Ministrul Economiei, Virgil Popescu, este un adept al energiei eoliene în largul Mării Negre românești și încă din luna februarie a solicitat Hidroelectrica să aibă în vedere și acest aspect. Luni seară, ministrul Popescu a arătat în cadrul unei emisiuni televizate că potenţialul vântului din Marea Neagră ar putea fi folosit şi pentru producerea de energie electrică în România.

„Hidroelectrica, pentru prima dată, se reorientează către proiecte majore: parcuri eoliene în Marea Neagră, un concept pe care l-am ridicat în discuția Comisiei Europene în urmă cu patru luni și acum este pe masa Comisiei Europene și vom primi finanțări pentru așa ceva, pentru că Marea Neagră, alături de Marea Nordului, are un mare potențial de energie electrică prin potențialul de vânt, vorbim de energie regenerabilă. Vorbim de investiții în petrochimie a Romgazului, prima fabrică de metanol pe care o construiește Romgaz; vorbim de un nou concept de energie pe bază de gaz, de a produce energie electrică din gazul natural. Pe lângă energia produsă de gaz, vorbim de energia regenerabilă, eoliană sau solară, cu producere de hidrogen curat, astfel încât acest ansamblu să se încadreze în țintele de mediu impuse de Comisia Europeană”, a spus Virgil Popescu.

Între timp, în Parlament, un grup de 33 de parlamentari, printre care deputatul PSD Iulian Iancu, cel care a fost inițiator, au înregistrat chiar luni la Senat o „Propunere Legislativă privind măsurile necesare pentru realizarea de operațiuni pentru exploatarea energiei eoliene offshore”. Propunerea instituie posibilitatea ca anumite persoane care au proprietăți în zona litorală să devină acționare în companiile care vor dezvolta aceste parcuri eoliene în largul Mării Negre. Pentru viitorii dezvoltatori, această prevedere de a ceda o parte din proiect pare a fi o obligație din ce se înțelege din textul legii.

„Proprietarii de parcuri eoliene offshore situate la mai puțin de 16 kilometri de linia de coastă sunt obligați să ofere opțiunea de achiziție a 20% din acțiunile de proprietate a parcurilor eoliene cetățenilor locali cu reședința la o distanță de 4,5 km de locația parcului eolian sau cu reședința într-o localitate care are linii de coastă la 16 km de locația parcului eolian. Opțiunile de achiziție trebuie oferite după acordarea licenței pentru construirea parcului eolian, dar înainte de conectarea la rețea a parcului eolian”,se arată în expunerea de motive a proiectului.

https://tomisnews.ro/parcuri-eoliene-offshore-virgil-popescu-marea-neagra-are-un-mare-potential-de-energie-electrica/

CN APM Constanța a achiziționat mixtură asfaltică, emulsie bituminoasă și beton pentru întreținerea infrastructurii din Portul Constanța. Societatea care se va ocupa de funizare este G&M Road Building Engineering.

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract de achiziție mixtură asfaltică și emulsie bituminoasă, pentru întreținerea îmbrăcăminților rutiere (lot 1) și achiziție beton pentru întreținerea infrastructurii portuare (lot 2).
Valoarea totală a contractului este de 597.500 lei, fără TVA.

Descrierea contractului

Obiectul achiziției constă în furnizare de:
Lot 1 – „Achiziție Mixtură asfaltică și Emulsie bituminoasă, pentru întreținerea îmbrăcăminților rutiere”
Obiectul contractului constă în furnizarea de mixtură asfaltică și emulsie bituminoasă necesară pentru întreținerea îmbrăcăminților rutiere, în vederea desfășurării în bune condiții a activităților de întreținere și reparare a platformelor și drumurilor din Incinta Portului Constanța.
Lot 2 – „Achiziție beton pentru întreținerea infrastructurii portuare”

Obiectul contractului îl reprezintă furnizarea de beton pentru întreținerea infrastructurii portuare.

Entitatea contractanta va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare/ informațiilor suplimentare cu cel puțin 3 zile înainte de termenul limită stabilit pentru depunerea ofertelor.

Ofertanții pot solicita clarificări cel târziu cu 5 zile înainte de data limita de depunere a ofertelor/ candidaturilor. La clarificările transmise după această dată entitatea contractantă nu va răspunde.

Despre societatea câștigătoare

Societatea G&M Road Building Engineering SRL a fost înființată în naul 2012, în municipiul Pitești.

