 11 decembrie 2017.

În urma numeroaselor întâlniri la nivel internaţional, au început să se concretizeze rutele de mărfuri dinspre Asia spre Europa şi invers, prin porturile Constanţa şi Midia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-evolutie-spectaculoasa-a-porturilor-maritime-in-era-tivilichi-336558?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

S-a tras linie! Anul 2017 a fost unul foarte bun pentru Administrația Porturilor Maritime Constanța – încasările au crescut semnificativ față de anul trecut. În acelaşi timp, traficul de circa 20 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, dublu faţă de acum cinci ani, îl situează pe primul loc în rândul hub-urilor de materii prime agricole din Europa.

Potrivit reprezentanților Administrației Porturilor Maritime Constanța, traficul de cereale prin Portul de la Marea Neagră a crescut de peste trei ori în ultimii nouă ani. Această categorie de materie primă a ajuns să genereze aproximativ 30% din totalul mărfurilor tranzitate în primul semestru al anului 2017.

De aceea, Portul Constanța se califică, pentru al doilea an consecutiv, pe prima poziție, în Europa, în ceea ce privește tranzitul de cereale.
Totodată, directorul companiei, Nicolae Dan Tivilichi, a declarat că, din punct de vedere financiar, reultatele sunt mai mari cu 9% față de cele prognozate, iar încasările au crescut cu 98% față de anul trecut.

Printre obiectivele de anul viitor se numără și modernizarea tramei stradale. Mai exact, se dorește creșterea numărului de benzi circulabile la Poarta 6, de la 4 benzi la șase și reabilitrea instalației electrice. De asemenea, modernizarea accesului în port pe la Poarta 1, care va conduce la descongestionarea traficului rutier între port şi oraş, va fi încheiată în luna martie a anului viitor.

Portul Constanța, primul în Europa la tranzitul de cereale

 

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime, Nicolae Dan Tivilichi, spune că Portul Constanţa este numărul unu în lume în privinţa traficului de cereale şi va rămâne pe această poziţie şi în acest an, el precizând că este nevoie ca portul să dezvolte şi în alte direcţii. “Portul Constanţa este numărul unu în lume în ceea ce se cheamă cereale şi anul acesta va rămâne numărul 1 în lume”, a declarat directorul CN APMC, Nicolae Dan Tivilichi, miercuri, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că toate depozitele de cereale din Europa de Est, dar şi din Portul Constanţa sunt pline, urmând ca în curând să înceapă livrarea stocurilor. “Toate depozitele de cereale din Europa de Est, de Sud, Constanţa şi tot ce vreţi dumneavoastră şi toţi operatorii de aici au silozurile pline. Rusia a mers la un preţ mai jos la cereale, s-a aşteptat să termine ei marfa şi probabil va începe să se livreze din ceea ce avem stocuri”, a explicat Tivilichi.

El estimează pentru anul viitor o creştere a producţiei agricole şi, implicit, o creştere a traficului de cereale în Portul Constanţa. “Se estimează o creştere a producţiei agricole, mai ales în Serbia, unde au pătruns principalii traderi de cereale care vor creşte cantitaea de cereale pe suprafaţa cultivată. Estimăm un potenţial între 5 şi 6 milioane de tone de cereale. Poate nu va fi tot în 2018, dar există acest potenţial, depinde de noi să-l atragem”, a mai spus directorul CN APMC.

El a mai declarat că doreşte ca Portul Constanţa să se dezvolte şi în alte direcţii, să nu stea doar în traficul de cereale. “Portul Constanţa nu trebuie să stea numai în cereale. Considerăm că Portul Constanţa poate avea o valoare deosebită în ceea ce se cheamă segmentul de energie sau oil şi gaz cum îi mai spune. Vă pot spune că în perioada imediat următoare, înţeleg că a ieşit şi certificatul de urbanism, va fi construit un nou terminal petrolier în Portul Constanţa Sud Agigea. (…) Ne uităm cu interes spre ceea ce se întâmplă în zona Midia, la Rompetrol, cu rafinăria de la Năvodari, unde sperăm şi avem promisiuni că va fi o creştere a nivelului de trafic prin portul Midia”, a mai declarat Nicolae Dan Tivilichi.

De asemenea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa doreşte şi dezvoltarea sistemului de transport RO-RO, anunţând deschiderea unei linii Constanţa – Istanbul la sfârşitul acestei an sau începutul anului viitor. “Un alt punct al Portului Constanţa pe care dorim să-l dezvoltăm şi avem premise importante de dezvoltare este cel al sistemului de transport RO-RO. Avem toate şansele ca la sfârşitul lunii decembrie, ianuarie cel târziu, să redeschidem linia Constanţa – Istanbul, ceea ce ar fi un mare câştig pentru portul Constanţa”, a declarat directorul APMC .

El a menţionat că o firmă din Turcia şi-a manifestat interesul de a dezvolta această activitate, urmând ca la început să fie o cursă RO-RO pe săptămână, urmând ca în iunie să fie trei nave pe săptămână, iar până la sfârşitul anului viitor să se ajungă la 4-5 nave pe săptămâna care să realizeze curse între Istanbul şi Constanţa, conform news.ro.

https://www.stiripesurse.ro/administratia-porturilor-maritime-anunta-suprematia-portului-constanta-la-traficul-de-cereale_1236138.html

 

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APMC), Nicolae Dan Tivilichi, susţine că 75 la sută din cantitatea de marfă ce tranzitează România ajunge în Portul Constanţa, spunând că sectorul naval este cel care merge cel mai bine în ţara noastră.

Directorul CN APMC a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că trebuie realizată o strategia navală a României la care să contribuie toţi cei implicaţi în această activitate. “Un alt lucru pe care nu l-am spus, dar s-a întâmplat în cursul anului 2017. Constanţa şi-a reafirmat şi reîntărit rolul de lider al comunităţii navale din România. Încercăm, adunând toate administraţiile, toţi cei implicaţi în această activitate, să facem ceva ceea ce noi toţi ne-am dori, dar nu s-a întâmplat: o strategie navală a României. De fapt şi de drept, la ora actuală, în ţara noastră, sectorul de activitate care merge cel mai bine, cu toate minusurile şi plusurile lui, este sectorul naval”, a afirmat Nicolae Dan Tivilichi.
El a menţionat că peste 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează ţara noastră ajunge în Portul Constanţa. “Trebuie să înţelegem că poate mai bine de 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanţa, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Aici avem noi mai multe lucruri de rezolvat. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate şi-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, şi-au făcut mai bine poate drumuri, de-aia vor şi poduri, să-şi folosească infrastructura de transport. Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada pe care ne-a dat-o Dumnezeu, Dunărea”, a afirmat directorul CN APMC.

El spune că sunt discuţii de atragerea de noi mărfuri către Portul Cosntanţa din Viena şi Polonia. “Dacă ajungem la containere, vă pot spune aşa, la ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual. În discuţiile pe care le-am avut cu ei, au spus: «Faceţi Dunărea predictibilă să poată veni la Portul Constanţa şi vi le dăm pe toate». Încercăm să preconizăm o nouă rută – Polonia, a cărei marfă intenţionează să găsească ca al doilea culoar de marfă Portul Constanţa. Sunt două variante: ori vine pe cale ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul ţării şi ajunge în Portul Constanţa sau, un pic mai sigur, Polonia, direct Ungaria, se înţeapă în Dunăre, la Baia, spre exemplu, şi vine pe apă în Portul Constanţa”, a explicat Nicolae Dan Tivilichi.

El a menţionat că pe mai multe hărţi ale Uniunii Europene Portul Constanţa nu există, spunând că lumea trebuie să ştie că acest port este cel mai mare de la Marea Neagră. Nicolae Dan Tivilichi a mai menţionat că în acest an cantitatea de marfă din Portul Constanţa va depăşi 60 de milioane de tone, conform news.ro.

https://www.stiripesurse.ro/directorul-apmc-anunta-ca-75-la-suta-din-cantitatea-de-marfa-ce-tranziteaza-romania-ajunge-in-portul-constanta_1236134.html

 

La final de an Administrația Porturilor Maritime trage linie și face socotelile. E ora bilanțului pentru portuarii din România, în special pentru cei de la Marea Neagră iar cifrele nu arată deloc rău anul acesta. Directorul Dan Tivilichi zâmbește satisfăcut că planurile i-au ieșit pe toate direcțiile iar proiecțiile pentru 2018 pot să demareze sub auspicii bune.

“Din punct de vedere financiar veniturile companiei sunt peste cele prognozate, sunt cam 8-9% peste bugetul anului 2017 și cam 6-7% peste veniturile anului 2016. Dacă discutăm de venituri ajungem la o problemă care a frământat administrația o bună bucată de vreme, gradul de-ncasare ptr anul 2017 a facturilor emise se situează undeva la 98,3 % ceea ce e o adevărată performanță sau un record pentru Administrația Portului Constanța” spune Dan Tivilichi, directorul Adminsitratiei Porturilor Maritime.

Într-o vreme în care companiile de stat se-ntorc la denumirea consacrată de “găuri negre” ale economiei, adică tot timpul pe pierderi și tot timpul înghițind bani de la buget că să fie salvate de la faliment ori menținute pe linia de plutire, Administrația Portuara de la Constanța stă pe un profit frumușel. Adică, e la ani-lumină depărtare de “suratele” din zestrea statului român. Nu doar că NU au risipit banii sau că i-au dat preponderent pe salarii dar APMC a și construit infrastructura în perimetrul portului din Constanța. Iar lucrările astea vor aduce profit în anii următori, adică nu sunt “doar” cheltuieli – sunt de fapt, investiții.

