Un număr de aproximativ 20 de porţiuni cu o adâncime redusă afectează navigaţia pe sectorul Dunării dintre Bulgaria şi România, a declarat marţi Ivan Zhekov, directorul direcţiei de Supraveghere fluvială de la Ruse, transmite BTA.

Nivelul extrem de redus al Dunării a impus introducerea unor restricţii de tonaj, ceea ce provoacă pierderi companiilor de shipping, care nu îşi pot utiliza vasele la capacitate maximă.

Ivan Zhekov a subliniat că, în mod normal, într-o singură zi aproximativ 25 de nave trec, în medie, prin portul Ruse, însă luna aceasta numărul a scăzut la opt nave. De asemenea, Zhekov a spus că în mod frecvent navele rămân blocate în sectorul bulgăresc al Dunării dar acestea nu afectează navigaţia, celelalte vase trebuie să fie mai atente când trec pe lângă ele.

Marţi, nivelul apelor Dunării în apropiere de Ruse era cu 38 de centimetri sub punctul zero şi este aşteptat să scadă cu încă doi centimetri în următoarele două zile.

O veste bună este faptul că nivelul Dunării a început deja să crească în sectoarele din Germania şi Ungaria.

Dunărea este o rută majoră pentru exportul de cereale dinspre Europa de Est spre Europa Occidentală.

Nivelul scăzut al apelor continuă să afecteze navigaţia pe Dunăre

Team Logistic Specialists SRL a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului un memoriu de prezentare a unui proiect de construire a unei platforme şi a unei hale, pentru eliberarea avizului de mediu.

Astfel, este vorba de construirea unui spaţiu P+1E – spaţiu birouri, construcţie hală parter – spaţiu depozitare, construcţie platformă betonată la cota +1.20 – spaţiu depozitare, descărcare, construcţie platformă betonată cota +0.20 – spaţiu depozitare, descărcare sau parcare, în zona Port Constanţa, zona sud.

Traficul de containere în Portul Constanţa Sud este cel mai important trafic care se derulează în această zonă a portului. Serviciile care trebuie asigurate pentru derularea unui trafic modern de containere nu sunt reprezentate numai de încărcarea şi descărcarea containerelor pe şi de pe navele portcontainer, importante sunt şi activităţile de descărcare sau încărcare a mărfurilor din şi în containere, în vederea transmiterii acestora către destinatari.

Creşterea traficului portuar va genera venituri suplimentare şi pentru CN APM SA Constanţa prin realizarea investiţiei şi va crea aproximativ 30 de noi locuri de muncă.

Amenajarea terenului pe o suprafaţă de 8.525 mp va crea efecte benefice asupra aspectului general al portului şi asupra mediului, după cum reiese din memorandumul depus la APM Constanţa.
Societatea a închiriat de la CN APM Constanţa parcela R din port, pe care doreşte să realizeze investiţia. Principalele activităţi pe care le va desfăşura beneficiarul constau în primirea containerelor sosite pe cale maritimă la Terminalul CSCT, depozitarea acestora pe platformă, descărcarea mărfurilor din containere într-o magazie şi expedierea către clienţii săi.

Mărfurile de la clienţi sunt descărcate în magazie, după care sunt grupate pe destinaţii şi încărcate în containere. Containerele pline sunt depozitate temporar pe platformă, după care sunt transportate la locul de încărcare pe navă, respectiv Terminalul de Containere.

Alipită frontului de sud al magaziei, se va realiza clădirea administrativă, având o suprafaţă de aproximativ 250 mp şi regim de înălţime P+1. Înălţimea liberă va fi de 3 metri la fiecare nivel, iar înălţimea maximă a construcţiei va fi de 11,90 m.

