Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE), programul emblematic al Uniunii Europene, va continua să finanțeze proiecte-cheie în domeniile transporturilor, economiei digitale și energiei și după anul 2020.
Comitetul Reprezentanților Permanenți al Consiliului UE a confirmat acordul la care au ajuns Președinția Română și Parlamentul European cu privire la propunerea de lansare a celei de-a doua ediții a programului Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) 2.0, care va acoperi perioada 2021-2027.
Datorită acestui program, avem conexiuni de transport și rețele energetice mai bune, precum și servicii digitale și conectivitate mai bune în Europa. Și această finanțare substanțială trebuie și va continua. Este deosebit de important pentru depășirea provocărilor legate de COVID-19 și abordarea schimbărilor climatice” – a declarat Pedro Nuno Santos, Ministrul portughez pentru Infrastructură și Locuințe, Președinte al Consiliului, într-un comunicat de presa pe site-ul Consiliului UE.
Programul accentuează sinergiile dintre sectoarele transporturilor, energiei și economiei digitale pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunilor UE și a optimiza costurile de punere în aplicare.
Pentru a realiza acest lucru, programul prevede adoptarea de programe de lucru intersectoriale care ar permite intervenția în domenii precum mobilitatea conectată și automatizată sau combustibilii alternativi.
De asemenea, propunerea urmărește să integreze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, ținând seama de angajamentele UE pe termen lung privind decarbonizarea, cum ar fi Acordul de la Paris.
Bugetele prevăzute pentru fiecare sector vor fi:
transport: 25,81 miliarde EUR
energie: 5,84 miliarde EUR
digital: 2,06 miliarde EUR.
În domeniul transporturilor, MIE 2.0 va promova rețele interoperabile și multimodaleîn scopul dezvoltării și al modernizării infrastructurii feroviare, rutiere, maritime și a căilor navigabile interioare, precum și în scopul mobilității în condiții de siguranță și securitate.
Se va acorda prioritate continuării dezvoltării rețelelor transeuropene de transport (TEN-T), punându-se accentul pe proiectele transfrontaliere cu valoare adăugată pentru UE.
Mecanismul pentru Interconectarea Europei este esenţial atât pentru finalizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), cât şi pentru transformarea acesteia într-o reţea mai verde şi mai digitală. Mecanismul va servi la crearea de conexiuni de transport transfrontaliere critice, va reorienta o parte mai mare a traficului către căile ferate şi căile navigabile interioare şi va stimula integrarea multimodală. Trebuie să dispunem de un sistem de transport mai inteligent, mai sustenabil şi mai rezistent la crize, iar MIE va juca un rol-cheie în îndeplinirea acestui deziderat” – a afirmat Comisarul pentru Transport, Adina Vălean.
În sectorul energiei, programul urmărește să contribuie la integrarea în continuare a pieței europene a energiei, îmbunătățind interoperabilitatea transfrontalieră și intersectorială a rețelelor energetice, facilitând decarbonizarea și asigurând securitatea aprovizionării.
De asemenea, va fi disponibilă finanțarea pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. La definirea criteriilor de atribuire a contractelor va fi luată în considerare coerența cu planurile UE și planurile naționale din domeniile energiei și climei.
Până în 2020, Comisia va evalua coerența Regulamentului privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E) cu obiectivele UE în materie de climă și energie.
După cum se subliniază în Pactul verde european, rezultatul va fi o reducere cu 90% a emisiilor până în 2050, obţinută graţie unui sistem de transport inteligent, competitiv, sigur, accesibil şi la preţuri abordabile. Programul va acorda totodată prioritate modurilor de transport care respectă mediul, cum ar fi calea ferată, precum şi dezvoltării punctelor de încărcare pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.” – transmite CE.
În domeniul conectivității digitale, sfera de aplicare a programului este extinsă pentru a reflecta faptul că transformarea digitală a economiei și a societății în ansamblu depinde de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile și accesibile ca preț.
Conectivitatea digitală este, de asemenea, considerată a fi un factor decisiv în reducerea discrepanțelor economice, sociale și teritoriale. Pentru a fi eligibil să primească sprijin din partea MIE 2.0, un proiect va trebui să contribuie la piața unică digitală și la obiectivele de conectivitate ale UE.
https://trans.info/ro/peste-33-de-miliarde-de-euro-vor-fi-investiti-in-digitalizarea-transporturilor-si-energiei-la-nivel-european-227635
 

