• Microîntreprinderile și întreprinderile mici sunt în afara procesului de pregătire continuă a lucrătorilor

„În România, formarea profesională a adulților constituie o prioritate națională”. Afirmația nu îi aparține vreunui politician ce vrea să dea bine pe ecranul televizorului sau vreunui analist economic, ci este literă de lege. Cu această propoziție se deschide OG 129/2000 privind formarea profesională a adulților.
Iar la articolul 2 (2) se precizează că societățile comerciale, companiile și societățile naționale și regiile autonome „vor lua toate măsurile să asigure condiții salariaților pentru a avea acces la formare profesională”.
Înainte de 1990, România a mai avut un act normativ care reglementa sistemul dezvoltării competențelor necesare economiei naționale, celebra Lege 2/1971. În baza ei, mai mult sau mai puțin formal, toți adulții din România erau obligați să treacă, cel puțin o dată la trei ani, printr-o formă de perfecționare profesională. Bună sau rea, reglementarea îi determina pe cei intrați în producție să mai pună mâna pe o lucrare de specialitate, să își reîmprospăteze cunoștințele profesionale, să mai facă o specializare sau o policalificare.

O greșeală istorică

După 1990, odată cu declanșarea procesului de privatizare și de trecere spre economia de piață, Legea perfecționării pregătirii profesionale a intrat în dizgrație și sectoare largi din economia națională au abandonat activitatea de dezvoltare a competențelor profesionale. Curând, în confruntarea cu cerințele pieței interne și externe, românii au înțeles că renunțarea la una dintre cele mai importante surse de creștere a productivității muncii, a calității produselor și serviciilor reprezintă o greșeală istorică. De aceea, au decis că economia trebuie să se reîntoarcă la școală.
Confruntate cu competiția dură de pe piața internă și externă, cu standardele internaționale de calitate, marile companii au înțeles primele că trebuie să își asume sarcina dezvoltării competențelor. Curând, necesitatea a fost conștientizată și la nivelul unora dintre firmele mai mici.

Angajații marilor companii merg la școală

Sondajul cotidianului „Cuget Liber” a pus în evidență faptul că, la nivelul județului și municipiului Constanța, marile companii au inițiat programe de pregătire profesională, dezvoltă sisteme proprii de creștere a competențelor sau apelează la serviciile unor instituții specializate.
Iată, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța dă o mare importanță pregătirii continue a angajaților săi, unul dintre principalii furnizori de formare profesională fiind Fundația Școala Portuară. În anul 2017, circa 43% dintre cei 867 de angajați ai CNAPMC au participat la cursuri de pregătire profesională. În 2018, procentul cursanților a crescut la 89%, iar în 2019, la 92%. Domeniile de perfecționare au fost extrem de diverse: managementul integrat, controlul intern managerial, auditul public intern, finanțe-contabilitate, IT, achiziții publice, exploatare portuară; au fost organizate cursuri de specialitate pentru personalul navigant, siguranța transporturilor, domeniul energetic, exploatare mentenanță etc. Din nefericire, în anii 2020 și 2021, procesul de perfecționare profesională a fost afectat de restricțiile impuse de pandemie.
Șantierul Naval Constanța derulează, în fiecare an, un program de perfecționare profesională, la care participă mai mult de jumătate din personalul unității, a declarat Violeta Putinei – directorul departamentului de resurse umane. Cursurile sunt organizate fie intern, cu specialiști din unitate, fie în afara șantierului. Pregătirea și perfecționarea muncitorilor în diverse specialități este asigurată de maiștri instructori.
La rândul ei, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile dă o mare atenție creșterii nivelului de competență profesională a angajaților săi, organizând, în fiecare an, programe de perfecționare prin cursuri interne și externe.

