Portul Anvers din Belgia, al doilea cel mai mare port din Europa, este interesat să participe la construcția noului port din Belgrad. Anunțul a fost făcut de către Tomislav Momirovic, ministerul sârb pentru construcții, transport și infrastructură.
Directorul portului Anvers, Kristof Waterschoot, și-a exprimat interesul de a luat parte la construcția noului proiect, în timpul unei vizite de lucru în port împreună cu ministrul sârb al infrastructurii.
„Portul Belgrad este unul dintre proiectele semnificative pe care ministerul nostru și guvernul le pregătesc și care are potențialul de a deveni cel mai important proiect portuar de pe Dunăre”, a declarat Momirović. Acesta a adăugat că interesul manifestat de către portul belgian confirmă calitatea proiectului în curs de implementare și că „orice investiție în transportul maritim și fluvial este, în același timp, o investiție în protecția mediului, deoarece vorbim despre cea mai ecologică formă de transport”.
Construcție amânată din cauza coronavirus
Deși inițial lucrările la noul port din Belgrad trebuiau să înceapă la finalul anului 2021, acestea au fost amânate până la finalul anului 2023, din cauza pandemiei.
Amplasarea portului este încă analizată, iar în 2020, când a fost anunțat inițial proiectul, zona Beljarica de pe Dunăre era una dintre cele trei locații potențiale. „Potențialul amplasament al noului port a fost mutat în amonte de Beljarica, astfel încât construcția portului să nu aibă un impact negativ asupra mediului, și mai ales asupra anumitor specii de animale și plante întâlnite în partea centrală și sudică a perimetrului Beljarica”, explica ministerul infrastructurii și transportului din Serbia la vremea respectivă.
Guvernul sârb plănuiește să realizeze investiții de peste 550 milioane dolari în transportul pe căile navigabile interioare.
https://www.intermodal-logistics.ro/noul-port-din-belgrad-obiectiv-de-interes-pentru-portul-anvers

Tomis Marina Management SRL a atacat hotărârea Curții de Apel Constanța de a nu i se mai prelungi concesiunea asupra Portului Turistic Tomis, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Dosarul în care CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a solicitat anularea hotărârii Curții de Arbitraj de prelungire a contractului de concesiune a Portului Tomis încheiat cu Tomis Marina Management SRL și a avut câștig de cauză, a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
Firma constănțeană a atacat cu recurs decizia Curții de Apel Constanța de a nu i se mai prelungi concesiunea, în încercarea de a nu pierde definitiv dreptul de a exploata Portul Turistic. Contractul de concesiune i-a expirat la data de 30 iunie 2021.
Cauza se află, acum, în procedură de filtru la Curtea Supremă, iar primul termen de judecată va fi alocat ulterior.
Reamintim că, în august 2020, SC Tomis Marina Management SRL a dat în judecată CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CNAPMC), pentru a o obliga să îi prelungească contractul. Tribunalul a declinat soluționarea cauzei în favoarea Curţii de Arbitraj Comercial şi Maritim Constanţa de pe lângă Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură, care a dat câștig de cauză societății comerciale. Însă, CNAPMC a cerut Curții de Apel anularea acestei hotărâri și, în noiembrie 2021, a avut ea câștig de cauză, magistrații hotărând să nu mai fie prelungită concesiunea. Ultimul cuvânt îl va avea, acum, Înalta Curte de Casație și Justiție.
Între timp, Curtea Supremă a respins cererea Tomis Marina Management, într-un alt dosar, de suspendarea a deciziei Curții de Apel Constanța, astfel că hotărârea acesteia este executorie, iar CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța trebuie să o pună în aplicare.
https://focuspress.ro/curtea-suprema-va-decide-cine-are-dreptul-sa-incaseze-chiriile-de-la-terasele-din-portul-tomis/