Începând cu 15 martie 2021, Comisia Europeană și autoritățile vamale din statele membre UE au demarat lansarea noilor sisteme vamale trans-europene pentru export și tranzit, menite să faciliteze tranziția către schimburi comerciale mai eficiente și ușoare.
Potrivit unei comunicări a Comisiei Europene, faza operațională va începe cu implementarea noilor sisteme IT UCC AES și UCC NCTS-Phase 5, în Germania.
Noile sisteme deschid astfel calea către o nouă generație de sisteme trans-europene interconectate pentru comunitatea comercială europeană și autoritățile vamale din UE. Acestea urmează să fie implementate gradual până în decembrie 2023 în toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a permite o tranziție ușoară în Europa și a putea menține continuitatea operațională a mediului de afaceri.
Potrivit Comisiei Europene, noile sisteme de export și tranzit oferă beneficii importante pentru companiile care derulează schimburi comerciale și facilitează simplificarea unor servicii precum:
Vămuirea centralizată și antrepozitare vamală
Beneficii AEO și notificări comerciale în timp-real
Interacțiuni trans-frontaliere unitare, online în timp real între statele membre UE și țările cu convenții de tranzit
Noile sisteme au fost construite pe baza noului model de date al Uniunii Vamale a Uniunii Europene, care la rândul său se așteaptă să permită alinierea cu standardele internaționale, cum ar fi modelul WCO, armonizarea datelor consolidarea normelor vamale europene, spun reprezentanții CE.
https://www.intermodal-logistics.ro/noile-sisteme-vamale-trans-europene-pentru-export-si-tranzit
 

Ordonanța de Urgență care modifică legislația achizițiilor publice, în sensul interzicerii participării la licitațiile din România a firmelor din țări precum China, a fost prezentată în ședința de miercuri în primă lectură iar în ședința de săptămâna viitoare ar putea fi aprobată, potrivit ministrului Transporturilor Cătălin Drulă.
„E vorba despre acea ordonață care modifică legislația achizițiilor publice, clarificând aspecte privind domiciliul operatorilor economici care pot participa la procedurile de achizție publică din România în conformitate cu comunicarea Comisiei Europene din 2019”, a precizat ministrul Transporturilor.
Printre operatorii economici cărora ar urma să li se aplice interdicția de a participa la licitații în România se numără cei cu domiciliul în China, potrivit explicațiilor oficialului de la Transporturi.
„Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, probabil în ședința de săptămâna viitoare, se clarifică că participarea la licitații în România se poate face doar de către firme care provin din legislații similare cu cea a UE, cu norme de mediu, norme privind drepturile omului, privind drepturile salariaților”, a menționat Drulă.
Potrivit lui, aceste limitări – care sunt introduse și de alte state membre prin legislație primară precum Grecia, sau prin legislație secundară sau direct de către autoritățile contractante, cum e Austria – se referă doar la accesul la proceduri de achiziții publice, acesta fiind un „domeniu privilegiat de acces”.
„Nu se referă la norme de comerț, bunurile sunt supuse în continuare aceluiași regim comercial și vamal, nu sunt restricții pe capital. Nimic nu împiedică un investitor dintr-o terță țară să investească într-o firmă din România. Ceea ce nu se poate e să vii cu un portofoliu și cu o așa-zisă experiență similară dintr-o țară unde poate oamenii nu trebuie să aibă concediu la fel ca aici, ziua de muncă de doar opt ore, nu trebuie să respecte norme de mediu, nu trebuie să respecte norme privind ajutorul de stat, ceea ce, cum a constatat și Comisia Europeană, denaturează concurența”, a explicat șeful Transporturilor.
Cu sau fără această ordonanță, companiile din China sunt excluse treptat de la licitațiile de infrastructură din România.