Nu-și permit să pregătească lucrătorii

Sondajul nostru a demonstrat că marile companii tratează cu mare atenție problema perfecționării pregătirii profesionale a forței de muncă de care dispun, alocând resurse materiale și umane în acest scop. Dar oare cum stau lucrurile la nivelul microîntreprinderilor, al întreprinderilor mici și mijlocii?
„Din numărul total de unități economice din România, 98,6% sunt IMM-uri, din care marea majoritate sunt microîntreprinderi – precizează Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului IMM Constanța. În rândul acestor unități, perfecționarea profesională se face și nu se face. Pregătirea continuă a personalului presupune costuri suplimentare, iar cele mai multe dintre unități, în special microîntreprinderile, nu au resursele necesare. În schimb, majoritatea întreprinderilor mijlocii organizează programe de formare profesională și le respectă”.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-perfectionarea-profesionala-a-fortei-de-munca-mai-este-prioritate-nationala-432591

Pe data de 15 iulie 2021, a fost semnat contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de extindere la patru benzi a drumului dintre porțile 10 și 10 bis ale portului Constanța, a anunțat Compania Națională Administrația Porturilor Maritime.

Vor fi construite:
– un drum cu patru benzi de circulație, cu o lungime de 982 metri, în incinta portului;
– un sens giratoriu adaptat la un trafic semnificativ de vehicule lungi, cu remorci sau semiremorci;
– două bretele de acces ce vor reprezenta punctul de conexiune pe fiecare sens de circulație de acces intrare sau ieșire pe la poarta 10 bis.
Realizarea proiectului va contribui la modernizarea infrastructurii portuare în vederea manipulării unui volum crescut de marfă, în condiții de siguranță.
În urma procedurii de licitație deschisă, contractul a fost atribuit asocierii dintre firmele Acvatot SRL, Omni Construct Logistic SRL, Sirius Proiectare Studii SRL și Dimex-2000 Company SRL.
Valoarea contractului este de 33.686.881,60 lei, fără TVA, iar durata de execuție a lucrărilor este de 24 de luni, din care 4 luni sunt rezervate proiectării. Investiție este finanțată din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM).
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-o-noua-investitie-pentru-modernizarea-infrastructurii-din-portul-constanta-433137

• Organizațiile profesionale luptă pe toate fronturile pentru a împiedica Ministerul Transporturilor să încalce tratatele și acordurile internaționale

Este incredibil ce se întâmplă în România! Ministerul Transporturilor face preș tratatele și acordurile maritime internaționale la care țara noastră este parte. Mai întâi a dizolvat Compania Națională de Radiocomunicații Navale „Radionav”, iar acum a trecut la desființarea Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Ambele entități sunt vitale pentru îndeplinirea obligațiilor ce îi revin statului român pe linia siguranței navigației, căutării și salvării vieților omenești pe mare și intervenției în caz de poluare, în baza convențiilor și acordurilor pe care le-a ratificat.
România le-a ratificat

Șirul acestor acte normative internaționale asumate de România este lung: Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave, adoptată la 2 noiembrie 1973 și actualizată în 1978; Convenția privind protecția vieții umane pe mare (SOLAS 1974); Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării – UNCLOS (Montego Bay – 1982); Convenția internațională privind căutarea și salvarea maritimă (SAR 1979, intrată în vigoare la 22 iunie 1985; Convenția de la Ankara, din 27 noiembrie 1988, privind acordul de cooperare în domeniul serviciilor de căutare și salvare pe mare între statele riverane Mării Negre; Convenția OPRC – Cooperare și intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi – 1990; Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării – 1992.
Pentru aplicarea lor, au fost adoptate numeroase acte normative interne, dintre care amintim: Planul Național de Contingență – Legea numărul 98/1992 privind protecția apelor Mării Negre; OG nr. 33 din 2004, modificată ulterior prin Legea nr. 337 din 2004, prin care Agenției Române de Căutare și Salvare (ARSVOM) i-a fost încredințată misiunea de a îndeplini obligațiile ce îi revin statului român din convențiile și acordurile internaționale ratificate de România.

