Conform CNAPM Constanţa, contractul de achiziţie sectorială a fost încheiat cu Asocierea SC Navtron SRL şi SC Electroscoica Mar SRL pentru furnizare „Sistem hidrografic (inclusiv navă de cercetare)” – în cadrul proiectului de investiţie „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”. Preţul contractului este de 4.640.141 lei, fără TVA.Termenul de furnizare este de maxim 8 luni. Proiectul de investiţie este cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Cre?terea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală.

Nava echipată cu sistemul hidrografic va fi utilizată pentru monitorizarea execuţiei lucrărilor de dragaj; monitorizarea adâncimilor bazinelor şi şenalelor porturilor maritime Constanţa, Midia şi Mangalia; monitorizarea cheurilor, digurilor în programele de urmărire a comportării în timp a construcţiilor; precum şi monitorizarea cheurilor, digurilor după evenimente meteorologice de risc (cu consecinţe socio-economice). „Caracteristicile navei vor fi următoarele: port de înmatriculare – portul Constanţa; pavilion – România; zona de navigaţie – maritimă costieră, până la maxim 10 Mm de ţărm; viteza minimă – 4/5 Nd pentru regim de măsurători hidro şi 10/12 Nd pentru regim de croazieră; perioada de operare: 12 luni pe an; deplasament: 13 – 16 tone; lungime maximă navă: 11,00 – 13,00 m; lăţime navă: 3,50 – 4,50 m; pescaj maxim: 1,00 – 1,10 m; propulsie: motoare Diesel 2 x 200 cp.

Sistemul hidrografic va fi format din echipamente specifice: sondă hidrografică multifascicul, sondă hidrografică monofascicul şi scanare laterală, profilator ‘SUB – BOTTOM’, senzor de viteză a sunetului în apă, senzor de temperatură a apei la nivelul chilei, profilator de viteză a sunetului în apă, senzor de măsură a mişcărilor navei; sistem de orientare (girocompas), receptor DGNSS RTK MOBIL, staţie de referinţă DGNSS RTK, staţie portabilă de referinţă a nivelului mării (MAREGRAF), echipamente pentru inspecţii subacvatice hidroacustice, CHARTPLOTTER (RADAR)”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de CNAPM Constanţa.

Potrivit sursei citate, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în calitate de administrator al porturilor maritime româneşti, are ca obiectiv prioritar asigurarea condiţiilor necesare de navigaţie în siguranţă a navelor în porturi. Investiţia propusă va avea ca rezultat îmbunătăţirea condiţiilor din Portul Constanţa, creşterea calităţii serviciilor oferite şi a capacităţii de atragere în Portul Constanţa a traficului de mărfuri din bazinul Mării Negre, prin creşterea numărului de nave de capacitate mare.

https://www.mediafax.ro/social/o-nava-hidrograf-in-valoare-de-1-milion-de-euro-va-monitoriza-lucrarile-de-dragaj-din-portul-constanta-18627391

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a anunţat joi că a încheiat contractul de achiziţie sectorială cu asocierea Navtron şi Electroscoica Mar pentru furnizarea unui sistem hidrografic (inclusiv navă de cercetare), în cadrul proiectului de investiţie ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”, preţul contractului fiind de 4.640.141 lei (fără TVA).

”Investiţia propusă va avea ca rezultat îmbunătăţirea condiţiilor din Portul Constanţa, creşterea calităţii serviciilor oferite şi a capacităţii de atragere în Portul Constanţa a traficului de mărfuri din bazinul Mării Negre, prin creşterea numărului de nave de capacitate mare”, se arată într-un comunicat al companiei.

Termenul de furnizare este de maximum opt luni.

Proiectul de investiţie ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa” este cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală.

”Nava echipată cu sistemul hidrografic va fi utilizată pentru monitorizarea execuţiei lucrărilor de dragaj; monitorizarea adâncimilor bazinelor şi şenalelor porturilor maritime Constanţa, Midia şi Mangalia; monitorizarea cheurilor, digurilor în programele de urmărire a comportării în timp a construcţiilor; precum şi monitorizarea cheurilor, digurilor după evenimente meteorologice de risc (cu consecinţe socio-economice)”, informează compania.

Perioada de operare a navei este de 12 luni pe an, iar deplasamentul de 13 – 16 tone.
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa, în calitate de administrator al porturilor maritime româneşti, are ca obiectiv prioritar asigurarea condiţiilor necesare de navigaţie în siguranţă a navelor în porturi.

https://www.news.ro/economic/administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-a-semnat-contractul-pentru-o-noua-nava-hidrograf-in-portul-constanta-in-valoare-de-4-64-milioane-lei-fara-tva-1922405028002019111519184213

Traficul total de mărfuri înregistrat în primele zece luni ale anului 2019 în portul Constanţa (cu zonele Constanţa şi Midia) şi portul Mangalia a crescut cu 8,36%, ajungând la 55,83 milioane tone, faţă de 51,5 milioane tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat joi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

În primele zece luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime româneşti 12.206 nave (11.424 nave la zece luni 2018), din care 3.495 nave maritime şi 8.711 nave fluviale.

Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 43 milioane tone (creştere de 5,17%), iar cel fluvial a reprezentat 12,8 milioane tone (creştere de 20,65%).

”O creştere importantă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de 17,6%. Dacă anul trecut, în primele zece luni, traficul de cereale a fost de 15,2 milioane tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii octombrie, cantitatea de cereale a depăşit 17,8 milioane tone”, precizează compania într-un comunicat.

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creşteri importante de trafic în primele zece luni ale acestui an sunt: combustibili minerali solizi – 3,3 milioane tone (faţă de 3,1 milioane tone), petrol brut – 6,6 milioane tone (faţă de 6,2 milioane tone), petrol brut – 6,6 milioane tone (faţă de 6,2 miliaone tone), produse petroliere – 5,3 milioane tone (faţă de 5 milioane tone), articole diverse – 5,56 milioane tone (faţă de 5,55 milioane tone), minereuri de fier şi deşeuri de fier – 4,2 milioane tone (faţă de 3,4 milioane tone), produse metalice – 2,1 milioane tone (faţă de 1,9 milioane tone), îngrăşăminte – 3,1 milioane tone (faţă de 2,5 milioane. tone).