Drulă: Săptămâna viitoare ar putea fi aprobată Ordonanța de Urgență care limitează accesul la licitații

Lanțul logistic de aprovizionare cu vaccinuri s-a bazat până acum pe avion pentru distanțe mai mari și pe camion pentru distanțe medii și distribuție last mile. Transportul naval pare exclus din joc, în ciuda faptului că în ultimii ani navele-container au câștigat cote importante, în special în raport cu aeronavele, în transportul de medicamente, chiar și la temperaturi controlate. Acum, însă, navele-container sunt pregătite și pentru logistica vaccinurilor.
Acest lucru a fost declarat într-un interviu acordat Financial Time de Hristo Petkov, șeful transportului de produse medicale de la Maersk, potrivit căruia nava va începe să concureze cu avionul în transportul vaccinurilor în următoarele douăsprezece luni. Acest lucru se va întâmpla în special pentru transportul către zone din lume care nu au facilități de producție, cum ar fi Africa, America de Sud și părți din Asia. În aceste zone, vaccinurile vor începe să sosească pe navele-containere încă de la jumătatea lui 2021, depășind volumele transportate pe aer.
Maersk este pregătit, grație acordului semnat cu grupul american de biotehnologie Covaxx, care se așteaptă să distribuie un miliard de doze în acest an. AstraZeneca folosește și transportul maritim. Vaccinurile se deplasează în recipiente frigorifice care pot fi folosite și pentru depozitare la sol câteva zile, dacă este necesar (conectate la rețeaua electrică).
Hristo Petkov vede campania globală de vaccinare abia la început, deoarece va dura trei sau patru ani pentru a se vaccina întreaga populație mondială, cu excepția cazului în care apar noi variante de Sars-Cov-2 sau alte virusuri, care pot prelungi și mai mult timpii. În cele din urmă, executivul Maersk subliniază că blocajele din lanțul de aprovizionare cu vaccinuri ar putea încetini campania globală de vaccinare.

