Fondul Proprietatea îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea porturilor. Operatorii Portuari: Demersul FP este total nefondat fiind un act de rea credinta si manipulare – Revista presei 26 – 28 Iunie 2017
Port Constanta
Compania Midia Marine Terminal împlineşte zece ani de activitate, cu reuşite semnificative dobândite în urma unei activităţi complexe. Pentru a marca această evoluţie şi a o expune publicului, a fost organizată o conferinţă de presă, susţinută de Cătălin Dumitru, vicepreşedinte senior al KMG International, şi Ioan Tăuş, director general al companiei Midia Maritime Terminal (MMT).
În acest context, compania se bucură îndeosebi de progresul remarcat, care constă în transferarea a 32 de milioane de tone de ţiţei de către KMG Internaţional, prin Terminalul Marin de la Marea Neagră. „În zece ani, de când am început operaţiunile în Marea Neagră, activităţile şi performanţele au crescut de la an la an. În 2016, cantitatea totală transferată prin toate terminalele gestionate de către Midia Marine Terminal a fost de peste 11 milioane de tone de materie primă şi produse petroliere. Recordurile operaţionale atinse de terminalul maritim reprezintă rezultatul investiţiilor realizate de KMG Internaţional şi ale acţionarului său, compania naţională KazMunayGas“, a declarat Ioan Tăuş, director general al MMT.
În cadrul conferinţei, Ioan Tăuş a vorbit atât despre investiţiile făcute la „momentul potrivit“, cât şi despre cele opt proiecte ce urmăresc dezvoltarea capacităţii de operare a companiei, oferind, în acelaşi timp, oportunitatea de a presta servicii către terţi, ceea ce va conduce la transformarea unicului terminal criogenic în cel mai important hub energetic de la Marea Neagră. Astfel, dacă se vor concretiza aceste proiecte, în următorul an se vor putea tranzita, către Europa, resursele exploatate de pe platoul maritim continental, dar şi cele ce vor fi transportate mulţumită iniţiativei chinezeşti, numită „Noul drum al Mătăsii“.
„Avem toate terminalele şi toate căile prin care intră materii prime şi prin care ies produsele. În cei zece ani de la înfiinţare, am avut un record de 35 de milioane de tone de ţiţei şi alte produse, iar prin cele trei dane operate în Portul Midia tranzitează anual 550 de nave. Nu în ultimul rând, la terminalul offshore operat în Marea Neagră se cuplează anual alte 350 de nave şi tranzităm peste cinci milioane de tone de produse, totul cu o rată de operare de 7.000 mc pe oră.
Deţinem cele mai moderne terminale din port, suntem singurii operatori de etilenă, deci operăm şi mărfuri criogenice, la -102 grade Celsius, încărcăm şi descărcăm în jur de trei milioane de tone pe an în port. Capacitatea poate fi crescută, există încă zone în care ne putem extinde. Avem, de asemenea, integrale pentru încărcat în cisterne atât pe platforma Petromidia, cât şi pe platforma Vega. Încărcăm în jur de 350.000 de unităţi de cisterne pe an. De zece ani facem acest lucru fără să poluăm, fără să ne accidentăm, fără sa avem probleme. Firma e mare ca ambiţii, mare ca performanţă, suntem într-un continuu proces de investiţii. Anul viitor avem opt proiecte pe care încercăm să le calificăm pentru a fi acceptate şi transformate în realităţi“, a spus Ioan Tăuş, director al MMT. Compania Midia Marine Terminal – de la povestea de început, la excelenţă Midia Marine Terminal s-a născut din dorinţa de a investi a shareholder-ilor, respectiv a Grupului Rompetrol şi a Grupului KazMunayGas. Este o companie privată românească, cu capital străin în totalitate, având un capital social de 102 milioane de dolari. Ea numără 211 angajaţi care lucrează pe platformele Petromidia şi Vega.
Conform vicepreşedintelui senior al KMG Internaţional, Cătălin Dumitru, povestea companiei este rezultatul lucrului făcut temeinic, cu entuziasm şi pasiune: „Ne-am construit, în ultimii ani, această casă, pe care o numim, cu mândrie, Casa Rompetrol, cu speranţa că, în viitorul apropiat, Grupul Rompetrol va deveni un jucător regional cât mai important. Poarta de intrare şi poarta de ieşire pentru tot ceea ce înseamnă activitatea Grupului Rompetrol este reprezentată de Midia Marine Terminal. Ea reprezintă un canal de comunicare comercială pentru industria de petrol şi gaze din România. Suntem fericiţi că, după zece ani, putem să ne mândrim atât cu investiţiile făcute, în valoare de peste 1,4 miliarde de dolari în toate structurile, cu ajutorul acţionarului nostru majoritar, KazMunayGas, cât şi cu performanţa şi entuziasmul unei echipe care a rămas intactă de zece ani, ceea ce dovedeşte fidelitate“.
Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan KazMunayGas este un acţionar important al Caspian Pipeline Consortium, operatorul conductei de transport ţiţei dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului şi portul de la Marea Neagră – Novorossiysk. De asemenea, aceasta este, din 2008, unicul proprietar al terminalului petrolier din portul Batumi Georgia.
Sindicatul Liber al Navigatorilor a precizat că, în urmă cu un an, la intervenţia sa, Autoritatea Navală Română şi Ministerul Transporturilor au modificat periodicitatea efectuării vizitei medicale obligatorii pentru navigatorii în vârstă de peste 45 de ani. Astfel, aceasta nu se mai efectuează anual, ci o dată la doi ani. SLN îşi menţine solicitarea adresată autorităţilor române ca avizul medical să fie separat de carnetul de marinar, care este actul de identitate a navigatorului.
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-solicitarea-sln-catre-autoritati-323449
Ţiţeiul din zona caspică, adus prin conductă la portul rusesc Novorossiysk, traversează Marea Neagră în două zile cu vaporul până la Midia – Năvodari, iar după ce este procesat la rafinăria Petromidia şi încărcat în cisterne, ajunge în vestul ţării în două săptămâni pe calea ferată, potrivit reprezentanţilor Midia Marine Terminal, braţul logistic al KMG International, fostul Rompetrol Group.
Portul Midia ar putea deveni un hub energetic care să lege resursele din Marea Caspică de consumatorii din Europa, în urma implementării unor proiecte de investiţii ale KMGI cu sprijinul noilor parteneri chinezi, dar şi a unor proiecte internaţionale precum Drumul Mătăsii sau oleoductul Constanţa – Trieste, susţin reprezentanţii companiei.
„Pentru anul viitor avem opt proiecte de investiţii pe care încercăm să le calificăm pentru a fi acceptate şi transformate în realitate. În acelaşi timp, avem preocupări şi de a participa şi la proiectul chinezesc Drumul Mătăsii”, a declarat Ioan Taus, director general al Midia Marine Terminal.
Cătălin Dumitru, senior vicepresident KMGI, a completat că toate aceste proiecte nu urmăresc decât dezvoltarea în vederea primirii pe viitor a unor cantităţi mai mari de ţiţei precum şi mărirea capacităţii de export.
Acesta a subliniat că parteneriatul cu chinezii de la CEFC va deschide calea către noi investiţii în filialele grupului. El a amintit că în decembrie anul trecut, acţionarul din Kazahstan a semnat un Shareholder Agreement, prin care 51% din acţiunile KMGI urmează să treacă în portofoliul partenerului din China.
„Urmează ca toată documentaţia trimisă către autorităţile române să fie validată. Se aşteaptă şi şedinţa CSAT. Acestea sunt procedurile pentru că activăm într-un domeniu strategic iar astfel de lucruri sunt analizate cu mare atenţie. După estimările noastre, la sfârşitul acestei veri – începutul toamnei, sperăm să venim cu o veste bună din acest punct de vedere. Nu există niciun motiv pentru care acest parteneriat să nu înainteze şi să se deschidă calea spre investiţii în filialele grupului. Managementul va fi acelaşi, nu s-a pus niciodată problema schimbării”, a mai spus Cătălin Dumitru.
Potrivit lui, pe lângă noi investiţii în fililalele europene ale grupului, parteneriatul cu CEFC oferă şi şansa participării la proiectul Drumul Mătăsii.
„Acest Drum al Matăsii este ca un tren în care mulţi încearcă să urce, dar rămân pe peron. Noi avem şansa de a urca, cu parteneriatul încheiat. Vom avea această oportunitate de a fi împreună cu un reprezentant al Chinei, cu capacităţi de finanţare dovedite şi în alte ţări din Europa. Vom avea oportunitatea să fim împreună şi să dezvoltăm pe viitor activitatea, fie plecând de la bazele actuale, investiţii în structurile existente ale grupului: rafinărie, petrochimie, reţele de distribuţie şi capacităţi de stocaj, sau, de ce nu, achiziţii ale altor structuri din România sau din ţările în care activăm deja prin filialele noastre”, a completat Dumitru.
