Mai multe motive împiedică transporturile combinate din România să funcționeze. Miercuri, cu ocazia Conferințelor „Club Feroviar – Material Rulant”, Mugurel Tănăsuică, consilier CFR Marfă, a făcut o radiografie a acestui sector din România, însoțită de propuneri.
Una dintre concluziile lui Mugurel Tănăsuică este aceea că sectorul funcționa mai bine înainte de 1990 decât acum. „La noi, containerizarea – forma cea mai răspândită a apărut la jumatatea anilor ’50 și de atunci până în 1990 a fost epoca perseverenței. Au fost programe de dezvoltare a investițiilor. Transporturile în containere au început în anii 69-70 de la București Basarab către Brașov. Apoi din 73 de la Bucureștii Noi (16 Februarie), acesta fiind primul terminal modern. Din punct de vedere al concepției și structurii este modern și azi. S-au elaborat atunci reglementări, din păcate însă acum pierdem profesioniștii, iar din urmă vin prea puțini”, spune el.
Mugurel Tănăsuică a prezentat structura unui terminal de la Viena, foarte similar cu ceea ce se construise în acei ani în România. Utilajele disponibile acum în marile porturi erau prezentate și atunci în literatura de specialitate autohtonă.
Totul însă s-a năruit după. Dacă anterior anilor ’90, România transporta mai multe containere decât cele două Germanii, acum numărul acestora este de câteva zeci de ori mai mic, spune el. Consilierul CFR Marfă prezintă date ale OECD care, dacă sunt corecte, arată că acum situația e „dezastruoasă”.

Portul Constanța, sursa traficului de containere
Piața românească a traficului de containere are câteva specificități. “Astfel, traficul intern este preponderent legat de Portul Constanta si prin aceasta de comertul exterior al Romaniei, fiind in mod fals intern. Pe de alta parte, au crescut volumul si ponderea traficului de tranzit, in special datorita a doi operatori feroviari de stat din tari din vestul Europei, care au filiale in Romania si controleaza clientii de la capete”, explică Mugurel Tănăsuică. Apoi, cea mai mare parte din trafic e legată de portul Constanța. Consilierul CFR Marfă menționează că din 30 de trase analizate în România, doar șase nu aveau legătură cu portul Constanța. Acesta nu performează însă bine. În 2007, prin port treceau 1,4 milioane TEU, azi trec numai 660.000 TEU. Nu s-a recuperat nimic, fiind și o concurență cu porturi din Ucraina și Rusia. În plus, există limitările impuse de strâmtoarea turcească ce nu permit navelor ultra-largi de containere să ajungă în portul Constanța. Consilierul citează un universitar belgian care menționează preferința unor linii de navigație de a organiza hub-uri în zona Mediteranei și de a deservi porturile de la Marea Neagră cu nave feeder.
O pondere de 30% este deținută de containerele goale în totalul transportului. Un alt fenomen e acela că foarte mulți clienți de transport au propriile lor facilități fără a apela la terminale specializate.