Scăderi de trafic au fost semnalate în primele zece luni 2019 pentru următoarele grupe de mărfuri faţă de primele zece luni 2018: minereuri şi deşeuri neferoase – 3,3 milioane tone (faţă de 3,4 milioane tone), seminţe uleioase – 1,74 milioane tone (faţă de 2,79 milioane tone).

Traficul de containere a rămas constant în perioada analizată, la 5,55 milioane tone marfă în 2019, faţă de 5,54 milioane tone marfă în primele zece luni din 2018.

Ponderea traficului de mărfuri este reprezentată astfel în înregistrările statistice ale CN APM SA Constanţa: cereale 32%, petrol brut 11,9%, articole diverse 10%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier şi deşeuri de fier 7,6%, minereuri şi deşeuri neferoase 6%, combustibili minerali solizi 5,9%, îngrăşăminte 5,7%, produse metalice 3,9%, seminţe uleioase 3,1%.

https://www.news.ro/economic/traficul-total-de-marfuri-in-porturile-constanta-si-mangalia-a-crescut-cu-8-36-in-primele-zece-luni-la-55-83-milioane-tone-1922405528532019111319184087

O Decizie a prim-ministrului apărută joi în Monitorul Oficial o numește pe realizatoarea Realitatea TV Marinela Mititelu consilier la Guvern. În același Monitor Oficial apar decizii de numire a doi secretari de stat la Ministerul Transporturilor.

In Monitorul Oficial au apărut mai multe Decizii ale prim-ministrului Ludovic Orban privind numirea unor demnitari în cadrul Guvernului.

Astfel, doi secretari de stat au fost numiți la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Este vorba de Valeriu Lupu și Ion Scrioșteanu. Totodată, prin Decizie a prim-ministrului a fost numit Gheorghe Cojanu în funcția de secretar general adjunct al aceluiași minister din Bulevardul Dinicu Golescu 38.

Club Feroviar a anunțat recent că în funcția de secretar general al Ministerului Transporturilor a fost numită Ștefania Ferencz, o apropiată a fostului premier Emil Boc, acum primar la Cluj Napoca.

Marinela Mititelu consilier la Guvern. A lucrat cu Rareș Bogdan

Pe aceeași pagină din Monitorul Oficial al României apare și o altă Decizie a prim-ministrului. ”Decizie privind numirea doamnei Marinela Ghioca Mititelu în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al vice-primministrului”, se arată în document.

Evident, este vorba de singurul vice-primministru din Cabinetul Orban, Raluca Turcan. Marinela Mititelu lucrează de ani buni la Realitatea TV, unde realizator a fost până de curând actualul prim-vicepreședinte al PNL Rareș Bogdan.

Marinela Mititelu consilier la Guvern. Au fost numiți și doi secretari de stat la Ministerul Transporturilor

Traficul de cereale în Portul Constanța s-a majorat cu 17,6% în primele zece luni ale anului, ceea ce a determinat și o creștere a volumului de transport pentru operatorii feroviari. (A.B.)

În perioada menționată, traficul total de mărfuri în Portul Constanța (cu zonele Constanța și Midia) și portul Mangalia a crescut cu 8,36%, ajungând la 55,83 milioane de tone, față de 51,5 milioane de tone în aceeași perioadă a anului trecut. Din traficul total înregistrat, traficul maritim a fost 43 milioane de tone (creștere de 5,17%), iar cel fluvial a reprezentat 12,8 milioane de tone (creștere de 20,65%).

17,8 milioane de tone de cereale în Portul Constanța

O creștere importantă de trafic s-a înregistrat în cazul cerealelor, de 17,6%. Dacă anul trecut, în primele zece luni, traficul de cereale a fost de 15,2 milioane de tone, de la începutul lui 2019 până la finalul lunii octombrie, cantitatea de cereale a depășit 17,8 milioane de tone, potrivit unui comunicat de presă dat publicității joi de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

Alte grupe de mărfuri la care s-au înregistrat creșteri importante de trafic în primele zece luni ale acestui an sunt: combustibili minerali solizi 3,3 milioane tone (față de 3,1 mil. tone), petrol brut 6,6 milioane tone (față de 6,2 mil. tone), petrol brut 6,6 milioane tone (față de 6,2 mil. tone), produse petroliere 5,3 milioane tone (față de 5 mil. tone), articole diverse 5,56 milioane tone (față de 5,55 mil. tone), minereuri de fier și deșeuri de fier 4,2 milioane tone (față de 3,4 mil. tone), produse metalice 2,1 milioane tone (față de 1,9 mil. tone), îngrășăminte 3,1 milioane tone (față de 2,5 mil. tone).

Scăderi de trafic au fost semnalate în primele zece luni 2019 pentru următoarele grupe de mărfuri față de primele zece luni 2018: minereuri și deșeuri neferoase 3,3 milioane tone (față de 3,4 mil. tone), semințe uleioase 1,74 milioane tone (față de 2,79 mil. tone).

Traficul de containere rămâne constant

Traficul de containere a rămas constant în perioada analizată, la 5,55 milioane tone de marfă în 2019, față de 5,54 milioane tone de marfă în primele zece luni 2018.

Ponderea traficului de mărfuri este reprezentată astfel în înregistrările statistice ale CN APM SA Constanța: cereale 32%, petrol brut 11,9%, articole diverse 10%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier și deșeuri de fier 7,6%, minereuri și deșeuri neferoase 6%, combustibili minerali solizi 5,9%, îngrășăminte 5,7%, produse metalice 3,9%, semințe uleioase 3,1%. Aproape toate aceste grupe de mărfuri sunt transportate pe calea ferată în drum spre port sau din port spre destinațiile din țară.