În ceea ce priveşte proiectul oleoductului Constanţa – Trieste, care urma să treacă prin Serbia și Croația, acesta ar putea facilita transportul ţiţeiului caspic spre alte rafinării din ţară, dar şi către rafinării din ţări vecine precum Pancevo, din Serbia, potrivit directorului general al Midia Marine Terminal.
„Terminalul nostru de ţiţei are o capacitate nefolosită de vreo 11 milioane de tone an. Noi folosim din capacitatea de 16 milioane de tone, cam cinci milioane de tone. Problema va fi conectarea acestui terminal de ţinte de interes din Europa. S-ar putea să renască proiectul Pan-European Oil Pipeline (PEOP). Este un proiect de interes. Dacă se va realiza, ne vom conecta la el cu singuranţă. Să vedem dacă reuşim să ne conectăm de rafinăriile din apropiere, Pancevo, care ar putea fi aprovizionate prin acest terminal”, a detaliat Ioan Taus.
În prezent, cel mai mare proiect de transport internaţional de petrol este conducta Caspian Pipeline Consortuim, construită în 1992. Aceasta colectează şi transporta ţiţeiul din marile zăcăminte de petrol din vestul Kazahstanului, dar şi de la producători din Rusia, către portul Novorossiysk din Marea Neagră. Operatorul conductei, care transportă ţiţei din zona caspică la Marea Neagră, a anunţat că, până la finalul acestui an, va creşte capacitatea oleoductului. Aceasta se va dubla, şi va ajunge la 67 de milioane de tone pe an.
Fondul Proprietatea (FP) îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să trimită legea porturilor la Curtea Constituţională sau la reexaminare în Parlament, inovcând faptul că aceasta încalcă principiile economiei de piaţă liberă, dispoziţii constituţionale şi per¬mite un transfer de la companiile de stat către operatorii portuari privaţi.
„Estimările noastre arată că numai în cazul portului Contanţa pierderile din încasarea chiriilor derizorii stabilite în baza tarifelor plătite în prezent de primii cinci operatori portuari ar ajunge la circa 26 milioane euro pentru următorii zece ani. Aceşti cinci operatori ocupă 37% din suprafaţa portului şi au obţinut contractele de închiriere în urmă cu mulţi ani prin negocieri directe. Doar circa 10% din suprafaţa închiriată din portul Constanţa a fost atribuită în circumstanţe transparente prin licitaţii publice“, a spus Greg Konieczny, CEO al Fondului Proprietatea.
De asemenea, FP este de părere că legea dacă va fi adoptată va restrânge concurenţa şi va afecta potenţialul de dezvoltare al tuturor porturilor româneşti.
„Având în vedere aceste date, dar şi numeroasele aspecte ale legii care favorizează operatorii, nu este dificil să ne dăm seama că această lege este dedicată oligarhilor din porturi pentru a menţine în buzunarele lor bani care altfel ar ajunge la statul român dacă nivelul chiriilor ar fi setat de me-canismele de piaţă liberă“, continuă Konieczny.
Fondul Proprietatea (FP) a transmis o scrisoare către Preşedintele Klaus Iohannis subliniind mai multe motive care, în viziunea Fondului, reprezintă o bază puternică pentru nepromulgarea unei legi adoptate recent de Parlament şi care aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor, întrucât obstrucţionează puternic dezvoltarea economică a tuturor porturilor româneşti, potrivit unui comunicat de presă al FP.
Argumentaţia Fondului este bazată atât pe considerente de constituţionalitate, cât şi de natură economică, reliefând articole din lege care încalcă prevederi constituţionale, în plus faţă de impactul economic negativ şi privilegiile nedrepte generate în favoarea operatorilor portuari.
Dintr-o perspectivă constituţională, în viziunea Fondului, legea porturilor încalcă multiple principii care protejează libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, precum şi nediscriminarea, întrucât legea îngheaţă chiriile la tarifele minime din prezent pentru următorii 10 ani şi favorizează un număr limitat de operatori portuari care vor beneficia de aceste tarife, precizează comunicatul.
De asemenea, în viziunea Fondului, legea porturilor încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti. Legea impune înfiinţarea unui Consiliu de Supraveghere, care va avea puterea să decidă în cazul unor potenţiale conflicte între operatorii portuari şi administraţiile porturilor, creând astfel un substitut pentru instanţele de judecată, ceea ce este neconstituţional. Mai mult, deciziile Consiliului vor fi puse în aplicare imediat, conferind acestei noi entităţi puteri discreţionare.
Comentând despre potenţialele consecinţe negative ale implementării Legii Porturilor, Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea şi Manager de Portofoliu, declară: „Estimările noastre arată că, numai în cazul Portului Constanţa, pierderile din încasarea chiriilor derizorii stabilite în baza tarifelor plătite in prezent de primii 5 operatori portuari ar ajunge la circa 26 milioane Euro pentru următorii zece ani. Aceşti 5 operatori ocupă 37% din suprafaţa portului şi au obţinut contractele de închiriere în urmă cu mulţi ani prin negocieri directe. Doar circa 10% din suprafaţa închiriată din Portul Constanţa a fost atribuită în circumstanţe transparente prin licitaţii publice. Având în vedere aceste date, dar şi numeroasele aspecte ale legii care favorizează operatorii, nu este dificil să ne dăm seama că această lege este dedicată oligarhilor din porturi pentru a menţine în buzunarele lor bani ce altfel ar ajunge la statul român, dacă nivelul chiriilor ar fi setat de mecanismele de piaţă liberă. Fondul Proprietatea solicită Preşedintelui Klaus Iohannis să ia în considerare argumentaţia Fondului cu privire la impactul extrem de dăunător al acestei legi asupra statului român şi să ia decizia de a trimite legea la Curtea Constituţională sau de a fi reexaminată de Parlament”.
Fondul Proprietatea a transmis o scrisoare catre Presedintele Klaus Iohannis subliniind mai multe motive care, in viziunea Fondului, reprezinta o baza puternica pentru nepromulgarea unei legi adoptate recent de Parlament si care aduce modificari Ordonantei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor, intrucat obstructioneaza puternic dezvoltarea economica a tuturor porturilor romanesti.
Argumentatia Fondului este bazata atat pe considerente de constitutionalitate, cat si de natura economica, reliefand articole din lege care incalca prevederi constitutionale, in plus fata de impactul economic negativ si privilegiile nedrepte generate in favoarea operatorilor portuari.
Dintr-o perspectivă constituțională, în viziunea Fondului, legea porturilor încalcă:
• Multiple principii care protejează libertatea economică, economia de piață liberă, libertatea comerțului, concurențaloială, precum și nediscriminarea, întrucât legea îngheață chiriile la tarifele minime din prezent pentru următorii 10ani și favorizează un număr limitat de operatori portuari care vor beneficia de aceste tarife.
• Dispozițiile constituționale referitoare la realizarea justiției prin instanțele judecătorești. Legea impune înființareaunui Consiliu de Supraveghere, care va avea puterea să decidă în cazul unor potențiale conflicte între operatoriiportuari și administrațiile porturilor, creând astfel un substitut pentru instanțele de judecată, ceea ce esteneconstituțional. Mai mult, deciziile Consiliului vor fi puse în aplicare imediat, conferind acestei noi entități puteridiscreționare.
În plus, Fondul atrage atenția asupra considerentelor de natură economică care fundamentează necesitatea re-examinăriilegii de către Parlament:
• Creează premisa unui uriaș transfer de avuție de la companiile cu capital de stat, care administrează porturile,către operatori portuari privați.
• Nivelul chiriilor și structura acestora ar trebui stabilite în funcție de cerere și ofertă, nu prin lege, acest lucrureprezentând un precedent extrem de periculos.
• Restrânge concurența și oportunitatea egală atât pentru operatorii existenți, cât și pentru investitorii noi, astfellimitând potențialul de dezvoltare a Portului Constanța, precum și a tuturor porturilor românești aflate la MareaNeagră, dar și cu ieșire la Dunăre.
Comentand despre potentialele consecinte negative ale implementarii Legii Porturilor, Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea si Manager de Portofoliu, declara:
„Estimarile noastre arata ca, numai in cazul Portului Constanta, pierderile din incasarea chiriilor derizorii stabilite in baza tarifelor platite in prezent de primii 5 operatori portuari ajung la circa 26 milioane Euro pentru urmatorii zece ani. Acesti 5 operatori ocupa 37% din suprafata portului si au finalizat contractele de inchiriere in urma cu multi ani prin negocieri directe. Doar circa 10% din suprafata inchiriata din Portul Constanta a fost atribuita in circumstante transparente prin licitatii publice”.