Masa moartă, o problemă
Mugurel Tănăsuică a evocat și circulația a două trenuri experimentale Ro-La care au circulat în anii trecuți. E vorba de București – Glogovăț în 2008 și Dornești-Giurgiu Nord în 2018. Ambele rute au avut o lungime aproximativă de 600 de kilometri. “S-a constatat că traficul feroviar necesită cu 4-6 ore mai mult decât cel rutier si că apare o influenta importanta a masei moarte generate de tara vehiculelor rutiere (247 tone / tren) care la nivel TUI aduce o majorare a acestuia cu 2,5%”. Consumurile suplimentare de motorină/energie electrică sunt și acestea cu 10-20% mai mari. Rentabilitatea rutelor ar fi asigurată de o intensitate a ajutorului de stat cuprinsă între 50% și 60%, explică Mugurel Tănăsuică.
De altfel, țări precum Austria și Elveția sprijină prin facilități și reglementări transportul Ro-La. În Constituția Elveției se specifică expres faptul că traficul de marfă în tranzit în zona Alpilor Elvețieni se face doar feroviar. În Austria există un pachet complex de prevederi combinate ce include facilități pentru acest transport (spre exemplu scutiri de taxe rutiere în jurul acestor terminale Ro-La), interdicția circulației rutiere acolo unde există alternativa feroviară, ajutoare de stat. Demn de remarcat e faptul că atunci când statele au renunțat la facilități, liniile de Ro-La din statul respectiv au dispărut. Alte aspecte importante sunt taxele rutiere foarte mici din România în raport cu Austria și Elveția în condițiile unui TUI mai mare la noi. Singurele țări cu TUI mai mare ca România sunt țările baltice, Polonia, Irlanda.
În plus, infrastructura e „bulină roșie”, spune el prezentând o situație potrivit căreia multe dintre lucrările executate în prezent pe magistrale feroviare trebuiau definitivate de ani buni.
Nu în ultimul rând, legislația proastă, fără cap, fără coadă, e o altă problemă. Într-unul dintre Programele Operaționale de după 2007, centrele intermodale țineau în mod ilogic de Direcția Navală a Ministerului Transporturilor. Din unele prevederi legislative se poate reține doar titlul, căci în rest sunt inaplicabile, mai afirmă el. Facilități acordate prin directive europene sunt nerecunoscute de Codul Fiscal. Alte prevederi este necesar să fie modificate la nivelul UE.
Este cazul intensităților ajutorului de stat (30% din costul total al transportului feroviar) pentru care Comisia Europeana nu solicita explicatii suplimentare in procesele de aprobare a proiectelor statelor de sustinere a transporturilor combinate sau prevederi care interzic restricțiile puse camioanelor pe șosele. In general, avand in vedere si experienta din Austria, unde restrictii de circulatie impuse autovehiculelor rutiere grele au fost anulate in urma unei proceduri de infingement, este necesara o analiza a compatibilitatii dintre regulile de concurenta si masurile posibile pentru implementarea politicilor privind dezvoltarea transporturilor feroviare si combinate.

Mugurel Tănăsuică, CFR Marfă: România ar trebui să urmeze modelul austriac sau elvețian în transporturile combinate

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a atribuit un contract în urma unei licitații publice.
Societatea câștigătoare este Diesel Mecanica SRL.
Valoarea totală a achiziției este de 400.000 lei
Descrierea contractului:
Obiectul achiziţiei constă în încheierea unui contract pentru servicii de reparații la navele proprii.
(service motoare Caterpillar)
Contractul a fost atribuit la data de 19 mai 2021. Rezultatul final a fost publicat pe licitatiapublica.ro la data de 20 mai 2021.
Diesel Mecanica SRL, în datele Registrului Comerţului
Înfiinţată în anul 2008, Diesel Mecanica SRL are sediul social în municipiul Constanţa, Port Constanţa, Depozit nr. 1, Poarta nr. 2, judeţul Constanţa. Firma provine din schimbarea sediului din alt judeţ.
Capitalul social subscris, de 200 de lei, integral vărsat, este compus din 20 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei.
Asociat persoană juridică este DM BEHEER SRL, cu 95% din capitalul social. Asociat persoană fizică este De Braal Willem Marinus Cornelis, cu 5% din capitalul social.
Administratorul firmei, care se ocupă de comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente este DM BEHEER SRL reprezentat prin De Braal Willem Marinus Cornelis.
Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: un profit de 2.391.660 lei, 8 salariaţi şi o cifră de afaceri de 16.494.723 lei.
În anul fiscal 2019, societatea cu 10 salariaţi a declarat un profit de 3.022.325 lei şi o cifră de afaceri de 21173571 lei.
La momentul consultării, în Registrul Comerțului nu existau înregistrări privind situația financiară pentru anul 2020.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-a-incheiat-un-contract-pentru-repararea-navelor-ce-firma-va-presta-serviciile-747534.html