Directroul Dan Tivilichi a explicat că “avem o creștere la cheltuielile materiale față de anul 2016. Această creștere se traduce în majorarea lucrărilor care se execută cu forțe proprii de către Administrația Porturilor Maritime. Ceea ce duce implicit la o scădere contabilă a reparațiilor, dar de fapt și de drept, cu bani mult mai puțini s-au realizat mult mai multe lucruri.”

Anul 2017 pare să fi fost unul de bun augur pentru APMC din multe puncte de vedere. Să luăm unul la-ntâmplare, din bilanțul pe care ni l-a oferit compania : după 10 ani au demarat lucrările de dragaj de întreținere în porturile maritime românești, în vederea aducerii la cotă corespunzătoare a adâncimilor pe zonele propuse din porturile Constanța și Midia și pentru a crește siguranța în arealul portuar. Dragajul de întreținere este realizat din fonduri proprii, valoarea contractului fiind de 10,9 milioane de lei, plus TVA. Dragajul de întreținere presupune păstrarea adâncimii și mai ales a canalelor navigabile din porturile maritime românești, astfel încât navele să poată intra și ieși din acvatoriul portuar fără probleme.

“Operatorii portuari, acolo unde noi dragăm sunt obligați – sau au dreptul – să vadă atât măsuratorile de-nceput cât și cele de final. Iar feedbackul de la operatori a fost foarte bun ! Acest lucru a permis să nu mai existe acea ceartă non-stop între Administrație și operatorii portuari” spune cu mândrie Dan Tivilichi, directorul APMC Constanța.

Pentru 2018 este prevăzută extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 și drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8 a Portului. Acum drumul care face legătura între varianta ocolitoare a municipiului Constanța (Autostrada A4) și porțile de acces 7 și 9 este într-o stare destul de rea fiind insuficient dimensionat pentru traficul auto de tip greu. Circulația rutieră pe acest sector se realizează pe o singură bandă, fapt care generează grave blocaje ale traficului.

Urmează construirea unei dane specializate, de 18 m adâncime, în zona benzilor de minereu, și un terminal RoRo pentru autourisme în Portul Constanța Sud – MOL III S. La acest capitol se preconizează deschiderea în luna ianuarie a unei linii către Istanbul de către o firmă turcă care înglobează și transportatori de marfă. Pentru început va fi o navă pe săptămană.

FOTO VIDEO Bilanț pozitiv la Administrația Portului Constanța în anul 2017. Tivilichi: “Încasările au atins recordul de 98,3%”

 

Nicolae Tivilichi a prezentat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul de activitate al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC). Potrivit acestuia, 2017 a fost un an bun pentru companie. „Din punct de vedere financiar, veniturile sunt peste cele prognozate, în creștere cu 9% față de cele din anul 2017 și 7% față de cele din anul 2016“, a declarat Nicolae Tivilichi. Mai mult, directorul general al CN APM Constanța a prezentat și obiectivele pe care compania și le-a propus pentru următorii ani.

Printre proiectele implementate de CN APM Constanța se numără: executarea cadastrului portuar, aferent teritoriilor porturilor Constanța și Tomis, executarea lucrărilor de dragaj de întreținere în porturile maritime, modernizarea și sistematizarea accesului în port pe la Poarta 1, reparații la clădirea administrativă rădăcina mol III, reabilitarea rețelelor electrice, asfaltări și amenajare marcaje parcări, mărirea drumului între Poarta 10 bis și Poarta 10 la patru benzi.

În ceea ce privește proiectele de viitor, Nicolae Tivilichi a vorbit despre extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre-Marea Neagră“, extinderea la patru benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10, modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța, implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari – dana 80, construcția molului III al Portului Constanța, dar și înființarea unui terminal RoRo pentru autoturisme. „Vom avea linia Constanța-Istanbul“ Directorul general al CN APMC, Nicolae Tivilichi, a vorbit și despre proiectele privind dezvoltarea Portului Constanța. „Consider că este un început pozitiv. A fost un an bun. A fost demarat un nou mod de lucru cu operatorii portuari. Au fost deblocate investițiile private din port. De asemenea, au fost demarate lucrări atât de importante pentru Portul Constanța! Punem accentul pe dezvoltarea insulei artificiale, dar și a Molului 3. Portul Constanța este numărul unu în lume în ceea ce privește exportul de cereale. Considerăm însă că Portul Constanța trebuie să aibă o valoare deosebită în domeniul energiei, al petrolului și al gazului. De aceea, în perioada imediat următoare, în Portul Agigea va fi ridicat un terminal petrolier pentru motorină. O altă direcție de dezvoltare a Portului Constanța o văd în dezvoltarea transportului RoRo. Avem toate șansele să redeschidem linia Constanța-Istanbul, ceea ce ar fi un mare câștig pentru Portul Constanța. Ne-am propus să creștem atractivitatea Portului Constanța“, a ținut să precizeze directorul general al CN APM, Nicolae Tivilichi. Hartă topografică digitală Proiectul „Cadastru portuar aferent teritoriilor porturilor Constanța și Tomis“ constă în realizarea unei hărți ce nu a mai fost făcută în porturile maritime. Serviciile de cadastru portuar corespunzătoare teritoriilor porturilor Constanța și Tomis constau în realizarea unei rețele geodezice de sprijin, a unei hărți topografice digitale, a cadastrului teritoriului și în realizarea GIS pe cele două porturi – platforma minimală INSPIRE. Valoarea contractului este de 790.000 de lei.

„Această hartă cadastrală ne va permite să oferim terenuri dotate cu toate utilitățile necesare: apă, energie, gaze etc. în zonele fără deschidere la mare. Investițiile de aici vor atrage, de asemenea, marfă, dar vor dezvolta și piața locurilor de muncă“, a mai spus directorul CN APM Constanța. Până la această dată a fost finalizat primul obiectiv „Rețeaua geodezică de sprijin” în valoare de 120.000 de lei, fără TVA. Lucrări de dragaj în porturile maritime În luna iulie 2017, după zece ani, au demarat lucrările de dragaj de întreținere în porturile maritime românești, în vederea aducerii la cota corespunzătoare a adâncimilor pe zonele propuse din porturile Constanța și Midia și pentru a crește siguranța în arealul portuar. Dragajul de întreținere este realizat din fonduri proprii, valoarea contractului fiind de 10,9 milioane lei, plus TVA. Dragajul de întreținere presupune păstrarea adâncimii și, mai ales, a canalelor navigabile de intrare și ieșire din porturile maritime românești, astfel încât navele să poată intra și ieși din acvatoriul portuar fără probleme.
Continuarea pe:
http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/bilant-de-sfarsit-de-an-nicolae-tivilichi-director-general-al-cn-apm-avem-toate-sansele-sa-redeschidem

06.12.2017

 

Președintele Klaus Iohannis a semnat, recent, decretul de promulgare a Legii privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Deși a fost contestată de Fondul Proprietatea, legea a fost așteptată și acceptată de autoritățile portuare, operatori portuari și sindicatele din domeniu.

Legea porturilor și a căilor navigabile include și utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare. A fost contestată de Fondul Proprietatea în calitate de acționar minoritar al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC): „Dacă va fi aprobată, legea ar putea fi considerată drept un cadou făcut de Parlament oligarhilor portuari care ar putea, pe viitor, să-și impună propria agendă în fața administrațiilor portuare, fără opreliști,..permițând totodată o influență crescută a operatorilor privați din porturi asupra deciziilor”.

Directorul general al Administrației Porturilor Maritime Constanța, Dan Nicolae Tivilichi, consideră că noua lege aduce un plus în domeniul navigației și mai ales al administrațiilor portuare. În același timp, legea statuează obligația administrațiilor de a întreține infrastructura portuară și de a o dezvolta. “Face referire la acel 75% din profitul net al companiei care trebuie investit în infrastructura portuară, nouă sau de întreținere”, explică directorul Portului Constanța. Un alt punct considerat binevenit prevede înființarea unui Consiliu de Supraveghere în Domeniul Naval aflat în subordinea Consiliului Concurenței, care „sperăm că va permite să se închidă definitiv problema chiriilor în portul Constanța, adică modul lor de așezare, creșterea chiriilor se va face ca și la ANRE, ca și la CFR, cu o justă și bună fundamentare”.

Dan Nicolae Tivilichi, vorbind în numele Administrației Portului Constanța, nu este de acord cu punctul de vedere al Fondului Proprietatea în privința “oligarhilor portuari”. Directorul general al portului Constanța arată că în toate porturile din Europa există terminale inactive de ani de zile:“Marea problemă care trebuia rezolvată este cum facem ca acești operatori portuari să se modernizeze și ei, să fie in pas cu timpul. În noua noua lege sunt acele clauze de investiții necesare noilor contracte care arată că operatorul, dacă face o investiție, va trebui să aibă certitudinea că și-o va recupera. De fapt operatorul face o investiție pentru marfa pe care o așteaptă să vină ca să își recupereze banii pe care îi alocă. Există un cerc. Noi ne dorim marfă. Fără aceste investiții, operatorii nu-și pot recupera banii decât aducând cât mai multă marfă, ceea ce convine administrației”.