Proiectarea navei se face la Galaţi, iar construirea va fi atribuită prin licitaţie. Ambarcaţiunea va costa între 10 şi 12 milioane de euro şi va intra în dotarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” din Constanţa.
Ministerul Cercetării din România a anunţat că, după 37 de ani de aşteptare, statul român va finanţa din nou dotarea cercetării marine româneşti – mai exact a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” din Constanţa – cu o navă pe măsura exigenţelor internaţionale în domeniu. Potrivit ministrului Şerban Valeca, partea de proiectare a navei a fost încredinţată Institutului de Cercetări şi Proiectare Navală ICEPRONAV din Galaţi, urmând ca partea de construire să fie atribuită prin licitaţie tot unei firme româneşti, cel mai probabil şantierului naval de la Galaţi. “Conform conceptului pe care l-am înregistrat la OSIM, Conceput în România, această navă vreau să fie concepută şi fabricată în România. Aşa că chemat ICEPRONAV şi i-am anunţat pe cei de acolo că vor avea de lucru”, a menţionat ministrul.
Suma necesară pentru întregul proiect este estimată deocamdată între 10 şi 12 milioane de euro, însă că nu este bătută în cuie, dat fiind că „va fi stabilită după o analiză temeinică făcută de specialiştii în domeniu”. Oricum, în acest an se va debloca de la bugetul de stat doar suma aferentă studiului de fezabilitate şi proiectării, urmând ca banii necesari construirii efective a ambarcaţiunii să intre în bugetul de pe 2018. Este cea de-a doua tentativă din ultimii ani a Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină de a avea în patrimoniu o nouă navă de specializată, după ce ultima de investiţie de acest gen s-a făcut acum 37 de ani, respectiv în 1980. În perioada 2014-2015 a mai fost derulată o procedură similară, pe bază de fonduri europene, însă aceasta a eşuat într-un adevărat scandal internaţional. Mai exact, banii obţinuţi de la Uniunea Europeană (prin Ministerul Agriculturii), în sumă de opt milioane de euro, au fost pierduţi după ce în prima fază proiectul fusese acceptat, ba chiar proiectarea şi construirea navei fusese atribută prin licitaţie companiei italiene Vittoria Shippyard. Această companie se judecă în prezent cu statul român, argumentând că nu este vina ei că, dintr-o eroare birocratică la Ministerul Agriculturii, proiectul a fost înregistrat cu un cod greşit – respectiv ca navă de cercetări militare în loc de navă de cercetări marine – ceea ce a dus la anularea ulterioară a procedurilor de către Comisia Europeană.
“S-au tot căutat motive că licitaţia nu corespunde cerinţelor caietului de sarcini. La Ministerul Agriculturii s-a lălăit până acum, găsindu-se motiv că încadrarea ar fi corespunzătoare unei nave militare. Prostii de genul ăsta, care se contrazic de la un document la altul. Astea sunt invenţii. Încadrarea a fost făcută tot de Autoritatea de Management, nu de noi, cei care ne-am ocupat de caietul de sarcini. Astea sunt găselniţe, şuşanele de ameţit copiii”, a declarat Simion Nicolaev, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”. Revenind la nava ce va fi dată în exploatare, cel mai probabil, la începutul lui 2019, trebuie să spunem că, potrivit condiţiilor preliminare, ar avea dotări de ultimă generaţie în domeniul cercetării marine. Ea va înlocui în exploatare „Steaua de Mare1”, singura navă de cercetări marine (restul fiind şalupe şi bărci cu motor) deţinută de Institul de la Constanţa. Aceasta a fost construită în anul 1980, în Polonia şi de-abia se mai ţine întreagă, în 2020 urmând să ajungă la fier vechi. De altfel, nava a avut probleme tot mai mari în ultimii ani, totul culminând în 2015, cu un incendiu violent din cauza instalaţiei electrice îmbătrânite.
Despre părţile implicate în proiect
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative şi de dezvoltare tehnologică în domeniul oceanografiei, ingineriei marine şi costiere, ecologiei şi protecţiei mediului marin, precum şi al gestionării resurselor vii la Marea Neagră sau alte zone marine de interes. Este operatorul tehnic al reţelei naţionale de monitoring fizic, chimic şi biologic al apelor marine/costiere şi de supraveghere a eroziunii litorale, fiind abilitat a propune ministerului coordonator reglementările de domeniu; asigură fundamentarea ştiinţifică a strategiei naţionale în domeniul mediului marin şi costier, pe baza rezultatelor activitatilor de cercetare-dezvoltare proprii, a activităţilor de cooperare regională şi internaţională. Icepronav Engineering Galaţi este o companie privată de proiectare, cercetare şi inginerie tehnologică pentru construcţii navale din România. A fost înfiinţată în 1966, pentru proiectare şi cercetare. Din anul 2002 este membră a grupului International Contract Engineering (ICE), din Marea Britanie, care deţine 98,3% din acţiunile firmei (prin cumpărare de la SIF şi FPS).
Constănțenii au sesizat, sâmbătă, 24 iunie, cotidianul Replica de Constanța cu privire la faptul că nu mai au voie pe digul de larg, pentru a se plimba cu bicicleta. Reprezentanții CN APM au explicat situația, cu precizarea că aceesul va fi reluat!
„Decizia restricționării temporare a accesului pe o porțiune a digului de larg din Portul Constanța a venit ca o măsură de siguranță după ce în urma unor inspecții a reieșit faptul că în zonă aveau loc activității improprii destinației acestuia (oamenii făceau grătare – n.r.). Digul de larg este o construcție hidrotehnică care are ca scop protejarea bazinului portuar și sporirea siguranței navelor, neavând statut de drum public deschis circulației autovehiculelor. În prezent, se iau măsuri pentru ca, în curând, să se permită accesul pe dig fără autovehicule, doar pe jos sau cu bicicleta”, au spus reprezentanții CN APM. Amintim că un constățean a declarat, pentru „Replica”: „Am fost acolo azi, sâmbătă, 24 iunie anul curent, şi mi-a fost interzis accesul pe digul de larg. Este inadmisibil. Obişnuiam să merg cu bicicleta. Este o privelişte superbă, marea…, se văd şi delfinii. Acum, nimic. Doi agenţi de pază stau la intrare şi anunţă că nu mai este voie pentru că astfel se previn incidentele, spun ei”. Potrivit unor informaţii, se pare că decizia ar fi fost luată de Nicolae Dan Tivilichi, directorul CNAPM, după ce anumite persoane ar fi mers acolo pentru a face grătar.
Timp de patru zile, înceând de astăzi, Forţele Navale Române vor primi, în portul Constanţa, vizita navelor şcoală „Cighirin” şi „Nova Kakhovka”, ce aparţin Forţelor Navale din Ucraina.
Programul celor două echipaje va cuprinde vizite la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Muzeul Marinei Române, precum şi activităţi sportive între cadeţii ucrainieni şi români.
Între reprezentanţii conducerii Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” şi cei ai Academiei Navale din Ucraina, vor avea loc discuţii referitoare la modul de identificare a domeniilor şi activităţilor concrete de cooperare între instituţiile militare de marină din cele două ţări.
Navele Şcoală „Cighirin” şi „Nova Kakhovka” au o lungime de 39,24 metri, o lăţime de 8,6 metri şi un deplasament de 338,2 tone.
Pe lângă membrii echipajelor, la bordul celor două nave sunt ambarcaţi 42 de cadeţi care se pregătesc în instituţiile militare de învăţamânt ale Forţelor Navale Ucrainiene.
Începând cu anul 2004, navele şcoală ucrainiene vin an de an în România, iar vizita acestora a devenit deja o tradiţie.
Operatorii portuari consideră că demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea adoptată recent de Parlament şi care aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor este nefondat şi reprezintă “un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare”, precizând că FP este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial.
Constanta Port Business Association a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că Fondul Proprietatea a obţinut în ultimii 15 ani peste 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa, neavând nicio contribuţie la dezvoltarea infrastructurii portuare.
“Fondul Proprietatea are o contribuţie toxică. Astfel în decursul a nouă luni ale anului 2016, în Portul Constanţa, acolo unde Fondul Proprietatea a fost participant, programul de întreţinere a infrastructurii de transport naval s-a realizat în proportie de doar 12% din bugetarea aprobată la începutul anului 2016. Acest fapt s-a întâmplat ca urmare a acţiunilor Fondului Proprietatea de împiedicare a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii. Reamintim că, în ultimii 15 ani, Fondul Proprietatea a obţinut mai mult de 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa, şi nu a avut nicio contributie la întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând Statului Român, ci mai mult a acţionat împotriva Statului Român”, se arată în comunicat.
