Revista presei

O nouă dispoziție de dragaj în Portul Constanța – Revista presei 02 – 03 Septembrie 2019

 

  • Port Constanța

03.09.2019

 

Au fost emise dispozitii de dragaj pentru zonele 15,16 din Portul Constanta, astfel lucrarile de dragaj vor fi executate in apropierea operatorilor portuari SILOTRANS si CSCT.
Lucrarile de dragaj sunt prevazute in cadrul proiectului de investitie „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea cresterii adancimilor senalelor si bazinelor si a sigurantei navigatiei in Portul Constanta”.

In contract sunt prevazute lucrari de dragaj pentru aducerea la cota proiectata a bazinelor si senalelor din Portul Constanta, adancirea bazinului Portului de Lucru si a senalului de acces catre acesta din Portul Constanta Sud.

In Portul de Lucru se va realiza adancirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include si lucrari de protectie a cheurilor din Portul de Lucru.

Proiectul este cofinantat de Uniunea Europeana din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritara 1 Imbunatatirea mobilitatii prin dezvoltarea retelei TEN-T si a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Cresterea gradului de utilizare a cailor navigabile si a porturilor situate pe reteaua TEN-T centrala.

https://www.portofconstantza.com/apmc/portal/vizstire.do?bifa=true&method=showNews&id_stire=16975&tip_stire=1

 

Au fost emise dispoziții de dragaj pentru zonele 15,16 din Portul Constanța, astfel lucrările de dragaj vor fi executate în apropierea operatorilor portuari SILOTRANS și CSCT.

Lucrările de dragaj sunt prevăzute în cadrul proiectului de investiție ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud.

În Portul de Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din Portul de Lucru.

”Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.”, precizează Biroul de presă al CN APM SA.

Dispoziții de dragaj în Portul Constanța. Vezi pentru ce zone

 

La început de septembrie, industria portuară are mult de lucru. Ieri, în porturile Constanța și Midia se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare a mărfurilor 31 de nave, din care 11 nave încărcau cereale. Alte 10 nave așteptau în radă să se elibereze danele de operare a mărfurilor. Pentru următoarele două săptămâni și-au anunțat sosirea 63 de nave, din care: 55 de nave la Constanța, 7 nave la Midia și o navă la Mangalia.

x x x

Stimați cititori, trebuie spus că evoluția porturilor maritime românești în primele șapte luni ale anului 2019 a întrecut așteptările. Traficul general de mărfuri a crescut cu 11,52% comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia a derulat 37.240.753 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 26,33%, față de perioada ianuarie – iulie 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: minereurile și deșeuri de fier (+40,93%), îngrășămintele (+40,03%), petrolul brut (+4,89%), cărbunii (+7,91%) și produsele metalice (+8,20%).

Traficul maritim a fost de 28.451.584 tone (în creștere cu 6,94% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 8.789.169 tone (mai mare cu 29,47%).

x x x

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 32.236.056 tone de mărfuri, mai mult cu 14,24% față de ianuarie – iulie 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+26,21%), produse petroliere (+32,92%), minereuri și deșeuri metalice (+20,45%), combustibili solizi (+7,91%) și îngrășăminte (+40,59%).

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Dacă în primele șapte luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 35,95%, în ianuarie – iulie 2019 au reprezentat 35,71% din volumul total de mărfuri manipulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (15,81%), mărfurile containerizate (12,03%), hidrocarburile (11,18%), îngrășămintele și produsele chimice (8,38%), combustibilii solizi (7,70%) și produsele metalice (4,73%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 3.877.007 tone, respectiv 393.359 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 0,22%, în tone, și cu 1,99%, în TEU.

x x x

În lunile ianuarie – iulie 2019, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 4.865.070 tone de mărfuri, mai mic cu 5,02% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,15% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au diminuat cu 6,09%.