Maersk: Într-un an, vaccinurile vor călători cu vaporul

♦ Listarea, printr-o ofertă publică de vânzare de acţiuni, programată pentru luna mai din 2021 ♦ TTS, circa 100 mil. euro afaceri, EBITDA de 25 mil. euro şi un profit net de 9 mil. euro la nivel de grup pentru anul 2020.
Swiss Capital, cel mai mare broker independent, cu 19% cotă de piaţă în anul pandemiei, se pregăteşte să aducă la bursa de la Bucureşti compania Transport Trade Services (TTS), cel mai mare trans¬por¬tator de mărfuri pe Dunăre, printr-o ofertă de vânzare de acţiuni (IPO).
Potrivit unor informaţii ZF, listarea este programată pentru luna mai din anul 2021, fiind estimată între 50 şi 60 mil. euro, ceea ce înseamnă că aceasta ar putea fi cea mai mare listare din primăvara anului 2017 încoace, adică de la Digi Communications în urma unui plasament de 207 mil. euro.
Aşadar, listarea TTS le-ar permite celor mai mari investitori ai bursei locale qa– fondurile de pensii Pilon II – să-şi completeze portofoliul cu o nouă companie mai ales în contextul în care precedenta listarea la care fondurile de pensii private obligatorii au putut să investească a fost cea a Sphera Group din toamna anului 2017. Din cauza reglementărilor, fondurile Pilon II nu au putut investi la Purcari, companie venită la bursă în februarie 2018. Transport Trade Services ţinteşte o evaluare de circa 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că s-ar putea poziţiona în clasamentul celor mai mari companii antreprenoriale de la bursă, potrivit datelor ZF.
TTS este controlată de antreprenorul Mircea Mihăilescu, cel care a şi pus bazele grupului. Din acţionariat mai face parte şi fostul ministru al finanţelor Viorel Ştefan. La nivel de grup, Transport Trade Services a încheiat 2020 cu afaceri de circa 100 de milioane de euro, EBITDA de 25 mil. euro şi un profit net de 9 mil. euro.
România are 1.085 de kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 20 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime) şi două canale navigabile, Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia, care fac legătura cu Marea Neagră şi cu portul Constanţa.
În 2019 TTS a mandatat Raiffeisen să găsească un investitor, a purtat negocieri cu mai multe fonduri de investiţii, dar nu a ajuns atunci la o înţelegere, potrivit surselor din piaţă. TTS a început să caute un investitor, după ce a renunţat la procesul de listare pe bursă (în noiembrie 2016 aprobase în AGA venirea la Bursa din Bucureşti).
Grupul TTS acţionează în zona transportului naval prin intermediul flotei fluviale deţinute de compania Navrom şi pe segmentul de transport feroviar prin firma Transfer International Spedition (TIS).
Transportul fluvial reprezintă o cale de transport importantă pentru industria siderugică, dar şi pentru cea chimică şi pentru agricultură.
Bazele grupului TTS, care şi-a crescut afacerile de la an la an, au fost puse în 1996 de către Mircea Mihăilescu, un antreprenor care a atras în 2012 International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 mil. euro de tip private equity.
România are 1.085 kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 20 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime) şi două canale navigabile, Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia, care fac legătura cu Marea Neagră şi cu portul Constanţa.
https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/swiss-capital-pregateste-aduca-bursa-compania-tts-cel-mare-19962663
 

La vârful clasamentului, în topul celor mai mari zece exportatori de pe plan local îşi fac loc opt companii din industria auto.