Gigantul danez A.P. Moeller-Maersk intenționează să se extindă pentru a oferi servicii logistice complete. Compania vrea să aloce 1 miliard de dolari achiziției de noi companii.
Punctul central în business-ul Maersk este, în acest moment, transportul maritim. Conform estimărilor, unul din cinci containere la nivel mondial este transportat de compania daneză.
Gigantul intenționează să își extindă în mod semnificativ oferta, plănuind să devină un operator logistic cu servicii complete, concentrându-se astfel mai mult pe operațiunile saleonshore. Maersk și-a anunțat intenția de a-și dezvolta oferta logistică încă din 2019.
Soren Skou, CEO-ul companiei, a declarat că procesul de transformare a companiei se va accelera pe fondul performanțelor financiare neașteptat de bune din timpul pandemiei.
Creșterea va fi determinată de concentrarea companiei pe operațiunile de logistică, servicii vamale și depozitare.
„Pandemia a subliniat, fără îndoială, nevoia clienților noștri de a avea drept partener o companie care își poate asuma responsabilitatea pentru toate operațiunile (n.red. – din cadrul lanțului de aprovizionare) – de la fabrică până la destinația finală” – a declarat Skou pentru Reuters într-un interviu.
La începutul lunii mai Maersk a declarat într-un comunicat de presă că și-a depășit previziunile pentru întregul an, după ce a înregistrat o performanță puternică în primul trimestru. Rezultatele au venit pe fundalul unei piețe dificile în care țările încă se luptă cu efectele pandemiei.
Compania își propune să crească atât organic, cât și prin achiziții. Estimând o creștere cu 10% în următorul an, Maersk vrea să aloce 1 miliard de dolari pentru extindere.
În prezent, transportul de containere reprezintă aproximativ 73% din veniturile companiei și va rămâne principalul său segment. Maersk deține sau operează aproximativ 710 nave de containere cu o capacitate totală de 4,1 milioane de containere.
În 2020, compania daneză a obținut o performanță financiară neașteptat de bună. Veniturile sale au crescut cu 2,2%, până la 39,7 miliarde de dolari. EBITDA a crescut de la an la an cu 44%, până la 8,2 miliarde de dolari. Profitul net, pe de altă parte, a crescut de aproape 6 ori până la 2,9 miliarde de dolari.
https://trans.info/ro/maersk-vrea-sa-aloce-un-miliard-de-dolari-pentru-a-achizitiona-noi-companii-237616

Cele două obiective, Lacul Tăbăcărie şi Portul Tomis, se află în acest moment în domeniul public al statului român. Primăria Constanţa le-ar vrea în domeniul public al municipiului.
Consiliul local al municipiului Constanţa este convocat în şedinţă ordinară, vineri, 28 mai. Pe ordinea de zi figurează două proiecte iniţiate de primarul Vergil Chiţac prin care se solicită acordul aleşilor locali pentru efectuarea unor demersuri în vederea obţinerii Lacului Tăbăcărie şi Portului Tomis în patrimoniul oraşului. „Proiect de hotărâre privind solicitarea către Guvernul României în vederea efectuării demersurilor necesare trecerii imobilului ”Port Tomis” din domeniul public al Statului Român şi administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în domeniul public al municipiului Constanţa”, se arată în proiectul numărul 24 de pe ordinea de zi a şedinţei. Primarul Constanţei a iniţiat şi următorul priect, cu numărul 25, propus spre aprobarea consilierilor locali: „Proiect de hotărâre privind solicitarea către Guvernul României în vederea efectuării demersurilor necesare trecerii imobilului “Lac Tăbăcărie” din domeniul public al Statului Român şi administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în domeniul public al municipiului Constanţa”.
În acest moment, conform unei sentinţe definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lacul Tăbăcărie se află în administrarea ANPA – Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, instituţie din cadrul Ministerului Agriculturii. Înainte de această sentinţă, lacul era administrat de ABADL – Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (Ministerul Mediului).
Continuarea: https://adevarul.ro/locale/constanta/portul-tomis-lacul-tabacarie-dorite-primaria-constanta-primele-demersuri-1_60aa83f55163ec4271592cb1/index.html