x x x

Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 114.167 tone de mărfuri, cu 162,79% mai mult decât în ianuarie – iulie 2018. În structură, cimentul reprezintă 55,64% din traficul total, iar produsele petroliere 32,49%.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 143,92 milioane de tone de mărfuri, în primele șapte luni ale anului 2019, în scădere cu 8,6% față de perioada de referință din 2018.Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 89,5 milioane tone de mărfuri, cu 1,2% mai puțin decât în ianuarie – iulie 2018. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 13,4 milioane tone (-12,5%), Rostov pe Don – 8,7 milioane tone (-8,8%), Kavkaz – 10,5 milioane tone (-36,5%), Taman – 8,7 milioane tone (+21,3%), Temryuk – 2,7 milioane tone (+33,9%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-minereurile-si-ingrasamintele-au-accelerat-traficul-de-marfuri-din-porturile-maritime-romanesti-383033?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – iulie 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de același interval de timp din 2018):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 10.715.327 tone (+26,33%);
– petrol brut – 4.318.926 tone (+4,89%);
– produse petroliere – 3.861.868 tone (+3,71%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 2.987.471 tone (+40,93%);
– cărbune – 2.483.873 tone (+7,91%);
– îngrășăminte – 2.469.066 tone (+40,03%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 2.437.399 tone (+2,03%);
– produse metalice – 1.535.747 tone (+8,20%);
– minerale brute sau prelucrate – 427.653 tone (+111,80%);
– produse alimentare – 248.941 tone (+111,44%);
– ciment – 193.577 tone (+48,91%);
– animale vii – 57.838 tone (+17,61%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 24.994 tone (+37,98%);

b) în scădere față de anul precedent
– articole diverse – 3.885.729 tone (-0,05%);
– semințe uleioase – 805.261 tone (-51,48%);
– produse chimice – 393.562 tone (-18,10%);
– echipamente, mașini – 203.489 tone (-35,78%);
– lemn, plută – 168.444 tone (-4,22%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 11.755 tone (-56,55%);
– articole fabricate din metal – 5.848 tone (-15,23%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-383037?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

02.09.2019

 

Descriere

Achizitia platformei solicitate in Caietul de sarcini, destinat consultarii de piata, are in vedere asigurarea infrastructurii hardware si software pentru realizarea unui sistem informatic de tip Port Community System (PCS) in Portul Constanta.

Sistemul PCS trebuie sa fie un sistem de tipul Single Window care sa nu necesite introducerea datelor in mai multe locuri, sa permita trasabilitatea datelor introduse, unicitatea si securitatea acestora.

Sistemul PCS trebuie sa fie un sistem integrat, la cheie, deschis, scalabil, compatibil cu tehnologiile WEB si cu o conceptie unitara.

Noul sistem informatic trebuie sa fie eficient, dedicat, flexibil si multidimensional, functional in timp real, menit sa imbunatateasca eficienta in toate etapele proceselor portuare, de la descarcarea si incarcarea navei, la vamuirea marfurilor, la formalitatile de sanatate si pana la gestionarea livrarilor la si de la terminal.

PCS ofera o aplicatie sigura bazata pe tehnologii web pentru accesarea datelor, informatiilor si schimburilor dintre baza centrala si partile interesate pentru procese de lucru comune.

Sistemul PCS este un sistem multifunctional, cu o interfata de acces pentru mai multi utilizatori care opereaza intr-o zona portuara, pastrand in acelasi timp caracterul integrat al sistemului.

Platforma electronica ofera utilizatorilor activitatilor portuare mai multe meniuri care includ raportarea exporturilor, importurilor, transbordarilor, consolidarilor si incarcaturilor periculoase.

Sistemul va trebui sa fie dezvoltat cu respectarea urmatoarelor conditii:
– Sa fie asigurata continuitatea activitatii CN APM SA si a celorlalti utilizatori ai Port Community System;
– Sa fie asigurata dezvoltarea in continuare a Port Community System;
– Protectia datelor gestionate in cadrul Port Community System;
– Alinierea CN APM SA cu strategiile asumate la nivel national si european, in conditiile respectarii prevederilor legislative in vigoare.