Portul Constanța, spre deosebire de alte porturi, nu este închis. “Se poate dezvolta pe insula artificială, pe construcția moll 3 și 4, inseamnă că poate oferi și altor noi companii de investiții suficient de multe alternative”, adaugă directorul portului Constanța, Dan Nicolae Tivilichi. Decretul privind promulgarea legii porturilor și căilor navigabile a fost aprobat în 28 noiembrie de președintele țării. „După apariția legii, printr-un ordin al ministrului Transporturilor vor apărea normele metodologice de aplicare. În acele norme, trebuie nuanțate obligațiile terminalelor portuare în ce priveste asigurarea unui trafic maritim garantat. Pentru că Administrația Portuară dezvoltă, intreține dar trebuie să și primească. Sunt situații în care operatorii nu se ridică la inălțimea investițiilor pe care doresc ca administrația să le facă în port”, a mai spus directorul general al Portului Constanța, Nicolae Dan Tivilichi.

http://evz.ro/legea-porturilor-agreata-de-portuari.html

 

Județele riverane Dunării au posibilitatea să acceseze fonduri europene în valoare de 388 de milioane de euro pentru proiecte din diferite domenii, în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), autoritățile centrale demarând organizarea unor seminarii în teritoriu pentru promovarea oportunităților de finanțare. Cele 12 județe din România care sunt riverane Dunării pot acccesa fonduri europene în valoare de 388 de milioane de euro, a declarat, marți, la Galați, Ionuț Sandu, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, la un seminar privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), scrie News.ro.

„Scopul acestui seminar este acela de a populariza oportunitățile de finanțare pe care toate programele operaționale le oferă pentru județe riverane Dunării. Pentru cele 12 județe românești riverane Dunării există 388 de milioane de euro disponibili pentru a fi accesați și folosiți în proiecte de creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și rezidențiale, pentru valorificarea patrimoniului culural, pentru revitalizare urbană, modernizare drumuri județene și pentru dezvoltarea turismului. Acest buget poate fi accesat pentru proiecte a căror implementare trebuie finalizată până pe 31 decembrie 2023”, a spus Sandu. La rândul său, coordonatorul național SUERD, Radu Gorincioi, a afirmat că seminarul de la Galați este cel de-al doilea de acest fel, după cel de la Călărași, iar în continuare, până la sfârșitul primăverii anului viitor vor fi organizate astfel de evimente în toate cele 12 județe riverane Dunării pentru a revitaliza discuțiile cu factorii de decizie locali. „SUERD, care este strategia UE pentru regiunea Dunării este singura din cele patru macrostrategii europene pe care România a coinițiat-o cu Austria și continuăm să o promovăm activ la nivelul UE. Încercăm să promovăm implementarea strategiei la nivelul întregii țări și la nivelul celor 12 județe riverane. Din perspectiva preluării președinției Consiliului UE și președinției forumului SUERD în 2019, mai exact de la 1 noiembrie 2018, vrem să reluăm discuțiile cu factorii de decizie, dar și să ascultăm proiectele locale, cu potențial de a fi promovate la nivel național, european, să le sprijinim pentru a obține finanțare europeană”, a afirmat Radu Gorincioi. El a mai spus că în există în fiecare județ diferite probleme stringente care pot fi rezolvate cu ajutorul fondurilor europene. „Problematica variază de la județ, la județ…dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea mobilității pe Dunăre, asigurarea unei mai bune gestionări logistice intermodale, dar și dezvoltarea turismului, a obiectielor turistice, a pachetelor de integrare turistică pentru atragerea turistilor în regiune, mai sunt și problemele de mediu, de actualitate majoră și cred că le putem pune împreună în cadrul acelor proiecte pe care vrem să le dezvoltăm”, a mai spus Gorincioi. Seminarul de la Galați a avut loc în sala Consiliului Județeului, iar autoritățile locale au vorbit despre interesul în acesarea de fonduri europene pentru proiecte cum ar fi consolidarea Falezei Dunării din Galați, dezvoltarea turismului și modernizarea șoselei de centură a municipiului Galați pentru o mai bună legătură cu portul și Republica Moldova.

https://www.profit.ro/oportunitati/fonduri-europene-de-388-de-milioane-de-euro-disponibile-pentru-judetele-riverane-dunarii-in-cadrul-suerd-17429151

05.12.2017

 

Grupul GEFCO, un jucător global în logistica industrială și lider european în logistica auto, salută sosirea în Franţa a trenului bloc încărcat cu containerele sale, după un parcurs de 11.000 de km, având ca punct de plecare China. Trenul a transportat containere de 40 ft din Wuhan, China, până în Dourges, în nordul Franței, pentru clientul său PSA, în mai puțin de 3 săptămâni.
O călătorie excepțională pe Drumul Mătăsii

Trenul bloc a plecat din Wuhan, China pe 3 noiembrie 2017, transportând containerele prin Kazahstan, Rusia și Belarus. United Transport and Logistics Company (UTLC), un consorțiu de companii feroviare, a furnizat servicii feroviare pe secțiunea de linie ferată de 1520 mm (zona 1520 se referă la lățimea șinei de cale ferată standard din Rusia; această zonă include țările din Comunitatea Statelor Independente (CIS), Ucraina, Georgia, Turkmenistan, țările baltice, Mongolia și Finlanda) dintre Dostyk (Kazahstan) și Brest (Belarus).

Trenul bloc și-a continuat parcursul prin Polonia și Germania, înainte de a ajunge la capul de linie Dourges din Franţa, pe data de 22 noiembrie 2017. După autorizarea vamală, încărcătura a fost distribuită direct către fabrica Française de Mécanique, o filială a PSA din Douvrin, nordul Franței.

Încărcat cu containere de 40 ft, trenul a ajuns la destinație în mai puțin de 3 săptămâni, după parcurgerea unui traseu care a traversat șapte țări pe coridorul comercial Drumul Mătăsii, la o viteză de aproximativ 600 km pe zi.

GEFCO a gestionat și coordonat proiectul cu parteneri feroviari din diverse țări, împreună cu echipele GEFCO Forwarding din Shanghai, Moscova și Paris.

Acest prim tren încărcat cu containere face parte din inițiativa „O centură, un drum” lansată de guvernul din China pentru a beneficia de noua rută Drumul Mătăsii care face legătura între China și Europa.

Legătura stabilită cu Franţa prin acest transport este un progres important, menit să poziționeze mai bine Franţa pe noul Drum al Mătăsii și să apropie mai mult expeditorii și destinatarii, deoarece până acum, noul Drum al Mătăsii a avut ca destinații finale Germania și Polonia.
GEFCO se axează pe noul Drum al Mătăsii

În timp ce China investește masiv în dezvoltarea și promovarea transportului feroviar dintre Asia și Europa, GEFCO își dezvoltă în continuare propriile servicii feroviare pentru a îndeplini cerințele în continuă creștere ale clienților în ceea ce privește soluțiile flexibile din zonă.

Transportul feroviar de mărfuri este complementar transportului de mărfuri aerian și oceanic, deoarece prezintă avantaje competitive atât din punct de vedere financiar cât și ecologic pentru bunurile pentru care timpul de livrare este esențial, precum piesele din industria automobilelor, produsele electronice provenite din China și, în sens invers, bunurile de consum, serviciile de transport în regim frigorific și piesele de schimb pentru piața de piese auto aftermarket din China. Timpul de transport al clienților este redus la jumătate în comparație cu transportul oceanic. Iar în comparație cu transportul de mărfuri aerian, calea ferată are un preț mult mai scăzut și este mai puțin poluantă pentru mediu.

GEFCO gestionează un volum mediu lunar de 300 TEU (Twenty-foot Equivalent Unit – unitate echivalentă cu 20 de picioare) transportat pe cale ferată, în ambele direcții.

„Cu o experienţă de peste 65 de ani în logistică, GEFCO operează de peste 4 ani transporturi de mărfuri pe cale ferată din Asia către Europa. Grupul a susținut comerțul din ce în ce mai intens dintre cele două continente, precum și livrările de containere pe cale ferată, căutând în permanență noi soluții sigure, fiabile, flexibile și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a îndeplini cerințele clienților și a le susține dezvoltarea comercială”, a declarat Anthony Gunn, Vicepreședinte executiv al GEFCO Freight Forwarding.
GEFCO este prezent în China din 1995, cu peste 2.000 de angajați, 10 sedii și parteneri care acoperă aproape întreaga regiune. Grupul este prezent și în Vietnam, Tailanda și Coreea de Sud.

GEFCO este în permanență în căutarea de soluții noi și competitive care să îndeplinească cerințele clienților și să le susțină dezvoltarea comercială între Asia și Europa. Compania furnizează diverse servicii, de la FCL (Full Container Load – container complet) până la LCL (Less than Container Load – container parțial), transport de vehicule finite, toate personalizate pentru produsele clienților: vehicule, retail, științe naturale etc., cu ajutorul echipelor sale operaţionale experimentate.

http://www.transport-business.ro/primul-tren-bloc-complet-gefco-pe-noul-drum-al-matasii-din-china-in-franta-in-mai-putin-de-3-saptamani/

 

Un memorandum de înţelegere urmează a fi semnat de miniştrii energiei din Israel, Cipru, Grecia, Italia şi Uniunea Europeană pentru construirea celui mai lung gazoduct din lume, potrivit ejpress.com.