De vineri, 11 februarie a.c., Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC) are doi noi membri provizorii: pe Suryan Omar Dede și pe Gheorghe Naceades.
Ghiorghe Bătrînca și Mircea Burlacu au fost schimbați din Consiliul de Administrație al CNAPMC. Aceștia au fost înlocuiți de Suryan Omar Dede (ofițer mecanic) și de Gheorghe Naceades, un jurist înscris pe lista de candidați PSD pentru Consiliul Local Constanța, la alegerile din septembrie 2020.
Astfel, după numirea lui Dan Alexandru Catană, fiului fostului șef IPJ Constanța Dumitru Catană, de la sfârșitul lunii ianuarie a.c., în CA al CNAPMC, și fiul consilierului local PSD Dede Perodin, Suryan Omar Dede, devine administrator provizoriu al Portului Constanța.
Ceilalți membri ai Consiliului de Administrație sunt: Gabriela Murgeanu și Cătălin Diaconu (membri definitivi) și Mihail George Staicu, Constantin Chirilă și Dan Alexandru Catană (membri provizorii).
https://focuspress.ro/portul-constanta-are-noi-administratori-fiul-lui-dede-perodin-si-juristul-psd-naceades/

Situația tensionată din Ucraina afectează inclusiv turismul de croazieră care abia repornise la noi după restricțiile de călătorie.
Singura navă care făcea legătura între Tulcea și Ismail și-a anulat plecarea. În același timp autoritățile din Portul Constanța așteaptă vești de la cele 36 de nave mari de croazieră, programate să sosească la noi anul acesta, după ce una și-a anulat oprirea.
Nava de croazieră “Diana” ar fi trebuit să înceapă croaziera de Sfântul Valentin și să plece de pe brațul Sfântul Gheorghe către portul Ismail, din Ucraina. Turiștii aveau de acolo programate excursii în Odessa. Însă, călătoria a fost însă anulată din cauza situației incerte dintre Ucraina și Rusia.
Marius Crivțonencu, armator navă de croazieră: „Aveam pachet de azi până luni, dar tensiunile nu ne permit. Am decis împreună cu turiștii să reprogramam croaziera cu ei cu cea de mărțișor. Martie și aprilie sperăm cu pace și liniște”.
Și în Portul Constanța, autoritățile sperau ca după doi ani de pandemie să relanseze anul acesta turismul de croazieră. Ba chiar în urmă cu două luni făceau liste de așteptare, dar au apărut între timp anulările.
37 de vapoare sunt așteptate în Gara Maritimă începând cu luna aprilie și până în luna noiembrie, cel puțin așa arată în prezent programul Gării Maritime. Totul este pus însă sub semnul întrebării din cauza contextului geo-politic în care ne aflăm.
Florin Goidea, director CNAPMC Constanța: „Una din nave, spre exemplu a renunțat la sosirea în portul Constanța”.
Agenții de turism spun că, în aceste cazuri, turiștii nu cer banii înapoi pentru excursie, ci sunt de acord cu o amânare.
Cristian Bărhălescu, agent de turism: „Este foarte important să fie liniște la Istanbul, Varna, la Constanța și Odessa astfel încât satisfacția turiștilor să fie una maximă. Oamenii sunt destul de speriați în acest moment. Dacă ei vor fi puși în pericol vreo secundă, atunci cu siguranța nu li se va permite debarcarea”.
În 2020, 32 de nave de croazieră erau programate să oprească în Portul Constanța, dar din cauza restricțiilor de călătorie impuse nu a mai ajuns niciuna.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/situatia-incerta-dintre-ucraina-si-rusia-afecteaza-grav-turismul-de-croaziera-zoamenii-sunt-destul-de-speriati-acum.html

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a sprijinit Fundația Școala Portuară cu achiziția de noi echipamente IT, pentru desfășurarea în condiții cât mai moderne a cursurilor.
Directorul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, Florin Goidea, consideră că „este necesar ca Fundația Școala Portuară să fie sprijinită, fiind strâns legată de activitatea portului, de calitatea forței de muncă de pe platforma portuară“.
„În fiecare an, peste o mie de persoane absolvă cursurile Școlii Portuare, cursurile sale fiind pentru formarea profesională în meseriile specifice sectorului portuar, dar nu numai. În prezent, sunt active 30 de cursuri de specializare, calificare sau perfecționare“ a precizat Costin Avătavului, director al Fundației Școala Portuară.
Fundația Școala Portuară a fost înființată în 1997 printr-un proiect de colaborare româno-danez cu finanțare PHARE, pentru a asigura formarea profesională a lucrătorilor portuari.
Proiectul a fost implementat de: Ministerul Transporturilor prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, Federația Națională a Sindicatelor Portuare Constanța și Uniunea Generală a Sindicatelor din Danemarca.
De la înființare, circa 1.000 de agenți economici și instituții au fost beneficiare ale programelor sale de calificare, specializare sau perfecționare.
Activitatea Fundației este coordonată de Consiliul Director și Comitetul Executiv, formate dintr-o reprezentare tripartită: Federația Națională a Sindicatelor Portuare Constanța, Organizația Patronală Operatorul Portuar și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.
https://atacdeconstanta.com/administratia-porturilor-maritime-sprijina-scoala-portuara-cu-echipamente-it/