CN APM SA va organiza intalniri cu toti cei interesati in perioada 30.09.2019 – 11.10.2019.
CN APM SA va organiza intalniri cu toti cei interesati in termenele prevazute in prezentul anunt.
CN APM SA va publica rezumatul procesului de consultare a pietei anterior initierii procedurii de atribuire si respectand normele legale de asigurare a confidentialitatii.
Procedura de selectie: se propune aplicarea procedurii – licitatie deschisa.

Aspecte supuse consultarii

1. Caracteristicile tehnice ale Port Community System, pornind de la cerintele minime din Caietul de sarcini supus consultarii de piata;
2. Durata si calendar de activitati (pregatire, implementare, mentenanta proiect);
3. Valorea estimata defalcata pe activitati (pregatire, implementare, mentenanta proiect);
4. Alternative si surse de finantare optime pentru realizarea Port Community System.

Participantii vor preciza care din informatiile furnizate autoritatii contractante au caracter confidential.
Vor avea loc discutii asupra functionalitatilor prezentate, dar si asupra modului in care acestea pot fi extinse/adaptate cerintelor specifice ale beneficiarului. Ulterior procesului de consultare, autoritatea contractanta va elabora un caiet de sarcini care va descrie functionalitatile solicitate conform propriilor necesitati.

Modalitate desfasurare

Agentii economici interesati sa participe la consultarea de piata sunt invitati sa trimita pe adresa de email achizitii@constantza-port.ro informatiile solicitate (in format doc/docx). Persoana de contact: Braileanu Silvia. Autoritatea contractanta va invita operatorii economici sa prezinte informatiile comunicate la sediul acesteia din Constanta, Incinta Port, Gara Maritima, la o data agreata de comun acord in intervalul 30.09.2019 – 11.10.2019.

Data limita transmitere propuneri: 27.09.2019, ora 00:00.
Data limita consultare: 11.10.2019, ora 00:00.

https://www.portofconstantza.com/apmc/portal/vizstire.do?bifa=true&method=showNews&id_stire=16957&tip_stire=1

 

Reprezentanţii Transgaz şi cei ai Black Sea Oil & Gas au semnat, vineri, la Corbu, ordinul de începere a lucrărilor pentru proiectele celor două companii în vederea preluării producţiei de gaze din perimetrul offshore Midia, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, remis Agerpres.

La eveniment au participat Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, şi şeful Cancelariei prim-ministrului, Costin Mihalache.

Proiectul Transgaz „Extindere SNT Vadu-T1” constă în construirea unei conducte cu diametrul de R20 (Dn 500), proiectată pentru a transporta gaze naturale la o presiune de 55 bar, în lungime totală de aproximativ 24,37 km, care va conecta Ţărmul Mării Negre cu Sistemul Naţional de Transport – conducta T1 pe direcţia Ţărmul Mării Negre – Corbu – Săcele – Cogealac – Grădina.

Termenul estimat de finalizare este anul 2021.

Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă pe zăcământul Doina şi patru sonde pe zăcământul Ana), un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie automatizată amplasată pe zăcământul Ana.

O conductă submarină de 121 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, unde urmează 4,1 km de conductă subterană până la noua staţie de tratare a gazelor (STG).

Gazele tratate vor fi livrate prin staţia de măsurare a gazelor localizată în perimetrul STG către SNT operat de Transgaz.

Se estimează că producţia de gaze va începe în trimestrul 1 al anului 2021.