Societatea Team Logistic Specialists SRL a luat fiinţă în anul 2004, având sediul social în municipiul Bucureşti. Capitalul social al firmei este de 142.000 de lei, cu un număr de 14.200 de părţi sociale, valoarea unei părţi fiind de 10 lei. Asociaţi în firmă sunt Gabriel Eusebiu Pănoiu şi Cristina Simona Netoiu, fiecare având o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 50 de procente. Administrator este, pe lângă cei doi asociaţi, şi Daniel Stoica, în calitate de director general.

Activitatea principală a firmei constă în „transporturi maritime şi costiere de marfă“. În anul 2015, firma a raportat 34 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 82.200.000 lei, iar profitul a fost de 16.321.469 de lei. În anul fiscal 2016, cifra de afaceri a fost de 104.651.040 de lei, la un număr de 38 de salariaţi, iar profitul a fost de 18.874.580 de lei. Pentru anul 2017, firma a raportat o cifră de afaceri de 118.914.190 de lei, un profit de 18.332.223 de lei, la un număr de 42 de salariaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/imobiliare/platforma-de-preluare-si-depozitare-a-containerelor-in-portul-constanta-sud-document-675093.html

Terminal de cereale, unul dintre cele mai importante proiecte dezvoltate în prezent în Portul Constanța, ar urma să devină operațional în primăvara lui 2019 (perioada martie – aprilie), fiind preluat să asigure preluarea recoltei de cereale de anul viitor. Viorel Panait, directorul COMVEX – care a investit 42 de milioane de euro plus TVA în realizarea acestui terminal – a detaliat pentru „Replica de Constanța” ce va însemna, din punct de vedere economic și social, acest terminal, atât pentru port, cât și pentru comunitate.

Realizarea terminalului de cereale din dana 80 a portului Constanța a prins contur. De altfel, după cum a precizat Viorel Panait, directorul COMVEX – firma care a investit 42 de milioane de euro plus TVA în realizarea acestui proiect – terminalul urmează să devină operațional în primăvara lui 2019 și urmează să aibă un regim de exploatare publică, căci „ adresează tuturor celor care doresc să manevreze asemenea mărfuri prin intermediul lui”, a arătat reprezentantul COMVEX.

În felul acesta, a subliniat Viorel Panait, se dorește creșterea capacității de mărfuri manevrate prin portul Constanța, care va duce la o mai bună atractivitate a portului pentru străini, un rulaj mai mare al mărfurilor, locuri de muncă mai multe pentru comunitate, câștig mai mare atât pentru oameni, cât și pentru operatori. Terminal de cereale va avea o capacitate de 200.000 de tone și va putea să asigure un rulaj de încărcare de aproximativ 35.000 de tone zilnic sau de până la 3.000 de tone pe oră.

„Noi dezvoltăm un terminal de cereale care va avea capacitatea de stocare de 200.000 de tone și care va fi amplasat în dana cu cea mai mare adâncime din portul Constanța. Aceasta va permite acostarea tuturor navelor, indiferent de capacitate. Proiectul este inclus în Master Planul Portului Constanța și are principala calitate că va permite acostarea unor nave de mare capacitate și cu rate înalte de descărcare, în contextul în care se are în vedere valorificarea potențialului întregii echipe a Portului Constanța, din punct de vedere al instalațiilor de încărcare. În felul acesta, se va mări rata de încărcare a navelor în portul Constanța, pentru cereale, făcându-l astfel mai atrăgător pentru transportul de cereale.

Proiectul are două componente: una constă în instalația de încărcare, pe care o realizăm noi, și una de infrastructură, asumată de administrația Portului Constanța, prin Programul Operațional Infrastructură Mare”, a afirmat directorul COMVEX, Viorel Panait. Componenta de infrastructură se referă atât la amenajarea construcției hidrotehnice, ca punct de descărcare în dana 80, dar și la racordul feroviar – realizat într-un alt proiect de către CN APM și care urmează să devină operațional în două sau trei săptămâni. „În felul acesta se realizează o veritabilă deschidere pentru fluidizarea traficului feroviar, căci noua capacitate de procesare a trenurilor permite accesul a 18 perechi de trenuri”, a adăugat Viorel Panait.