În luna ianuarie 2022 s-au împlinit 11 ani de când Fondul Proprietatea a fost listat pe Bursa de Valori București. Entitatea a fost creată pentru a despăgubi persoanele prejudiciate de statul român, oferindu-le acțiuni producătoare de dividende în schimbul imobilelor preluate în mod abuziv de regimul comunist.
La acea vreme, în portofoliul Fondului Proprietatea, se aflau acțiuni ale unor mari companii naționale și comerciale din transporturi, sectorul energetic și poștă: 20% din acțiunile Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu, 20% – Aeroportul Internațional Timișoara, 20% – Aeroportul București, 20% – Administrația Porturilor Dunării Fluviale, 20% – Administrația Canalelor Navigabile, 20% – Administrația Porturilor Maritime Constanța, 20% – Administrația Porturilor Dunării Maritime, 24,35% – Complexul Energetic Craiova, 23,60% – Complexul Energetic Rovinari, 24,78% – Complexul Energetic Turceni, 11,99% – E.ON Gaz Distribuție, 22% – E.ON Moldova Distribuție, 13,39% – E.ON Energie România, 21,99% – Electrica Distribuție Muntenia Nord, 22% – Electrica Distribuție Transilvania Nord, 21,99% – Electrica Distribuție Transilvania Sud, 24,12% – ENEL Distribuție Banat, 24,09% – ENEL Distribuție Dobrogea, 12% – ENEL Distribuție Muntenia, 12% – ENEL Energie Muntenia, 12% – ENEL Energie SA, 12% – Suez Energy România, 19,94% – Hidroelectrica, 14,99% – Romgaz, 9,7% – Nuclearelectrica, 25% – Poșta Română.
Unii dintre acționarii persoane fizice au preferat să vândă acțiunile imediat ce le-au primit. Astfel că la 15 septembrie 2011, Fondul avea 10.690 de acționari, iar structura acționariatului era următoarea: persoane fizice române – 38,09%, acționari instituționali străini – 33,73%, persoane fizice nerezidente – 9,31%, acționari instituționali români – 8,54%, Ministerul Finanțelor Publice – 6,01%, acțiuni proprii – 1,62%.
În cei 11 ani, acționarii Fondul Proprietatea au încasat venituri frumoase, având în vedere faptul că majoritatea companiilor din portofoliu sunt profitabile. În plus, în ultimii cinci – șase ani, companiile în care statul este acționar majoritar au fost obligate să distribuie sub formă de dividende 90% din profitul realizat.
În intervalul de 11 ani, numărul acționarilor a crescut cu 13,32%, ajungând la 12.114, iar structura acționariatului a suferit modificări. La data de 28 ianuarie 2022, aceasta era următoarea: acționari instituționali români – 36,69%, persoane fizice române – 20,15%, The Bank of New York Mellon – 16,66%, acționari instituționali străini – 14,56%, Ministerul Finanțelor Publice – 5,78%, persoane fizice nerezidente – 331%, acțiuni proprii – 3,03%.
Mai trebuie amintit faptul că la data de 1 februarie 2022, Ministerul Finanțelor a achitat suma de 189.182.422 lei, reprezentând aportul de capital al statului român în contul acțiunilor pe care le deține la Fondul Proprietatea.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-actionariatul-fondului-proprietatea-a-suferit-schimbari-semnificative-449088