„Asistăm, astăzi (n.r. – vineri), la un moment foarte important pentru economia românească. Pornim împreună două proiecte, Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia al Black Sea Oil & Gas şi Extinderea Sistemului Naţional de Transport dezvoltată de Transgaz, care vor aduce beneficii pentru români şi pentru economie prin contribuţia majoră la valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră. Extinderea Sistemului Naţional de Transport este una dintre cele mai importante lucrări dezvoltate de Transgaz şi reprezintă punctul de plecare pentru intrarea gazelor din Marea Neagră în economia românească şi în circuitul internaţional”, a declarat Costin Mihalache, în mesajul transmis din partea premierului Viorica Dăncilă.

La rându său, ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a precizat că proiectul va acoperi 10% din necesarul anual de gaze naturale al României, reprezentând, totodată, o contribuţie importantă la nivel naţional, cât şi pentru dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor locale.

„Este rezultatul unei investiţii care până în acest moment s-a ridicat la suma de 200 milioane de dolari, iar alte 400 de milioane urmează să fie investite de Black Sea Oil & Gas până la finalizarea construcţiei, ceea ce demonstrează angajamentul nostru pentru susţinerea mediului de afaceri din România”, a adăugat Bădălău.

De asemenea, Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a subliniat că societatea pe care o reprezintă îşi respectă misiunea de a funcţiona precum un furnizor de securitate energetică naţională şi regională, prin investiţiile de importanţă strategică pe care le desfăşoară atât în România, cât şi în Republica Moldova, unde construieşte gazoductul Ungheni-Chişinău.

XXX

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle Internaţional Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de ţiţei şi gaze cu sediul în România, care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

În prezent, portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia şi XIII Pelican, Zona de Apă de Mică Adâncime situate în platformă continentală a Mării Negre, în care compania deţine o participaţie de 70% şi calitatea de operator.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-a-fost-semnat-ordinul-de-incepere-a-lucrarilor-pentru-preluarea-gazelor-din-marea-neagra-382853

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa va achita 89.711,8 lei pentru achiziţia de materiale promoţionale personalizate. Firma care a câştigat licitaţia este Unique Promo SRL-D.

Produsele fac obiectul achiziţiei şi contribuie la promovarea imaginii CN APM SA Constanţa şi a Portului Constanţa în scopul fidelizării clienţilor actuali, dar şi pentru atragerea de noi parteneri.

Promovarea Portului Constanţa are ca obiectiv consolidarea poziţiei pe piaţa de transport din hinterlandul deservit, dar şi pentru atragerea de fluxuri de marfă care duc la sporirea activităţii şi a rezultatelor economice şi comerciale ale portului.

Responsabili de atribuirea licitaţiei

Persoanele care deţin funcţii de decizie din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, responsabile de atribuirea procedurii publice, sunt: Şerban Daniela – director general, Pascu Bogdan – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tănase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic Reparaţii – Secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciu Tehnic reparaţii – Secretar CTE (rezervă), Gamalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Erna Silvia Braileanu – Departament Achiziţii Publice, Jarnea Daniel Răzvan – şef Serviciu Marketing , dar şi administratorii Murgeanu Gabriela, Tivilichi Nicolae Dan, Petraşcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Naftali Daniel-Adrian.

Unique Promo SRL-D, în datele Registrului Comerţului înfiinţată în anul 2016, societatea are sediul în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Violeta Daniela Tudose este asociat unic şi administrator al societăţii, care desfăşoară activităţi ale agenţiilor de publicitate.

În anul fiscal 2016, societatea cu zero salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 96.231 de lei şi un profit de 38.093 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, firma a avut un singur salariat, o cifră de afaceri de 645.444 de lei şi un profit de 75.571 de lei. Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: 2 salariaţi, un profit de 492.869 de lei şi o cifră de afaceri de 2.359.845 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/unique-promo-srl-d-din-bucuresti-va-furniza-materiale-promotionale-catre-cn-apm-constanta-document-699237.html

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC) a semnat cu Groupe Eurovest International SRL, firmă controlată de Violeta Vali Ciucur, fostul rector al Universității Maritime din Constanța, și Ionuț Ciucur. Firma a câștigat contractul „Verificare și întreținere sistem de detecție cu Inergen (lot 1) și Verificare și întreținere stingătoare (lot 2)“. Valoarea lotului 2 este de 15.533,5 lei, iar a lotului 1, de 4.265 de lei.