Sindicatelor le pasă de România

Dar dacă Ministerului Transporturilor nu-i pasă de tratatele și acordurile internaționale, de legile interne, de responsabilitățile României și de consecințele deciziilor sale asupra siguranței navigației, organizațiile profesionale, dând dovadă de o mare responsabile, au decis să ia poziție.
Pe data de 12 iulie 2021, o delegație sindicală formată din reprezentanți ai Sindicatului Liber al Navigatorilor din ARSVOM și ai Federației Sindicatelor Trans-Conex Port Constanța s-au întâlnit cu secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și cu Doina Cojocaru – noua șefă a direcției navale din cadrul ministerului, ambii fără pregătire și competențe profesionale în domeniul naval. A fost un dialog al surzilor, reprezentanții Ministerului Transporturilor neputând oferi răspunsuri la mulțimea întrebărilor puse de sindicaliști.
Din acel moment, pentru sindicate a devenit cât se poate de clar faptul că acordurile și tratatele internaționale, obligațiile asumate de România nu prețuiesc nici cât o ceapă degerată pentru Ministerul Transporturilor. Și drept urmare, au decis să pornească războiul. Pentru ei, la fel de mult ca și locurile de muncă ale celor 183 de angajați ai ARSVOM, contează interesele României și imaginea sa în lume.
Drept urmare, au decis să ceară ajutorul instituțiilor fundamentale ale statului român și al unor organisme internaționale, pentru ca acestea să intervină și să oprească Ministerul Transporturilor și Guvernul României să facă o prostie cum nu s-a mai văzut.

Potop de informări

În cursul zilei de 15 iulie 2021, Lucian Boris – președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor din ARSVOM, Robert Robescu – vicepreședintele sindicatului și Silviu Stanciu – președintele Federației Sindicatelor Trans-Conex au transmis ample informări următoarelor instituții și organizații: Administrația Prezidențială, Senatul României, Camera Deputaților, Avocatul Poporului, Federația Internațională a Transportatorilor (ITF), Grupul Internațional al Cluburilor de Asigurări P&I, Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă (EMSA), Curtea Internațională de Justiție, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Organizația Maritimă Internaționale.
Respectivele organisme sunt înștiințate că ARSVOM – structură înființată în anul 1933, prin ordinul Regelui Carol al II-lea, care, în cei 88 de ani de existență, și-a îndeplinit cu profesionalism misiunile de căutare și salvare pe mare, de spargere a ghețurilor pe apele interioare și de combatere a poluării în regiunea Mării Negre – va fi desființată, din ordinul ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă.
În informare se arată că atribuțiile ARSVOM ar urma să fie încredințate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, structură cu statut militar, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care nu are nici atribuțiile legale în domeniul căutării și salvării pe mare, nici dotările și nici personalul competent și certificat pentru astfel de operațiuni. Se mai arată că IGSU – fiind o structură militară – nu poate efectua operațiuni de căutare și salvare în apele teritoriale ale altor țări, în caz de necesitate.
Semnatarii atrag atenția că decizia „complet inacceptabilă și nedreaptă de a desființa ARSVOM” va provoca „daune grave și consecințe periculoase pentru siguranța maritimă și operațiunile de căutare și salvare la Marea Neagră în anii următori, deoarece această decizie politică încalcă legile și reglementările internaționale, este luată fără niciun simț al responsabilității și profesionalismului, fiind bazată doar pe motive politice și judecăți greșite.”

Un abuz politic grav

În final, se spune: „Prin urmare, prin intermediul acestui memorandum adresat instituției dumneavoastră, vă rugăm să ne sprijiniți cât mai curând posibil și să opriți acest abuz politic și iresponsabilitatea majoră față de încălcarea reglementărilor și convențiilor internaționale legate de siguranța maritimă și salvarea vieții pe mare, având în vedere că România face parte din Uniunea Europeană și are unul dintre cele mai importante porturi din Marea Neagră și principala poartă de intrare la granița de sud-est a Uniunii Europene.
Considerăm că decizia luată de către ministrul transporturilor, domnul Cătălin Drulă, privind desființarea ARSVOM este un abuz politic grav, precum și o greșeală care va afecta drepturile omului, siguranța maritimă și economică a României și respectiv Uniunea Europeană.”
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-miscarea-sindicala-a-declansat-razboiul-national-si-international-pentru-salvarea-arsvom-433222