În primele zece luni ale anului 2019, au ajuns în porturile maritime românești 12.206 nave (11.424 nave la zece luni 2018), din care 3.495 nave maritime și 8.711 nave fluviale.

Traficul de cereale în Portul Constanța s-a majorat cu 17,6%. Afacerile transportatorilor feroviari, în creștere

Volumul de activitate în porturile maritime românești se menține ridicat în acest sfârșit de an. Joi, 28 noiembrie, în danele de la Constanța, Midia și Mangalia se aflau la operare 36 de nave, din care nouă nave încărcau 191.695 tone de grâu, porumb, floarea soarelui și orz. Alte două nave așteptau în radă să intre la operare, pentru a prelua 33.900 de tone de grâu, porumb și orz.

Pentru următoarele două săptămâni, și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești 62 de nave, din care: 66 de nave la Constanța și cinci nave la Midia. 10 dintre ele vor încărca 390.450 tone de grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță și orz.

XXX
Stimați cititori, din capul locului trebuie spus că evoluția porturilor maritime românești în primele zece luni ale anului 2019 a întrecut așteptările. Traficul general de mărfuri a crescut cu 8,36%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia au derulat 55.837.566 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 17,67%, față de perioada ianuarie – octombrie 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: îngrășămintele (+26,08%), minereurile și deșeuri de fier (+22,49%), produsele metalice (+11,09%), cărbunii (+3,03%), petrolul brut (+6,12%), produsele petroliere (+6,34%).

Traficul maritim a fost de 43.007.908 tone (în creștere cu 5,17% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 12.829.658 tone (mai mare cu 20,65%).
Dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține în următoarele luni cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2019 cu un trafic record, de peste 67 de milioane de tone. În 1988, când transportul maritim de mărfuri se derula exclusiv prin portul Constanța, acesta atinsese un maxim istoric de 62,4 milioane de tone.

XXX
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 48.734.883 tone de mărfuri, mai mult cu 9,96% față de ianuarie – octombrie 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+17,67%), produse petroliere (+30,55%), minereuri și deșeuri de fier (+22,49%), combustibili solizi (+3,83%) și îngrășăminte (+27,32%).

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Dacă în primele zece luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 40,61%, în ianuarie – octombrie 2019, au reprezentat 40,24% din volumul total de mărfuri manipulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (15,68%), mărfurile containerizate (11,41%), hidrocarburile (11,17%), îngrășămintele și produsele chimice (7,22%), combustibilii solizi (6,77%) și produsele metalice (4,42%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 55.559.515 tone, respectiv 565.648 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 0,20% în tone, dar mai mic cu 0,32% în TEU.

XXX
În lunile ianuarie – octombrie 2019, zona Midia a portului Constanța a derulat un trafic total de 6.875.006 tone de mărfuri, mai mic cu 3,43% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,44% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au diminuat cu 3,75%.

XXX
Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 224.469 tone de mărfuri, cu 152,83% mai mult decât în ianuarie – august 2018. În structură, cimentul reprezintă 53,10% din traficul total, iar produsele petroliere 34,84%.

XXX
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 241,41 milioane de tone de mărfuri, în primele zece luni ale anului 2019, în scădere cu 6,5% față de perioada de referință din 2018.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-se-indreapta-spre-o-performanta-istorica-389900?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – octombrie 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de același interval de timp din 2018):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 17.887.214 tone (+17,67%);
– petrol brut – 6.617.933 tone (+6,12%);
– articole diverse – 5.568.455 tone (+0,33%);
– produse petroliere – 5.326.507 tone (+6,34%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 4.271.086 tone (+22,49%);
– cărbune – 3.301.707 tone (+3,83%);
– îngrășăminte – 3.196.395 tone (+26,08%);
– produse metalice – 2.172.043 tone (+11.09%);
– minerale brute sau prelucrate – 507.887 tone (+45,62%);
– produse alimentare – 326.617 tone (+129,96%);
– ciment – 313.272 tone (+72,53%);
– animale vii – 75.186 tone (+15,55%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 37.853 tone (+58,57%);
– piele, textile, confecții – 1.608 tone (+27,72%);
b) în scădere față de anul precedent
– minereuri și deșeuri neferoase – 3.377.644 tone (-1,07%);
– semințe uleioase – 1.743.977 tone (-37,69%);
– produse chimice – 540.069 tone (-17,71%);
– echipamente, mașini – 314.898 tone (-29,79%);
– lemn, plută – 236.385 tone (-8,17%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 11.755 tone (-56,55%);
– articole fabricate din metal – 5.848 tone (-27,07%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-389901?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Porturile românești de la Marea Neagră sunt într-o strânsă competiție a adâncimilor cu celelalte porturi din zonă, căci, odată cu creșterea adâncimilor danelor și șenalelor navigabile, cresc și cantitățile de mărfuri atrase.

Iată, o veste bună pentru România în acest „război al adâncimilor”: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a încheiat contractul de servicii de consultanță și supervizare a execuției lucrărilor de dragaj de investiție. Prin acest proiect, se asigură aducerea adâncimilor din bazinul portului Constanța la cotele de investiție. Contractul – în valoare de 3.380.918 lei (fără TVA) și cu durata de 51 de luni – a fost încredințat asocierii dintre TPF Inginerie SRL și CDR International BV.

Contractul de proiectare și execuție a lucrărilor a fost încredințat asocierii dintre Impresa di Costruzioni Ing E Mantovani SPA și SC Consal Trade SRL. Valoarea lui este de 139.317.822,44 lei (fără TVA) și are durata de 20 de luni.