Mijloacele tehnice destinate apărării împotriva incendiilor trebuie verificate și întreținute permanent în stare de funcționare prin intermediul unei firme autorizate. De asemenea, stingătoarele ce sunt amplasate în toate locurile de muncă/construcții/mijloace de transport auto/nave din companie sunt mijloacele tehnice destinate apărării împotriva incendiilor și trebuie verificate și întreținute permanent în stare de funcționare, tot prin intermediul unei firme autorizate (conform prevederilor din capitolul „Echiparea și dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor” din Normele generale de apărare împotriva incendiilor, care face parte din Ordinul nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor).

Responsabili de atribuirea contractului

Persoanele ce dețin funcții de decizie în cadrul entității contractante, precum și persoanele din cadrul entității contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire sunt: Șerban Daniela – administrator, director general, Bogdan Pascu – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcția Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcția Tehnică, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcția Comercială, Ifimov Otilia – șef Departament Achiziții Publice, Pepi Tănase Iulian – șef Serviciu Juridic și Contencios, Kiss Laszlo Eduard – șef Sucursala Energetică Port Constanța, Niculescu Daniel – șef Sucursala de Servicii Port Constanța, Banias Emil Sorin – șef Sucursala Nave Tehnice Port Constanța, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic – Reparații – secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciul Tehnic – Reparatii – secretar CTE (rezervă), Gamalan Nicoleta Adina – șef Birou Control Financiar Preventiv, Cristian Albu – Departament Achiziții Publice, Cristian Iliescu – șef Birou PSI și Situații de Urgență, dar și administratorii Murgeanu Gabriela, Tivilichi Nicolae Dan, Petrașcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Naftali Daniel-Adrian.

Groupe Eurovest International SRL, în datele Registrului Comerțului înmatriculată în anul 2002, Groupe Eurovest International SRL are sediul social în municipiul Constanța. Capitalul social subscris, de 30.000 de lei, integral vărsat, este compus din 3.000 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 10 lei. Asociați persoane fizice sunt Violeta Vali Ciucur și Ionuț Ciucur, fiecare cu 50% din capitalul social. Administratorul firmei, care se ocupă de repararea mașinilor, este Ciucur Ionuț.

În anul fiscal 2016, firma cu 8 salariați a raportat o cifră de afaceri de 778.134 de lei și un profit de 26.597 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, firma a avut 8 salariați, un profit de 154.442 de lei și o cifră de afaceri de 1.251.881 de lei. Situația financiară pe anul 2018 arată astfel: 7 salariați, un profit de 120.322 de lei și o cifră de afaceri de 1.054.227 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/groupe-eurovest-international-controlata-de-violeta-ciucur-fost-rector-al-umc-contract-adjudecat-de-la-cn-apm-constanta-document-699326.html

 

Printre beneficiarii unui transport maritim de gaze naturale lichefiate provenite din Statele Unite care va ajunge în noiembrie în Polonia, unde marfa va fi regazeificată, iar de acolo în Ucraina, se poate număra și România, grație gradului înalt de dezvoltare al sistemului ucrainean de transport al gazelor, afirmă un trader american de profil cu operațiuni extinse în țara vecină, sprijinite și de administrația de la Washington, prin intermediul instituției guvernamentale Overseas Private Investment Corporation (OPIC). Compania americană de trading de gaze cu activități în Ucraina Energy Resources of Ukraine (ERU), parte a ERU Corporation, a semnat foarte recent un acord cu gigantul petrolier de stat al Poloniei, PGNiG. Astfel, polonezii au cumpărat un anumit volum, nespecificat, de gaze naturale lichefiate din SUA, pe care urmează să îl revândă celor de la ERU. Din punct de vedere fizic, LNG-ul va ajunge în noiembrie la terminalul polonez de profil din portul Świnoujście. Acolo, încărcătura va fi regazeificată, după care va fi introdusă, până la finalul anului, în sistemul ucrainean de transport prin punctul de interconectare de la Hermanowice.