Mai mulţi proprietari de unităţi de alimentaţie publică din Portul Tomis au intrat în Asociaţia Patronală RESTO, al cărei preşedinte de onoare este Corina Martin.
„La solicitarea mai multor operatori economici, am avut o întâlnire de prezentare şi dezbatere, marţi, 8 februarie, în urma căreia un număr de 16 restaurante din Portul Tomis, Constanţa, au intrat în Asociaţia Patronală RESTO. Suntem foarte bucuroși să strângem rândurile în comunitatea HORECA din Constanţa şi anunţăm că suntem foarte aproape de cifra de 100 de membri, pe care o vom sărbători foarte curând! La acest moment, am ajuns în primele două cele mai puternice asociaţii patronale HORECA din ţară”, a declarat Corina Martin.
Astfel, în urma întâlnirii de săptămâna aceasta, a fost înfiinţată o comisie nouă, intitulată „Port Tomis”, care, potrivit vicepreşedintelui asociaţiei, Roberto Tortora, va prelua problemele şi interesele acestor restaurante membre.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-proprietarii-restaurantelor-din-portul-tomis-au-intrat-in-asociatia-patronala-resto-449142

Atribuirea a avut loc pe 4 februarie 2022, iar data apariției a fost de 9 februarie 2022
Valoarea totală a achiziției este de 3.895.833,38 lei
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța România a atribuit un contract pentru achiziția serviciului de lucrări de modernizare capitale pasaj superior intrarea nr. 5 și modernizare rețea de iluminat (cu organizare de șantier).
Atribuirea a avut loc pe 4 februarie 2022, iar data apariției a fost de 9 februarie 2022. Prin proiectul tehnic și detaliile de execuție este prezentat modul de realizare a lucrărilor de reparații capitale la pasajul superior intrarea nr.5 care constau în principal din:
1.Lucrări la suprastructură
2.Lucrări la infrastructură
3.Lucrări la nivelul căii pe pod
4.Lucrări la racordari cu terasamentele
5. Realizare iluminat public

Valoarea totală a achiziției este de 3.895.833,38 lei, iar firma câștigătoare este Cim Recycling Medical Europe 94 SRL.

Despre Cim Recycling Medical Europe 94
Societatea a fost înființată în anul 2019 și are sediul social în București. Societatea are capital social subscris de 100. 000 lei, integral vărsat, compus din: 10.000 de părți sociale, valoarea unei părți sociale fiind de 10 lei.
Acționar este Moldovan Cristian Petre, care este și administrator, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 100%. Domeniul de activitate principal al firmei îl reprezintă tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase.
Potrivit Registrului Comerțului, pentru anul 2019 societatea a raportat cifra de afaceri netă de 1.269.222 lei, profit de 142.346 lei și un număr mediu de un salariat.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/contract-de-peste-3-5-milioane-de-lei-semnat-intre-cn-administratia-porturilor-constanta-si-o-firma-din-bucuresti-document-773059.html

Gigantul transportului maritim Maersk a anunțat miercuri un profit net în creștere de șase ori în 2021, pe fondul prețurilor record la transportul de containere, la doi ani după începutul pandemiei de Covid-19 care a perturbat lanțurile logistice maritime, potrivit Le Figaro.
Pe ansamblul anului trecut, grupul a înregistrat un profit net de 18,03 miliarde de dolari (15,79 miliarde euro), un record pentru o companie daneză.
Cifrele sunt rezultatul supraîncălzirii transportului maritim, după depășirea șocului inițial al pandemiei.
Cifra de afacere a grupului a crescut cu 55%, la 61,78 miliarde. Rezultatul brut de exploatare, EBITDA, a crescut de aproape trei ori, la 24 miliarde, grație costurilor reduse și optimizării lanțului logistic.
De la vânzarea, în 2017, a diviziei petroliere către Total, Maersk a demarat o importantă restructurare care a vizat recentrarea pe transport și logistică.
Grupul danez vizează neutralitatea carbon în 2050 și a raportat o scădere de aproape 42% a emisiile pentru anul 2021. Pentru 2022, Maersk mizează pe o EBITDA în jur de 24 miliarde de dolari.
https://economedia.ro/maersk-profit-net-de-sase-ori-mai-mare-in-2021-pe-fondul-preturilor-record-la-transportul-maritim.html#.YgStvRYzaM8