S-a semnat contractul pentru proiectarea și execuția proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10”
Investiția este finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM)
Contractul a fost atribuit, în urma unei proceduri de licitație deschisă, asocierii SC Acvatot SRL & SC Omni Costruct Logistic SRL & SC Sirius Proiectare Studii SRL & SC Dimex- 2000 Company SRL
Valoarea contractului este de 33.686.881,60 lei, fără TVA, durata de execuție a lucrărilor este de 24 luni, din care 4 luni sunt rezervate proiectării
S-a semnat contractul pentru proiectarea și execuția proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10”, investiție finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM).
Contractul a fost atribuit, în urma unei proceduri de licitație deschisă, asocierii SC Acvatot SRL & SC Omni Costruct Logistic SRL & SC Sirius Proiectare Studii SRL & SC Dimex- 2000 Company SRL.
Valoarea contractului este de 33.686.881,60 lei, fără TVA, durata de execuție a lucrărilor este de 24 luni, din care 4 luni sunt rezervate proiectării.
Se va construi un drum cu 4 benzi de circulație cu o lungime de 982 metri, în incinta portului, un sens giratoriu adaptat la un trafic semnificativ de vehicule lungi cu remorci sau semiremorci și două bretele de acces ce vor reprezenta punctul de conexiune pe fiecare sens de circulație de acces intrare sau ieșire pe la Poarta 10 bis.
“Realizarea proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10” va contribui la modernizarea infrastructurii portuare în vederea manipulării unui volum crescut de marfă, în condiții competitive, modernizarea și fluidizarea drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10 care să reducă timpul de tranzitare al autovehiculelor către porțile de acces ale portului Constanța, în condiții de siguranță”, susține directorul general al CNAPMC, Florin Goidea.

Despre Acvatot SRL
Societatea a fost înfiinţată în anul 1991, în Sectorul 2, Bucureşti.
Potrivit Registrului Comerţului, capitalul social subscris este de 7.093.690 lei, integral vărsat, compus din 709.369 părţi sociale, fiecare a câte 10 lei.
Asociaţii societăţii sunt Sade Compagnie Generale de Travaux D’Hydraulique şi Setha Societe D˙Etudes, cu sediile sociale în Franţa.
Administratorii societăţii sunt Irina Elena Munteanu şi Călin Bichir.
Domeniul de activitate principal este „lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat”.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cine-va-executa-proiectul-de-extindere-la-4-benzi-a-drumului-intre-poarta-10-bis-si-poarta-10-din-portul-constanta-752787.html

Începând de miercuri, 21 iulie, ora 7.00, până pe 22 iulie 2021, ora 19.00, se vor desfășura lucrări de reparații ale sistemului rutier aferent trecerii la nivel cu calea ferată din zona danelor 44/45, din portul Constanța Nord.
Traficul rutier se va desfășura pe câte un sens de mers.
Lucrările vor fi executate pentru CN CFR SA.
https://www.ordinea.ro/portul-constanta-trafic-restrictionat-pentru-lucrari-de-reparatii/

Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, ar putea sta închisă între 3 şi 6 luni, după explozia de pe 2 iulie, impactul în piaţă fiind major. „Piaţa este în vrie. Preţul pe zona de wholesale este în ceruri“, spun jucătorii din industrie. Anul trecut, Rompetrol Rafinare (Petro¬midia) a produs 4,6 milioane de tone de produse petroliere. Doar pe plan intern rafinăria a livrat 1,9 milioane de tone de motorină auto, circa 35% din consumul total, şi peste 325.000 de tone de benzină auto, 30% din total.
Explozia de la rafinăria Petromidia a avut loc după ce unitatea a trecut prin revizia generală în perioada 13 martie-30 aprilie 2020, în plină pandemie. La final, toate instalaţiile au fost verificate de Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune S.A. – CNCIR S.A., s-a întocmit un dosar, iar ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienţilor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat a avizat repunerea în funcţiune.
Mai departe însă, ISCIR spune că nu verifică ceea ce primeşte de la CNCIR, iar CNCIR spune că totul era în regulă, decizia repunerii în funcţiune fiind a ISCIR. În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi după doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La momentul numirii, Oproiu a ţinut să-i mulţumească lui Virgil Popescu, Ministrul Economiei. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului sef al SRI Radu Timofte.
Toate lucrările din perioada reviziei au fost coordonate de Rominserv, furnizorul de soluţii tehnologice al grupului KMG International, proprietarul Rompetrol.
În urma exploziei de la Petromidia, la un an şi 2 luni la revizia generală verificată şi aprobată de entităţile statului român, 3 oameni au murit.
https://www.zfcorporate.ro/energie/primele-estimari-petromidia-ar-putea-sta-inchisa-intre-3-6-luni-dupa-20195122

Slovacia intenţionează să construiască un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) în portul Bratislava, pe Dunăre, a anunţat Compania Porturilor Publice. Scopul este de a reduce traficul auto de tonaj mare către capitala ţării, scrie Euractiv.
Compania apreciază că gazele vor deveni noul combustibil pentru nave, înlocuind motorina, adusă cu cisternele pe şosele. Acest lucru va ajuta la dezvoltarea unui transport naval nepoluant. Ecologiştii se opun însă proiectului şi spun că argumentele companiei sunt înşelătoare deoarece terminalul va încuraja consumul de gaze timp de decenii.
Construirea terminalului la Bratislava este un proiect naţional pregătit de mai mulţi ani, a spus un reprezentant al companiei. „Studiul de fezabilitate arată că construirea terminalelor de GNL în porturi interioare şi utilizarea acestui tip de combustibil alternativ în transporturi reprezintă o cale de a atinge obiectivele de mediu ale UE“, susţine compania. Proiectul este în faza de studiu de fezabilitate şi este finanţat din fonduri europene.
https://www.zfcorporate.ro/energie/slovacia-vrea-sa-construiasca-un-terminal-de-gnl-pe-dunare-la-20195048

MSC Mediterranean Shipping Company (MSC) și Shell International Petroleum Company Limited (Shell) au convenit să colaboreze îndeaproape pentru contribui la accelerarea decarbonizării în transportul maritim containerizat la nivel global.
Memorandumul de colaborare pe termen lung va ajuta MSC și Shell să aibă un rol important în transformarea energetică a transportului maritim, ca dezvoltatori și susținători ai tehnologiilor inovatoare și soluțiilor privind combustibilii pentru navele maritime. Cele două companii intenționează să dezvolte o gamă de tehnologii sigure, durabile și competitive, care pot reduce emisiile din activele existente și pot contribui la un viitor de emisii nete zero pentru transport.
Bud Darr, Vicepreședinte Politici Maritime și Afaceri Guvernamentale, MSC Group, a declarat: „Eforturile MSC de decarbonizare includ parteneriate puternice cu o serie de companii din întreaga industrie. Acest parteneriat cu Shell este un exemplu al tipului de angajament necesar pentru a cataliza soluțiile cu emisii reduse de carbon pentru sectorul de transport maritim.
„Pentru a atinge acest obiectiv final de decarbonizare completă, trebuie să ne uităm la un set de soluții. Avem nevoie de progrese semnificative în cercetare și în dezvoltarea combustibililor. MSC salută parteneriatele cum este cel cu Shell, care sunt concepute pentru a facilita schimbul de informații între sectoare și pentru a dovedi modul în care colaborarea este esențială în definirea celor mai bune soluții către un viitor net zero ”, a spus Darr.
Melissa Williams, Președinte Shell Marine, a declarat: „Shell vrea să joace un rol central în tranziția către zero net. Parteneriatul cu clienții noștri pentru a dezvolta noi tehnologii și combustibili va ajuta la accelerarea progresului. Combinarea experienței MSC, una dintre cele mai mari companii de transport maritim din lume cu expertiza Shell ca furnizor global de energie va contribui la aducerea de soluții eficiente pentru această parte vitală a economiei mondiale. ”
Shell și MSC au lucrat împreună în ultimii 10 ani la proiecte, inclusiv în dezvoltarea de bio-combustibili și testarea combustibililor cu conținut foarte scăzut de sulf.
Echipele tehnice și comerciale ale MSC și Shell vor colabora pentru a dezvolta și implementa soluții net-zero, cum ar fi combustibilii cu emisii zero și tehnologiile care le vor permite, inclusiv celulele de combustibil, cu ambiția de a contribui la realizarea unui concept de navă cu zero-emisii. De asemenea, companiile vor lucra împreună la tehnologii privind îmbunătățirea eficienței energetice, inclusiv servicii și platforme digitale.
Împreună, partenerii vor explora oportunitățile pentru MSC de a utiliza GNL în flota sa, fiind combustibilul cu cel mai redus nivel de emisii disponibil pe scară largă astăzi. De asemenea, vor lua în considerare dezvoltări ulterioare, inclusiv tehnologiile de reducere a scurgerilor de metan, care vor reduce în continuare emisiile generate de GNL.
Parteneriatul oferă, de asemenea, o oportunitate pentru Shell și MSC de a lucra împreună pentru a implica industria și părțile interesate în soluționarea problemelor de politică strategică, aducând perspectiva lor duală pentru a permite un dialog constructiv și de a accelera decarbonizarea în sectorul de transport maritim.
https://www.intermodal-logistics.ro/decarbonizarea-transportului-maritim-containerizat-msc-si-shell-semneaza-un-acord-de-colaborare