„Am contractat acest volum cu scopul de a îl injecta și a îl înmagazina pentru a fi după aceea livrat consumatorilor ucraineni în această iarnă. În acest fel, contribuim la securitatea energetică a țării pe perioada de iarnă 2019-2020, marcată de riscuri și incertitudini”, a declarat joi șeful ERU Trading LLC, Yaroslav Mudryy. El s-a referit la perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, perspectivă care generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României. „În acest caz, ținând cont de gradul înalt de dezvoltare al sistemului de transport, este posibil ca Ucraina să nu fie ultima destinație a LNG-ului american. Acesta poate fi livrat cu succes unor țări precum Ungaria, România și Republica Moldova”, a spus oficialul ERU.

ERU și PGNiG nu au precizat ce cantitate de gaze a fost cumpărată de polonezi, cu câți bani și de la cine. Cele două companii colaborează din 2016, când compania poloneză de stat a început să exporte gaze naturale în Ucraina, cumpărătorul fiind ERU. În mai, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a purtat convorbiri cu secretarul american al Energiei, Rick Perry, la care a participat și șeful monopolului gazier al Ucrainei, Naftogaz. S-a discutat inclusiv despre „crearea unei rute sustenabile prin care Ucraina să importe LNG, prin intermediul terminalului de regazeificare din Polonia”. Foarte recent, Rick Perry a cerut Poloniei și Ucrainei să investească în dezvoltarea infrastructurii de transport de gaze care le leagă, pentru a spori capacitatea de tranzit de gaze din Polonia spre Ucraina de la actualul nivel de 1,5 miliarde de metri cubi pe an la 6 miliarde metri cubi. Analiști ruși apropiați de Kremlin au comentat atunci că intenția „este lipsită de sens din punct de vedere economic” și reprezintă doar „PR politic”, în condițiile în care gazele lichefiate americane sunt, potrivit acestora, mult mai scumpe decât cele livrate de Gazprom prin conducte.

Americanii de la ERU beneficiază și de ajutor de stat din partea Administrației de la Washington pentru operațiunile lor de trading, înmagazinare și furnizare de gaze din Ucraina, prin intermediul instituției guvernamentale Overseas Private Investment Corporation (OPIC). Aceasta le-a încheiat celor de la ERU o asigurare de risc de credit comercial cu o acoperire de 38 milioane dolari, valoarea totală a investiției în dezvoltarea businessului ucrainean fiind de 70 milioane dolari. Anul trecut, ERU a livrat gaze pe datorie transportatorului ucrainean Ukrtransgaz, pentru consumul tehnologic al acestuia, într-un moment în care operatorul se confrunta cu probleme financiare. Datoria a fost reglată luna trecută, după ce Ukrtransgaz le-a plătit americanilor circa 60 milioane dolari, aceștia renunțând la penalitățile care se acumulaseră între timp. Anul acesta, conducerea Naftogaz a investigat unele tranzacții cu gaze dintre compania ucraineană de stat și cei de la ERU, despre care se suspecta că ar dezavantaja Naftogaz și care fuseseră încheiate de un manager care anterior lucrase pentru ERU. Concluzia anchetei a fost că tranzacțiile au fost derulate în condiții de piață și că nu a existat conflict de interese.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/trader-american-romania-poate-importa-gaze-naturale-lichefiate-provenite-din-sua-prin-intermediul-ucrainei-19101215

 

„Astăzi am fost la Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) din Constanța. O Agenție care lucrează în slujba cetățenilor și care are ca scop, așa cum îi spune și numele, salvarea tuturor celor care au nevoie de ajutor pe mare”, a transmis Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.