Terminalul va deveni operațional estimăm în martie – aprilie 2019, fiind programat să lucreze pentru recolta viitoare de cereale.

„Foarte important este și aspectul că terminalul de cereale va avea un regim de exploatare public, căci se va adresa tuturor celor care doresc să manevreze asemenea mărfuri, atât acelora deja existenți, căci și celor care vor dori să aibă această activitatea”, a mai subliniat directorul Viorel Panait.

Odată cu dezvoltarea terminalului de cereale, de mare folos pentru creșterea atractivității portului Constanța pentru operatori sunt și alte elemente de infrastructură: podul peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, terminalul de barje aflat la o mică distanță de cel de cereale, creșterea capacității de alimentare cu energie electrică etc.

„Situația anterioară în care navele încărcau parțial, cu rate de încărcare mici și ulterior doar cu macarale plutitoare făceau ca ratele contractuale pe care le asumau operatorii să fie doar de 10.000 – 12.000 de tone pe zi, pentru că asta era situația.

Dar odată cu dezvoltarea acestui terminal noi avem ținta ca rata de încărcare a navelor să crească, în așa fel încât zilnic să fie de circa 35.000 de tone, pentru cereale. Este bine să observăm că acest proiect va avea o rată de lucru de 3.000 de tone pe oră, fiind unul dintre cele mai rapide din bazinul Mării Negre și constituid un avantaj pentru România. Astfel, împreună cu facilitățile pe care le realizăm rezultă că pe de o parte, petnru toți colegii noștri va deveni posibil ca ritmul de lucru general al Portului Constanța să crească.

Pe măsură ce viteza va crește, numărul de rotații pe care îl pot face colegii va fi mai mare, vor avea activitate mai multă, câștigul va fi mai mare. În aceste condiții, în loc să devină niște depozite plutitoare, flota fluvială de barje și împingătoare va fi mai puțin timp imobilizată. Va fi mai disponibilă să preaia alte cantități ulterioare, chiar dacă nivelul Dunării este scăzut”, a adăugat reprezentantul COMVEX.

Iar în condițiile în care Dunărea are un debit scăzut, iar Bulgaria mai „uită” să draghere partea lor din fluviu, investiția într-un terminal de cereale este un pas important pentru îmbunătățirea activității în portul Constanța în ceea ce privește transportul de cereale.

https://www.replicaonline.ro/noutati-despre-terminalul-de-cereale-din-portul-constanta-iata-cand-va-deveni-operational-371408/

Traficul rutier pe pasajul de la Poarta 5 va fi oprit până vineri, 2 noiembrie 2018, ora 20:00, datorita lucrărilor de asfaltare. Potrivit Biroului de presă al APMC, lucrările sunt efectuate doar în interiorul portului, mai exact pe podul de la intrare.

Până vineri, nu se poate folosi Poarta 5 a Portului Constanța! Vezi de ce

România preia, din 1 noiembrie, preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), poziţie în cadrul căreia va propune alocarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea potenţialului pe care îl are această regiune.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, declara recent, într-un interviu acordat AGERPRES, că această preşedinţie „reprezintă un element extrem de important pentru ţara noastră, pentru că practic vom putea da o nouă direcţie acestei strategii”.

„De fapt, obiectivul nostru principal cu ocazia acestei preşedinţii este să revigorăm această strategie promovând o serie de idei, de proiecte extrem de precise (…) este a doua oară când România deţine preşedinţia acestei strategii, şi atunci când am candidat anul trecut ne-am propus să profităm de ocazia oferită de preşedinţia noastră la Consiliul Uniunii Europene pentru a pune în prim-planul agendei europene şi strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Practic, plecând de la acest nou statut pe care îl va avea România, ţara noastră îşi propune în primul rând să vorbească foarte mult de conectivitate. Mă refer aici să vorbim despre potenţialul pe care îl are această regiune şi de modul în care putem îmbunătăţi conectivitatea în jurul Dunării. Folosind Dunărea ca mijloc navigabil dar folosind şi potenţialul existent în regiune prin prisma atragerii de resurse financiare europene suplimentare”, a spus Negrescu.