Proiectul de investiție prevede lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din portul Constanța, adâncirea bazinului portului de lucru și a șenalului de acces către acesta din portul Constanța Sud. În portul de lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din portul de lucru.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-a-fost-stabilit-consultantul-pentru-dragajul-de-investitie-din-portul-constanta-389897

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa anunţă organizarea şi desfăşurarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului „Drum Poarta 7 – Poarta 9, îmbrăcăminte cu asfalt – expertiză şi proiectare“.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 10.12.2019, ora 15:00. Ofertele depuse vor fi deschise în aceeaşi zi. Cuantumul garanţiei de participare este de 897 lei.

Valoarea totală estimată a contractului este de 89.739 lei, fără TVA, din care valoarea estimată pentru întocmirea raportului de expertiză tehnică – 12.820 lei, valoarea estimată pentru întocmire PT+DTAC+DE+documentaţii avize acorduri – 76.919 lei.

Reamintim că proiectul de modernizare a drumului de acces al vehiculelor între Poarta 7 şi Poarta 9 este de a îmbunătăţi starea de viabilitate a acestuia, pentru o mai bună desfăşurare a traficului în interiorul Portului, creşterea siguranţei în trafic şi îmbunătăţirea calităţii mediului ca urmare a diminuării surselor de poluare, prin realizarea unei suprafeţe ce reduce poluarea sonoră şi a aerului.

Clasa tehnică a drumului este IV. Caracteristicile tehnice în funcţie de clasa tehnică a acestuia vor fi următoarele: viteză de proiectare 60 Km/h; trei benzi de circulaţie de 3 şi 4 metri, trafic greu; intensitate trafic redusă; intensitate medie zilnică anuală / număr de vehicule efectiv – între 750 şi 3500.

Responsabili de atribuirea procedurii
Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante precum şi persoane din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire sunt: Șerban Daniela – administrator, director general, Murgeanu Gabriela – administrator, Pascu Bogdan – administrator, Petraşcu Elena – administrator, Burlacu Mircea – administrator, Bătrâncă Ghiorghe – administrator, Naftali Daniel-Adrian – administrator, Baz Adina Iuliana – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic Reparaţii-Secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciu Tehnic reparaţii – secretar CTE(rezervă), Gămalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Erna Silvia Brăileanu – Departament Achiziţii Publice, Constantin Brandi -ş Serviciu Patrimoniu, Florin Chirilă – şef Serviciu Tehnic Reparaţii.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-la-cn-apm-constanta-pentru-asfaltarea-drumului-dintre-poarta-7-si-poarta-9-document-706359.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a anunţat miercuri că a încheiat un contract de 3,38 milioane lei fără TVA pentru „servicii de consultanţă şi supervizare execuţie lucrări”, prevăzut în cadrul proiectului de investiţie ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”.

”Semnatarii contractului sunt APM SA Constanţa şi Asocierea TPF Inginerie şi CDR International BV, valoarea contractului este de 3.380.918 lei (fără TVA), iar durata este de 51 de luni”, a anunţat compania.

Au depus oferte două asocieri: asocierea TPF Inginerie, CDR International BV şi asocierea Artera Proiect, 3TI Progetti Italia – Ingineria Integrata SPA, Acquatecno.

”Obiectivele specifice ale contractului sunt furnizarea de servicii de supervizare de înaltă calitate, atât în timpul perioadei de proiectare şi execuţie a lucrărilor, cât şi pe parcursul perioadei de garanţie a lucrărilor, în vederea urmăririi corectei utilizări a fondurilor disponibile şi pentru a se asigura că antreprenorul proiectează şi execută lucrările în conformitate cu obligaţiile contractuale, în special în ceea ce priveşte durata, cantitatea, calitatea şi costul proiectării şi lucrărilor”, mai precizează compania.

Pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor, antreprenorul este Impresa Di Costruzioni Ing E. Mantovani SPA şi Consal Trade, conform acordului din 7 noiembrie 2019.

Valoarea contractului este 139,31 milioane lei (fără TVA), iar durata contractului este de 20 de luni.

Proiectul de investiţie ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa” prevede lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor şi şenalelor din Portul Constanţa, adâncirea bazinului Portului de Lucru şi a şenalului de acces către acesta din Portul Constanţa Sud.

În Portul de Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include şi lucrări de protecţie a cheurilor din Portul de Lucru.

Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală.

https://www.news.ro/economic/administratia-porturilor-maritime-constanta-a-semnat-un-contract-de-3-38-milioane-lei-fara-tva-pentru-servicii-de-consultanta-privind-modernizarea-infrastructurii-portuare-1922405027002019111519183252

Proiectul gazoductului BRUA, fazele 1 şi 2, şi infrastructura de transport Marea Neagră – Podişor sunt proiecte prioritare ale Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) în domeniul Energiei, iar pentru viitor poate fi avută în vedere retehnologizarea depozitelor de înmagazinare, potrivit Ministerului Energiei şi Economiei, scrie Agerpres.

„Astăzi, 27 noiembrie, a avut loc o reuniune între reprezentanţi ai Ministerului Energiei, Economiei şi Mediului de Afaceri şi reprezentanţii Fondului de Investiţii pentru Iniţiativa celor Trei Mări(I3M). În cadrul reuniunii au fost prezentate obiectivele de investiţii ale Fondului I3M şi subiectul discuţiilor purtate s-a axat în jurul proiectelor prioritare naţionale în domeniul Energiei. La acest moment, în lista proiectelor prioritare I3M în domeniul Energiei se regăsesc 3 proiecte, respectiv BRUA faza 1, BRUA faza 2 şi infrastructura de transport Marea Neagră – Podişor. Toate cele 3 proiecte sunt implementate de Transgaz şi beneficiază deja de finanţare europeană”, scriu reprezentanţii ministerului pe pagina de Facebook.