„În dotarea ARSVOM au intrat, deja, două nave specializate de salvare în valoare totală de 50.600 mii lei. Navele SAR sunt nave cu o capacitate de preluare a minim 44 de persoane. Au ca scop salvarea, capacitate de stingere incendii la nave și ambarcatiuni, intrare în câmp de foc și extragerea de persoane în pericol, capacitate de autoredresare și transfer victime către elicopter, capacitate de remorcaj de urgență, fiind și șalupa rapidă de intervenție pentru zona cu ape mici. Are o viteza maximă de 25-27 noduri(aproape 50 Km/oră).

Anul acesta avem 2 investiții în derulare. Este vorba de o navă rapidă de intervenție pentru depoluare în ape de mică adâncime cu o valoare de aproximativ 22.000 mii lei. Această navă este specializată pentru intervenții rapide de recuperare a hidrocarburilor și intervenție secundară SAR. Are o lungime de 18 metri, lățime de aprox 4.5 metri și o viteza de 25 noduri. Nava va sosi în țară în luna decembrie a acestui an”, transmite Răzvan Cuc.

Navă specializată de depoluare

„Cea de-a doua navă specializată de depoluare (proiect în valoare de aprox.52.000 mii lei) va avea o lungime de aprox. 40 metri, lățime de circa 10 metri și o capacitate de preluare a hidrocarburilor la bord de circa 300 tone. Are echipamente specializate de detecție, analiză și recuperare a hidrocarburilor, echipamente de salvare cu scafandri și echipamente de stins incendiul la bordul navelor.

Un alt proiect de investiții este o navă de salvare a peste 100 supraviețuitori cu dotări speciale pentru persoanele salvate, centru medical, morga, salupa rapidă de recuperare, capacitate de stins incendiul la nave și la alte facilități portuare sau offshore, remorcă de urgență a navelor, capacitate de transfer la elicopter, descoperire și cercetare epave nave sau aeronave scufundate și extragere persoane încarcerate în acestea. Investiția a fost aprobată prin HG 429/2019, cu o valoare de circa 141.000 mii lei pentru o navă de salvare cu o lungime de circa 51 metri, lățime 11 metri, având propulsie hibrid și capacitate de poziționare prin satelit.

Guvernul PSD prin Programul de Guvernare continuă investițiile pentru români”, a scris Răzvan Cuc pe pagina sa de Facebook.

https://www.dcnews.ro/razvan-cuc–guvernul-psd-continua-investitiile-pentru-romani_686117.html

 

  • Economie

03.09.2019

 

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, vrea să aducă mai mulți bani la CFR și să facă mai multe deconturi la Comisia Europeană.

România a ajuns, până la data de 16 august, la o rată de absorbţie a fondurilor europene de peste 31%, iar obiectivul pentru final de an este de 36%-38%, a declarat ea în week end la Antena 3.
Conform datelor MFE, din alocarea totală de 31 miliarde de euro, în România au intrat 9,7 miliarde de euro bani europeni numai prin politica de coeziune şi politica agricolă, iar acestor sume li se adaugă încă 6,8 miliarde euro plăţi directe către fermieri.

Mai mulți bani la CFR, decontați la Bruxelles

“Ţintim în mod clar o rată de absorbţie de 36%-38% pentru final de an. De aceea spun în mod clar că lucrăm îndeaproape pe fiecare proiect. De exemplu, săptămâna viitoare (săptâmâna asta – n.red.) vom avea întâlnire cu CFR legat de investiţiile pe care le au ei în derulare, pentru a vedea în ce măsură putem să obţinem mai mulţi bani de la ei pentru a-i rambursa de la Comisie. În luna septembrie ne propunem să trimitem şapte proiecte majore de apă, apă uzată, la Comisia Europeană, în valoare de circa 1,5 miliarde de euro pentru aprobare”, a explicat ministrul Fondurilor Europene

Ea a subliniat că Guvernul României “trebuie să stea cu ochii pe minge” în ceea ce priveşte absorbţia de bani europeni. “Avem de adus în ţară anul acesta de la Bruxelles undeva la 2,2 miliarde euro doar pe zona de coeziune şi de aceea accelerăm şi trebuie să lucrăm intens la ceea ce înseamnă generare de facturi pe fiecare proiect pe care îl avem în derulare”, a mai spus spus Roxana Mînzatu.