În viziunea oficialului român, ţara noastră este singura care a acordat din fondurile structurale resurse dedicate Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene. În baza acestui demers şi ca urmare a consultării cu cele 14 state membre, la 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi Planul de Acţiune, iar în 13 aprilie 2011 documentul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene.

Lansată în aprilie 2011, strategia reuneşte nouă state membre UE (Austria, Cehia, Croaţia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Bulgaria) şi cinci ţări din afara spaţiului comunitar (Bosnia-Herţegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina).

Începând de la 1 noiembrie România preia preşedinţia SUERD pentru o perioadă de un an.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/11/01/romania-preia-presedintia-anuala-a-strategiei-uniunii-europene-pentru-regiunea-dunarii–203101

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, lider al ALDE, a declarat miercuri că este preocupat, în primul rând la nivelul infrastructurii, de terminarea Coridorului IV pan-european, precizând că celelalte investiţii în acest domeniu trebuie prioritizate.

„Sunt în primul rând preocupat la nivelul infrastructurii de terminarea Coridorului IV pan-european, pentru că îmi place ca o treabă începută să o ducem la bun sfârşit. În al doilea rând, trebuie prioritizate (n.r. – investiţiile). Nu ştiu dacă avem capacitatea asta, trebuie numai ministrul să ne spună şi nu am avut încă o discuţie cu ministrul Transporturilor, să ne spună dacă avem capacitatea să începem celălalt proiect de autostradă care leagă Iaşiul de Târgu Mureş şi care nu e singur. Vă aduceţi aminte că v-am spus cu ceva timp în urmă că urmează să facem şi o discuţie în care ministrul Transporturilor să ne prezinte situaţia la zi. Nu a avut loc această situaţie din cauza problemelor de actualitate politică pe care le cunoaşteţi cu toţii”, a precizat Tăriceanu, la Palatul Parlamentului, întrebat despre îngrijorările pe care le are cu privire la investiţiile în infrastructură.

Coridorul IV pan-european, lung de circa 2.000 de kilometri, face legătura între oraşele germane Dresda şi Nurnberg şi metropola turcească Istanbul, cu trecere prin Cehia, Austria, Ungaria, România şi Bulgaria. Porţiunea românească a coridorului IV are circa 800 de kilometri, fiind cuprinsă între Curtici, judeţul Arad, şi Constanţa, pe traseul Curtici – Arad – Simeria – Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa.

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța anunță că va vinde două nave pe care le are în flotă. Licitația va avea loc pe data de 9 noiembrie 2018.

Astfel, la data de 9.11.2018, ora 10.00, la sediul Bursei Române de Mărfuri Constanța are loc procedura de licitație deschisă, urmată de strigarea liberă a prețului, prin care Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A. Constanța, în conformitate cu prevederile Legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri si ale Regulamentului BRM, oferă spre vânzare navele DEPOL și IZVORUL MARE 2.

Prețul minim de pornire a licitației: 7.620 euro, fără TVA pentru nava DEPOL și 60.900 euro, fără TVA pentru nava IZVORUL MARE 2.

Garanția de participare la procedură este în valoare totală de 31.930 lei (3.550 lei pentru nava DEPOL, respectiv 28.380 lei pentru nava IZVORUL MARE 2).