Cei mai importanţi zece expor¬ta¬tori ai României, în frunte cu Dacia, Ford şi Star Assem¬bly, au trimis peste graniţele ţă¬rii în 2020, an marcat de pan¬demia de COVID-19, bunuri şi servicii în va¬loare de circa 11,85 mld. euro, po¬trivit calculelor ZF pe baza date¬lor INS.
Astfel, cei zece „piloni“ ai me¬diu¬lui local de business sunt res¬pon¬sabili pentru 19,12% din ex¬por¬turile României în 2020, conform INS. Anul trecut, exporturile s-au ri¬dicat la circa 62 mld. euro, în scă¬dere cu 9,9% faţă de anul 2019, ara¬tă datele Institutului Naţio¬nal de Sta¬tistică. Scăderea a fost provo¬ca¬tă de cri¬za generată de pandemia de COVID-19 care a lovit din plin economiile din toată lumea.
Chiar şi în acest an atipic, topul celor mai im¬portanţi zece exporta¬tori nu a suferit mo¬dificări impor¬tan¬te comparativ cu 2019. Mai exact, nu apare decât un nu¬me nou în cla¬sa¬ment (Continental Auto¬mo¬tive Româ¬nia SRL, în urcare de pe locul 11), singurele schim¬bări în rest fiind rocadele, ur¬că¬rile şi coborârile de câteva poziţii.
Podiumul a rămas ne¬schim¬bat în ultimii ani, cu trei companii din auto – Dacia, Ford şi Star Assem¬bly.
În 2019 (cu datele aferente anu¬lui anterior) a fost pentru pri¬ma dată când podiumul a fost exclusiv al industriei auto şi aşa a rămas.
De altfel, din top zece opt companii pro¬vin din industria auto, singurele excepţii fiind com¬binatul Liberty Galati SA şi produ¬că¬torul de componente electronice Flextro¬nics Romania.
În 2020 piaţa auto – atât producţia de componente, cât şi cea de produse finite – a fost puternic afectată de pandemie, iar asta se vede în business şi implicit în exporturi dat fiind că o bună parte din aceste bunuri merg peste graniţă. Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro anul acesta, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Exporturile locale sunt puternic dependente de industria auto – contribuţia acestui sector apropiindu-se de 40-50%. De aceea, economiştii şi analiştii au afirmat în mai multe rânduri că e nevoie de o diver¬sifi¬care a produselor şi serviciilor trimise peste gra¬niţă şi de pariul pe bunuri cu valoare adăugată mai mare, cum e cazul celor din industria IT.
Pe lângă componente auto şi maşini, Ro¬mânia exportă şi îmbrăcăminte şi încălţă¬min¬te, servicii IT, alimente sau băuturi, pre¬cum şi multe ale tipuri de articole care îşi pun umărul – mai mult sau mai puţin – la totalul de 62 mld. euro anul trecut. În total, peste 23.200 de firme care au operat exporturi în 2020, conform datelor provizorii de la INS, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când numărul sărea de 24.000.
Totuşi, cea mai mare parte a exporturilor stă în mâna unui număr mic de companii. Mai exact, cei mai mari 500 de exportatori din economia românească ţin în spate circa 75% din totalul sumei, potrivit datelor INS. Mai mult, primele 100 de companii din top contribuie cu peste 50% la cele 62 mld. euro, iar primii zece au aproape 20%.
La vârful clasamentului, printre cele mai importante „evenimente“ se numără intrarea Continental Automotive Romania SRL în top zece, pe locul opt, în urcare cu trei poziţii. Este a doua companie a grupului Continental între primii zece exportatori, alături de Continental Automotive Systems.
Cel mai important salt a fost operat de un alt jucător din industria auto – Robert Bosch GMBH, care a câştigat cinci poziţii, ajungând pe patru. La polul opus, Rompetrol Rafinare a coborât de pe patru pe 15 în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat puternic cererea de carburanţi.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/top-500-cei-mai-mari-exportatori-din-economie-in-2020-de-unde-vin-19962951
 