Transportatorul britanic de marfă Uniserve și linia italiană Rif s-au săturat de tarifele mari și de deficitul de capacitate în transportul containerizat și și-au înființat propriile companii de transport maritim și servicii de linie separate.
Pentru asta, Uniserve a reînviat marca istorică Ellerman City Liners, care înainte de Primul Război Mondial era cel mai mare transportator britanic, notează Niewsblad Transport. Linia va oferi servicii între Regatul Unit și China (GB Express) cu patru nave portcontainere navlosite cu o capacitate de 2.464 până la 5.060 TEU.
Cu propria sa companie de navigație italiană Kalypso, Rif Line va fi activă și în zona de navigație dintre Europa și Orientul Îndepărtat. Compania de expediție a închiriat trei nave portacontainere cu o capacitate de la 1.100 până la 1.800 TEU pentru propriile servicii de linie. Cu aceste nave, care sunt utilizate în mod normal pentru serviciile europene de alimentare, Rif Line va vizita în principal China din porturile Salerno și Civitavecchia.
https://logisticpost.ro/articole/expeditorii-isi-infiinteaza-propriile-companii-de-transport-maritim.html

Pentru prima dată în istorie, costurile pentru a transporta o încărcătură de gaze naturale lichefiate din SUA spre Europa au coborât marţi sub pragul zero, o inversare dramatică de situaţie, care scoate în evidenţă aglomeraţia de nave din Oceanul Atlantic ce fac acest lucru, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
Tarifele spot pentru transportul de GNL în Atlantic au coborât marţi până la minus 750 de dolari pentru o zi, de la 273.000 de dolari pentru o zi la începutul lunii decembrie, susţine firma Spark Commodities, care urmăreşte evoluţia tarifelor pentru transportul de GNL. Este pentru prima dată când aceste tarife au coborât în teritoriul negativ, ceea ce înseamnă că, teoretic, proprietarii navelor sunt cei care îi plătesc pe navlositori să le utilizeze navele.
Luna trecută, livrările de gaze lichefiate în Europa au atins un nivel record, pe măsură ce traderii au redirecţionat cargourile dinspre Asia spre continentul european în ideea de a profita de preţurile spot atractive. Această modificare dramatică a direcţiei comerţului cu gaze lichefiate înseamnă că acum sunt mult prea multe cargouri încărcate cu GNL în bazinul Atlantic.
„Dacă navele tale se îndreaptă spre Europa în loc de Asia, atunci călătoria se efectuează mult mai rapid, iar navele se întorc mai curând şi sunt gata de o nouă călătorie. Aceasta creează mai multă disponibilitate în sistem. Pur şi simplu nu sunt suficiente cereri pentru a utiliza la maxim aceste nave”, susţine Tim Mendelssohn, director la firma Spark Commodities.
Însă, creşterea livrărilor de GNL spre Europa a lăsat mai puţine nave disponibile în Asia, astfel că tarifele pentru transportul de gaze lichefiate în bazinul Pacificului au ajuns marţi la 16.250 de dolari pentru o zi, potrivit Spark Commodities.
https://www.economica.net/inchirierea-navelor-de-transport-de-gaze-naturale-lichefiate-pe-ruta-sua-europa-a-ajuns-sa-se-faca-la-tarife-negative_559032.html