Potrivit Registrului Comerțului, societatea are un capital social subscris de 220 lei, integral vărsat, compus din 22 părți sociale, fiecare a câte 10 lei.

Asociații societății, care se ocupă cu lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, sunt Magdalena-Emilia Alexandru și Paula Cusă. Cele două sunt și administratorii firmei.

Pe anul fiscal 2019, societatea a înregistrat un profit de 4.494.273 lei, o cifră de afaceri de 47.738.692 lei și un număr mediu de 157 salariați.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-a-achizitionat-mixtura-asfaltica-si-beton-pentru-intretinerea-infrastructurii-portuare-document-723356.html?print

COSCO SHIPPING Lines în colaborare cu Portul Qingdao, parte a Shandong Port Group, au lansat recent un program digital de recepționare contactless a mărfurilor de import, utilizând tehnologia blockchain.

Până în prezent, cu ajutorul acestui proiect de digitalizare, au fost eliberate 500 de containere din portul Qingdao, pentru fiecare dintre acestea timpul de recepționare și ridicare a mărfurilor fiind redus cu aproape 24 de ore.

Înainte de implementarea acestui proiect, în conformitate cu cerințele porturilor și transportatorilor, clienții trebuiau să pregătească documentația pe hârtie pentru recepția mărfurilor și să încheie procedurile în ferestrele de timp alocate.

COSCO SHIPPING Lines și Qingdao Port au făcut pregătirile necesare pentru implementarea acestui proiect, iar acum cu ajutorul tehnologiei blockchain, transportatorii și porturile au reușit să interconecteze sistemele și să stabilească o relație de încredere reciprocă. Clienții care importă mărfuri beneficiază acum de avantajele unor proceduri mai simple și rapide și pot ridica mărfurile într-un timp mult mai scurt.

Acest proiect a fost lansat în noiembrie 2019, iar COSCO SHIPPING Lines l-a promovat în mai multe porturi din China. În viitor, compania va extinde acest serviciu în mai multe porturi.

https://www.intermodal-logistics.ro/cosco-shipping-blockchain-pentru-receptionarea-contactless-a-importurilor

Pentru Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, acest an este unul aniversar. Pe 7 iulie 2020, se împlinesc 30 de ani de la reînființarea acestei instituții, care a luat naștere în urmă cu 140 de ani.

Prima cameră de comerţ de la malul mării a fost înfiinţată pe 6 septembrie 1880, la numai doi ani de la sfârşitul Războiului de Independenţă, sub numele „Camera de Comerţ a Circumscripţiunei XV”. Din ea făceau parte comercianţii din judeţele Constanţa şi Tulcea. La acea vreme, în baza Legii nr. 1.225 din 1864, camerele de comerţ aveau dreptul să prezinte guvernului, din proprie iniţiativă, punctul lor de vedere privind interesele comercianţilor şi industriaşilor din circumscripţia lor.
Este interesant de amintit faptul că prima cameră de comerţ din Londra a apărut abia în 1882, la doi ani după nașterea celei din Constanța. Acest amănunt istoric spune multe despre spiritul înaintat al oamenilor de afaceri dobrogeni, din acele vremuri, care au pus bazele acelei instituţii moderne.
Regimul comunist, instaurat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial, a confiscat toate afacerile, în baza Legii nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi. Era legea care consfinţea trecerea României de la economia de tip capitalist la economia de tip centralizat.
Soarta camerelor de comerţ era pecetluită. Astfel că, în 1949, instituţiile camerale au fost desfiinţate.

Renaşterea sistemului cameral

Sistemul cameral a renăscut după prăbuşirea regimului ceauşist, în baza prevederilor Decretului – Lege nr. 139 din 1990. Până în luna iulie 1990, s-au înfiinţat 12 camere de comerţ şi industrie, printre care şi cea a judeţului Constanţa. Fondatorii au numit-o Camera de Comerţ, Industrie şi Navigaţie. În 1996, în denumire a fost adăugat şi cuvântul agricultură.
Din păcate, politicienii aflaţi la putere începând cu anul 1990 nu le-au acordat prea multe atribuţii camerelor de comerţ şi industrie, temându-se că acestea vor dobândi prea multă influenţă.
Sistemul cameral, prin eforturile proprii, a înfiinţat Registrul Comerţului. La sfârşitul anului 2002, Guvernul Năstase a dat celebra OUG nr. 126, prin care Registrul Comerţului a fost confiscat de către stat şi trecut la Ministerul Justiţiei. De atunci, sistemul cameral a dus o luptă continuă pentru a reintra în posesia lui.
La scurt timp de la naştere, Camera de Comerţ din Constanţa s-a remarcat ca fiind una dintre cele mai active şi mai puternice din România, la aceasta contribuind comunitatea de afaceri din judeţ, economia locală şi, în special, portul Constanţa.