Potrivit sursei citate, pentru viitor, ca propunere de proiect, poate fi avută în vedere retehnologizarea depozitelor de înmagazinare, în particular a celor care vizează traseul BRUA, în contextul interesului României de a include BRUA pe traseul Coridorului Sudic.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/proiectul-gazoductului-brua-si-infrastructura-de-transport-marea-neagra-podisor-proiecte-prioritare-ale-initiativei-celor-trei-mari-706219.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a achiziționat un microbuz de 19 locuri de la Țiriac Auto SRL. Valoarea contractului de achiziție este de 324.064 de lei.

Obiectul contractului constă în furnizarea unui microbuz de 19 locuri, necesar pentru transportul personalului la/de la punctele de lucru din porturile maritime și ocazional se va utiliza de către serviciul protocol pentru transportul local al delegațiilor.

Persoanele care dețin funcții de decizie din cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța sunt: director general, administrator – Daniela Șerban, administrator – Gabriela Murgeanu, administrator – Daniel-Adrian Naftal, administrator – Elena Petrașcu; administrator – Burlacu Mircea, administrator – Batrînca Ghiorghe; administrator – Nicolae Dan Tivilichi, director general adjunct – Adina Iuliana Baz, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Maria Mergiu, director comercial – Alexandru Mădălin Crăciun, șef Seviciu Juridic și Contencios – Tănase Iulian Pepi, șef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard, șef Sucursala Servicii Port – Daniel Niculescu, șef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparații – Antoniela Moldoveanu; Serviciul Tehnic Reparații – Laura Bola, șef Birou Control Financiar Preventiv – Nicoleta Adina Gămălan, Departament Achiziții Publice – Aurelian Lita, șef Compartiment Auto – Dorel Manole.

Ţiriac Auto SRL, în datele Registrului Comerţului

Înmatriculată în anul 2012, compania are sediul social în Bucureşti. Firma provine din schimbarea sediului din alt judeţ. Capitalul social subscris, de 1.905.781,5 lei, integral vărsat, este compus din 60.501 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 31,5 lei. Ţiriac Auto SRL este controlată de Navardi Investments Limited, cu sediul în Cipru, Nicosia, cu 16,29064% din capitalul social, şi Vitexa Holdings Limited, cu 83,70936% din capitalul social. Administratori sunt Marian Marius-Mihail şi Ith Management Office SRL, reprezentată prin Văduva Petru Ion.

Ţiriac Auto SRL se ocupă de comerţul cu autoturisme şi autovehicule uşoare (sub 3,5 tone). În anul fiscal 2016, compania cu 1.024 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 1.201.315.679 de lei şi un profit de 2.842.096 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, compania a avut 985 de salariaţi, o cifră de afaceri de 1.245.262.139 de lei şi o pierdere de 11.369.627 de lei. Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: 1.017 salariaţi, cifră de afaceri de 1.228.769.052 de lei şi o pierdere de 20.641.937 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/microbuz-nou-in-dotarea-cn-apm-constanta-document-706232.html

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a semnat cu societatea Dorada Transporting SRL Constanța. Firma și-a adjudecat contractul „Servicii de închiriere de vehicule de transport de persoane cu șofer“, în valoare de 500.832,36 lei.

Achiziția presupune închirierea de vehicule de transport de persoane cu șofer conform graficului de prestare, transport rutier de persoane, ocazional, pe bază de comandă scrisă. Se vor deconta doar cursele efectuate de la punctul de plecare la destinația finala si retur, la nivelul de maximum 4000 km, pe întreaga durată a contractului.

Persoanele cu funcție de decizie din cadrul entității contractante cu privire la organizarea, derularea și finalizarea procedurii de atribuire sunt: director general – Daniel Georgescu; director executiv, Direcția Juridică – Diana Niculescu; director economic, Direcția Economică – Cornelia Popescu; director executiv, Direcția Tehnica Administrativ – Costel Ghinea; 5. CFPP economist -Cristina Poenaru; șef Serviciu Achiziții – Camelia Sirbu; șef Birou Auto – Ciprian Hotulig; inginer Birou Auto – Leila Denis Gafar.

Dorada Transporting SRL, în datele Registrului Comerţului

Înființată în anul 2003, Dorada Transporting SRL are sediul social în Mamaia, Municipiul Constanţa, zona hotel Picadilly, restaurant Tic Tac, lot nr.2, construcția C1, Debarcader. Capitalul social subscris de 200 lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţi persoane fizice sunt: Gherasim Marius Felician și Moga Traian, fiecare cu câte 50% din capitalul social. Administratorul societății care se ocupă de transporturi terestre de călători este Gherasim Marius Felician.

În anul fiscal 2016, societatea cu 37 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 1.509.085 lei și o piredere de 70.923 lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, societatea cu 14 salariați a înregistrat o cifră de afaceri de 1.397.457 de lei și o pierdere de 1.917 lei. Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: 14 salariați, un proft de 20.025 lei și o cifră de afaceri de 1.166.303 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/contract-de-jumatate-de-milion-de-euro-adjudecat-de-dorada-transporting-srl-de-la-cn-apm-sa-constanta-document-706241.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a încheiat contractul de „Servicii de consultanță și supervizare execuție lucrări”, prevăzut în cadrul proiectului de investiție „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

Semnatarii contractului sunt CN APM SA Constanța și Asocierea „SC TPF INGINERIE SRL și CDR INTERNATIONAL BV”, valoarea contractului este de 3.380.918 lei (fără TVA), iar durata este de 51 de luni.

Potrivit CN APM SA, obiectivele specifice ale contractului sunt furnizarea de servicii de supervizare de înaltă calitate, atât în timpul perioadei de proiectare și execuție a lucrărilor, cât și pe parcursul perioadei de garanție a lucrărilor, în vederea urmăririi corectei utilizări a fondurilor disponibile și pentru a se asigura că Antreprenorul proiectează și execută lucrările în conformitate cu obligațiile contractuale, în special în ceea ce privește durata, cantitatea, calitatea și costul proiectării și lucrărilor.