În luna aprilie, reprezentanţii UE, Israelului, Italiei, Greciei şi Ciprului au semnat o declaraţie comună pentru promovarea proiectului de export de gaze către Europa din câmpul israelian Leviathan şi blocul Aphrodite din Cipru şi au decis să creeze un grup de lucru pentru promovarea unui acord interstatal.

Potrivit ministerului israelian al infrastructurii şi energiei, gazoductul va avea o lungime de aproximativ 2.000 de km, va costa în jur de 6 miliarde de dolari şi ar putea fi finalizat până în 2025.

http://www.zf.ro/business-international/acord-istoric-privind-construirea-celui-mai-lung-gazoduct-submarin-catre-europa-16842195

04.12.2017

 

Directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) SA Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, a participat, în perioada 27 – 29 noiembrie 2017, la evenimentul „Tbilisi Belt & Road Forum”, care a avut loc la Tbilisi, Georgia, fiind organizat sub patronajul premierului Georgiei, Giorgi Kvirikashvili. „Acest eveniment continuă obiectivele “Forumului dedicat Drumului mătăsii”, care a avut loc la Tbilisi în 2015, servind ca platformă pentru dialogul constant dintre guvern şi companii. În acest an, Forumul a vizat întregul spectru de factori care definesc comerţul regional şi mondial: facilitarea comerţului, oportunităţile oferite de comerţul electronic şi conectivitatea digitală, infrastructura de transport şi sectorul energetic. Lumea modernă este axată pe aceste schimbări, iar Forumul a oferit prilejul de a dezbate, împărtăşi şi a dezvolta acest potenţial“, se arată într-un comunicat al CNAPM Constanța.

Forumul „Tbilisi Belt & Road” a găzduit aproximativ 1.000 de lideri politici, diplomaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi diferitelor companii. La deschiderea evenimentului a fost prezent şi Henrik Hololei, director general al Direcției Generale Mobilitate şi Transporturi (DG MOVE) din cadrul Comisiei Europeane. De asemenea, au participat delegaţi ai instituţiilor financiare internaţionale (BERD, Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială) şi reprezentanţi la nivel înalt din China, Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Iran, Emiratele Arabe Unite, Ucraina, Slovenia, Slovacia, Polonia și Ungaria. „Nivelul interdependenţei economice dintre Europa şi economiile asiatice emergente se află într-un progres continuu, fiind necesară identificarea de noi oportunităţi de conectare între partenerii de afaceri. În cadrul acestui peisaj economic, rolul guvernelor şi al comunităţii internaţionale este din ce în ce mai important pentru asigurarea acestei relaţii. Georgia, una dintre cele mai scurte rute de tranzit între Europa şi Asia, dobândeşte treptat funcţia de centru comercial şi logistic regional. Fiind situată la intersecţia dintre regiuni, Georgia poate fi considerată locaţia potrivită de intersectare a diverselor iniţiative care au la bază conceptul „belt and road”, generând dezbateri pe o gamă largă de aspecte“, se mai arată în comunicat.

http://www.telegrafonline.ro/portul-constanta-reprezentat-la-tbilisi-belt–road-forum

 

În perioada 27-29 noiembrie 2017, directorul general al CN APM SA Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, a participat la evenimentul „Tbilisi Belt & Road Forum”, care a avut loc la Tbilisi, fiind organizat sub patronajul premierului Georgiei, Giorgi Kvirikashvili, se arată într-un comunicat de presă.

Acest eveniment continuă obiectivele „Forumului dedicat Drumului mătăsii”, care a avut loc la Tbilisi în anul 2015, servind ca platformă pentru dialogul constant dintre guvern şi companii.

În acest an, Forumul a vizat întregul spectru de factori care definesc comerţul regional şi mondial: facilitarea comerţului, oportunităţile oferite de comerţul electronic şi conectivitatea digitală, infrastructura de transport şi sectorul energetic. Lumea modernă este axată pe aceste schimbări, iar Forumul a oferit prilejul de a dezbate, împărtăşi şi a dezvolta acest potenţial.

Forumul „Tbilisi Belt & Road” a găzduit aproximativ 1.000 de lideri politici, diplomaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi diferitelor companii. La deschiderea evenimentului a fost prezent şi Henrik Hololei, director general al Direcției Generale Mobilitate şi Transporturi (DG MOVE) din cadrul Comisiei Europeane. De asemenea, au participat delegaţi ai instituţiilor financiare internaţionale (BERD, Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială) şi reprezentanţi la nivel înalt din China, Azerbaidjan,

Kazakhstan, Uzbekistan, Iran, Emiratele Arabe Unite, Ucraina, Slovenia, Slovacia, Polonia, Ungaria.

Nivelul interdependenţei economice dintre Europa şi economiile asiatice emergente se află într-un progres continuu, fiind necesară identificarea de noi oportunităţi de conectare între partenerii de afaceri. În cadrul acestui peisaj economic, rolul guvernelor şi al comunităţii internaţionale este din ce în ce mai important pentru asigurarea acestei relaţii.

Georgia, una dintre cele mai scurte rute de tranzit între Europa şi Asia, dobândeşte treptat funcţia de centru comercial şi logistic regional. Fiind situată la intersecţia dintre regiuni, Georgia poate fi considerată locaţia potrivită de intersectare a diverselor iniţiative care au la bază conceptul „belt and road”, generând dezbateri pe o gamă largă de aspecte.

Ultima zi a evenimentului a oferit celor prezenţi oportunitatea de a participa la întâlniri business-to-business, pentru a discuta o gamă largă de probleme şi a face schimb de experienţă cu factorii interesaţi de tematica Forumului; în acest mod vor fi consolidate obiectivele comune de cooperare.

Cu această ocazie, a avut loc o întâlnire bilaterală între directorul general al CN APM SA Constanţa şi Levan Akhvlediani, CEO al Anaklia Development Consortium. Lucrările de construcţie ale noului port georgian Anaklia vor demara în cursul lunii decembrie 2017.
Participarea directorului general al CN APM SA Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, la acest eveniment vizează atragerea de noi linii de transport maritim şi implicit de marfă, în vederea intensificării legăturii dintre hinterland şi Marea Caspică prin portul Constanţa, se spune în comunicat.

http://m.cugetliber.ro/stiri-economie-directorul-administratiei-portului-constanta-a-participat-la-tbilisi-belt-si-road-forum-336165

 

Flavia Cristiana Teodosiu, fost membru al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa în perioada 2012-2016, este unul dintre avocaţii preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în procesul sechestrului dispus de DNA în dosarul „Tel Drum“, în valoare de aproximativ 27 de milioane de euro.

În procesul din 30 noiembrie a.c. de la ÎCCJ, Liviu Dragnea a fost reprezentat de doi avocaţi, Flavia Teodosiu şi Maria Vasii. Vă reamintim că procurorii au pus sechestru de peste 127 de milioane de lei (peste 27 de milioane de euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul „Tel Drum“. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătraţi, două maşini şi mai multe sume aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând şi altele care i-ar aparţine liderului PSD.

În dosarul „Tel Drum“, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Teodosiu, avocat în Baroul Bucureşti Flavia Teodosiu, un cunoscut avocat bucureştean, specialist în drept comercial, administrativ şi civil, a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Civile de Avocaţi Popovici şi Asociaţii, dar şi fost membru al Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea. Potrivit declaraţiei de avere publicate anul trecut, Flavia Teodosiu deţine două apartamente în Bucureşti, un autoturism Chrysler şi unul Hyundai. Este posesoarea unor bijuterii de familie moştenite, evaluate la 10.000, moneda nefiind însă menţionată. Acestora li se adaugă tablouri şi obiecte de artă moştenite, dar şi achiziţionate, din 1995 până în 2004, în valoare estimată de 50.000 de lei. Nu mai puţin important, avocata deţine o colecţie numismatică evaluată la 10.000 (nu e precizată moneda).

În anul fiscal anterior completării declaraţiei de avere, a obţinut, în calitate de consilier în Baroul Bucureşti, un venit de 62.315 lei, ca administrator în CA-ul CN AMPC, unul de 67.797 de lei, pentru servicii prestate în baza Legii 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat la propriul său cabinet – 465.663,79 de lei, iar pentru drepturi de proprietate intelectuală + activităţi desfăşurate în baza contractelor civile – 5.512 lei.

Potrivit declaraţiei de interese, Flavia Teodosiu este asociat în SC Astrud Consult SRL Bucureşti, în SC Bigmed SRL Bucureşti, SC Bigmed Arenda SRL Bucureşti, SC Capriciu de Licuriciu Farm SRL şi unic asociat în SC Edart Film SRL Bucureşti. Tot aici e menţionat faptul că are un acord-cadru de asistenţă juridică pentru o licitaţie cu Primăria Sectorului 1 Bucureşti, contract cu o durată de patru ani. Din declaraţia de interese, mai aflăm că este membră a Partidului Naţional Liberal. Shhaideh, la DNA, tot cu Teodosiu Pe 22 septembrie, Sevil Shhaideh, fostul vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, era chemată la audieri la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde i-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de suspect în dosarul denumit generic „Lacul Belina“. Shhaideh a fost însoţită la DNA de avocata Flavia Cristina Teodosiu. Vă reamintim că retrocedarea lacului Belina, din judeţul Teleorman, este investigată ca urmare a declaraţiilor publice ale fostului prim-ministru Victor Ponta.