Sursa citată precizează că administratorul Fondului Proprietatea încearcă să blocheze promulgarea actului normativ deoarece acesta obligă administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, intreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi, “în consecinţă, împiedică asigurarea de beneficii gratuite Fondului Proprietatea şi administratorului sau Franklin Templeton Investment Management, prin acordarea de dividende necuvenite, având în vedere neparticiparea acestora la investiţii”.
Constanta Port Business Association precizează că reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piaţă concurenţială liberă, iar organismul nou creat în cadrul Consiliului Concurenţei la care Fondul Proprietatea face referire, va deţine calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar şi la relaţiile dintre operatorii portuari şi societăţile de administrare a porturilor. Operatorii portuari menţionează că un astfel de organism nu este neconstituţional, ci este propus de Comunitatea Europeană şi deja opereaza în domeniul Căilor Ferate din România.
Operatorii portuari acuză Fondul Proprietatea că prin ultimele demersuri efectuate încearcă distrugă consensul obţinut între toţi actorii reprezentativi din această industrie.
“Astfel constatăm că prin ultimele demersuri efectuate Fondul Proprietatea încearcă, în scopul apărării propriilor interese, să distrugă consensul obţinut dupa consultări îndelungate ale tuturor actorilor reprezentativi implicaţi în industria portuară. Proiectul susţinut public de comunităţile portuare de la Marea Neagră şi de la Dunăre, dar şi de către Ministerul Transporturilor şi avizat favorabil de Consiliul Concurenţei, a obţinut de asemenea consensul politic (rezultat ca urmare a votului Senatului României – un număr de 101 voturi pentru, 8 abţineri şi niciun vot împotrivă şi al Camerei Deputaţilor – un număr de 243 voturi pentru, 30 de abţineri şi niciun vot împotrivă)”, se menţionează în comunicat.
Operatorii portuari mai spun că Fondul Proprietatea şi-a pierdut scopul iniţial, iar decizia de a solicita preşedintelui României să nu promulge legea este nefondată.
“Fondul Proprietatea este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial, fiind un mecanism prin care, fără a se depune eforturi şi fără a realiza investiţii, se reuşeşte obţinerea de beneficii financiare substanţiale din institutiile statului cu implicare în decizii strategice. Demersul Fondului Proprietatea de a solicita Preşedintelui României să ia decizia nepromulgării legii şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament în vederea reexaminarii, este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare”, mai menţionează sursa citată.
Constanta Port Business Association se mai întreabă cum poate un fond de investiţii străin să blocheze un act normativ care reuşeşte după 20 de ani să definească un cadrul legal în beneficiul Portului Constanţa şi al industriilor navale.
“Ne aflăm astfel în situaţia în care ne întrebăm cum un fond de investiţii străin care activează în România, fără reprezentativitate socială şi care a obţinut în ultimii ani beneficii substanţiale din exploatarea bunurilor Statului Român, poate în continuare să încerce blocarea unui act normativ care reuşeşte, după 20 de ani, să definească un cadru legal în beneficiul portului Constanţa, al industriei navale şi al industriilor conexe, act care transparentizează deciziile administraţiilor portuare, aliniază tarifele portuare în mod concurenţial în scopul atragerii traficului de mărfuri şi a investitorilor şi care este totodată în deplin acord cu normele Uniunii Europene în materie”, se arată în încheierea comunicatului Constanta Port Business Association.
Fondul Proprietatea, acţionar la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a transmis o scrisoare către Iohannis în care solicită preşedintelui României nepromulgarea unei legi adoptate recent de Parlament şi care aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor, motivând solicitarea prin faptul că actul normativ ar oferi privilegii actualilor operatori portuari în defavoarea statului.
“Argumentaţia Fondului este bazată atât pe considerente de constituţionalitate, cât şi de natură economică, reliefând articole din lege care încalcă prevederi constituţionale, în plus faţă de impactul economic negativ şi privilegiile nedrepte generate în favoarea operatorilor portuari”, a precizat compania.
Dintr-o perspectivă constituţională, în viziunea Fondului, legea porturilor încalcă mai multe principii care protejează libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, precum şi nediscriminarea, întrucât legea îngheaţă chiriile la tarifele minime din prezent pentru următorii 10 ani şi favorizează un număr limitat de operatori portuari care vor beneficia de aceste tarife.
„Dispoziţiile constituţionale referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti. Legea impune înfiinţarea unui Consiliu de Supraveghere, care va avea puterea să decidă în cazul unor potenţiale conflicte între operatorii portuari şi administraţiile porturilor, creând astfel un substitut pentru instanţele de judecată, ceea ce este neconstituţional. Mai mult, deciziile Consiliului vor fi puse în aplicare imediat, conferind acestei noi entităţi puteri”, se mai arată în scrisoare.
În plus, Fondul atrage atenţia asupra considerentelor de natură economică care fundamentează necesitatea reexaminării legii de către Parlament.
„Estimările noastre arată că, numai în cazul Portului Constanţa, pierderile din încasarea chiriilor derizorii stabilite în baza tarifelor plătite in prezent de primii 5 operatori portuari ar ajunge la circa 26 milioane de euro pentru următorii zece ani. Aceşti 5 operatori ocupă 37% din suprafaţa portului şi au obţinut contractele de închiriere în urmă cu mulţi ani prin negocieri directe. Doar circa 10% din suprafaţa închiriată din Portul Constanţa a fost atribuită în circumstanţe transparente prin licitaţii publice”, a explicat directorul general al FP, Greg Konieczny.
Şeful FP a mai spus că “această lege este dedicată oligarhilor din porturi pentru a menţine în buzunarele lor bani ce altfel ar ajunge la statul român, dacă nivelul chiriilor ar fi setat de mecanismele de piaţă liberă”.
Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să nu promulge legea referitoare la administrarea porturilor şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament în vederea reexaminării este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare, se arată într-un comunicat de presă al Organizaţiei Patronale Constanţa Port Business Association, citat de Agerpres.
Documentul arată: „Fondul Proprietatea încearcă blocarea promulgării Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile – cea mai importantă iniţiativă legislativă din ultimul deceniu, în domeniul reglementării porturilor româneşti, care aliniază legislaţia portuară la reglementările europene stabilite prin Regulamentul European adoptat în data de 15 februarie 2017. Fondul Proprietatea are o contribuţie toxică. Astfel, în decursul a nouă luni ale anului 2016, în Portul Constanţa, acolo unde Fondul Proprietatea a fost participant, programul de întreţinere a infrastructurii de transport naval s-a realizat în proporţie de doar 12% din bugetarea aprobată la începutul anului 2016. Acest fapt s-a întâmplat ca urmare a acţiunilor Fondului Proprietatea de împiedicare a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii”.
Potrivit acestuia, în ultimii 15 ani, Fondul Proprietatea a obţinut mai mult de 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa şi nu a avut nicio contribuţie la întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând statului român, ci mai mult a acţionat împotriva acestuia.
Organizaţia patronală precizează: „Administratorul Fondului Proprietatea încearcă să blocheze promulgarea actului normativ deoarece acesta obligă administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi, în consecinţă, împiedică asigurarea de beneficii gratuite Fondului Proprietatea şi administratorului său Franklin Templeton Investment Management, prin acordarea de dividende necuvenite, având în vedere neparticiparea acestora la investiţii. Reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piaţă concurenţială liberă, iar organismul nou creat în cadrul Consiliului Concurenţei la care Fondul Proprietatea face referire va deţine calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar şi la relaţiile dintre operatorii portuari şi societăţile de administrare a porturilor. Acest organism nu este neconstituţional, ci este propus de Comunitatea Europeană şi deja operează în domeniul Căilor Ferate din România”.
Conform sursei citate, Fondul Proprietatea încearcă, în scopul apărării propriilor interese, să distrugă consensul obţinut după consultări îndelungate ale tuturor actorilor reprezentativi implicaţi în industria portuară.
Comunicatul mai arată: „Totodată, trebuie să reamintim că acest proiect legislativ a fost deja supus procedurii de reexaminare, punându-se astfel în aplicare decizia Curţii Constituţionale a României care a constatat neconstituţionalitatea în ceea ce priveşte strict procesul legislativ de adoptare a legii şi nicidecum conţinutul actului normativ. Fondul Proprietatea este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial, fiind un mecanism prin care, fără a se depune eforturi şi fără a realiza investiţii, se reuşeşte obţinerea de beneficii financiare substanţiale din instituţiile statului cu implicare în decizii strategice. Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să ia decizia nepromulgării legii şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament în vederea reexaminării, este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare”.