Dezvoltarea ei a avut loc fără niciun sprijin din partea autorităţilor locale. Dimpotrivă, acestea au ridicat piedici în calea ei. Astfel, în anul 2000, Camerei de Comerţ nu i-a fost eliberată autorizaţia de construire a noului sediu, pe terenul din Piaţa Ovidiu, care-i aparţinea. Acelaşi lucru s-a întâmplat în 2002, când CCINA a cerut autorizaţie pentru ridicarea unui centru de afaceri pe bulevardul Tomis, colţ cu strada Traian.

În 2005, CCINA a cumpărat, prin licitaţie, fostul sediu al Băncii Internaţionale a Religiilor, de pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu nr. 185 A, pe care l-a reamenajat şi extins în anul 2009, prin accesarea de fonduri europene nerambursabile, printr-un proiect de cooperare transfrontalieră. În cadrul proiectului a fost înfiinţat Centrul de afaceri şi Inovare EURODOBROGEA.
În calitate de principal organizator de târguri şi expoziţii din zonă, CCINA s-a oferit, în 2015, să preia în concesiune Pavilionul Expoziţional, din Mamaia, de la Consiliul Judeţean Constanţa. Au fost făcute toate demersurile necesare pentru declanşarea procedurilor de concesionare.
În mai 2016, Consiliul Judeţean Constanța a interzis prezenţa produselor agricole la cea de a XXIV-a ediţie a Târgului Expoagroutil, organizată de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa.

O gamă largă de servicii

De-a lungul anilor, CCINA s-a remarcat prin organizarea unui mare număr de acţiuni de promovare a afacerilor şi produselor româneşti: târguri, expoziţii şi delegaţii economice pe diferite meridiane ale lumii. De asemenea, a iniţiat dezbateri şi simpozioane, la care au participat şi reprezentanţi ai administraţiei centrale. Totodată, CCINA oferă o gamă largă de servicii în folosul agenţilor economici, dintre care amintim:
– editează buletinul informativ „Manager”, catalogul „Topul firmelor din judeţul Constanţa” etc.;
– acordă consultanţă comercială, juridică şi financiară;
– asigură participarea la întâlniri de afaceri;
– organizează cursuri de formare profesională;
– eliberează documente precum: certificate de origine, viză document extern, aviz de forţă majoră, adeverinţe pentru participarea la târguri şi expoziţii naţionale;
– asigură servicii de rezolvare a litigiilor comerciale prin intermediul Curții de Arbitraj Comercial şi Maritim.
Datorită rolului remarcabil pe care instituţia din Constanţa îl are în cadrul sistemului cameral naţional, pe data de 6 iunie 2014, preşedintele ei, Mihai Daraban, a fost ales în funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

XXX

Cu prilejul dublei aniversări, cotidianul „Cuget Liber” adresează Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța şi membrilor săi urarea de a-şi continua cu succes nobila misiune de a susţine dezvoltarea economiei dobrogene! La mulţi ani!

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-dubla-aniversare-pentru-camera-de-comert-industrie-navigatie-si-agricultura-constanta-406507?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului privind elaborarea unui studiu privind contractele de închiriere din porturile importante și concurente din Europa.

Compania Naționala „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului privind „Clauze de performanță și condițiile speciale care se regăsesc în contractele de închiriere din porturile importante și concurente din Europa, similar ca organizare cu Portul Constanța – “landlord port” „.

Valoarea estimată a contractului este 164.850 lei.

Descrierea contractului Obiectivul principal al studiului care va fi realizat este acela de a furniza informaţiile reale, adecvate şi suficiente în ceea ce priveşte clauzele de performanță la toate categoriile de mărfuri – generale, containere, vrac solid, vrac lichid, RoRo) existente în raporturile contractuale, practicate în principalele porturi europene şi efectele comerciale ale acestora – mod de stabilire, mod de aplicare, mod de urmărire.