Infrastructura feroviară reprezintă o prioritate pentru ministerul Transporturilor şi va investi 1 miliard de euro pentru repararea căii ferate, având în vedere că în ultimii 10-15 nu s-a investit nimic, a declarat ,miercuri, după şedinţa de Guvern, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă.
“Este o prioritate infrastructura feroviară(…). Sunt două lucruri pe care trebuie să le facem – să aducem infrastructra feroviară la un nivel decent şi să aducem noi rame. La ambele lucrăm.() Ne gândim la trenuri pe hidrogen, pentru care există rame care au 800-1.000 de km autonomie. Nu am putut să reparăm situaţia infrastructurii feroviare până acum”, a spus Drulă.
Ministrul a mai spus că sunt 9.000 de km de cale ferată care este în paragină, de aceea vrea să investească 1 miliard de euro prin Planul Naţional de Restructurare şi Rezilienţă (PNRR) pentru reînnoirea infrastructurii feroviare.
Ministrul a subliniat că atât infrastructura rutieră, cât şi cea feroviară sunt importante de aceea şi alocările bugetare sunt echilibrate între aceste sectoare.
“Pe calea ferată Bucureşti – Craiova, am cerut CFR SA să lucreze cu prioritate la ridicarea principalelor restricţii şi limitari de viteză, pentru a reduce timpul de călătorie care acum este de aproximativ 3h30m”, a scris, miercuri, ministrul pe pagina sa de Facebook.
Acesta a mai scris că de la Craiova la Caransebeş va finaliza în acest an studiul de fezabilitate pentru modernizarea coridorului feroviar, urmând să liciteze execuţia lucrărilor. Este un proiect prin Connecting Europe Facility.
Drulă spunea la începutul lunii martie că infrastructura feroviară din România ”este praf” şi a dat exemplul magistralei Bucureşti – Craiova. Cât despre trenurile ”civilizate”, Drulă a declarat că există o licitaţie care de doi ani nu a fost încheiată, pentru cumpărarea de trenuri noi.
”S-au mai făcut lucrări ample pe zona de şine, dar, din păcate, pe un singur Coridor, pe Coridorul 4 care traversează România de la Est la Vest, dar România este mult mai mult de atât. Bucureşti – Craiova este praf în momentul de faţă. Se fac trei ore şi jumătate, se făceau două ore în 1989 şi multe alte magistrale sunt la fel. Aproape tot restul reţelei este decăzut. Avem foarte mult de muncă”, a declarat Cătălin Drulă, la Digi24, la începutul lunii martie.
https://www.news.ro/economic/ministrul-transporturilor-este-o-prioritate-infrastructura-feroviara-vrem-sa-investim-1-miliard-de-euro-pentru-reinnoirea-caii-ferate-1922400017002021031820068166
 