2021 a fost un uluitor pentru transportul maritim containerizat, atât din perspectiva liniilor maritime globale, cât și a celor regionale.
Lipsa de echipament, precum și creșterea ratelor de transport la niveluri nemaiîntâlnite în istorie, au determinat importatorii și producătorii europeni să identifice furnizori mai aproape de casă, în Turcia, Spania sau Egipt, spune Alexandru Sîntu, Director Vânzări&Marketing Director Romar Shipping Agency, parte a liniei maritime Arkas Line.
În același timp, relocarea unor unităţi de producţie din Orientul Îndepărtat în Turcia, creșterea inflaţiei, devalorizarea monedei naţionale – lira, au făcut ca exporturile din Turcia să atingă maxime istorice în 2021, iar relaţiile comerciale ale Turciei cu restul lumii s-au intensificat. Astfel, și importatorii din România au căutat alternative la transportul rutier din Turcia. “Serviciul oferit de Arkas, cu timp de tranzit port-to-port Istanbul-Constanţa – 2 zile sau Izmir- Constanţa – 9 zile, a făcut ca mulţi importatori să se îndrepte către transportul maritim,” afirmă Alexandru Sîntu.
Conexiuni între porturile de la Marea Neagră, Mediterana și Vestul Africii
Înfiinţată în 1996 în Turcia, Arkas Line operează 47 de nave și o flotă de containere cu o capacitate de 122.133 TEU, oferind conexiuni între porturile de la Marea Mediterană, Marea Neagră, Nordul și Vestul Africii.
Romar Shipping Agency, ca parte a grupului Arkas Holding și agent în Romania pentru liniile maritime Arkas Line, DAL și Tarros conectează Portul Constanţa de celelalte porturi de la Marea Neagră – Novorossiysk, Poti, Odessa, Marea Mediterană -Africa de Nord, Liban, Siria, Turcia, Spania, Italia, Portugalia. În plus, armatorul oferă conexiuni și către Africa de Vest – Senegal, Coasta de Fildeș, Benin, Ghana, Nigeria.
“Prin serviciul săptămânal WBS conectăm direct Constanţa de Turcia, Maroc și Spania, iar restul destinaţiilor sunt atinse cu transbord, utilizând reţeaua extinsă de feedere pe care Arkas Line o are în Mediterana,” explică Alexandru Sîntu.
Urmând trendul din piaţa de transport maritim, Romar Shipping Agency oferă servicii de transport door-to-door, care implică și segmentul de transport rutier pe prima și ultima milă, de la fabrică până în port și apoi livrarea către clientul final.
De asemenea, în Portul Constanța, compania poate efectua formalități vamale, precum și activități de depozitare, transport și distribuție. În plus, cu ajutorul partenerilor, livrarea containerelor poate fi realizată atât pe cale rutieră, cât și folosind transportul intermodal.
În 2022, principala provocare pentru transportul maritim containerizat este, din nou, lipsa de echipament disponibil în porturile care deservesc zonele puternic industrializate. În același timp, preţul în creștere al energiei și combustibilului va duce la navluri și taxe portuare mai mari.
Portofoliu diversificat de clienţi
2021 a fost un an bun Romar Shipping Agency, atât din punct de vedere al volumelor transportate, cât și al profitului, rezultatele pozitive datorându-se unui efort susţinut al întregii echipe și a suportului oferit de armator, chiar dacă provocările nu au lipsit.
Criza de semiconductori din industria auto a avut un impact deloc de neglijat în volumele de export ale Romar Shipping Agency, principalii clienţi de export activând în această industrie. Astfel, exporturile au scăzut în 2021 la 15.205 TEU de la 18.385 în 2020
În ceea ce privește importurile, favorizate de contextul global și creșterea interesului pentru Turcia, Egipt sau Spania ca zone pentru relocarea producţiei sau identificarea de noi furnizori, volumele au crescut la 20.899 TEU de la 18.704 TEU în 2020.
“Partea bună este că ne-am diversificat portofoliul, având clienţi din toate industriile, de la auto la food, de la oil&gas la hârtie sau lemn. Și în 2021 ca și în 2020, principalii clienţi au fost din sectorul materialelor de construcţii și bricolaj,” declară Alexandru Sîntu.
Pentru 2022, în condiţiile în care piaţa se menţine la același nivel și nu vor exista situaţii excepţionale, compania estimează o creștere cu 10-12% a volumelor.
Și pentru Arkas, ca pentru toate liniile maritime, provocările au ţinut de factori externi și legate de congestia din principalele porturi, restricţii cauzate de criza sanitară, ceea ce a dus la lipsă de echipamente și întârzieri ale navelor. “Faptul că suntem în permanent contact cu colegii de la sediul central al armatorului și faptul că Baris Ersoy administratorul Romar Shipping Agency, este căpitan de navă și are o experienţă de peste 10 ani în managementul de operaţiuni, ne-a ajutat să găsim soluţii, astfel încât clientul final să resimtă cât mai puțin impactul,” afirmă directorul de marketing și vânzări al Romar Shipping Agency.
https://www.intermodal-logistics.ro/alexandru-sintu-romar-shipping-agency-importatorii-din-romania-au-cautat-alternative-la-transportul-rutier-din-turcia-in-2021