Ministrul Fondurilor Europene vrea să aducă mai mulți bani la CFR, pentru proiecte de infrastructură

 

Compania cu acţionariat turc Toros Tarim, parte a grupului Tekfen Holding, a semnat un acord pentru preluarea integrală a companiei Agrium-Agroport România S.A, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. Valoarea tranzacţiei nu a fost comunicată.

Agrium Agroport România SA este un producător şi distribuitor de îngrăşăminte, controlat de grupul canadian Agrium şi care în 2014 se afla între cei mai mari zece jucători din sectorul de agrobusiness cu afaceri de 490 mil. lei în acel an.

Din 2014 însă vânzările Agrium Agroport s-au prăbuşit şi au ajuns la 7,6 milioane de lei (1,6 mil. euro) în 2018, conform informaţiilor de la mfinante.ro. De altfel, compania a înregistrat în fiecare an pierdere, iar numărul de angajaţi a scăzut în cinci ani de la 53 până la 5 oameni.

Compania deţine brandul Nutrien, o marcă globală a grupului canadian Agrium, cel mai vândut brand de îngrăşăminte din lume.

„Scopul nostru este ca România, o ţară agricolă importantă, să devină a doua cea mai mare piaţă a noastră de desfacere. Ne dorim să ne facem cunoscut brandul acolo“, a spus Hakan Goral, vicepreşedinte pe zona de agrobusiness al Tekfen Holding şi preşedinte al consiliului de administraţie al Toros Tarim.

https://www.zf.ro/companii/tranzactie-in-agrobusiness-toros-tarim-cel-mai-mare-exportator-de-ingrasaminte-din-turcia-cumpara-de-la-canadieni-agrium-agroport-acordul-de-preluare-a-fost-semnat-la-finalul-lunii-iulie-18350621

 

02.09.2019

 

Compania britanică Liberty Steel, care recent a convenit achiziţionarea combinatului siderurgic de la Galaţi, intenţionează să investească mai mulţi bani în oţelăriile pe care le-a preluat de la ArcelorMittal, informează Bloomberg.

Directorul general Jon Bolton a spus că, în următorii cinci ani, Liberty Steel intenţionează să investească peste 400 milioane de euro în cele şapte oţelării pe care le-a preluat de la ArcelorMittal, în ideea de a menţine capacităţile, a extinde gama de produse şi a realiza mai multe produse de calitate ridicată. Bolton a subliniat că aproape jumătate din aceste investiţii vor fi făcute la combinatul de la Galaţi, deoarece perspectivele de creştere din România sunt mai bune decât în alte părţi ale Europei.

Decizia celor de la Liberty Steel vine într-un moment în care industria siderurgică se confruntă cu provocările create de tarifele vamale suplimentar introduse de SUA, tarife care reorientează spre Europa exporturile altor mari producători, la care se adaugă costurile mai mari cu materiile prime şi energia.

„Evaluăm în mod continuu modul în care condiţiile comerciale internaţionale ne afectează operaţiunile, însă credem că operaţiunile noastre din Europa continentală sunt bine poziţionate pentru a face faţă oricărui impact negativ. Ne aşteptăm ca pieţele cheie pentru operaţiunile pe care le-am achiziţionat recent în Europa să înregistreze performanţe peste media europeană, de exemplu România va înregistra o creştere de 3,1%”, a spus Bolton.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-liberty-steel-vrea-sa-investeasca-200-milioane-de-euro-in-combinatul-de-la-galati-382855