Potrivit unui comunicat al Fondului Proprietatea, remis luni, legea porturilor încalcă principii precum libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, nediscriminarea şi realizarea justiţiei în instanţele judecătoreşti. Potrivit comunicatulu, Fondul Proprietatea a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea privind administrarea porturilor, adoptată recent de Parlament.
Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să nu promulge legea referitoare la administrarea porturilor şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament în vederea reexaminării este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare, se arată într-un comunicat de presă al Organizaţiei Patronale Constanţa Port Business Association.
‘Fondul Proprietatea încearcă blocarea promulgării Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile – cea mai importantă iniţiativă legislativă din ultimul deceniu, în domeniul reglementării porturilor româneşti, care aliniază legislaţia portuară la reglementările europene stabilite prin Regulamentul European adoptat în data de 15 februarie 2017. Fondul Proprietatea are o contribuţie toxică. Astfel, în decursul a nouă luni ale anului 2016, în Portul Constanţa, acolo unde Fondul Proprietatea a fost participant, programul de întreţinere a infrastructurii de transport naval s-a realizat în proporţie de doar 12% din bugetarea aprobată la începutul anului 2016. Acest fapt s-a întâmplat ca urmare a acţiunilor Fondului Proprietatea de împiedicare a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii’, se arată în document.
Potrivit acestuia, în ultimii 15 ani, Fondul Proprietatea a obţinut mai mult de 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa şi nu a avut nicio contribuţie la întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând statului român, ci mai mult a acţionat împotriva acestuia.
‘Administratorul Fondului Proprietatea încearcă să blocheze promulgarea actului normativ deoarece acesta obligă administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi, în consecinţă, împiedică asigurarea de beneficii gratuite Fondului Proprietatea şi administratorului său Franklin Templeton Investment Management, prin acordarea de dividende necuvenite, având în vedere neparticiparea acestora la investiţii. Reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piaţă concurenţială liberă, iar organismul nou creat în cadrul Consiliului Concurenţei la care Fondul Proprietatea face referire va deţine calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar şi la relaţiile dintre operatorii portuari şi societăţile de administrare a porturilor. Acest organism nu este neconstituţional, ci este propus de Comunitatea Europeană şi deja operează în domeniul Căilor Ferate din România’, precizează Organizaţia Patronală.
Conform sursei citate, Fondul Proprietatea încearcă, în scopul apărării propriilor interese, să distrugă consensul obţinut după consultări îndelungate ale tuturor actorilor reprezentativi implicaţi în industria portuară.
‘Totodată, trebuie să reamintim că acest proiect legislativ a fost deja supus procedurii de reexaminare, punându-se astfel în aplicare decizia Curţii Constituţionale a României care a constatat neconstituţionalitatea în ceea ce priveşte strict procesul legislativ de adoptare a legii şi nicidecum conţinutul actului normativ. Fondul Proprietatea este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial, fiind un mecanism prin care, fără a se depune eforturi şi fără a realiza investiţii, se reuşeşte obţinerea de beneficii financiare substanţiale din instituţiile statului cu implicare în decizii strategice. Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să ia decizia nepromulgării legii şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament în vederea reexaminării, este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare’, se mai arată în comunicat.
Potrivit unui comunicat al Fondului remis, luni, AGERPRES, legea porturilor încalcă principii precum libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, nediscriminarea şi realizarea justiţiei în instanţele judecătoreşti, notează https://www.economica.net
‘Fondul Proprietatea a transmis o scrisoare către preşedintele Klaus Iohannis subliniind mai multe motive care, în viziunea Fondului, reprezintă o bază puternică pentru nepromulgarea unei legi adoptate recent de Parlament li care aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor, întrucât obstrucţionează puternic dezvoltarea economică a tuturor porturilor româneşti. Argumentaţia Fondului este bazată atât pe considerente de constituţionalitate, cât şi de natură economică, reliefând articole din lege care încalcă prevederi constituţionale, în plus faţă de impactul economic negativ şi privilegiile nedrepte generate în favoarea operatorilor portuari’, se arată în comunicat.
Dintr-o perspectivă constituţională, în viziunea Fondului, legea porturilor încalcă multiple principii care protejează libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, precum şi nediscriminarea, întrucât legea îngheaţă chiriile la tarifele minime din prezent pentru următorii 10 ani şi favorizează un număr limitat de operatori portuari care vor beneficia de aceste tarife.
Conform FP, legea mai încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti.
‘Legea impune înfiinţarea unui Consiliu de Supraveghere, care va avea puterea să decidă în cazul unor potenţiale conflicte între operatorii portuari şi administraţiile porturilor, creând astfel un substitut pentru instanţele de judecată, ceea ce este neconstituţional. Mai mult, deciziile Consiliului vor fi puse în aplicare imediat, conferind acestei noi entităţi puteri discreţionare’, menţionează sursa citată.
În plus, Fondul atrage atenţia asupra considerentelor de natură economică care fundamentează necesitatea re-examinării legii de către Parlament.
‘Creează premisa unui uriaş transfer de avuţie de la companiile cu capital de stat, care administrează porturile, către operatori portuari privaţi. Nivelul chiriilor şi structura acestora ar trebui stabilite în funcţie de cerere şi ofertă, nu prin lege, acest lucru reprezentând un precedent extrem de periculos. Restrânge concurenţa şi oportunitatea egală atât pentru operatorii existenţi, cât şi pentru investitorii noi, astfel limitând potenţialul de dezvoltare a Portului Constanţa, precum şi a tuturor porturilor româneşti aflate la Marea Neagră, dar şi cu ieşire la Dunăre’, informează FP.
Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea şi manager de portofoliu, susţine că numai în cazul Portului Constanţa pierderile din încasarea chiriilor derizorii stabilite în baza tarifelor plătite în prezent de primii 5 operatori portuari ar ajunge la circa 26 milioane euro pentru următorii zece ani.
‘Aceşti 5 operatori ocupă 37% din suprafaţa portului şi au obţinut contractele de închiriere în urmă cu mulţi ani prin negocieri directe. Doar circa 10% din suprafaţa închiriată din Portul Constanţa a fost atribuită în circumstanţe transparente prin licitaţii publice. Având în vedere aceste date, dar şi numeroasele aspecte ale legii care favorizează operatorii, nu este dificil să ne dăm seama că această lege este dedicată oligarhilor din porturi pentru a menţine în buzunarele lor bani ce altfel ar ajunge la statul român, dacă nivelul chiriilor ar fi setat de mecanismele de piaţă liberă’, a spus Konieczny.
Acuzaţiile grave împotriva modului în care este organizat şi condus Portul Constanţa, pe care şi le-a asumat Fondul Proprietatea (FP) într-un comunicat dat publicităţii luni şi în care anunţa că „urmează să conteste din nou Cadrul Legal de Dezvoltare al Portului Constanţa, printr-o scrisoare înaintată preşedintelui României”, au primit o replică din partea Asociaţiei Constanta Port Business Association (CPBA). Potrivit comunicatului CPBA, „Fondul Proprietatea are o contribuţie toxică. Astfel, în decursul a nouă luni ale anului 2016, în Portul Constanţa, acolo unde Fondul Proprietatea a fost participant, programul de întreţinere a infrastructurii de transport naval s-a realizat în proporţie de doar 12% din bugetarea aprobată la începutul anului 2016. Acest fapt s-a întâmplat ca urmare a acţiunilor FP de împiedicare a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii”.
Asociaţii CPBA arată, de asemenea, că, „în ultimii 15 ani, FP a obţinut mai mult de 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa şi nu a avut nicio contribuţie la întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând Statului Român, ci mai mult a acţionat împotriva Statului Român. Administratorul FP încearcă să blocheze promulgarea actului normativ deoarece acesta obliga administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi, în consecinţă, împiedica asigurarea de beneficii gratuite Fondului Proprietatea şi administratorului său Franklin Templeton Investment Management, prin acordarea de dividende necuvenite, având în vedere neparticiparea acestora la investiţii”.
Potrivit aceleiaşi surse, „reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piaţă concurenţială liberă, iar organismul nou creat în cadrul Consiliului Concurenţei la care Fondul Proprietatea face referire va deţine calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar şi la relaţiile dintre operatorii portuari şi societăţile de administrare a porturilor. Acest organism nu este neconstituţional, ci este propus de Comunitatea Europeană şi deja operează în domeniul Căilor Ferate din România”.