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-acn-constanta-vinde-doua-nave-din-flota-la-ce-preturi-sunt-scoase-la-licitatie-document-675198.html

Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, care deține, alături de americanii de la ExxonMobil, concesiunea perimetrului de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, cea mai mare descoperire comercială de gaze din offshore-ul românesc, a declarat la postul TV american de top CNBC că zăcămintele din Marea Neagră sunt importante pentru România, dar mai ales pentru diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei. El a făcut această declarație după ce a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. „Cred că Guvernul vrea să creeze un cadru legislativ care să fie suficient pentru investitori. Trebuie să așteptăm. Durează prea mult. Acum așteptăm și citim draftul Legii offshore. La prima vedere, aș putea spune că există unele elemente pe care le putem accepta pentru o asemenea investiție, dar trebuie să vedem cum va arăta forma finală, de după votul prezidențial. Nu va avea nici un impact pe termen scurt asupra bilanțului OMV, este o chestiune care ține de OMV Petrom în România”, a spus Seele, părând puțin surprins de întrebare.
El a adăugat că Neptun Deep este o investiție pe termen lung și va reprezenta componenta gazieră a portofoliului OMV din România. „Din punctul meu de vedere, avem nevoie de aceste gaze pentru România, dar chiar mai mult pentru piețele europene, pentru diversificarea surselor de aprovizionare. În consecință, există un interes uriaș pentru acest proiect din partea Guvernului României, din partea investitorilor și din partea Comisiei Europene”, a mai menționat Rainer Seele la CNBC (răspunsul său poate fi urmărit de la minutul 3:12 al videoclipului). Nu este limpede ce a vrut să spună șeful OMV prin expresia „votul prezidențial” (sau dacă de fapt a vrut să spună „veto-ul prezidențial”). Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat recent prin vot Legea offshore chiar în urma unei cereri de reexaminare adresate anterior de președintele Klaus Iohannis. Forma finală a legii a fost publicată doar extrem de recent pe site-ul Camerei, fiind depusă la secretarul general al acesteia pentru eventuale sesizări privind constituționalitatea actului normativ. În debutul intervenției sale la CNBC, Rainer Seele a răspuns la întrebări legate de rezultatele financiare la 9 luni ale grupului OMV, anunțate oficial astăzi, și de potențialele efecte ale sancțiunilor americane împotriva Iranului asupra evoluției cotațiilor pe piața internațională a țițeiului.

Continuarea la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/video-ceo-ul-omv-intrebat-de-postul-tv-american-cnbc-despre-gazele-din-marea-neagra-sunt-importante-pentru-romania-dar-mai-ales-pentru-europa-18642044

Linia de tren cu ecartament lat nu este o concurenţă pentru România, spune Norbert Hofer, ministrul federal austriac pentru transport, într-un interviu acordat dr. Alex Todericiu. Oficialul austriac a vorbit şi despre românii din Austria. Hofer va vizita ţara noastră în anul 2019.

„Linia de tren cu ecartament lat nu-i o concurenţă pentru România!“

„Dunărea este o cale de transport importantă. Ne ajută să transportăm nepoluant marfă. Societatea „via donau“ (vezi viadonau.org) depune eforturi susţinute să menţină navigabilitatea Dunării”
„M-am aflat şi în ultima campanie electorală pentru preşedinţia federală într-un contact favorabil cu grupa de populaţie românească din Austria şi doresc să cultiv în continuare aceste bune relaţii”

Sunt doar câteva dintre declaraţiile oficialului austriac, Norbert Hofer, care va face o vizită la Bucureşti în anul 2019.

Redăm integral interviul realizat de dr. Alex Todericiu, preşedinte Export Club, cu ing. Norbert Hofer, ministrul federal austriac pentru transport, inovaţie şi tehnologie:

Alex Todericiu: Ca ministru al Transporturilor în funcţie aţi promis recent o nouă candidatură pentru funcţia de preşedinte federal al Austriei în mod public pentru anul 2022. Vedeţi astfel ministerul dumneavoastră ca pe o cale spre următorul vârf de carieră? Care sunt paşii semnificativi pe care îi faceţi deja în acest scop?

Norbert Hofer: Sunt trup şi suflet Ministru al Transporturilor. Sunt foarte motivat de punerea în practică a programului de guvernare dedicat până în 2022. Mă concentrez pe aceasta în totalitate. Alegerile pentru Preşedinţia federală nu mă preocupă în prezent.