Acționarii operatorului Transport Trade Services pun în vânzare 50% din acțiunile companiei într-o operațiune de piață ce ar urma să fi realizată în jurul valorii de 300 milioane lei, iar așteptările sunt, în general, optimiste față de închiderea cu succes a ofertei. Rezerve ale investitorilor sunt legate de o eventuală plafonare a afacerilor și de decizia în secvență destul de scurtă a acționarilor de a se delista de pe piața Rasdaq, urmată de disponibilitatea de a pierde pachetul majoritar. Investitorii activi la Bursa de Valori București pot introduce ordine de cumpărare pentru acțiunile societății Transport Trade Services (TTS) în cadrul unei oferte publice primare cu perioadă de subscriere până pe 4 iunie. La reprezentanța din Deva a casei de brokeraj IFB Finwest, încă de vineri, brokerii completau formularele în baza indicațiilor clienților pentru ca aceastea să fie trimise la sediul central din Arad, de unde la prima oră să fie introduse în sistemul de procesare al operațiunii. „Cred că e o companie bună, cel mai mare transportator fluvial. Investitorii văd că sunt interesați”, a declarat pentru Profit.ro Ovidiu Șerdean, de un sfert de veac agent de bursă la respectiva filială și la Hunedoara. Se concentrează în principal căre ordinele mai mari, de peste 1.000 de acțiuni, deci sume depășind reperul de 20.000 de lei, dacă avem în vedere coridorul de preț al ofertei de 19-21 lei/acțiune.

Sentimentul de urgență este mărit de structurarea ofertei care prevede alocarea în prima tranșă de retail pe baza principiului primul venit-primul servit a unui număr de 1,50 milioane de acțiuni, reprezentând 2 treimi din titlurile disponibile la vânzare pentru investitorii individuali. „Cred că în prima oară e gata”, spune Cristian, investitor cu aproape 20 de ani de experiență la BVB, și care va plasa ordinele încă de la debut în speranța unei alocări integrale. „Pare interesantă acțiunea”, spune acesta, adăugând că vizează o marcare de profit prin vânzarea unei părți din pachet chiar în prima sesiune de tranzacționare pe bursă în cazul că aceasta va intra în ring la un preț superior celui din ofertă. Este încurajat că existăv un program de stabilizare a prețului după listare al cărui manager va fi Swiss Capital, de asemenea intermediar al unei operațiunii de intermediere unde este secondat de SSIF Tradevile și BRK Financial Group. Atenție! Oferta este deschisă la ora 9.00, cu un ceas înainte de deschiderea sesiunii de tranzacționare de la BVB astfel încât investitorii trebuie să aibă în vedere timpul de introducere a ordinelor. Până la 7.500 de acțiuni sunt alocate câte unui investitor pe această tranșă, restul alocărilor trecând, pe principiul piramidei cupelor de șampanie, către tranșa a 2-a de retail unde cele 750.000 de acțiuni disponibile vor fi alocate în sistem pro-rata pentru cei veniți mai târziu sau cei a căror subscrieri au excedat plafonul de la tranșa I. Nivelul de subscriere minim este de 240 de acțiuni, deci investitorii trebuie să aibă în vedere reperul unui plasament de cel puțin 5.000 de lei.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/incep-subscrierile-pentru-actiunile-tts-care-este-sentimentul-in-piata-si-tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-oferta-publica-de-listare-20215933