La începutul lunii iunie, fermierul român Costin Telehuz era foarte optimist cu privire la recolta de grâu din acest an, în special având în vedere seceta de anul trecut, însă apoi au urmat trei săptămâni de ploi necontenite care au afectat calitatea recoltei mai mult decât mărimea, transmite Bloomberg. În prezent, Costin Telehuz crede că doar jumătate din recolta sa de grâu este suficient de bună pentru a putea fi folosită la panificație, comparativ cu majoritatea recoltei într-un an normal. Restul va fi folosit ca nutreț pentru animale, ceea ce înseamnă un preț de vânzare mai mic, scrie Agerpres.
Situația este similară în celelalte state din Uniunea Europeană, în condițiile în care zone din Franța și Germania au înregistrat luna trecută o cantitate dublă de precipitații față de valoarea normală. Chiar dacă firma de consultanță Strategie Grains mizează pe o majorare a producției de grâu cu 12% în acest an, comparativ cu anul trecut, ploile necontenite și-au făcut simțite efectele chiar în momentul în care începea recoltatul, provocând apariția unor boli și blocând tractoarele în câmpurile ude.
„Ne așteptăm la o revenire semnificativă a producției UE” spune Vincent Braak, analist la Strategie Grains. Acesta a avertizat însă că o „parte importantă” din recolta de grâu va fi reorientată dinspre panificație spre utilizarea ca nutreț. Deși asta ar putea pune sub semnul întrebării vânzările spre piețele cu standarde de calitate ridicată, cum este Africa de Nord, există și motive de optimism. Uniunea Europeană se așteaptă ca exporturile sale să crească cu 11% iar blocul comunitar este un concurent pentru a prelua o parte din cota de piață a rivalilor, în condițiile în care America de Nord este lovită de secetă, iar vânzările Rusiei au fost complicat de o taxă la export. În plus, chiar și grâul de calitate inferioară ar putea fi la mare căutare, în condițiile în care există presiuni asupra aprovizionării mondiale cu nutrețuri.
În cazul României, vremea a majorat cu siguranță volumul producției de grâu, traderul Cerealcom Dolj prognozând o creștere de 64% a recoltei în acest an. România este una din primele țări din UE care începe recoltatul grâului și recent a dominat vânzările în Egipt, cel mai mare importator mondial. Însă ploile abundente din România și Bulgaria au afectat calitatea grâului. Chiar și așa, grâul celor două țări ar putea fi pe placul statelor din Asia de Sud-Est, unde există o cerere solidă pentru grâu folosit ca nutreț și în plus există îngrijorarea că taxa la export din Rusia ar putea face achizițiile de acolo nesigure, a declarat managerul de risc de la Cerealcom, Thomas Deevy. Chiar dacă Deevy crede că exporturile de grâu ale României ar putea să accelereze, fermierul Costin Telehuz a descris situația drept „puțin sumbră”. „Nu va fi neapărat o recoltă proastă” crede Costin Telehuz, care are o fermă în Bărăgan. „Însă ne așteptam să fim într-o situație complet opusă față de ceea ce am îndurat anul trecut”, a spus Telehuz.
https://www.profit.ro/bloomberg/din-cauza-precipitatiilor-o-mare-parte-din-graul-european-va-ajunge-sa-fie-folosit-ca-nutret-20299308