Alex Todericiu: Deoarece dumneavoastră gândiţi în mod evident vizionar şi elaboraţi planuri concrete, vă rog să-mi permiteţi câteva întrebări de tip spot. Vă puteţi imagina pentru 2022 o piaţă comună europeană mai puternică? Austria 3.0 dupa 2022 se va transforma într-o a doua Elveţie cu elemente puternice de democraţie directă? Intervenţionismul de stat cu viteza de 140 (intervievatul meu şi-a propus să crească viteza maximă de deplasare admisă pe autostrăzile austriece, fapt ce i-a adus şi reproşuri din partea acelora care sunt de părere că există o serie de alte subiecte mai importante pe agenda unui ministru al transporturilor) va fi aplicabil de exemplu şi în domeniul agrar? Susţineţi apariţia unei republici austriece mai suple, mai frugale ca paspartu pentru noi şi mai bune locuri de muncă, pentru creştere economică şi prosperitate? Digitalizarea ar putea să raţionalizeze locuri de muncă şi la nivelul politicii de rang înalt?

Norbert Hofer: Îmi pot imagina foarte bine o piaţă comună europeană mai puternică. Noi avem nevoie de o Europă puternică economic. Introducerea democraţiei directe, începând din 2022 este ancorată stabil în programul de guvernare. În ceea ce priveşte domeniul agrar, îmi pot imagina aici o dezvoltare viitoare pozitivă, în măsura în care acordarea subvenţiilor va avea loc foarte transparent. Noi dorim să ne concentrăm şi asupra dezvoltării în continuare a bazei de date a subvenţiilor şi ajutoarelor de stat (referitor la „Transparenzdatenbank“, vezi transparenzportal.gv.at) pentru a transparentiza şi mai bine alocările. O republică suplă şi chivernisită este întotdeauna un garant al succesului. Este astfel cu atât mai îmbucurător ca putem, pentru prima dată după zeci de ani, să prezentăm un buget echilibrat şi putem raporta – pentru prima dată, după admiterea în Uniunea Europeană – un excedent bugetar. Dorim să continuăm pe aceasta cale. Prin digitalizare nu ar trebui să dispară locuri de muncă în economie ci vor apărea unele noi. În ceea ce priveşte politicienii de vârf, digitalizarea va putea să înlocuiască un politician ales cu comportament de vot în Parlament la fel de puţin cum o va face cu un consilier ministerial.

Alex Todericiu: Politicianul guvernamental Norbert Hofer se va reflecta mai târziu, în faţa oglinzii istoriei contemporane. Unde se încheie figura politică şi prin ce începe omul Hofer?

Norbert Hofer: Eu nu schimb viteza între politician şi persoană privată. Oamenii din jurul meu vă pot confirma aceasta oricând. Şi nici nu ar funcţiona bine pe termen lung. A fi Ministru al Transporturilor nu e un rol!

Alex Todericiu: Ca Preşedinte Federal aţi fi avut probabil mai mult timp să vă preocupaţi direct de cuprinzătoarele interese ale populaţiei austriece. Ca Ministru Federal sunteţi sărbătorit mai degrabă pentru câştigarea micilor revoluţii cotidiene. Vă şi nemultumeşte aceasta pe undeva?

Norbert Hofer: Domeniul meu de activitate este extrem de pasionant şi-mi exercit această însărcinare cu mare plăcere.

Alex Todericiu: Urmăriţi un plan principal pentru viitoarea dumneavoastră candidatură? Şi dacă aveţi în acest sens vreun mesaj pentru grupa de populaţie româneasca din Austria cât şi pentru austriecii de origine din România?

Norbert Hofer: M-am aflat şi în ultima campanie electorală pentru preşedinţia federală într-un contact favorabil cu grupa de populaţie românească din Austria şi doresc să cultiv în continuare aceste bune relaţii.