ÖBB Rail Cargo Group (RCG) își extinde rețeaua cu un nou TransFER intermodal, Wolfurt–Frenkendorf, care permite conexiuni de înaltă frecvență la porturile mediteraneene Genova și La Spezia, precum și la porturile de vest din Rotterdam și Anvers pentru unitățile maritime de încărcare.
Odată cu noua conexiune, RCG, în cooperare cu Swissterminal, oferă nu numai transport de marfă eficient și durabil între terminalul Wolfurt din vestul Austriei și terminalul elvețian din Frenkendorf, dar și conexiuni atractive ulterioare către porturile europene importante. TransFER este operat cu trei călătorii săptămânale dus-întors și un timp de tranzit atractiv.
TransFER Wolfurt–Frenkendorf este potrivit în special pentru unitățile de încărcare maritimă în containere de 20” și 40”. În Frenkendorf, RCG se ocupă de transportul cu parteneri și soluții de transport personalizate către și de la Genova și La Spezia pe Marea Ligurică, precum și către cele mai mari două porturi europene din Rotterdam și Anvers. TransFER Wolfurt–Rotterdam va continua să fie oferit de mai multe ori pe săptămână ca şi conexiune directă.
https://logisticpost.ro/articole/obb-rail-cargo-group-introduce-un-nou-transfer-intermodal.html

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a discutat, marţi, cu ambasadorul Republicii Federale Germania, Peer Gebauer, despre colaborarea bilaterală, în contextul interesului comun pentru stimularea dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare şi aeroportuare din România.
„Am discutat cu Excelenţa Sa Peer Gebauer, Ambasadorul Republicii Federale Germania, despre colaborarea bilaterală în contextul interesului comun pentru stimularea dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare şi aeroportuare din România. Firmele germane sunt de mult timp prezente pe piaţa românească de profil. Este un aspect important din perspectiva dezvoltării infrastructurii din România prin finanţare europeană (PNRR, POT, CEF 2.0) şi din bugetul naţional”, menţionează Grindeanu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Şeful de la Transporturi reiterează faptul că, prin Planul Investiţional, România are în vedere dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030.
„Vrem să recuperăm, în următorii 10 ani, deficitul de infrastructură rutieră şi feroviară. Prin PNRR urmează să ne axăm inclusiv pe două paliere de reformă: transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră; managementul calităţii în domeniu şi îmbunătăţirea capacităţii administrative”, a notat Grindeanu.
Pe 30 decembrie 2021, Executivul a adoptat Hotărârea de Guvern privind Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 – 2030, act normativ care modifică şi completează Master Planul General de Transport al României, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Aprobarea acestui Program Investiţional reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi care trebuiau îndeplinite până în 31 decembrie, fiind şi o condiţie favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multianual 2021 – 2027.
Potrivit Ministerului Transporturilor, Programul Investiţional adoptat corelează trei arii majore de interes pentru perioada 2021 – 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel naţional pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile şi standardele UE referitoare la reţelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea ţintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European şi a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce priveşte sectorul rutier.
De asemenea, programul investiţional atinge aspectele integrării tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs, în special în nodurile urbane importante ale României.
Potrivit MTI, programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România şi prevede necesitatea realizării a 6.624,1 kilometri de reţea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 kilometri aferenţi reţelei primare şi 3.723,6 kilometri aferenţi reţelei secundare.

În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3.274,8 kilometri de cale ferată aferenţi reţelei primare şi 1.228 kilometri aferenţi reţelei secundare.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/02/08/grindeanu-vrem-sa-recuperam-in-urmatorii-10-ani-deficitul-de-infrastructura-rutiera-si-feroviara–861454