Au depus oferte două asocieri:
– Asocierea SC TPF INGINERIE SRL, CDR INTERNATIONAL BV;
– Asocierea ARTERA PROIECT, 3TI PROGETTI ITALIA – INGEGNERIA INTEGRATA SPA, ACQUATECNO SRL.

Pentru proiectarea și execuția lucrărilor, Antreprenorul este IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E. MANTOVANI SPA și SC CONSAL TRADE SRL, conform Acord contractual nr. 44631/07.11.2019.

Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA).

Durata contractului este de 20 de luni.

Proiectul de investiție „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța” prevede lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud. În Portul de Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din Portul de Lucru.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

https://tomisnews.ro/lucrarile-de-dragaj-din-portul-constanta-intra-intr-o-noua-etapa/

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a încheiat contractul de „Servicii de consultanță și supervizare execuție lucrări”, prevăzut în cadrul proiectului de investiție „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

Semnatarii contractului sunt CN APM SA Constanța și Asocierea „SC TPF INGINERIE SRL și CDR INTERNATIONAL BV”, valoarea contractului este de 3.380.918 lei (fără TVA), iar durata este de 51 de luni.

Prima firmă are sediul în București, cea de-a doua în Olanda.

Obiectivele specifice ale contractului sunt furnizarea de servicii de supervizare de înaltă calitate, atât în timpul perioadei de proiectare și execuție a lucrărilor, cât și pe parcursul perioadei de garanție a lucrărilor, în vederea urmăririi corectei utilizări a fondurilor disponibile și pentru a se asigura că Antreprenorul proiectează și execută lucrările în conformitate cu obligațiile contractuale, în special în ceea ce privește durata, cantitatea, calitatea și costul proiectării și lucrărilor.

Au depus oferte două asocieri:

Asocierea SC TPF INGINERIE SRL, CDR INTERNATIONAL BV;

Asocierea ARTERA PROIECT, 3TI PROGETTI ITALIA – INGEGNERIA INTEGRATA SPA, ACQUATECNO SRL.

Pentru proiectarea și execuția lucrărilor, Antreprenorul este IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E. MANTOVANI SPA și SC CONSAL TRADE SRL, conform Acord contractual nr. 44631/07.11.2019.

Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA). Durata contractului este de 20 de luni.

Proiectul de investiție ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța” prevede lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud. În Portul de

Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din Portul de Lucru.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

O asociere româno-olandeză, contract de 3,38 milioane de lei pentru supervizarea dragării portului Constanța

Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia, societate în care statul român deține 93,8878% din capitalul social și care, la rândul ei, deține 51% din capitalul companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries, a încheiat trimestrul al treilea al anului 2019 cu rezultate financiare modeste, după cum o demonstrează rapoartele publicate pe piața de capital.

Veniturile totale au fost de numai 3,891 milioane de lei, cu 43,53% mai mari decât în aceeași perioadă din anul 2018, în schimb profitul brut s-a diminuat cu 67,05%, până la 144 mii lei.

Compania are un capital total de 16.681.613 lei, iar principala sa activitate constă în administrarea participației de 51% la capitalul social al Damen Shipyards Mangalia, a terenurilor și activelor rămase în patrimoniul său. În plus, mai realizează și unele activități aducătoare de profit (aprovizionare cu materiale consumabile, debitarea tablelor, confecționarea unor repere navale – tubulatură, suporți etc.). Terenul cu suprafața de 793.274 metri pătrați, aflat în administrarea sa, este închiriat companiei Damen Shipyards Mangalia (fostă DMHI).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-profitul-sn-2-mai-mangalia-a-scazut-cu-67-la-suta-in-trimestrul-trei-din-2019-389822?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Principalele ţări în care exportă România sunt Iordania, Libia, Grecia şi Iran, în primele opt luni din acest an trimiţând aproape 600.000 de oi vii în Iordania, adică 27% din totalul exporturilor, potrivit datelor de la INS.

România este unul dintre principalii exportatori de ovine din Uniunea Europeană, astfel că în primele opt luni din 2019 peste 2,1 milioane de oi vii, a căror valoare a fost de 155 mil. euro. au plecat către ţări precum Iordania, Libia, Grecia sau Iran, iar fermierii mari spun că până la finalul anului vor fi trimise peste 3,5 milioane de oi.

Accidentul produs duminică în Portul Midia, aflat în preajma oraşului Constanţa, din cauza căruia au murit înnecate 14.600 de oi, aflate pe vapor cu destinaţia Arabia Saudită, a scos la iveală faptul că România este un producător important de ovine, un furnizor de seamă pentru ţările arabe.

„În România se consumă carne de oaie foarte rar, în special de sărbători. Nu avem o tradiţie a consumului de oaie ca Anglia sau Germania, care o consideră o carne de lux. Noi vindem o parte din producţie de Paşti, iar restul o dăm prin intermediari, în general către ţările arabe“, spune Costică Cristian, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Mioriţa Moldavis. Dintr-un efectiv de 5 milioane de oi la nivelul asociaţiei, el spune că 25-30% este destinat exportului, adică peste un milion.

Principalele ţări în care exportă România sunt Iordania, Libia, Grecia şi Iran, în primele opt luni din acest an trimiţând aproape 600.000 de oi vii în Iordania, adică 27% din totalul exporturilor, potrivit datelor de la INS. În aceeaşi perioadă, România a trimis 2,1 milioane de oi vii, în valoare de 155 de milioane de euro, conform sursei citate.

În 2018, România a trimis cele mai multe oi în Libia, peste 420.000. Ţările arabe şi-au deschis uşile mai larg pentru oile româneşti în urmă cu doi ani. Costică Cristian explică că în România 70% din oile crescute sunt din rasa Ţurcană, recunoscută pentru producţiile mixte de carne, lapte şi lână, iar consumatorii europeni se îndreaptă către rasele de oi specializate pe producţia de carne.