Ca o constatare, CPBA arată că, „prin ultimele demersuri efectuate, Fondul Proprietatea încearcă, în scopul apărării propriilor interese, să distrugă consensul obţinut după consultări îndelungate ale tuturor actorilor reprezentativi implicaţi în industria portuară. Proiectul susţinut public de comunităţile portuare de la Marea Neagră şi de la Dunăre, dar şi de către Ministerul Transporturilor şi avizat favorabil de Consiliul Concurenţei a obţinut de asemenea consensul politic (rezultat ca urmare a votului Senatului României – un număr de 101 voturi „pentru“, 8 abţineri şi niciun vot „împotrivă“ – şi al Camerei Deputaţilor – un număr de 243 voturi „pentru“, 30 de abţineri şi niciun vot „împotrivă“). Totodată, trebuie să reamintim că acest proiect legislativ a fost deja supus procedurii de reexaminare, punându-se astfel în aplicare decizia Curții Constituţionale a României care a constatat neconstituţionalitatea în ceea ce priveşte strict procesul legislativ de adoptare a legii şi nicidecum conţinutul actului normativ”.
Asociaţia trage o concluzie dură: „Fondul Proprietatea este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial, fiind un mecanism prin care, fără a se depune eforturi şi fără a se realiza investiţii, se reuşeşte obţinerea de beneficii financiare substanţiale din instituţiile Statului cu implicare în decizii strategice. Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să ia decizia nepromulgării legii şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament, în vederea reexaminării, este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare. Ne aflăm astfel în situaţia în care ne întrebăm cum un fond de investiţii străin care activează în România, fără reprezentativitate socială şi care a obţinut în ultimii ani beneficii substanţiale din exploatarea bunurilor Statului Român, poate în continuare să încerce blocarea unui act normativ care reuşeşte, după 20 de ani, să definească un cadru legal în beneficiul Portului Constanţa, al industriei navale şi al industriilor conexe, act care transparentizează deciziile administraţiilor portuare, aliniază tarifele portuare în mod concurenţial în scopul atragerii traficului de mărfuri şi a investitorilor şi care este totodată în deplin acord cu normele Uniunii Europene în materie“.
http://www.telegrafonline.ro/cpba-fondul-proprietatea-are-o-contributie-toxica
Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să nu promulge legea referitoare la administrarea porturilor şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament în vederea reexaminării este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare, se arată într-un comunicat de presă al Organizaţiei Patronale Constanţa Port Business Association.
‘Fondul Proprietatea încearcă blocarea promulgării Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile – cea mai importantă iniţiativă legislativă din ultimul deceniu, în domeniul reglementării porturilor româneşti, care aliniază legislaţia portuară la reglementările europene stabilite prin Regulamentul European adoptat în data de 15 februarie 2017. Fondul Proprietatea are o contribuţie toxică. Astfel, în decursul a nouă luni ale anului 2016, în Portul Constanţa, acolo unde Fondul Proprietatea a fost participant, programul de întreţinere a infrastructurii de transport naval s-a realizat în proporţie de doar 12% din bugetarea aprobată la începutul anului 2016. Acest fapt s-a întâmplat ca urmare a acţiunilor Fondului Proprietatea de împiedicare a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii’, se arată în document.
Potrivit acestuia, în ultimii 15 ani, Fondul Proprietatea a obţinut mai mult de 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa şi nu a avut nicio contribuţie la întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând statului român, ci mai mult a acţionat împotriva acestuia.
‘Administratorul Fondului Proprietatea încearcă să blocheze promulgarea actului normativ deoarece acesta obligă administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi, în consecinţă, împiedică asigurarea de beneficii gratuite Fondului Proprietatea şi administratorului său Franklin Templeton Investment Management, prin acordarea de dividende necuvenite, având în vedere neparticiparea acestora la investiţii. Reglementarea tarifelor portuare propuse prin noua lege transpune o practică europeană prin care porturile comunitare se luptă pe o piaţă concurenţială liberă, iar organismul nou creat în cadrul Consiliului Concurenţei la care Fondul Proprietatea face referire va deţine calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar şi la relaţiile dintre operatorii portuari şi societăţile de administrare a porturilor. Acest organism nu este neconstituţional, ci este propus de Comunitatea Europeană şi deja operează în domeniul Căilor Ferate din România’, precizează Organizaţia Patronală.
Conform sursei citate, Fondul Proprietatea încearcă, în scopul apărării propriilor interese, să distrugă consensul obţinut după consultări îndelungate ale tuturor actorilor reprezentativi implicaţi în industria portuară.
‘Totodată, trebuie să reamintim că acest proiect legislativ a fost deja supus procedurii de reexaminare, punându-se astfel în aplicare decizia Curţii Constituţionale a României care a constatat neconstituţionalitatea în ceea ce priveşte strict procesul legislativ de adoptare a legii şi nicidecum conţinutul actului normativ. Fondul Proprietatea este un fond de investiţii care şi-a pierdut scopul iniţial, fiind un mecanism prin care, fără a se depune eforturi şi fără a realiza investiţii, se reuşeşte obţinerea de beneficii financiare substanţiale din instituţiile statului cu implicare în decizii strategice. Demersul Fondului Proprietatea de a solicita preşedintelui României să ia decizia nepromulgării legii şi să o transmită către Curtea Constituţională sau către Parlament în vederea reexaminării, este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare’, se mai arată în comunicat.
Potrivit unui comunicat al Fondului remis, luni, AGERPRES, legea porturilor încalcă principii precum libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, nediscriminarea şi realizarea justiţiei în instanţele judecătoreşti.
‘Fondul Proprietatea a transmis o scrisoare către preşedintele Klaus Iohannis subliniind mai multe motive care, în viziunea Fondului, reprezintă o bază puternică pentru nepromulgarea unei legi adoptate recent de Parlament li care aduce modificări Ordonanţei Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor, întrucât obstrucţionează puternic dezvoltarea economică a tuturor porturilor româneşti. Argumentaţia Fondului este bazată atât pe considerente de constituţionalitate, cât şi de natură economică, reliefând articole din lege care încalcă prevederi constituţionale, în plus faţă de impactul economic negativ şi privilegiile nedrepte generate în favoarea operatorilor portuari’, se arată în comunicat.
Dintr-o perspectivă constituţională, în viziunea Fondului, legea porturilor încalcă multiple principii care protejează libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, precum şi nediscriminarea, întrucât legea îngheaţă chiriile la tarifele minime din prezent pentru următorii 10 ani şi favorizează un număr limitat de operatori portuari care vor beneficia de aceste tarife.
Conform FP, legea mai încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti.
‘Legea impune înfiinţarea unui Consiliu de Supraveghere, care va avea puterea să decidă în cazul unor potenţiale conflicte între operatorii portuari şi administraţiile porturilor, creând astfel un substitut pentru instanţele de judecată, ceea ce este neconstituţional. Mai mult, deciziile Consiliului vor fi puse în aplicare imediat, conferind acestei noi entităţi puteri discreţionare’, menţionează sursa citată.
În plus, Fondul atrage atenţia asupra considerentelor de natură economică care fundamentează necesitatea re-examinării legii de către Parlament.
‘Creează premisa unui uriaş transfer de avuţie de la companiile cu capital de stat, care administrează porturile, către operatori portuari privaţi. Nivelul chiriilor şi structura acestora ar trebui stabilite în funcţie de cerere şi ofertă, nu prin lege, acest lucru reprezentând un precedent extrem de periculos. Restrânge concurenţa şi oportunitatea egală atât pentru operatorii existenţi, cât şi pentru investitorii noi, astfel limitând potenţialul de dezvoltare a Portului Constanţa, precum şi a tuturor porturilor româneşti aflate la Marea Neagră, dar şi cu ieşire la Dunăre’, informează FP.
Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea şi manager de portofoliu, susţine că numai în cazul Portului Constanţa pierderile din încasarea chiriilor derizorii stabilite în baza tarifelor plătite în prezent de primii 5 operatori portuari ar ajunge la circa 26 milioane euro pentru următorii zece ani.
‘Aceşti 5 operatori ocupă 37% din suprafaţa portului şi au obţinut contractele de închiriere în urmă cu mulţi ani prin negocieri directe. Doar circa 10% din suprafaţa închiriată din Portul Constanţa a fost atribuită în circumstanţe transparente prin licitaţii publice. Având în vedere aceste date, dar şi numeroasele aspecte ale legii care favorizează operatorii, nu este dificil să ne dăm seama că această lege este dedicată oligarhilor din porturi pentru a menţine în buzunarele lor bani ce altfel ar ajunge la statul român, dacă nivelul chiriilor ar fi setat de mecanismele de piaţă liberă’, a spus Konieczny.