Situația tensionată din Ucraina afectează comerțul acestei țări cu celelalte state europene. Deja transportul internațional rutier suferă o întârziere de peste patru ore pentru a intra sau a ieși din această țară. Ucraina se află pe locul patru în rândul statelor extracomunitare de export ale Spaniei, iar transportatorii care efectuează aceste rute se tem că situația s-ar putea agrava.
Spania exportă în Ucraina în special automobile, mașini și produse alimentare, însă balanța comercială este favorabilă produselor ucrainene importate în Spania.
Situația conflictuală de la nivel internațional, ca urmare a tensiunii politice de la granița Ucrainei și desfășurarea militară din zona sa de frontieră, au afectat în ultimele luni desfășurarea normală a activității companiilor de transport spaniole care își desfășoară activitatea în Ucraina, menționează Fenadismer. Astfel, acestea se confruntă cu întârzieri în medie de peste 4 ore pentru a putea intra sau ieși din Ucraina, evitând accesul în țara menționată prin granița cu Rusia și Belarus din cauza pericolului implicat în tranzitul prin aceste state.
Flota spaniolă de transport ocupă în prezent locul doi în clasamentul european al transporturilor internaționale și are ca principale destinații țările Uniunii Europene, în special Franța, Germania, Portugalia, Italia și Țările de Jos, pe lângă Regatul Unit. Însă există și o activitate semnificativă a companiilor de transport spaniole către alte țări, în principal Maroc, Serbia, Turcia și Ucraina.
De fapt, Ucraina ocupă locul patru ca țară de destinație în afara UE pentru exporturile rutiere spaniole, având o creștere puternică în ultimii ani. Astfel, de la volumul de export de 390 de milioane de euro din 2017, aceasta a trecut la 630 de milioane în 2021, deși balanța comercială continuă să fie deficitară pentru Spania deoarece importurile din Ucraina depășesc exporturile acesteia cu peste 1.360 de milioane de euro. Iar comerțul internațional al Ucrainei ar putea fi serios afectat în cazul unei posibile invazii rusești.
https://t-times.ro/categorii/categorie-q/criza-din-ucraina-afecteaza-transportul-international-de-marfuri

Exporturile de grâu moale din Uniunea Europeană în sezonul 2021/22, care au început la 1 iulie anul trecut, au ajuns la 16,92 milioane de tone până la data de 6 februarie 2022, arată datele publicate marţi de Comisia Europeană, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Conform acestor date, exporturile de grâu ale UE sunt mai mari decât în perioada similară a sezonului trecut, când 16,22 milioane de tone de grâu moale fuseseră exportate până pe 6 februarie 2021.
În rândul statelor membre, Franţa a exportat până acum 4,97 milioane de tone de grâu, urmată de România, cu 4,64 milioane de tone, şi Germania, cu 1,98 milioane de tone. Algeria a fost principala destinaţie pentru grâul din UE, cu 2,58 milioane de tone livrate până acum, în timp ce China şi Egiptul sunt la egalitate, cu 1,64 milioane de tone fiecare.
De asemenea, până la data de 6 februarie 2022, exporturile de orz ale UE au ajuns la 5,14 milioane de tone, depăşind nivelul de 4,75 milioane de tone înregistrat în perioada similară a sezonului precedent. Şi în acest caz, Franţa este cel mai mare exportator de orz din UE, cu 2,35 milioane de tone, urmată de România, cu 1,56 milioane de tone. China este de departe principala destinaţie pentru exporturile de orz ale UE, cu 2,09 milioane de tone, urmată de Arabia Saudită, cu aproape 506.000 de tone.
Datele UE mai arată că, de la debutul sezonului 2021/22 şi până în prezent, statele membre UE au exportat 3,48 milioane de tone de porumb, în creştere semnificativă faţă de doar 1,43 milioane de tone în sezonul precedent. La acest capitol, Româna a fost responsabilă pentru cea mai mare parte din exporturile de porumb ale UE, cu 2,61 milioane de tone livrate până acum.
De cealaltă parte, Iranul a fost principala destinaţie a exporturilor de porumb ale UE, cu aproape 905.000 de tone.
https://economedia.ro/romania-este-cel-mai-mare-exportator-de-porumb-din-ue-si-al-doilea-la-grau-si-orz-in-sezonul-2021-22.html#.YgStSBYzaM8

După ce a început expansiunea pe piața italiană în decembrie 2021, compania intermodală din Luxembrug, CldN, face un nou pas în Peninsula, lansând o nouă legătură feroviară între terminalul Magli Intermodal Service (MIS) din Montirone, aflat la 13 km de Brescia, și terminalul său Ro-Ro din Rotterdam.
Serviciul va funcționa de trei ori pe săptămână și va putea transporta containere și semiremorci.
Terminalul MIS din Montirone a fost recent modernizat pentru a putea primi trenuri mai lungi și pentru a spori capacitatea de manipulare, ceea ce a necesitat o investiție de 20 de milioane de euro.
https://t-times.ro/categorii/categorie-t/o-noua-legatura-feroviara-pentru-transportul-containerelor-si-semiremorcilor-intre-brescia-si-rotterdam