„Nu este dificil să vindem carcasă de oaie, dar ea poate fi comercializată doar refrigerată, iar valabilitatea sa este de 72 de ore. Noi trimitem oile pe vapor câte o lună sau două, iar modul de sacrificare a oilor în ţările arabe este diferit de cel din România, ei au un ritual specific. Fancezii nu cumpără de la noi, ci au contracte cu Noua Zeelandă şi Australia“, spune Petru Gonţea, preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte din România. Federaţia Oierilor de Munte din România reuneşte câteva sute de fermieri, care au un efectiv de 5 – 6 mlioane de oi. Majoritatea oilor sunt trimise vii către Siria. Cu un şeptel de 10,1 milioane ovine anul trecut, România a produs 116.000 de tone de carne de ovine şi caprine în viu, destinate sacrificării pentru consum. Producţia de lână a fost de 23,4 tone, iar producţia de lapte a trecut de 6 milioane de hectolitri. „Oaia nu mai e rentabilă din cauza preţului şi din cauza lipsei personalului auxiliar. Anul trecut am trimis peste 2 mil. de oi vii la tăiere în străinătate, anul acesta trimitem 3,5 mil. oi, iar rata de înlocuire este de 7-8%, în condiţiile în care ar trebui să fie 30%. În doi ani, rămânem fără oi“, a mai spus Petru Gonţea.

El susţine că o oaie reformă o este comercializată în prezent cu 3 lei/kg, iar ea cântăreşte în medie 40 de kilograme, aşadar preţul final este de 120 lei.

Cei mai mari cinci exportatori de ovine din România sunt Al Kastal Chartering, afacere controlată de Khalid Karazi, Tolil Company, controlată de Gigică Apostol, Alnaser, companie deţinută de Mohamad Almohamad şi Chwihna Abdularazak, Maria Trading, administrată de Rustom Tomy şi Saad Iskandar şi Mahmud Impex, controlată de Chwihna Abdulrazak, Ahmad Chwihnie şi Mahmoud Chwihnie, potrivit INS. În 2018, cele cinci compani au avut o cifră de afaceri 768 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/peste-2-1-milioane-de-oi-au-fost-exportate-in-primele-8-luni-din-2019-in-principal-in-tarile-arabe-pana-ajung-la-destinatie-turcanele-romanesti-merg-o-luna-sau-doua-cu-vaporul-18624763

Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (FII3M), creat de Polonia și România, își propune să ajungă la investiții agregate de până la 100 de miliarde de euro în regiunea celor Trei Mări în infrastructura de transport, energie și infrastructura digitală și caută noi adeziuni. Fondul a fost înființat în luna mai pe spatele Inițiativei celor Trei Mări, prin contribuția băncii de dezvoltare a Poloniei, Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK), și a băncii de export al României, Eximbank, care au contribuit cu peste 500 de milioane de euro. Conducerea Fondului a organizat o conferință de promovare la București în care să-și prezinte planurile către investitori și companiile de consultanță în investiții.

”Conferința de la București marchează începutul procesului de creștere a notorietății Fondului celor Trei Mări – un nou instrument financiar, complementar fondurilor structurale ale Uniunii Europene, dar bazat pe reguli comerciale. Fondul celor Trei Mări este dedicat susținerii investițiilor care vor reduce decalajele de infrastructură încă existente între Vestul și Estul Europei.

Împreună cu România am înființat acest vehicul la care alte 10 state se află în proces de aderare”, spune Beata Daszyńska-Muzyczka, președintele Consiliului de Supraveghere al FII3M. Fondul este deschis investitorilor naționali sau supranaționali din țările regiunii, celor instituționali din întreaga lume, precum și colaborării și susținerii internaționale prin Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. “FII3M este pe punctul de a deveni operațional în totalitate”, spune Nicolae Albu, membru al Consiliului de Supraveghere al Fondului. “În acest moment, ne aflăm în diferite stadii de negociere cu alte state din regiunea celor Trei Mări care doresc să se alăture fondului, context în care am inițiat această serie de evenimente de promovare a cadrului, scopului și a obiectivelor FII3M”, adaugă acesta. FII3M vrea să deruleze proiecte în domenii prioritare în cele 12 țări din regiunea celor Trei Mări, precum infrastructura de transport, energie și infrastructură digitală, cu o valoare agregată de până la 100 miliarde de euro. Finanțarea acoperă investiții tip greenfield, sau aflate deja în primele stadii, achiziție de acțiuni, participare în vehicule investiționale cu scopuri speciale sau datorii subordonate. România a virat 460 de milioane de lei în acest an pentru capitalul Fondului. Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică formată din 12 state situate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Aceste țări totalizează 28% din teritoriul Uniunii Europene și 22% din populația acesteia (114 milioane de persoane).

https://www.profit.ro/must-read/fondul-de-investitii-al-initiativei-celor-trei-mari-creat-de-polonia-si-romania-vrea-sa-ajunga-la-investitii-de-100-miliarde-euro-in-infrastructura-si-energie-19184383

Nurbakh Rustemov, noul ambasador al Kazahstanului în România: România este cel mai important partener comercial din Europa de Sud-Est. Este nevoie de măsuri pentru diversificarea schimburilor comerciale.

România a avut schimburi comerciale cu Kazahstanul în valoare de 1,3 mld. dolari în primele opt luni din 2019. Exporturile româneşti însă au fost de doar 51 mld. dolari către ţara din Asia Centrală în aceeaşi perioadă de timp, în creştere cu circa 20%.

Nurbakh Rustemov, noul ambasador al Kazahstanului în România, a spus în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia preluării oficiale a funcţiei că România este cel mai important pertener comercial al Kazahstanului din Europa de Sud-Est, însă este nevoie de o diversificare a structurii schimburilor comerciale. Afirmaţiile ambasadorului vin în contextul în care 99,5% din importurile din Kazahstan sunt reprezentate de produse petroliere.