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea privind aprobarea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de grâu pentru panificaţie, transmite Administraţia Prezidenţială.
Actul normativ are ca obiect de reglementare aprobarea acumulării în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de 100.000 tone de grâu 3 pentru panificaţie, urgenţă determinată de necesitatea prevenirii unor dificultăţi în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de grâu pentru consumul de pâine pe cap de locuitor, în cazul persistenţei unor perioade de criză cu potenţial de recurenţă.
Senatul a adoptat pe 21 septembrie 2020 proiectul de lege, în calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputaţilor l-a adoptat, decizional, pe 24 februarie.
https://www.news.ro/politic-intern/klaus-iohannis-a-promulgat-legea-privind-constituirea-unui-stoc-rezerva-de-stat-a-unei-cantitati-de-grau-pentru-panificatie-1922402917452021031320067775
 

Pentru un operator feroviar de marfă, criza de anul trecut nu a existat. El a înregistrat o dublare a activității în 2020, în pofida evoluțiilor negative pe piață cauzate de pandemie. Marii operatori au avut o primăvară proastă, însă odată cu începutul verii, creșterea volumelor de transport a revenit, multe firme încheind anul pe creștere.
Evoluțiile operatorilor pe piața de marfă au fost date publicității zilele trecute de către Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR). Analiza include evoluțiile unor indicatori precum kilometri parcurși și tren kilometru facturabili dar și a eficienței operatorilor în funcție de mai mulți indicatori. Una dintre concluziile principale este că pandemia nu a răsturnat clasamentul operatorilor. „Se poate constata foarte clar că, atât din punct de vedere al kilometrilor parcurși pe rețelele CFR, al kilometrilor facturabili, cât și al indicatorului tone brute transportate pe km, liderii pe piața transportului feroviar privat de mărfuri sunt în continuare, ca și la sfârșitul primului semestru al anului, aceiași trei operatori care dețin majoritatea din această piață și anume: SC Grup Feroviar Român SA, SC DB Cargo România SRL și SC Unicom Tranzit SA”, arată studiul.
Liderul pieței a rămas GFR, compania românească înregistrând scădere în perioada martie-aprilie 2020, dar reluându-și imediat creșterea, pentru a înregistra la finele anului o ușoară ascensiune pentru tot anul. O evoluție asemănătoare a înregistrat și al doilea clasat, anume compania germană DB Cargo.
Criza s-a simțit puternic în primăvara anului trecut. Odată cu venirea verii activitatea de transport maerfă a înregistrat un reviriment. „În ansamblu, se poate observa că activitatea de transport feroviar de marfă a operatorilor privați, ca și alte ramuri ale economiei pe perioada pandemiei, în primul trimestru al anului 2020 a înregistrat o scădere semnificativă, dar în semestrul al doilea majoritatea au depășit valorile realizate în prima luna a anului”, spune organizația patronală.
”Analizând activitatea din punctul de vedere al celor trei indicatori, se poate observa că cele mai bune rezultate pe toate cele 12 luni ale anului 2020 le are SC GFR SA, urmată de SC DB Cargo Romania SRL, SC Unicom Tranzit SA și SC Cer Fersped SA, cu toate că, odată cu declararea pandemiei și luarea unor măsuri severe de restricție, au suferit o scădere a activitații și au înregistrat pierderi importante până la sfârșitul lunii aprilie. Practic, prin activitatea din luna mai până la sfârșitul anului, majoritatea operatorilor feroviari de transport marfă au avut o revenire, obținând până la sfârșitul anului, creșteri”, explică autorii.
Cei mai eficienți transportatori
Studiul include și o analiză a eficienței operatorilor în funcție de indicatorul tone brute transportate pe kilometru. „Din acest punct de vedere, putem aprecia că pe primele locuri s-au situat următorii transportatori feroviari: SC Vest Trans Rail SRL, SC DB Cargo Romania Grup SRL, SC Tehnotrans Feroviar SRL, SC Tim Rail Cargo SRL, SC Unicom Tranzit SA”. Dacă se introduce în calcul numărul de angajați, lucrurile se schimbă. „Din analiza graficelor lunare rezultă că, din punct de vedere al cantității de marfă transportată raportată la numărul de angajați lună de lună, pe primele șase locuri se situează următoarele societăți feroviare: – SC Tim Rail Cargo – SC Vest Trans Rail – SC Rail Cargo Carrier-România – SC DB Cargo România – SC Cargo Trans Vagon – SC MMV Rail România. Menționăm că ordinea în fiecare lună se schimbă, dar acești operatori sunt prezenți în primele șase locuri”.
CER – Fersped și-a dublat activitatea
Din cei 14 operatori privați de transport feroviar de marfă, membri OPSPFR, un număr de patru operatori au obținut creșteri, unele chiar semnificative, la toți indicatorii analizați. Astfel SC CER- Fersped SA a obținut o creștere importantă obținând o dublare atât la km parcurși cât și la tone brute km. SC Tehnotrans Feroviar SRL are dublare până în noiembrie la km. parcurși și la tone brute km, iar în luna decembrie o ușoară scădere. SC Cargo Trans Vagon SA are o creștere la sfârșitul anului 2020 de circa 10% atât la km. parcurși cât și la tone brute km. SC GP Rail Cargo SRL s-a menținut pe parcursul anului la aceleași valori ai indicatorilor și a avut o creștere în ultima lună a anului 2020.
Analiza se dorește a fi un instrument util pentru managementul operatorilor de transport feroviar de marfă cu capital privat, membri ai Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România, prin care se încearcă punerea la dispoziția acestora a unor informații utile și realizarea unor comparații pentru ca fiecare să își poată face o auto-analiză a activității desfășurate în anul 2020, în condițiile izbucnirii și desfășurării pe parcursul întregului an a pandemiei urmată de criza economică existentă și în prezent. „Dorim să constituie o sursă de informare corectă atât pentru cei care decid cu privire la activitatea de transport feroviar în general, cât și pentru administratorul rețele feroviare din țara noastră și să contribuie la cunoașterea situației reale în care ne aflăm, în prezent”, afirmă organizația condusă de Vasile Șeclăman.

Operatorul feroviar de marfă pentru care criza nu a existat

Pe 19 martie, compania elvețiană de logistică Tibbett&Britten își lansează noul serviciu feroviar de containere. Trenul va circula direct de la Xian (China) la Zürich (Elveția). Serviciul le va permite clienților să încarce loturile feroviare LCL din China în containere consolidate. Pentru încărcarea pe noul tren eurasiatic, mărfurile sunt colectate din locații din toată China, consolidate în depozitul din Xian și apoi livrate cu trenul direct la depozitul Tibbet-Britten de pe aeroportul din Zürich. Timpul de tranzit este de 20 până la 24 de zile. În depozit, loturile sunt descărcate, etichetate și eliberate prin vamă. Mărfurile pot fi ridicate din depozit sau livrate direct la destinația finală, dacă se dorește. Serviciul nu include și mărfuri perisabile, baterii, mărfuri periculoase, echipamente de protecție medicală și măști de față.

Tibbett & Britten lansează o linie feroviară China-Zürich