Alex Todericiu: Susţineţi o mai bună incluziune socială a unor grupe de populaţie care trăiesc deja în Austria dar nu sunt încă recunoscute legal, cum ar fi: sârbii, polonezii şi românii?

Norbert Hofer: Grupele de populaţie amintite sunt deja foarte bine integrate în Austria. Vom contribui în continuare la îmbunătăţirea acestei incluziuni.

Alex Todericiu: Mari firme româneşti îşi propun să dezvolte cuprinzător reţeaua de cale ferată la nivel supraregional pentru transportul de mărfuri. Este astfel de înţeles că România îşi doreşte să transporte şi propriile produse în piaţa comună europeană. Se găsesc în piaţa Europei Centrale şi de Est proiecte existente sau în fază de proiect, cum ar fi www.breitspuhr.com (linia de tren cu ecartament lat) care se concurează! Ce reprezintă aceasta pentru dumneavoastră, ca Ministru Federal al Transporturilor?

Norbert Hofer: Vedem proiectul liniei de tren cu ecartament lat nu drept o concurenţă pentru România ci ca o importantă completare, care va asigura oportunităţi de afaceri suplimentare.

Alex Todericiu: Care vă sunt politicile sectoriale pentru calea dunăreană până la vărsare, care includ şi sprijină atât de necesarele măsuri pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunărea noastră?

Norbert Hofer: Dunărea este o cale de transport importantă. Ne ajută să transportăm nepoluant marfă. Societatea „via donau“ (vezi viadonau.org) depune eforturi susţinute să menţină navigabilitatea Dunării.

Alex Todericiu: Când ne-am cunoscut, în timpul campaniei dumneavoastre electorale (dl. ing. Hofer a candidat din partea Partidului libertăţii, FPÖ, şi a piedut în 2016 alegerile pentru preşedinţia Austriei), mi-aţi spus că aţi fi avea în plan o vizită în România, împreună cu familia. Deoarece Bucureştiul va deţine în prima jumătate a anului 2019 preşedinţia Consiliului Uniunii Europene vom avea posibilitatea să vă salutăm acolo sau – aşa cum am mai vorbit la un moment dat – vă vom întâlni, drept oaspete binevenit al Landler-ilor (grupă de populaţie din Ardeal provenită din Austria)?

https://www.mediafax.ro/economic/interviu-cu-norbert-hofer-ministrul-austriac-al-transporturilor-ce-spune-acesta-despre-infrastructura-inclusiv-in-romania-17576133

* KeysFin: 8 miliarde euro – cifra de afaceri din agricultura autohtonă
* Rezultatul record – temperat de problemele majore din sectorul creşterii animalelor
* Baciu, LAPAR: „Culturile de grâu, orz şi rapiţă de anul viitor – compromise, din cauza secetei”

Ţara noastră înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, după cum arată experţii din domeniu. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde euro, potrivit analiştilor de la KeysFin.

Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Acest lucru înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare decât cea de anul trecut.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, confirmă că vom fi pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb. Oficialul a afirmat în mai multe ocazii că ţara noastră a avut, anul acesta, producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui. În opinia domniei sale, „România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei”, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

Producţiile nete istorice din sectorul agricol au condus la căderea preţurilor cerealelor, după cum ne-a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit domniei sale, dacă un kg de floarea soarelui costa 1,3 lei la începutul anului, după anunţarea producţiei record acest preţ a scăzut la 1,1-1 lei/kg. În acelaşi timp, preţul porumbului a coborât de la 58-59 de bani la 52 de bani pentru un kg. „Cât priveşte grâul, nici nu mai vorbesc, pentru că în această perioadă nici măcar nu se mai fac tranzacţii cu grâu”, a adăugat Laurenţiu Baciu.