Damen Shipyards Mangalia, operatorul șantierului naval omonim la care pachetul majoritar de acțiuni este deținut de compania românească de stat Șantierul Naval 2 Mai SA din portofoliul Ministerului Economiei, dar care se află sub controlul operațional al acționarului minoritar olandez Damen Holding BV, ia în calcul, de la 1 iulie, o nouă rundă de disponibilizări colective, după cea de anul trecut, din cauza scăderii comenzilor.
Documentul pregătit la nivelul companiei și analizat de Profit.ro prevede disponibilizarea prin concediere colectivă a 228 de salariați, prin desființarea unui număr de 228 de posturi și reducerea numărului de personal corespunzător atribuțiilor necesare tipului de nave existent în portofoliul de comenzi al societății la această dată, urmare a reducerii activității societății, începând cu 1 iulie 2021. O decizie asupra propunerii va fi în perioada următoare. Acționarii vor trebui să decidă și asupra unei propuneri de reducere a capitalului social, pentru acoperirea pierderilor companiei.
Cele mai recente date publice disponibile arată că, în 2019, Damen Shipyards Mangalia avea aproape 2.000 de salariați. Anul trecut, însă, grupul-mamă olandez a decis concedierea a 870 de angajați din România, atât de la șantierul din Mangalia, cât și de la cel din Galați, din cauza reducerii comenzilor pe segmentul de nave petroliere, determinată de prăbușirea prețului țițeiului în contextul crizei COVID-19. În 2019, Damen Shipyards Mangalia a avut pierderi de aproape 152 milioane lei, la o cifră de afaceri de circa 131 milioane lei. În februarie anul acesta, CEC Bank a acordat un credit de 60 de milioane de lei șantierului Damen din Mangalia, pentru finanțarea operațiunilor curente.
Cel puțin la acel moment, șantierul era implicat în zece proiecte de construcții navale, inclusiv pentru o navă de explorare offshore, pentru un client international de prim rang. Alte proiecte în derulare includeau construirea a două nave cargo Roll-on/Roll-off (pentru transportul încărcăturilor pe roți-tiruri, camioane etc), construirea a patru nave tanker pentru transportul produselor chimice ce tocmai fuseseră livrate cu succes, construcția a două nave suport spărgătoare de gheață, modernizarea și retehnologizarea unui spărgător de gheață și a unei nave suport, precum și activități de reparații curente la nave aparținând unir clienți naționali și internaționali. „În portofoliul curent al șantierului avem în desfășurare două proiecte de modernizare și retehnologizare nave ce aparțin autorităților române și dorim să fim în continuare un partener de bază în dezvoltarea proiectelor strategice ale României”, declara în februarie directorul general al șantierului din Mangalia, Chris Groninger.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/stiri/social/olandezii-de-la-damen-vor-sa-concedieze-din-nou-sute-de-angajati-in-romania-20214426

CN APM Constanța a încheiat un contract cu TPF Inginerie SRL.
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a atribuit un contract societății TPF Inginerie SRL din București. Contractul prevede un studiu de fezabilitate, analiză cost beneficiu și cerere de finanțare pentru obiectivul de investiții „Dragaj de investiții în porturile maritime”.
Valoarea totală a contractului, fără TVA, este de 1.837.500 lei.

Descrierea contractului

Prestatorul va respecta conținutul cadru prevăzut în HG 907/2016 și va elabora toata documentatia necesara pentru proiectarea lucrarilor in faza Studiu de Fezabilitate, si isi va asuma deplina responsabilitate si raspundere pentru proiect si pentru documentatia elaborata. Studiul de fezabilitate va avea ca obiect dragajul de investitii in bazinele/senalele portuare, care reprezinta bunuri din domeniul public al statului, in administrarea MTIC si concesiunea CN APM SA Constanta.
Prestatorul va elabora de asemenea, analiza cost-beneficiu si cererea de finantare, precum si documentele suport necesare obtinerii fondurilor europene (conform ghidului solicitantului al programului operational in care se incadreaza obiectivul de investitii), inclusiv sprijin in activitatea de evaluare a Aplicatiei de Finantare pana la momentul aprobarii acesteia de catre Autoritatea de Management.
Termenul limită până la care orice operator economic interesat de participarea la procedura de achizitie publica are dreptul de a solicita clarificari sau informatii suplimentare in legatura cu Documentatia de Atribuire este cu 18 zile inainte de termenul limită de depunere a ofertelor.