Durata contractului: 8 saptamani Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor : 6 Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 4-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractanta nu va raspunde.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 15.07.2020, ora 15.00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-administratia-porturilor-maritime-elaboreaza-un-studiu-privind-contractele-de-inchiriere-din-porturile-importante-si-concurente-din-europa-document-723280.html?print

În ciuda condițiilor dificile cauzate de pandemia COVID-19, portul Antwerp a înregistrat o creștere importantă a volumelor de containere cu mărfuri la temperatură controlată (reefere) în primul trimestru din 2020. Rezultatele excepționale se datorează rolului crescut al portului belgian pe acest segment.

În total, în Q1 din 2020 au fost procesate 252.452 TEU containere reefer, ceea ce reprezintă o creștere de 23% comparativ cu Q1 2019 (205,157 TEU).

Mulțumită locației centrale a portului Antwerp, liniile maritime ce operează pe cele mai importante piețe unde se comercializează produse ce necesită temperatură controlată aleg Antwerp ca port de destinație în Europa. Poziția geografică a portului belgian oferă timpi de tranzit reduși pentru bunurile perisabile pentru majoritatea piețelor importante din Europa.

Portul a rămas 100% operațional pe toată perioada pandemiei, continuându-și rolul de verigă indispensabilă pentru aprovizionarea continentului și contribuind la eficiența lanțurilor de aprovizionare.

https://www.intermodal-logistics.ro/crestere-importanta-pentru-containerele-reefer-in-portul-antwerp

Linia maritimă MSC Mediterranean Shipping Company a adăugat o nouă funcționalitate digitală pentru clienții săi – Instant Quote. Prin intermediul contului online myMSC aceștia pot primi cotații de preț și pot plasa comenzi în timp real.

Serviciul este disponibil online și accesibil 24/7 prin myMCS pe desktop, mobil sau tabletă, făcând procesul de rezervare a spațiului pe nave și obținerea cotației foarte rapid.

“În cadrul MSC, recunoaștem importanța digitalizării industriei de transport maritim. De aceea, continuăm să investim în noi tehnologiii și să le dezvoltăm pentru a îmbunătăți serviciile pentru clienții noștri, ” declară reprezentanții MSC.

Instant Quote completează gama de instrumente digitale pe care clienții le pot utiliza pentru a plasa și gestiona comenzile, pentru a vedea programul navelor, pentru a urmări mărfurile, accesa documente și primi notificări.

Serviciul este disponibil momentan pentru rutele de transport din Asia în Europa și din America de Nord în Europa, alte rute comerciale urmând să fie adăugate către finalul anului.
Andre Simha, chief digital & information officer al MSC a declarat că se așteaptă ca lansarea Instant Quote să crească numărul de comenzi plasate online.

https://www.intermodal-logistics.ro/cotatii-de-pret-in-timp-real-msc-lanseaza-un-nou-serviciu-digital

Traficul feroviar de mărfuri a înregistrat în primul trimestru al acestui an o scădere cu 8,6% faţă de perioada similară din 2019, fiind raportate scăderi la toate componentele, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

În primele trei luni din 2020 au fost transportate 12,938 milioane tone mărfuri, din care 85,2% în transport pe teritoriul naţional, informează INS, citat de Agerpres, via site-ul Investing Romania.

În transportul feroviar, ponderi semnificative în totalul mărfurilor transportate au fost înregistrate pentru diviziunile: cocs, produse rafinate din petrol (23,6%); cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale (19,5%).

Traficul feroviar de mărfuri a scăzut semnificativ pe relațiile externe

Conform datelor publicate de INS, viteza medie comercială a trenurilor de marfă a crescut cu 80,7% comparativ cu perioada ianuarie-martie 2009, iar parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă (km/zi) cu 39,9%. Vagoanele încărcate pe reţeaua CFR (mii vagoane) au consemnat o majorare cu 36,6%, în timp ce greutatea medie brută a vagoanelor de marfă (tone/tren) a crescut cu 2,5%.

Evoluţii negative au fost înregistrate în ceea ce priveşte vagoanele încărcate intrate din străinătate (mii vagoane), în scădere cu 32,4%, parcursul mediu zilnic al locomotivelor folosite pentru transportul mărfurilor (km/zi), în regres cu 14%, parcursul locomotivelor (mii locomotive-km), în scădere cu 4,1%.