În secţiunea „Documente“ a ediţiei online, puteţi consulta ultima declaraţie de avere şi de interese, din noiembrie 2016, completată de Flavia Teodosiu în timpul mandatului său de administrator al CN APMC.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/un-fost-administrator-al-cn-apmc-avocatul-lui-dragnea-in-dosarul-sechestrului-pe-avere-si-al-lui-sevil-shhaideh-in-dosarul-belina-document-645673.html

 

S-a încheiat licitaţia pentru atribuirea contractului de servicii de curăţenie şi întreţinere spaţii aparţinând sediilor Consiliului Judeţean Constanţa. Achiziţia a fost împărţită pe două loturi, respectiv: lot 1 – sediul Consiliului Judeţean Constanţa din bulevardul Tomis nr. 51, municipiul Constanţa; sediul CJC din strada Mircea cel Bătrân nr. 106, municipiul Constanţa; sediul CJC de pe aleea Magnoliei nr. 2, bl. L4, municipiul Constanţa, Centrul de Excelenţă în Turism şi Servicii Tomis, strada Nicolae Titulescu nr. 32, municipiul Constanţa, şi lot 2 – Pavilionul Expoziţional din bulevardul Mamaia nr. 331A, municipiul Constanţa.

Contractul cuprinde servicii prestate pe o durată de 12 luni. În ceea ce priveşte lotul 1, suprafaţa totală actuală aferentă spaţiilor unde se vor presta servicii de curăţenie este de 5.413,70 mp. Valoarea estimată pentru acest lot a fost de 649.644 de lei fără TVA, iar valoarea la care a fost atribuit – 454.750 de lei fără TVA.

În privinţa lotului 2, cantitatea estimată pentru prestarea serviciilor este reprezentată de numărul orelor de prestare a serviciilor de curăţenie la Pavilionul Expoziţional, în funcţie de evenimentele ce urmează a se desfăşura pe parcursul anului. Numărul minim de ore estimat este 7.000 pe an. Valoarea minimă estimată pentru lotul 2 a fost de 105.000 de lei fără TVA, iar contractul a fost atribuit pentru 94.500 de lei fără TVA. Valoarea totală a celor două loturi este de 549.250 de lei fără TVA.

Câştigătoarea celor două contracte este societatea Eurototal Comp SRL, cu sediul în Bucureşti. Firma a fost înfiinţată în 1994, are un capital social de 200 de lei şi ca obiect de activitate „fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice“. Punctul de lucru al societăţii se află în comuna Ciolpani, sat Piscu, judeţul Ilfov.

Asociaţii firmei sunt soţii Tiţa Octavian şi Mihaela. Aceasta din urmă este şi administratorul firmei. Potrivit vrajitorul.eu, firma a avut în 2015 o cifră de afaceri de 4.366.283 de lei, un profit net de 180.738 de lei, datorii de 1.297.050 de lei şi 220 de angajaţi.

Eurototal Comp SRL a câştigat anul trecut un contract de peste 500.000 de euro pentru „Servicii de curăţenie a spaţiilor administrative special şi de deservire generală“. Locul principal de prestare este incinta Port Constanţa. Alte contracte ale companiei au fost încheiate cu RAEPPS sau Metrorex, dar şi cu mai multe primării de sector din capitală.

Persoanele care au deţinut funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante în ceea ce priveşte organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire a acestor contracte sunt: Tuţuianu Marius Horia, Learciu Dumitru Daniel, Palaz Claudiu lorga, Matichescu Mirela Florenţa, Belu Mariana, Banciu Mihaela Leila, Blacioti Georgeta, Cristache Florina, Petrachi Mihaela Anca, Rancichi Sebastian Fiorin, Hagea Cristian Adi, Georgescu Elena, Nache loan Mihai, Tănase Carmen Ioana, Lungu Mihaela, Sorescu Raluca, Manea Elena Liliana, Iordache Elena Mihaela, Circiu Veronica, Comanici Carmen, lonescu Adrian Victor, Banică Marian, Coman Raluca Florentina, Saghiu Victoria Ivonne, Tănasă Getuţa, Dimitrov Cristina Mădălina, Stoica Carmen Magdalena, Pedestru Carmen Luminiţa Adriana, Papuc Adriana, Creangă Viorel şi consilierii judeţeni: Bereş Adrian Petre, Bizineche Adrian, Bercaru Nicoleta, Bola Bogdan-Alexandru, Ciobanu Cosmin, Cruşoveanu Marian, Donţu Gheorghe, Drăghici Rareş-Cosmin, Enescu Dumitru-Marius, Florea Dumitru, Găluşcă Constantin, Gheorghe Veronica-Adriana, Gima Stelian, Goidea Florin, lordache Marian, Lămureanu Gheorghe, Lokman Ionela, Marinescu Ion, Matei Radu-Bogdan, Mandila Gheorghe, Memis Baiazid, Mocianu Sorin, Moldovanu Vasile, Muhscină Gheorghe, Nedelcu Sabrina-Maria, Niculescu George- Sergiu, Pintilie Mircea, Popa Liviu, Savlovschi Marcel, Turcu Daniel, Zahariuc Cristian-Florin, Niţă Luminiţa, Lebidov Steluţa şi Stanca Costel.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/de-serviciile-de-curatenie-din-sediile-consiliului-judetean-se-va-ocupa-eurototal-comp-a-dat-lovitura-si-in-portul-constanta-645669.html

 

Arabia Saudită și Iordania, doi dintre cei mai mari zece importatori de orz la nivel mondial, au ținut capul de afiș al pieței orzului în această săptămână în condițiile în care cei doi importatori au comandat 873.000 MT de la furnizori internaționali, un nivel de import neobișnuit de mare pentru această perioadă a anului.

Arabia Saudită și Iordania sunt cei mai importanți clienți internaționali ai orzului românesc și două piețe cu influență asupra parcursului cotațiilor acestui produs în piața internațională.

Saudiții au cumpărat 723.000 MT de orz de la furnizori internaționali la o cotație medie de 215.1 dolari/MT C&F cu încărcare în primele două luni ale anului viitor.

Cotația la care saudiții au semnat pentru acest volum este cu 1.8 dolari/MT mai mică față de prețul pe care aceștia l-au plătit pentru 540.000 MT de marfă comandată la începutul lunii Octombrie și care a fost încărcată pe parcursul acestei luni și urmează să fie încărcată și in Decembrie.

Iordanienii au completat comenzile făcute de saudiți cu încă 100.000 MT cumpărate ieri de la comerciantul GTCS la o cotație medie de 219.75 dolari/MT C&F pentru perioade de încărcare din lunile Martie și Aprilie ale anului viitor.

Cotația la care iordanienii au cumpărat ieri orz este cu 7.25 dolari/MT mai mică față de achiziția precedentă ce are perioade de încărcare stabilite pentru luna Martie a anului viitor.

În cadrul licitației de ieri din Iordania, traderul elvețian Ameropa a oferit 50.000 MT de orz românesc la o cotație de 229 dolari/MT C&F, însă lotul nu a fost selectat de oficialii iordanieni.

Orzul românesc cu livrare în prima lună a anului viitor se tranzacționează în prezent între 190 și 194 dolari/MT FOB Constanța.

Cerere puternică+aglomeratie în porturi la Marea Neagra=boom de prețuri

Orzul a fost produsul cerealier ce a înregistrat de departe cea mai importantă creștere a cotațiilor în primele cinci luni (Iulie-Noiembrie) ale acestui sezon comercial.

Cotația medie a orzului de la Marea Neagră (România-Rusia-Ucraina) a crescut cu circa 41 de dolari/MT în acest interval ca urmare a unui cumul de factori ce a inclus cererea puternică din Orientul Mijlociu, dar și dificultățile logistice.

Recoltele mari de grâu și porumb din Ucraina și Rusia au generat aglomerație în porturile de la Marea Neagră, astfel că orzul și-a făcut mai greu loc în planurile exportatorilor în debutul sezonului pentru ca apoi să apără la orizont comenzile plasate de marii importatori.

Lipsa volumelor disponibile rapid pentru a fi încărcate și trimise către piețele de export i-a împins pe operatori să majoreze cotațiile, generând astfel “raliul” de preț total ieșit din tiparele pieței pe care l-a înregistrat orzul.

Deși un jucător relativ mic pe piața orzului, România a beneficiat de dificultățile logistice pe care le-au întâmpinat competitorii de la Marea Neagră.

Vase la încărcat în portul Constanța. Acoperim contractele ucrainenilor

Vasul Levantes sub pavilionul Insulelor Marshall a ajuns în urmă cu două zile în portul Constanța în terminalul United Shipping Agency (USA) pentru a încărca 30.000 MT de orz pentru Arabia Saudită.

Vasul a poposit anterior în portul Odessa din Ucraina unde a încărcat o cantitate similară de marfă.

Acest vapor plin cu orz face parte din lista de comenzi internaționale plasată la începutul lunii Octombrie de Arabia Saudită.

Jawor, un alt vas plin cu 66.000 MT de orz, a plecat în urmă cu două zile din terminalul USA deținut de traderul COFCO către portul saudit Jeddah.

Arabia Saudită a cumpărat 650.000 MT de orz românesc în primele cinci luni ale acestui sezon, iar Iordania a comandat alte 52.000 MT.

România a exportat aproximativ 1 milion MT de orz în primele cinci luni ale sezonului, volum similar cu cel plasat în piața internațională în perioada similară a anului de piață precedent.