Preşedintele LAPAR ne-a spus că, pentru anul viitor, culturile de grâu, orz şi rapiţă sunt compromise, precizând: „Din cauza secetei, este dezastru în agricultură. Pentru ca o cultură de cereale să reziste peste iarnă, trebuie să îndeplinească unele condiţii, de obicei până în 15 octombrie. În schimb, până în momentul de faţă, nici măcar nu au răsărit aceste culturi. Chiar dacă vor răsări mâine, ele sunt compromise, nu vor rezista intemperiilor iernii. În opinia mea, vom face doar 2000-3000 de kg la hectar, ceea ce înseamnă acoperirea a doar 40% din cheltuieli”.

Continuarea pe: http://www.bursa.ro/cel-mai-bun-an-agricol-din-istoria-noastra-romania-campioana-europeana-la-porumb-356631&s=companii_afaceri&articol=356631.html

Legatura feroviara a Ucrainei cu tarile membre UE va fi extinsa, a anuntat Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Volodymyr Omelyan, in timpul conferintei privind posibilitatile de cooperare in transport si logistica pentru Lituania si Ucraina, care a avut loc la Ambasada Republicii Lituania in Ucraina.

In prezent, Lituania este unul dintre principalii parteneri ai Ucrainei printre tarile din regiunea Marii Baltice. In cadrul unei conferinte sustinute de Ukrzaliznytsya si Caile Ferate Lituaniene, a fost semnata o scrisoare de intentie pentru colaborare in transportul intermodal.

„Dinamica pozitiva a comertului cu Uniunea Europeana datorita Zonei de Liber Schimb actuale stabileste obiectivele legislative in vederea asigurarii unui trafic de tranzit eficient pe ruta Marea Baltica – Marea Neagra. Avem deja experienta unei colaborari de succes intre Ucraina si Lituania, trenul pentru transport containerizat Viking si un tren de calatori intre patru capitale care leaga Ucraina, Belarus, Letonia si Lituania. Si cred ca acesta este doar inceputul. Ministerul Infrastructurii va continua sa extinda legatura feroviara cu tarile UE”, a declarat Omelyan. Ministrul Infrastructurii a adaugat ca pentru a creste volumul traficuli de marfa, este necesara combinarea eforturilor. „Trebuie sa gandim la nivel extins. Doua coridoare de transport international tranziteaza teritoriul Ucrainei, coridorul de transport pan-european si coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia. Avem doua trenuri de transport de marfa, Viking si Zubr, care trec prin Belarus catre Lituania, Letonia, Estonia si mai departe, prin porturile de transport cu feribotul ale Marii Baltice catre Scandinavia. Avem toate avantajele pentru a continua coridorul Marea Baltica – Marea Neagra catre Marea Caspica si mai departe, catre Asia”, a explicat ministrul.

Ucraina isi extinde legatura de transport feroviar de marfa cu UE

20 de proiecte feroviare cu o finantare solicitata totala de 180 de milioane de euro au fost inaintate Agentiei Executive pentru Inovare si Retele (INEA) in cadrul cererii de propuneri CEF Transport 2018. Finantarea disponibila pentru aceste proiecte este de 100 de milioane de euro. Au fost depuse 14 proiecte de interoperabilitate feroviara a caror finantare necesara este de 86,7 milioane de euro si 6 proiecte pentru echiparea cu sistemul ERTMS a caror finantare solicitata este de 93.3 milioane de euro.

In total, in cadrul cererii de propuneri CEF Transport 2018, INEA a primit 148 de propuneri de proiecte a caror cofinantare solicitata a fost de 929 milioane de euro, in timp ce bugetul disponibil este de 450 de milioane de euro.

Evaluarea propunerilor va incepe in noiembrie, iar acordurile de garantare pentru candidatii selectati vor fi pregatite incepand cu aprilie 2019.

Aceasta cerere de propuneri acopera obiectivele si prioritatile de finantare care sustin orientarile legislative ale Pachetului al Treilea privind Mobilitatea Curata. Prin urmare, atentia se va concentra pe digitalizarea transportului, siguranta rutiera si multimodalitate.

20 de proiecte feroviare depuse in cadrul cererii de propuneri CEF Transport 2018