Un număr de 67 de europarlamentari au redactat o nouă scrisoare deschisă adresată vice-președintelui Timmermans și Comisarului Adina Ioana Vălean prin care solicită ”transparență, dialog și obiectivitate” în legătură cu modul în care Comisia va interpreta rezultatele studiilor privind Pachetul Mobilitate 1.
Rezultatele acestor două studii au fost publicate în luna februarie a acestui an, Uniunea Europeană declarând că va iniția o serie de discuții cu statele membre, Parlamentul European și „toate părțile interesate” după ce datele au relevat că prevederile din Pachetul de Mobilitate vor duce la creșteri semnificative de emisii CO2.
Noile studii confirmă că noile norme „nu sunt în conformitate cu ambițiile acordului european privind protecția mediului și contravin obiectivului de atingere a impactului climatic neutru până în 2050”.
Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, coordonator în cadrul comisiei TRAN din partea PPE, consideră că rezultatele studiilor Comisiei Europene sunt favorabile transportatorilor din țările aflate la periferia Uniunii, deci și transportatorilor din România.
După cum știți, mulți membri ai Parlamentului European, în continuare nu sunt de acord cu unele prevederi ale Pachetului Mobilitate I. Deși nu am reușit să îl respingem la vot, încă nu este totul pierdut. Dar pentru a remedia marile probleme din acest pachet avem nevoie de obiectivitate și transparență din partea vice-președintelui Frans Timmermans și a Comisiei în general. Alături de 66 de colegi parlamentari, am semnat scrisoarea deschisă adresată vice-președintelui Timmermans și Comisarului Adina Ioana Vălean prin care solicităm transparență, dialog și obiectivitate referitor la ce urmează să facă Comisia cu rezultatele studiului din februarie 2021.” – notează Marian-Jean Marinescu într-o postare pe contul său de socializare.
Vă reamintim că Guvernul României a luat măsuri în ceea ce privește cererea anulării unor dispoziții ale Pachetului Mobilitate I; în luna februarie a acestui an au fost introduse cereri privind intervenția statului român în alte 12 acțiuni în anularea unor dispoziții din Pachetul Mobilitate I, realizate de Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia și Ungaria.
Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu susține de asemenea anularea acestei măsuri:
Pentru că îmi este foarte greu să cred că un studiu care arată negru pe alb că măsura privind întoarcerea camioanelor în țara de origine, le fiecare 8 săptămâni va produce 2.9 milioane tone emisii CO2 în plus și va crește cu 4,6% emisiile din transport doar pentru anul 2023 va rămâne doar un studiu într-un sertar. Pentru că tot Comisia a stabilit că pînă în 2050, emisiile generate de sectorul transport trebuie să scadă cu 90%.
https://trans.info/ro/67-de-europarlamentari-adreseaza-o-noua-scrisoare-deschisa-vice-presedintelui-timmermans-si-comisarului-valean-pe-tema-pachetului-de-mobilitate-246376