MAI MULT DE JUMĂTATE DIN ORZUL ROMÂNESC DE EXPORT DIN  ULTIMUL DECENIU A AJUNS  ÎN ARABIA SAUDITĂ ȘI IORDANIA

Arabia Saudită și Iordania s-au afirmat în ultimul deceniu ca cele mai importante două piețe de export ale orzului românesc.

În acest interval, cei doi mari importatori au cumpărat puțin peste 6 milioane MT de orz din România, adică 56% din întreg volumul de orz vândut internațional de comercianții prezenți pe piața locală.

Arabia Saudită a cumpărat orz din România în fiecare din ultimii zece ani, cumulând aproape 5 milioane MT în acest interval, iar Iordania a achiziționat restul de 1 milion MT începând cu anul de piață 2010/2011.

Iordania a accelerat campania de cumpărături de orz din România începând cu sezonul 2014/2015,

Arabia Saudită va importa în acest sezon 9.5 milioane MT de orz din piața internațională, fiind și cel mai mare cumpărător la nivel mondial, iar Iordania are un nivel de import de 0.7 milioane MT, fiind printre cei mai mari zece importatori la nivel mondial.

Arabia Saudită și Iordania folosesc orzul sub formă de hrană pentru ovine în condițiile în care amândouă economii sunt mari exportatoare de ovine în regiunea Orientului Mijlociu.

Orzul cumpărat din piața internațională este folosit și pentru a hrăni cămilele sau sub formă de cupaj alături de grâu în industria de morărit și panificație.

http://www.agrofinanciar.ro/Arabia-Saudita-si-Iordania-au-cumprat-873000-MT-de-orz-din-piata-internationala-in-ultima-saptamana-n583.html

  • Economie

06.12.2017

 

ANUNȚ DE PRESĂ Participarea deputatului Ana Birchall la reuniunea ‘Discuții strategice la Tbilisi’ (4-5 decembrie)

Deputatul PSD Ana Birchall va participa, în perioada 4-5 decembrie, la reuniunea ‘Discuții strategice la Tbilisi’, care va avea loc în capitala Georgiei. Conferința este organizată sub egida Administrației Prezidențiale a Georgiei și a Consiliului Național pentru Securitate din Georgia, alături de numeroși parteneri din rândul societății civile cu expertiză în domeniul securității, precum Consiliul Atlantic, Institutul Georgian de Politici, Fundația Konrad Adenauer sau German Marshal Fund of the United States.

Reuniunea va fi, totodată, o platformă pentru dezbateri și schimburi de idei între specialiști în domeniul securității și factori de decizie politici, din perspectiva gestionării provocărilor de securitate și a identificării de soluții la nivel național, regional și european.
În marja reuniunii, deputatul Ana Birchall va avea o intervenție în cadrul seminarului intitulat ‘Rolul consolidat al NATO pe flancul estic — o cartografiere a parcursului Georgiei către aderarea la NATO?’.

‘Reuniunea de la Tbilisi are o importanță deosebită pentru regiunea Mării Negre, îndeosebi din perspectiva consolidării securității în flancul estic al NATO. Sunt convinsă că vor fi discuții în urma cărora se vor desprinde idei utile pentru întărirea capacităților defensive în regiune, în contextul provocărilor actuale. Totodată, mesajul nostru față de partenerii georgieni rămâne același: România va rămâne o susținătoare puternică a parcursului european pe care statul georgian s-a angajat, proces pe care țara noastră îl va sprijini și în continuare’, a declarat Ana Birchall înaintea plecării spre Tbilisi.

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/12/03/comunicat-de-presa-deputat-ana-birchall-11-58-46

 

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat un acord istoric asupra unui proiect de text al Convenției Mării Caspice, în urma negocierilor purtate cu omologii săi din Azerbaidjan, Iran, Kazahstan și Turkmenistan, informează agenția EFE. Conform tratatelor din anii 1921 și 1940, Marea Caspică a fost împărțită între Rusia și Iran, dar dezintegrarea Uniunii Sovietice a făcut ca aceste tratate să devină caduce ca urmare a apariției noilor state Azerbaidjan, Kazahstan și Turkmenistan. Acestea din urmă au acceptat o delimitare a suveranității asupra Mării Caspice conform Convenției privind Dreptul Mării, dar Iranul a preferat mereu un condominium între toate statele riverane sau împărțirea ei în cinci părți egale, arată Agerpres. Cheia constă în definirea Caspicii ca fiind un lac sau o mare, întrucât de aceasta depinde împărțirea ei și a imenselor rezerve de petrol și gaze descoperite acolo. Dacă se va considera că este un lac, atunci cele cinci state ar trebui să-și împartă în mod egal resursele și beneficiile exploatării lor. În schimb, dacă va fi considerată o mare, aceasta ar implica o delimitare proporțională între țările riverane a platoului continental și a zonei economice exclusive pe o suprafață plecând de la litoralul fiecăreia.

În cel de-al doilea caz, Iranului i-ar reveni numai 13% din Marea Caspică și sectorul cel mai puțin bogat în resurse, experții estimând că mai mult de jumătate din rezervele de petrol se găsesc în zona care ar ajunge astfel sub controlul Kazahstanului.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/rusia-anunta-un-proiect-de-acord-istoric-pentru-marea-caspica-17430984

 

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creşterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, scrie News.ro.

Datele publicate în noiembrie au arătat o accelerare a creşterii economice în al treilea trimestru din 2017 faţă de al doilea trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, scrie News.ro.
”Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 23.5061 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicat.
În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 8,6% în al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, date confirmate de INS.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al treilea trimestru din acest an a fost de 2,6%, după +2% atât în al doilea, cât şi în primul trimestru al anului, a confirmat marţi INS.

”Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 214.977 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicatul INS.

Trimestrul III din 2017 a fost al nouălea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.

La creşterea economiei a contribuit în special industria, cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%.

O contribuţie importantă au avut-o şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

Pe locul trei urmează agricultura, silvicultura şi pescuitul, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (24,3%).

Pe poziţia a patra se află activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit recent în sus estimările privind creşterea economică din acest an a României, la 6,1%, faţă de 5,6% cât estimase anterior.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani. Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

http://www.economica.net/economia-romaniei-a-crescut-cu-8-8prc-in-t3-date-confirmate-de-ins_147126.html

 

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a anunţat, la Bruxelles, la Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare, că „România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăşi pragul de deficit bugetar de 3% din PIB”.

Ionuţ Mişa a participat la reuniunea Eurogrup în format extins şi la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), în perioada 4-5 decembrie 2017, desfăşurate la Bruxelles (Belgia).

„În legătură cu recomandarea primită de România, ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, a arătat că România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăşi pragul de deficit bugetar de 3% din PIB”, se arată într-un comunicat transmis marţi de Ministerul Finanţelor.

„Referitor la anul 2017, oficialul român a menţionat că deja prognoza de toamnă a Comisiei Europene confirmă angajamentul Guvernului României de a ramâne în braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pentru anul 2018, proiectul de buget propus menţine deficitul bugetar sub 3% iar România îşi propune să ia măsuri de reducere a deficitului structural în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în Programul de Guvernare”, se mai arată în comunicat.

Agenda ECOFIN a inclus: Consolidarea Uniunii Bancare, respectiv propunerea de Regulament privind înfiinţarea unei scheme europene de garantare a depozitelor, pachetul legislativ referitor la măsuri de reducere a riscurilor în sectorul financiar-bancar, precum şi situaţia creditelor neperformante; Cooperarea administrativă în domeniul TVA; Concluziile Consiliului privind „Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale”; Decizii ale Consiliului privind implementarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, incluzând recomandarea revizuită pentru România pentru corectarea abaterii semnificative de la ajustarea defictului structural; Semestrul European 2018.

Tot în cadrul reuniunii ECOFIN, repezentanţii Comisiei au prezentat Analiza anuală a creşterii 2018, Raportul privind mecanismul de alertă pentru anul 2018 şi o Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

http://www.zf.ro/politica/ministrul-finantelor-ionut-misa-romania-si-a-luat-angajamentul-la-bruxelles-ca-deficitul-bugetar-nu-va-depasi-3-din-pib-16843492

 

Căile Ferate din Rusia au prezentat planurile unei super-autostrăzi care să ducă şoferii din Europa în Statele Unite, acoperind peste 80% din suprafaţa lumii.

Realizarea unui astfel de drum ar însemna că cei care îl folosesc pot ajunge pe majoritatea continentelor cu maşina. Autostrada ar urma să măsoare aproape 20.000 de kilometri, distanţă despre care autorii proiectului susţin că poate fi parcursă în 13 zile.
Proiectul numit TEPR ar urma să lege New York de Londra, trecând prin Rusia. Unele porţiuni de drum există deja, susţin specialiştii, referindu-se la autostrăzi care ar putea fi integrate în proiect.

Preşedintele Căilor Ferate Ruseşti, Vladimir Yakunin, a menţionat şi faptul că mai multe oraşe ar beneficia de noul proiect, dar şi că noi localităţi ar putea fi aşezate de-a lungul drumului.