Traficul feroviar de călători a scăzut și mai mult, în contextul în care România a fost timp de două luni de zile în stare de urgență, apoi în stare de alertă, ceea ce a dus la reducerea drastică a numărului de garnituri aflate în circulație.

Traficul feroviar de mărfuri a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru al anului

Grup Feroviar Român (GFR), cel mai mare operator privat feroviar din România, parte a grupului Grampet, controlat de Gruia Stoica, a înregistrat o scădere de 20% a activităţii de transport în aprilie faţă de martie 2020, pe fondul limitării circulaţiei şi al izolării.

„În aceste condiţii, un procent important din parcul de vagoane şi locomotive a rămas fără utilizare, producând în continuare cheltuieli, dar fără a genera şi venituri“, spun reprezentanţii GFR într-un răspuns în vederea realizării anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie – ediţia 2020.

Oficialii GFR mai adaugă şi că, odată cu instituirea măsurilor de relaxare, activitatea de transport arată o revenire, astfel încât se aşteaptă ca în luna iulie 2020 volumele lunare transportate să fie comparabile cu cele de anul trecut.

„Transportul feroviar de marfă reflectă buna funcţionare a unei economii, deci evoluţia din acest an va depinde de modul în care îşi va reveni activitatea economică pe măsură ce criza medicală se va estompa.“

GFR are circa 2.400 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 674 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice.

„Avem nevoie acum, mai mult ca oricând, de angajamentul ferm al autorităţilor faţă de această industrie cu rol strategic. La mai bine de două luni de la declanşarea crizei, încă nu avem un plan clar pentru susţinerea transportului feroviar. Ne vedem în situaţia de a fi nevoiţi să depăşim această criză prin forţe proprii, luând măsuri pentru reducerea cât mai mult a cheltuielilor şi amânarea investiţiilor planificate.“

GFR speră la o reaşezare a pieţei muncii, având în vedere că până acum trei luni se confrunta cu cea mai acută criză a forţei de muncă din istoria recentă.
„O oportunitate, dar şi provocare, va fi derularea unui program intens şi masiv de investiţii în infrastructura feroviară, care suferă de zeci de ani de subfinanţare şi ameninţă competitivitatea industriei româneşti în context global. Sperăm că sprijinul financiar promis de Comisia Europeană şi angajamentul autorităţilor locale vor fi suficiente de această dată pentru a vedea cât mai multe proiecte concretizate în următorii ani.“

GFR este unul dintre cei mai mari cinci jucători din domeniul transportului feroviar, alături de compania de stat CFR Marfă şi operatorii privaţi Unicom Tranzit, Rofersped şi Transferoviar Grup, care aveau afaceri cumulate de peste 1,8 mld. lei în 2018.

În perioada stării de urgenţă, pe lângă protejarea angajaţilor, GFR s-a concentrat mai mult pe digitalizare şi a căutat metode de eficientizare a costurilor.

„Am început o analiză foarte atentă a businessului per ansamblu, pentru a consolida şi eficientiza activitatea.“

Grupul Grampet, din care face parte GFR, este prezent, în afară de România, şi în ţări ca Ungaria, Bulgaria, Moldova, Croaţia, Austria, Germania sau Grecia. Grupul a fost înfiinţat în urmă cu 20 de ani, iar structura sa cuprinde companii care acoperă întregul lanţ de soluţii şi produse de transport feroviar. Grampet furnizează servicii de transport feroviar marfă, construcţii, reparaţii şi modernizarea materialului rulant, producţie de piese de schimb, închiriere de material rulant, servicii logistice.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/operatorul-privat-feroviar-gfr-oportunitate-provocare-derularea-unui-19392607

Lucian Bode, ministrul Transporturilor, este nemulţumit de modul în care se desfăşoară judecarea contestării procedurilor de achiziţie publică în instanţele din ţara noastră. În timpul unei vizite la Fabrica de Vagoane Călători Astra Arad, Bode a declarat că Guvernul va modifica legislaţia privind judecarea în instanţă a contestaţiilor depuse la licitatii, în condiţiile în care mari proiecte de infrastructură răâan blocate ani de zile şi nu se pot obţine fonduri europene. Lucian Bode a mai spus că ministerul va lua „măsuri de capacitate administrativă” pentru a se putea implementa proiecte de modernizare a infrastructurii de transport.