Autoritatea Navală Română, cu sprijinul Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă, organizează la Constanţa, în perioada 27 – 30 iunie 2017, seminarul „Instruire de bază privind Convenţia şi Codul STCW”.
Instruirea se adresează funcţionarilor din administraţiile maritime şi personalului din instituţiile de învăţământ şi perfecţionare din domeniul maritim, care aplică Convenţia şi Codul STCW sau care doresc să îşi sporească expertiza în domeniul STCW şi să facă schimb de experienţă cu reprezentanţi ai administraţiilor maritime sau cu instituţiile de educaţie şi perfecţionare din domeniul maritim.
Cursul este organizat cu scopul de a oferi participanţilor o imagine de ansamblu asupra Convenţiei şi Codului STCW, precum şi asupra Directivelor relevante ale Uniunii Europene şi este susţinut de experţi din cadrul EMSA. Având în vedere utilitatea sa, atât la nivel naţional, cât şi la nivel inter-regional, la eveniment participă reprezentanţi din cadrul Autorităţii Navale Române, CERONAV şi administraţiile maritime regionale din Bulgaria şi Republica Moldova.
În cadrul seminarului se vor aborda probleme privind certificarea şi recunoaşterea certificatelor personalului navigant, recunoaşterea şi menţinerea competenţelor profesionale, standarde medicale, responsabilităţi ale companiilor, evaluarea competenţelor şi standardele de calificare pentru evaluatori, instructori şi supervizori, instruirea la bordul navei, facilităţi de instruire, utilizarea simulatoarelor, emiterea documentelor personalului navigant şi controlul procedural.
Economie
Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și ministrul Afacerilor Externe al Georgiei, Mikheil Janelidze, și-au adresat duminică mesaje de felicitare cu ocazia aniversării a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. România a recunoscut independența Georgiei la 27 august 1991, raporturile diplomatice între cele două state fiind stabilite la 25 iunie 1992.
„Relațiile româno-georgiene au cunoscut o dezvoltare constantă și o expansiune pe multiple paliere în cei 25 de ani de la stabilirea raporturilor diplomatice. Dialogul politic foarte bun s-a concretizat într-un ritm susținut al contactelor bilaterale, în special în ultimii ani, atât la nivel de miniștri, cât și la nivel de experți. Vizita la București a premierului Giorgi Kvirikashvili, desfășurată în perioada 26-27 aprilie 2017, a reprezentat o încununare a evoluțiilor pozitive din relația bilaterală. Declarația comună a prim-ministrului României și a prim-ministrului Georgiei, adoptată în acest context, oferă o trecere în revistă sugestivă a stadiului actual și a perspectivelor relațiilor bilaterale”, afirmă MAE într-un comunicat remis presei.
Potrivit sursei citate, România reprezintă unul dintre cei mai constanți și mai fermi susținători ai aspirațiilor europene și euroatlantice ale Georgiei, oferind totodată expertiza sa, de dată relativ recentă, dobândită în procesul integrării europene, în vederea sprijinirii eforturilor Georgiei în implementarea Acordului de Asociere și a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
„Acestea, împreună cu liberalizarea recentă a regimului vizelor de scurtă durată pentru cetățenii georgieni ce călătoresc în țările europene, prezintă oportunități multiple pentru dezvoltarea în continuare a cooperării româno-georgiene la nivel sectorial, inclusiv prin utilizarea instrumentelor puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, precum proiectele de înfrățire instituțională (twinning) și diversele tipuri de asistență tehnică”, susține MAE.
Desfășurarea sesiunii Comisiei Mixte Interguvernamentale de Cooperare Economică și Tehnico-Științifică, preconizată a avea loc la Tbilisi la 27 iunie 2017, precedată de un forum de afaceri, va crea noi perspective pentru dezvoltarea relațiilor economice între România și Georgia, inclusiv prin facilitarea contactelor directe între comunitățile de afaceri din cele două țări și extinderea bazelor colaborării interinstituționale.
http://www.telegrafonline.ro/25-de-ani-de-relatii-diplomatice-romania–georgia
RZD International a inceput lucrarile de pregatire pentru reparatia unei sectiun de cale ferata din cadrul liniei Belgrad-Budapesta, a declarat directorul adjunct al diviziei sarbe a companiei, Mansurbek Sultanov.
RZD International va fi responsabil cu reparatia sectiunii feroviare Stara Pazova-Novi Sad care include tunelul Cortanovci si planuieste sa inceapa lucrarile de reconstructie in iulie, a adaugat acesta.
Reconstructia sectiunii Stara Pazova-Novi Sad este finantata cu ajutorul unui imprumut in valoare de 800 de milioane de dolari acordat de Rusia operatorului feroviar de stat Zeleznice Srbije in 2013.
Reparatia sectiunii de cale ferata Belgrad-Stara Pazova va incepe in noiembrie, proiectul fiind finantat cu un imprumut in valoare de 297,6 milioane de dolari de Banca pentru Export-Import a Chinei.
http://clubferoviar.ro/rzd-incepe-lucrarile-la-sectiunea-de-cale-ferata-belgrad-budapesta/
Grupul rus Gazprom estimează că investiţiile necesare pentru construirea celor două linii ale gazoductului Turkish Stream se vor ridica la şase miliarde de dolari, a declarat, săptămâna trecută, directorul general adjunct de la Gazprom, Andrei Kruglov, informează Reuters, citat de Agerpres.
Cu o lungime de 900 de kilometri, gazoductul Turkish Stream va lega Anapa de regiunea Thracia de pe coasta turcească a Mării Negre. Una din cele două linii ale gazoductului este destinată aprovizionării pieţei din Turcia cu gaze naturale ruseşti, iar cea de-a doua ar urma să transporte gaze naturale către ţările din sudul şi sud-estul Europei. Fiecare din cele două lunii ale gazoductului Turkish Stream ar urma să aibă o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an.
„Investiţia preconizată în Turkish Stream este de aproximativ şase miliarde de dolari. Referitor la finanţarea de proiect, am spus că această posibilitate există pentru secţiunea submarină a conductei. Cu toate acestea, planurile noastre prevăd că Turkish Stream poate fi realizat din fondurile Gazprom”, a declarat Kruglov într-o conferinţă de presă. Kruglov a adăugat că până acum Gazprom nu a purtat discuţii cu băncile cu privire la atragerea de finanţare pentru Turkish Stream.
Luna trecută, Gazprom a anunţat că a început lucrările la gazoductul Turkish Stream pe coasta rusească a Mării Negre şi intenţionează să finalizeze lucrările până la finele lui 2019.
Turkish Stream face parte din planurile Rusiei de a ocoli Ucraina, principala conductă de tranzit pentru livrările de gaze naturale ruseşti destinate Europei. Mai multe dispute între Kiev şi Moscova au condus la suspendarea livrărilor de gaze naturale ruseşti destinate Europei via Ucraina.
IPTANA, una dintre cele mai mari companii româneşti de proiectare drumuri, cu o experienţă de 64 de ani în domeniu, şi-a cerut insolvenţa. Asta după ce a acumulat datorii de 35 milioane de lei şi a ajuns la pierderi de 3,2 milioane de lei în 2016.
Cererea prin care IPTANA solicită intrarea în insolvenţă a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti pe 16 iunie. În dosar a intervenit şi un creditor, Banca Transilvania.
Fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 10,3 milioane de lei, în scădere faţă de 11,9 milioane de lei în 2015, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
De asemenea, în 2016 compania a trecut pe pierderi, iar datoriile sale au crescut la 35 de milioane de lei, de la 31 de milioane de lei în 2015. Tot anul trecut, echipa de angajaţi a IPTANA număra 126 de persoane.
Cornel Marţincu, directorul general al IPTANA, nu a răspuns solicitării ECONOMICA.NET până la momentul publicării acestui articol.
Majoritatea drumurilor naţionale precum şi autostrăzile în funcţiune au fost proiectate în IPTANA, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.
În domeniul infrastructurii de transport naval, IPTANA a contribuit la proiectarea canalelor navigabile şi a porturilor maritime şi fluviale, perlele fiind portul Constanţa si Canalul Dunăre-Marea Neagră.
În domeniul infrastructurii de transport aerian, IPTANA a contribuit la proiectarea tuturor celor 17 aeroporturi existente în România, aeroportul Henri Coandă fiind proiectul de referinţă în acest domeniu.
IPTANA este cea mai veche companie de proiectare din domeniul infrastructurii de transport din România. A fost înfiinţată în anul 1953, sub denumirea de Institutul de Proiectări Hidrotehnice şi Drumuri (IPHD). În 1991, s-a transformat dintr-o companie de stat în una privată iar în 1999 a fost preluată de către salariaţi.