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/cine-sta-in-spatele-proiectului-pentru-o-autostrada-care-sa-acopere-80-din-suprafata-lumii-16841278

05.12.2017

 

Comisia Europeana a propus o investitie in valoare de 1 miliard de euro pentru 39 de proiecte de transport care vor debloca in total 4,5 miliarde de cofinantare publica si privata. Cea mai mare parte a finantarii va fi alocata dezvoltarii retelei feroviare europene (719,5 milioane de euro), decarbonizarii si modernizarii transportului rutier (99,6 milioane de euro), dar si dezvoltarii porturilor maritime (78,9 milioane de euro) si cailor interioare navigabile (44,7 milioane de euro).

Toate proiectele propuse au fost selectate pentru finantare printr-o cerere de propuneri competitiva, deschisa proiectelor din toate statele membre UE, care a fost lansata in februarie 2017. Au fost primite 68 de solicitari care au insumat 2,2 miliarde de euro de confinantare pana la termenul limita al primei cereri in iulie 2017. Contributia financiara a EU este facuta sub forma de subventii, cu diferite rate de cofinantare in functie de tipul proiectului.

Aceasta investitie este facuta in cadrul Mecanismului de Conectare a Europei si combina, pentru prima data, subventiile UE cu finantarea din partea Bancii Europene de Investitii, Bancilor Nationale de Promovare si bancilor private. Proiectele selectate vor moderniza reteaua feroviara europeana, vor dezvolta infrastructura combustibililor alternativi si vor crea premisele transportului pe apa cu emisii zero.

Alte 720 de milioane de euro pentru reteaua feroviara europeana

 

China a devenit mai prezentă şi mai influentă în Europa, în ultimii ani. Iar acum nu mai este vorba numai despre un excedent comercial masiv, ci şi despre investiţii, împrumuturi şi putere financiară care servesc diplomaţiei publice a Chinei, arată un audit al relaţiilor China-UE, publicat de European Council on Foreign Relations. Recent, caracatiţa chineză s-a întins şi în România.

Potrivit experţilor, China practică o tehnică prin care alege cu mare grijă în ce relaţii se află cu Uniunea Europeană, concentrându-se asupra intereselor sale directe şi ignorând adesea normele UE în propunerile sale. Ţara şi-a sporit considerabil eforturile de consolidare a relaţiilor bilaterale cu statele membre, punând un accent deosebit pe periferia Europei. China deţine propriul summit cu naţiunile din Europa Centrală şi de Est, aşa-numitul format „16+1” (China – Statele Europei Centrale şi de Est), şi a profitat de oportunitatea crizei euro pentru preluări masive în sudul Europei. China se află acum în Europa, spun cei de la European Council on Foreign Relations. Letonia, România şi Slovacia găzduiesc chiar centre sau platforme ale formatului „16+1”.

China şi România
Politică şi diplomaţie
Potrivit European Council on Foreign Relations, în România au avut loc, începând cu ianuarie 2016, nouă întâlniri la nivel înalt, în care au fost implicaţi miniştri şi secretari de stat din ambele ţări. România şi-a manifestat un mare interes în iniţiativa noului Drum al Mătăsii. Majoritatea declaraţiilor comune dintre 2016 şi 2017 au subliniat importanţa aprofundării cooperării în cadrul formatului „16 + 1”. Alegerea social-democratului Victor Ponta în 2012 a marcat o trecere la un guvern pro-chinez. În 2014, el a semnalat în mod clar interesul României de a utiliza investiţiile chineze pentru a sprijini dezvoltarea sectorului energiei nucleare din România şi a activelor de producere a cărbunelui, hidroenergiei şi a energiei termice. Investiţiile chineze au fost folosite drept factor pozitiv în campaniile electorale. Partidele de dreapta rămân critice faţă de China. În schimb, România a emis mai multe declaraţii privind drepturile omului şi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la detenţia cetăţenilor Uniunii Europene de către autorităţile chineze. Ţara nici nu a aprobat declaraţia comună din martie 2016 de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi nici nu a semnat scrisoarea din 2017, condamnând represiunea Chinei în domeniul drepturilor omului.
Economia şi comerţul
România susţine poziţia UE privind statutul de economie de piaţă. Reprezentanţii săi au solicitat reciprocitate cu China în mai multe ocazii. Bucureştiul se va alinia la UE în ceea ce priveşte analiza investiţiilor. România are o procedură de control a investiţiilor străine directe. În acelaşi timp, România salută sau chiar caută în mod activ investiţii chinezeşti. Sub conducerea Ponta, au fost semnate o serie de contracte. În 2016, 4.250 de companii cu capital în totalitate sau majoritar chinezesc au fost înregistrate în ţară. Câteva mari companii chineze sunt prezente în domeniile energetic, tehnologic şi de fabricare a automobilelor. Alte proiecte mari – un sector al centurii din Bucureşti, un pod major, mai multe centrale electrice – nu s-au materializat până acum. În iunie 2016, cinci proiecte de investiţii au fost confirmate, în valoare de 118 milioane de euro, în special în sectoarele auto, energetic şi imobiliare. Cele mai mari două investiţii sunt construirea unei centrale solare, pentru o sumă de 33 milioane de euro, şi achiziţionarea unei fabrici de piese de schimb pentru autoturisme, în valoare de 45 de milioane de euro. Noul prim-ministru, Mihai Tudose, de asemenea, un social-democrat, l-a primit pe Liu Yunshan, al cincilea cel mai important lider al Chinei, în iulie 2017, şi a ridicat din nou problema unui contract de 8,5 miliarde de dolari pentru două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Influenţă
Academia Română şi Academia Chineză de Ştiinţe Sociale au semnat un protocol de colaborare. Cu toate acestea, mulţi politicieni şi mass-media din opoziţie critică legăturile cu China. România găzduieşte patru institute Confucius şi 10 săli de clasă Confucius.

http://adevarul.ro/economie/investitii/china-portile-europei-isi-extindegigantul-asiatic-tentaculele-romania-1_5a2581655ab6550cb8d8b157/index.html

 

Recolta de porumb boabe a României a depășit 14,5 milioane de tone în acest an, producția medie obținută fiind de aproape 6 tone la hectar, a declarat vineri, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Mai sunt încă suprafețe de recoltat în zona Transilvaniei, însă producția medie la porumb nu va putea fi influențată. Este cea mai mare obținută vreodată: 5.800 de kilograme la hectar, aproape 6 tone, și sigur că va fi și cea mai mare producție totală de porumb boabe a României”, a precizat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), producția totală de porumb boabe s-a majorat în acest an cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016, în condițiile în care anul trecut recolta de porumb a fost puțin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar față de producția record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În 2014, randamentul a fost de 4,48 tone/ha.

În 2015, România a raportat o producție totală de porumb boabe de 8,87 milioane de tone și o medie de 3,5 tone la hectar.
În ultimii 10 ani, suprafața cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 și 2,7 milioane de hectare, cu un singur an — 2010 — în care suprafața nu a depășit 2,1 milioane hectare la nivel național.

Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, ceea ce oferă posibilități semnificative de export, acesta fiind de altfel unul din produsele aflate în topul schimburilor comerciale ale României cu produse agroalimentare, după grâu. Numai în primele 8 luni din acest an a fost exportată în țările intra și extracomunitare o cantitate de 1,426 de milioane de tone de porumb pentru care s-au încasat 338,2 milioane de euro.

Cu toate acestea, ministrul Agriculturii a susținut de nenumărate ori în spațiul public că este nevoie de „zootehnizarea României”, pentru a folosi porumbul obținut în hrana animalelor și, astfel, să se reducă exporturile de materie primă și să crească produsele procesate, cu valoare adăugată.

„Nu este posibil ca în România, țara cu cea mai mare suprafață de porumb cultivată din UE să aibă ca încărcătură la porumb pe hectar nici doi porci grași. Ce calcul economic ai putea să faci în momentul în care faci o astfel de încărcătură pe unitatea de suprafață la această specie, în condițiile în care suntem tributari atât în analiza balanței comerciale pentru că importăm foarte mult, în jur de 50% din consumul intern (carne de porc n.r.) și exportăm porumb cu eforturi extraordinare și la prețuri foarte mici? De aceea conceptul nostru în acest domeniu este zootehnizarea agriculturii țării românești”, spunea ministrul Agriculturii, la finele lunii mai, la o conferință organizată de LAPAR.

Potrivit ministrului Agriculturii, România a înregistrat în acest an recorduri istorice la nouă culturi agricole, anul 2017 fiind „unul excepțional, fără precedent, cu producții istorice pe care România nu le-a mai realizat până în prezent”, la grâu, rapiță, mazăre, orz, orzoiacă și floarea soarelui.

Cu producția de porumb obținută în acest an, România ar putea fi cel mai mare producător din Uniunea Europeană, după ce a ocupat în ultimii ani prima poziție doar la suprafața cultivată și locul doi, după Franța, la producția realizată.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2016, România a fost cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană și pe locul 5 la producția de grâu, însă anul acesta ar putea ocupa primul loc în Europa cu două producții, cu cea de porumb — 14,5 milioane de tone — și cu cea de floarea-soarelui, unde recordul este de 3,167 milioane de tone.

În România, cerealele ocupă 60% din suprafața țării.

Datele publicate, joi, de Eurostat arată că statele membre ale Uniunii Europene au produs, în anul 2016, o cantitate de 301,8 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), 21,76 milioane de tone provenind din România, care a fost depășită de Franța, cu 54,2 milioane de tone de cereale, Germania, cu 45,4 milioane de tone, Polonia, cu 29,8 milioane de tone, Spania, cu 24,1 milioane de tone, și Marea Britanie, cu 21,9 milioane de tone.