„Nivelul schimburilor comerciale între ţările noastre este destul de ridicat. România este partenerul nostru comercial principal din Europa de Sud-Est. În primele nouă luni ale anului în curs, schimburile comerciale între România şi Kazahstan s-au ridicat la 1,33 mld. dolari americani. Totodată, doresc să menţionez necesitatea desfăşurării unor acţiuni intense comune pentru diversificarea substanţială a structurii schimburilor comerciale“, a spus ambasadorul Nurbakh Rustemov. El mai spune că în dezvoltarea relaţiilor economice kazaho-române unul dintre factorii cei mai importanţi este apartenenţa României la Uniunea Europeană.

„Kazahstanul este interesat de dezvoltarea unei cooperări pe termen lung şi reciproc avantajoase cu România în calitate de membru al UE. Acordăm o atenţie prioritară dezvoltării relaţiilor cu România, această dezvoltare având potenţial politic şi comercial/economic corespunzător.“

Prezent la eveniment, Petru Lificiu, preşedintele Camerei Bilaterale de Comerţ şi Industrie România-Kazahstan, a spus că una dintre direcţiile pe care ar putea să se dezvolte cooperarea eocnomică dintre Kazahstan şi România este tehnologia, în condiţiile în care una dintre strategiile guvernului de la Nur-Sultan este digitalizarea ţării, iar România are specialişti în acest domeniu.

„În strategia Kazahstan 2050 este prezentă digitalizarea. În România tot mai mulţi tineri talentaţi câştigă premii europene la olimpiade de matematică, informatică, fisică, inteligenţă artificială.

Cred că aici este cheia apropierii celor două ţări. Ar trebui să încurajăm un start-up de business informatic între companii din România şi Kazahstan“, a spus el.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/romania-a-avut-schimburi-comerciale-cu-kazahstanul-in-valoare-de-1-3-mld-dolari-in-primele-opt-luni-din-2019-insa-exporturile-romanesti-au-fost-de-doar-51-mil-dolari-18628916

Fermierii s-au confruntat în acest an cu secetă în primăvară şi în toamnă, dar şi cu ploi în timpul verii, în anumite zone, motiv pentru care producţiile de porumb, grâu, orz, orzoaică şi orez au scăzut cu 10-40% ori chiar s-au înjumătăţit. În 2018, producţia de cereale a fost de 31 milioane tone.

Despre situaţia la zi a agriculturii în estul ţării, în judeţul Galaţi, vor discuta fermierii prezenţi marţi, 10 decembrie la conferinţa ZF/BT Agribusiness la putere, ce va avea loc la Galaţi.

Producţia de porumb a scăzut cu 12%, până la 16 milioane de tone, după ce doi ani la rând, 2017, respectiv 2018, România a fost în topul producătorilor de porumb în Uniunea Europeană.

La începutul anului, fermierii au însămânţat cu porumb o suprafaţă de 2,6 milioane de hectare, mai mare cu 10% decât în anul precedent.

La grâu, producţia a fost puţin mai mică decât anul trecut, însă la orz şi orzoaică a scăzut cu 40% faţă de 2018, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, pe baza informaţiilor de direcţiile pentru agricultură judeţene.

Recolta de orez din acest an a fost însă zdrobită la propriu de condiţiile climatice, de pe o suprafaţă similară cu cea anul trecut, de 8.000 de hectare, fermierii adunând 30.000 de tone de orez, faţă de 66.000 de tone în 2018.

https://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/urmeaza-conferinta-zf-bt-agribusiness-la-putere-galati-10-decembrie-vremea-instabila-din-2019-a-dus-la-scaderea-productiilor-de-cereale-cu-pana-la-40-18628918

Pe teritoriul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti va fi construită o fabrică de prelucrare a seminţelor de floarea soarelui. Capacitățile complexului vor permite prelucrarea a 700 de tone de floarea soarelului în decurs de 24 de ore. Potrivit unui comunicat al companiei, pentru realizarea proiectului, pe 25 noiembrie a fost semnat acordul de arendă pentru terenul din port, pe un termend e 45 de ani, între compania Trans-Oil Group– Danube Oil Company și I.C.S. Danube Logistics, totodată a fost încheiat și acordul de livrare a preselor cu liderul mondial HF GROUP.

Furnizorii de echipamente pentru noua fabrică vor fi producătorii de top din lume care utilizează cea mai recentă tehnologie. Fabrica va respecta toate standardele de calitate europene, precum și standardele de mediu și va produce ulei de floarea soarelui rafinat presat, șrot granulat. Cojile de floarea soarelului vor fi folosite pentru necesități interne, iar parțial – vor fi vândute pe piața internă sub formă granulată.

Ca și producție conexă fabrica va produce fosfatide (folosite intens în industria alimentară), precum și cenușă (folosită de fermieri pentru îmbunătățirea caracteristicilor solului). Președintele Trans-Oil Group, Vazha Jashi, a menționat că din an în an aplică decizii de implementare a tehnologiilor noi în toate domeniile businessului său.

„Dacă vorbim despre următorul nostru proiect, atunci acesta este, fără îndoială, un proiect, al cărui analogi nu există încă nici în statele vecine. Aceasta este cea mai recentă tehnologie și o calitate impecabilă. Capacitatea de producție a noii fabrici va fi de 700 de tone pe zi, iar construcția va fi finalizată, probabil, la începutul anului 2021. Proiectul va implementa cele mai inovatoare tehnologii care există în prezent, ceea ce ne va permite să creăm noi locuri de muncă de înaltă tehnologie”.

Noua fabrică va funcționa în totalitate cu infrastructura portuară existentă a Trans-Oil Group. Aceasta va fi a treia fabrică a Trans-Oil Group care produce ulei de floarea soarelui în Moldova. Cea mai mare funcționează la Bălți.

https://www.timpul.md/articol/trans-oil-incepe-construcia-unei-noi-fabrici-de-ulei-pe-teritoriul-portului-giurgiuleti-149026.html