Firmele vor putea distribui acționarilor trimestrial, încă din cursul anului, tot profitul obținut, potrivit unei modificări aduse în Parlament unui proiect care prevedea inițial, așa cum a prezentat Profit.ro în luna martie, că acționarii vor putea obține la scurt timp de la încheierea trimestrului jumătate din profit. În prezent, pentru a putea încasa dividendele pentru un an, acționarii trebuie să aștepte până la mijlocul anului următor. Astfel, dividendele pentru 2016 pot fi distribuite abia la jumătatea anului 2017. O altă modificare față de forma inițială a proiectului vizează documentația în baza căreia va fi realizată distribuția câștigului către acționari. Astfel, comisia pentru buget-finanțe din Senat a modificat proiectul legislativ, în sensul că profitul ar urma să fie distribuit opțional trimestrial în baza balanței de verificare. Anterior, era prevăzut că distribuția trimestrială opțională ar fi fost în baza balanței contabile. „Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situațiilor financiare anuale, astfel: a) în cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice sume reportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării Generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz; b) după aprobarea situațiilor financiare anuale cu regularizarea sumelor repartizate în cursul exercițiului financiar; dividendele repartizate și plătite în plus în cursul exercițiului financiar se returnează în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare anuale”, potrivit noii prevederi introduse în proiect.
Gigantul elveţian din comerţul cu cereale Ameropa Grains a cumpărat în iunie anul trecut un siloz şi infrastrutura aferentă din judeţul Brăila de la compania locală Comcereal Assets SRL.
Comcereal Assets, o companie cu sediul în Bucureşti, este deţinută de firmele Romsiloz Cereale şi Cereal Com Import Export. Aceasta are ca domeniu de activitate depozitări şi are în proprietate două silozuri în judeţul Brăila, unu în comuna Cireşu, cu o capacitate de depozitare de 7.000 tone şi unu în comuna Stăncuţa cu o capacitatea de 17.500 de tone, potrivit datelor publice.
Cei mai mari jucători din comerţul cu cereale sunt multinaţionale precum ADM, Cargill, Ameropa şi Glencore care se bucură de un capital mult mai generos decât jucătorii locali, prin urmare îşi permit investiţii.
Traderul elveţian este unul dintre cei mai mari exportatori de materii prime agricole de pe piaţa locală şi se luptă pentru supremaţie cu rivali multinaţionali precum Cargill, ADM sau Glencore. Compania exportă marfa achiziţionată de la fermierii locali prin intermediul terminalelor de export, cerealele româneşti ajungând în toată lumea.
http://www.zfcorporate.ro/tranzactii/ameropa-grains-siloz-braila-16482573
In cadrul cererilor de propuneri CEF Transport 2016, Croatia a primit o cofinantare in valoare de 28,6 milioane de euro pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii feroviare necesare operatiunilor de transport in cadrul Portului Rijeka.
Aceasta cofinantare face parte dintr-un proiect international care acopera modernizari aduse tuturor bazinelor Portului Rijeka cu scopul de a imbunatati transportul de marfa. Actiunea include management de proiect, comunicare, supraveghere, pregatirea santierului si lucrarile de constructie la liniile de cale ferata, instalarea macaralelor si sistemele de drenaj al apei. Actiunea va contribui la optimizarea transportului multimodal si la cresterea eficientei pe coridorul mediteranean.
Cererile de finantare ale Croatiei in cadrul CEF Transport 2016 includ 23 de propuneri eligibile care au fost depuse ca raspuns la cererea de propuneri care solicita o finantare CEF de 152,3 milioane de euro, 15 propuneri fiind selectate pentru finantare cu o suma totala de finantare CEF recomandata de 74,1 milioane de euro.
Pe langa proiectul feroviar din Portul Rijeka, Croatia a depus pregatirea documentatiei proiectului pentru reconstructia sectiunii feroviare Oštarije-Škrljevo cu o finantare CEF recomandata de 5,95 milioane de euro. Actiunea acopera studiile pentru reconstructia sectiunii feroviare Oštarije-Škrljevo, parte a liniei care leaga Gara Principala din Zagreb de linia Rijeka M202 aflata pe sectiunea preidentificata Rijeka-Zagreb-Budapesta a Coridorului Retelei Principale Mediteraneene. Aceasta face parte dintr-un Proiect International privind finalizarea sectiunii Rijeka-Zagreb a legaturii Rijeka-granita cu Ungaria si include management de proiect, proiectare conceptuala pentru reconstructia feroviara, un studiu de fezabilitate care examineaza mai multe solutii alternative, dar si o analiza cost-beneficiu si o evaluare a impactului asupra mediului pentru solutia selectata. Actiunea va contribui la imbunatatirea legaturii transfrontaliere dintre Croatia si Ungaria.
Un alt proiect feroviar inaintat, cu o finantare CEF recomandata in valoare de 9,58 de milioane de euro, este proiectul privind pregatirea documentatiei pentru reconstructia sectiunii feroviare Okučani-Vinkovci. Actiunea acopera studiile pentru reconstructia liniei feroviare de 131 km Okučani-Vinkovci, aflata pe sectiunea de granita Zagreb-RS, parte a Celorlalte Sectiuni ale Retelei Centrale. Aceasta face parte din Proiectul Global pentru reconstructie feroviara dintre Dugo Selo si granita croata cu Serbia si include management de proiect, un studiu de fezabilitate, design conceptual, preliminar si final, un model de trafic feroviar, dar si CBA si EIA pentru solutia selectata. De asemenea, proiectul mai include exproprierile terenurilor si procedurile de obtinere a locatiei si a autorizatiilor de constructie. Pe termen lung, Actiunea va contribui la imbunatatirea legaturii transfrontaliere, precum si la incurajarea unei coeziuni economice, sociale si teritoriale mai bune.
Propunerea Croatiei pentru infrastructura Portului Rijeka – terminalul de marfuri vrac Bakar are o finantare CEF recomandata de 5,18 milioane de euro si implica lucrarile de eliminare a congesiei prin modernizarea terminalului de marfuri vrac din bazinul Bakar al portului Rijeka. Actiunea acopera reconstructia liniilor de cale ferata din cadrul terminalului care il leaga de reteaua feroviara a hinterlandului. De asemenea, aceasta mai include managementul de proiect, supravegherea lucrarilor, executive design si indepartarea infrastructurii existente, reconstructia pavajelor si a liniilor de cale ferata, lucrarile de drenaj si sistemele de eliminare a apelor reziduale, dar si activitatile de comunicare. Actiunea va imbunatati eficienta manipularii marfurilor in Portul Rijeka.
In cadrul unei finantari de 1,4 milioane de euro, Croatia a propus modernizarea infrastructurii Portului Rijeka – Sistemul Comunitar al Portului, un proiect care include dezvoltarea si modernizarea infrastructurii feroviare a portului si modernizarea operatiunilor portuare prin utilizarea sistemelor ICT si a noilor metode de management. Pe termen lung, Actiunea propusa va contribui la imbunatatirea fluxurilor de transport regional si la o mai buna integrare si interoperabilitate multimodala. Mentionam ca in cadrul proiectelor feroviare pentru portul Rijeka, Croatia a inaintat un al proiect „Modernizarea infrastructurii Portului Rijeka – terminalul de containere Pilonul Zagreb POR2CORE-ZCT)”. Acest proiect este implementat impreuna cu Autoritatea Portului Rijeka si HŽ Infrastruktura. Obiectivul specific este elimiarea congestiei si adaptarea infrastruturii din statia feroviara Rijeka pentru a creste cererea de transport in Portul Rijeka, incuranjand, in acelasi timp, revitalizarea urbana prin permiterea relocarii activitatilor portuare. Proiectul a fost inaintat pentru a doua cerere de propuneri a Mecanismului de Conectare a Europei, CEF, Transport 2015, Pachetul de Coeziune. Acordul de Finantare a fost semnat in noiembrie 2016, furnizand o cofinantare de 85% din resurse europene. Valoarea totala a proiectului este de 31,6 milioane, iar cota HŽI se ridica la 22 de milioane de euro. Proiectul va fi implementat din 2017 pana in 2020. Acest proiect implica reconstructia sectiunii de marfa a statiei de cale ferata Rijeka, cu reconstructia si extensia a 12 linii si alte lucrari, constructia unei legaturi catre facilitatile de linie si constructia a 4 linii cu o lungime de 400 m pe noua parte a terminalului de containere al Pilonului Zagreb si doua linii pentru macarale portal (Autoritatea Portuara din Rijeka este investitorul).
http://clubferoviar.ro/ue-finanteaza-modernizarea-liniilor-din-portul-rijeka/