Aceleași date arată că România a devansat în 2016 Italia, care a avut o producție de cereale de 18,2 milioane de tone, și Ungaria, cu 16,6 milioane de tone.

România face parte dintre cele câteva state membre UE în care producția de cereale a crescut în 2016, comparativ cu 2015, de la 19,33 milioane de tone până la 21,76 milioane de tone.

Eurostat subliniază că producția de cereale este puternic influențată de condițiile meteo, iar 2016 pare să fi fost un an mai favorabil pentru statele membre din Europa Centrală și din sudul Europei și mai puțin favorabil pentru statele din zona nordică a continentului.

În 2016, România a fost a opta putere agricolă a Uniunea Europeană, cu 15,4 miliarde de euro sau 4% din totalul UE. Valoarea producției agricole a crescut ușor în țara noastră, cu 0,9%, în 2016 comparativ cu 2015, în principal ca urmare a unei creșteri cu 4,7% a valorii serviciilor agricole, în timp ce valoarea producției animale a scăzut cu 5%, iar cea a culturilor agricole a urcat cu 3,6%.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/12/01/recolta-de-porumb-boabe-a-romaniei-a-depasit-14-5-milioane-de-tone-in-2017-medie-de-aproape-6-tone-la-hectar-12-12-12

04.12.2017

 

România este responsabilă de 7,2% din producţia totală de cereale de la nivelul UE, care a fost de 301,8 mil. de tone anul trecut, potrivit sursei citate. La nivelul UE, fermierii din statele membre au cultivat cereale pe o suprafaţă totală de peste 57 mil. hectare.

„E loc de mai bine. Eu estimez că în următorii 10 ani România va avea o producţie totală de 30 mil. tone de cereale. Acum nu scoatem producţii medii la hectar bune pentru că nu lucrăm cum trebuie pământul. Avem multe suprafeţe mici lucrate prost. La grâu acum scoatem în medie 4-5 tone la hectar la nivelul ţării, când am putea scoate 6-7 tone la hectar”, a spus Nicolae Sitaru, propriaterul fermei Elsit, care cultivă cereale şi oleaginoase pe o suprafaţă de 2.300 de hectare din Ialomiţa şi Călăraşi.

În 2016, din producţia totală de cereale a României, mai bine de jumătate (54%), adică 11,8 mil. tone de cereale, a fost vândută la export, potrivit datelor Eurostat. Anul trecut, valoarea totală a exporturilor de cereale pentru boabe a ajuns la circa 2,1 mld. euro, potrivit statisticilor oficiale.

Franţa a rămas cel mai mare producător de cereale din UE în 2016, cu o producţie de 54,2 mil. tone, recoltate pe 9,5 mil. hectare, deşi producţiile fermierilor francezi au scăzut cu 25,4% în 2016 faţă de 2015.
După Franţa, următoarele poziţii din topul celor mai mari producători de cereale din UE au fost ocupate de Germania (45,4 mil. tone de cereale recoltate), Polonia (29,8 mil. tone), Spania (24,1 mil. tone), Marea Britanie (aproape 22 mil. tone) şi România (21,8 mil. tone), potrivit Eurostat.

Cu o producţie totală de 301,8 mil. tone de cereale la nivelul UE în 2016, fiecărui locuitor din UE în revine 590 de kilograme de cereale. Anul trecut, producţia de cereale în UE a scăzut cu 4,3% faţă de anul 2015, când au fost recoltate 315,2 mil. tone, potrivit sursei citate. În anii cu secetă severă, producţia de cereale în UE se situa în jurul a 253 mil. tone, cum a fost spre exemplu în anul 2003. În anii cu condiţii meteorologice favorabile, cum a fost anul 2014, producţia totală de cereale de la nivelul UE se ridica la 332 mil. tone. Producţia de cereale este puternic influenţată de condiţiile meteo¬rologice, iar 2016 pare să fi fost un an agricol favorabil pentru statele membre din Europa Centrală şi de Sud, în timp ce statele nordice au întâmpinat condiţii meteorologice nefa¬vorabile, potrivit Eurostat.

În comparaţie cu anul 2015, producţia de cereale a scăzut în 2016 în majoritatea statelor membre UE. După Cipru (-88,2%), cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Estonia (-39,2%), Belgia (-28,9%), Franţa (-25,4%), Luxemburg (-21,1%), Olanda (-18,7%), Lituania (-15,6%), Irlanda (-12,3%), Regatul Unit şi Suedia (am¬bele -11,2%), precum şi în Letonia (-10,5%).

În schimb, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în statele din Europa Centrală şi de Sud: Slovacia (27,4%), Croaţia (27,1%), Spania (19,7%), Ungaria (17,7%), Italia (13,0%) şi România (12,6%).

Producţia de cereale a României în 2017
Anul acesta, România a produs 25,6 mil. tone de cereale pentru boabe, cu 17% mai mult faţă de anul 2016, potrivit Eurostat. Pentru că nu toate statele membre au raportat încă situaţia recoltelor din anul agricol 2017, deocamdată nu se cunoaşte poziţia României în UE.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/romania-a-sasea-cea-mai-mare-putere-din-ue-la-productia-de-cereale-16840809

 

Cea mai mare surpriză în execuţia bugetului pe 2017 a fost încasarea cu 2 miliarde de lei sub aşteptări din impozitul pe profit de la companii, arată datele proiectului de buget pe 2018, care includ valorile pentru bugetul curent în execuţie.

Guvernul estimase că va strânge de la companii impozit pe profit de 16,2 miliarde de lei în 2017, însă execuţia preliminară arată că nu va încasa decât 14,1 mld. lei.

În 2016, impozitul pe profit adusese încasări de 15,1 miliarde de lei, aşa încât era de presupus că în condiţii de creştere economică, estimată la începutul anului la 5,2%, impozitul pe profit putea să aducă încasări de 16,2 miliarde de lei în 2016.

Iată însă că, deşi creşterea economică este chiar de 7% pe primele 9 luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, statul nu poate încasa impozit pe profit de la companii aşa cum şi-ar dori.

În pofida creşterii consumului şi a rezultatelor excepţionale din economie, colectarea veniturilor din impozit pe profit este mai proastă an de an.

În aceste condiţii se explică exasperarea funcţionarilor din Ministerul de Finanţe care au propus în decursul acestui an impozitarea companiilor în funcţie de cifra de afaceri.

Pur şi simplu nu reuşesc să captureze la buget sume mai mari din impozitul pe profit pentru că în pofida creşterii cifrei de afaceri, creşterea concomitentă sau chiar mai rapidă a cheltuielilor deductibile determină o micşorare a profitului impozabil, deci şi a impozitului pe profit aferent.

Reacţia guvernului a fost să scoată bani din dividende de la companiile de stat. Pentru 2017 erau prognozate la buget venituri din dividende de la companiile de stat de 3,1 miliarde de lei însă execuţia arată că încasările în 2017 vor fi de 5,3 miliarde de lei, cu 2 miliarde de lei mai mari.

Practic cele 2 miliarde de lei lipsă din impozitarea profitului companiilor au fost luate din dividendele încasate de stat de la companiile pe care încă le mai deţine. Aceasta a făcut ca în 2017 statul român să câştige, ca proprietar, din dividende, o treime din banii pe care-i câştigă din impozitarea companiilor private. Astfel, a câştigat din dividende 5,3 miliarde de lei, iar din impozitul pe profit de la companii 14,1 miliarde de lei. Impozitul pe profit încasat de la companii a ajuns la doar jumătate din impozitul pe venitul din salarii, de circa 25 de miliarde de lei în 2017.

 

Bugetul a fost prea optimist la impozitul pe profit de la companii, dar prea pesimist în ceea ce priveşte impozitul pe profit de la bănci.
Astfel, guvernul urma să încaseze, conform bugetului, din impozitul pe profit de la bănci 357 de milioane de lei în 2017, dar a încasat 641 de milioane de lei conform datelor preliminare pe 2017, adică aproape dublu.

Din impozitul pe venitul microîntreprinderilor au fost încasări de 1,3 miliarde de lei, în linie cu estimările iniţiale, în timp ce încasările din impozit pe venituri din dividende s-au ridicat în 2017 la 1,5 miliarde de lei, faţă de 1,2 miliarde de lei cât fusese estimat. Veniturile cu 300 de milioane de lei mai mari din impozitul pe dividende se explică prin decizia companiilor de a plăti dividende, în condiţiile în care mai funcţionează încă facilitatea de 5% impozit, faţă de 16% impozitul anterior.

O supraestimare a fost şi în cazul impozitului pe venituri din drepturi din proprietate intelectuală, unde se aşteptau încasări de 96 de milioane de lei, însă au fost de doar 74 de milioane de lei în 2017.

O surpriză neplăcută au fost vărsămintele din veniturile nete la BNR care s-au ridicat la doar 27 de milioane de lei în 2017, faţă de 251 de milioane de lei cât se estimase iniţial la construcţia bugetului pe 2017.

În 2016 BNR vărsase 239 de milioane de lei, pentru 2018 propunerea este de încasări de la BNR de 184 de milioane de lei.

http://www.zf.ro/eveniment/executia-bugetului-pe-2017-arata-ca-statul-a-incasat-cu-2-mld-lei-mai-putin-decat-a-estimat-din-impozitul-pe-profit-de-la-companii-16840712