„Dacă vom sta ani de zile în contestaţii, cu siguranţă vom pierde bani europeni şi nu îmi doresc acest lucru. Vom trece la modificarea legislaţiei, la simplificarea modului în care sunt judecate aceste contestaţii, cum se judecă aceste contestaţii în instanţă, astfel încât să putem să accesăm aceşti bani gratis, bani europeni. (…) Avem 250 de milioane de euro, bani europeni, disponibili pentru a achiziţiona material rulant nou şi, din păcate, şi cu primul lot de 40 de rame, şi cu cel de-al doilea lot, de 20 de rame, suntem blocaţi în instanţă”, a spus ministrul de resort.
Amintim că guvernul Orban a adoptat în 12 februarie ordonanţa de urgenţă 23/2020, prin care a introdus dispoziţii privind urgentarea judecării contestaţiilor achiziţiilor publice şi chiar sancţiuni pentru magistraţii care întârzie sau se derobează de la soluţionarea rapidă a acestor cauze. Actul normativ respectiv a fost desfiinţat de Curtea Constituţională, în 2 iunie, în urma unei sesizări formulată de Avocatul Poporului. Curtea a constatat OUG 23/2020 a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor legale şi constituţionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ şi al Consiliului Superior al Magistraturii, aviz ce este necesar deoarece actul normativ include şi dispoziţii privind sistemul juridic.

„În cauza de faţă Curtea constată că nesolicitarea avizului de natură legală al Consiliului Superior al Magistraturii constituie o încălcare a art.1 alin.(5) raportat la art.133 alin.(1) din Constituţie, ceea ce constituie, în mod implicit, o încălcare a art.1 alin.(3) privind statul de drept. Deşi critica de neconstituţionalitate formulată este una extrinsecă, admiterea ei nu priveşte neconstituţionalitatea întregului act normativ”, arată CCR, în motivarea deciziei publicată pe site-ul instituţiei.

Curtea a reţinut că avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate privi întreaga lege, pentru că aceasta nu se subsumează în ansamblul său domeniului în care Consiliul Superior al Magistraturii are competenţa de a emite avize.

Astfel, „având în vedere efectul limitat al avizului Consiliului Superior al Magistraturii la aspectele care vizează autoritatea judecătorească, Curtea reţine că, dacă era solicitat, acesta avea competenţa de a formula avizul său numai în privinţa art.IV pct.26 din ordonanţa de urgenţă. În aceste condiţii, chiar dacă critica de neconstituţionalitate extrinsecă este întemeiată, efectul admiterii acesteia se va subsuma limitelor materiale ale avizului nesolicitat, astfel că neconstituţionalitatea priveşte strict art.IV pct.26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/ 2020”, se arată în motivarea CCR.

Continuarea pe: https://www.bursa.ro/ministru-nemultumit-de-contestatii-licitatii-prost-organizate-modernizarea-transportului-feroviar-impiedicata-de-contestatari-84869939

Membrii Consorțiului Internațional de Transport Trans-Caspian – ADY Container (Azerbaijan), KTZ Express (Kazakhstan), GR Logistics (Georgia) și Pacific Eurasia Logistics (Turcia) au stabilit un nou record livrând un tren de marfă ce a avut ca punct de plecare Xi’an, China și punct de destinație stația Kosekov (Izmit), Turcia în doar 12 zile.

Trenul ce a avut în componență 43 de containere de 40” a intrat în Kazakhstan prin stația Altinkol spre portul Aktau, unde nava feeder “Beket-Ata” operată de către ADY Container LLC a livrat containerele în Portul Baku din Azerbaijan. Din portul Baku containerele au fost transportate până la stația Akhalkalaki din Georgia și de acolo către orașul Izmit din Turcia, folosind calea ferată Baku-Tbilisi-Kars.

Distanța din Portul Baku către stația Boyuk-Kesik pe teritoriul Azerbaijanului a fost parcursă în doar 14 ore, cu 10 ore mai rapid decât timpul standard. Pe teritorul Turciei, până la Izmit, distanța a fost parcursă în 50 de ore, salvând astfel 70 de ore comparativ cu timpul standard.

Pe tren au fost transportate provizii medicale, materiale textile, țevi, compresoare pentru sistemele de refrigerare, panouri solare și alte tipuri de echipamente.

https://www.intermodal-logistics.ro/record-pentru-un-tren-de-marfa-12-zile-din-china-pana-in-turcia