EC stabileste 2 termene limită in care va raspunde tuturor solicitarilor de clarificari/ informatii suplimentare, dupa cum urmeaza:
• EC va raspunde într-un prim termen de 20 zile inainte de termenul limită de depunere a ofertelor tuturor solicitărilor de clarificare adresate de operatorii economici in intervalul de la publicarea Anuntului si până la data la care se implineste termenul cu 30 de zile anterior datei limită de depunere a ofertelor;
• EC va raspunde într-un al 2-lea termen de 11 zile inainte de termenul limită de depunere a ofertelor restului de solicitări de clarificari adresate cu 18 zile anterior datei limită de depunere a ofertelor. EC isi rezerva dreptul de a publica raspunsurile la clarificări în acest al 2-lea termen pentru care raspunsurile ar trebui publicate la primul termen indicat mai sus.
Cele 2 termene de raspuns la clarificari nu afecteaza dreptul operatorilor economici de a adresa solicitari de clarificari pe parcursul intregii perioade care se scurge de la momentul publicării anuntului de participare si până la a 18-a zi anterior termenului limita de depunere a ofertelor stabilit de EC.

Despre TPF Inginerie SRL

Societatea a fost înmatriculată în anul 2010, în București.
Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 24 mai 2021, capitalul social subscris este de 2.000.000 lei, integral vărsat, compus din 200.000 părți sociale, fiecare a câte 10 lei.
Asociat persoană juridică este T.P.F. SA, cu sediul social în Belgia. Administratorii societății sunt Marian Ion Constantinescu și Spitaels Thomas Francois.

Domeniul de activitate principal este activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea.
Pe anul fiscal 2019, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 12.042.504 lei, un profit de 647.740 lei și un număr mediu de 55 de salariați.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/tpf-inginerie-va-realiza-un-studiu-de-fezabilitate-pentru-cn-apm-constanta-despre-ce-investitii-este-vorba-747669.html

♦ Investitorii au introdus un număr de 1.039 de ordine pe tranşa pro rata, din care au fost alocate 425 de ordine, respectiv 678 de ordine pe tranşa primul venit, primul servit.
Luni, 24 mai, în prima zi de subscriere în oferta de listare a Transport Trade Services (TTS), micii investitori au „consumat“ încă din primele 10 se¬cunde tranşa de primul venit, primul servit – cea care corespundea unui volum de1,5 milioane de acţiuni la un preţ de 21 de lei pe unitate – în timp ce tranşa de alocare pro rata, cea în cadrul căreia au fost oferite 750.000 de acţiuni, avea 2,16 milioane de acţiuni subscrise, aşadar aproape triplu.
Potrivit datelor agregate de ZF de la brokeri, tranşa POFA – cea de primul venit, pri¬mul servit, adică o alocare integrală – a fost în¬cheiată cu un volum de 2,35 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă că daţi fiind para¬me¬trii din ofertă, respectiv alocarea a 1,5 mi¬lioa¬ne de acţiuni pentru această tranşă, cel mai probabil diferenţa de acţiuni va merge către tranşa pro rata, spun brokerii pentru ZF.
„Debutul ofertei de vânzare de acţiuni TTS a fost aşteptat cu interes de către investitorii de retail dacă ne uităm la subscrierile realizate în primele ore ale ofertei. Tranşa garantată a fost subscrisă în primele secunde ale zilei, în timp ce tranşa cu alocare pro rata a fost suprasubscrisă de peste 2 ori, la jumătatea primei zile din ofertă“, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.
Cu alte cuvinte, pe această tranşă, încheiată în doar 10 secunde, s-au strâns circa 49 de milioane de lei, în timp ce pe tranşa pro rată, care se va derula pe tot parcursul ofertei de subscriere, erau la închiderea şedinţei alocate 44 de milioane de lei. Calculat pe baza celor 1,5 milioane de acţiuni puse în vânzare pe tranşa cu alocare integrală, deci subscrieri deja definitive, investiţiile sunt de 31,5 mil. lei. În total, micii investitorii au alocat 80 de milioane de lei în prima zi.
Acestea sunt doar datele aferente subscrierilor persoanelor fizice, respectiv 2,25 de milioane de acţiuni puse în vânzare de către acţionarii TTS, cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, cele pentru tranşa investitorilor instituţionali, respectiv 12,75 de milioane de acţiuni, nefiind încă publice.
„Faptul că piaţa alocată tranşei ga¬ran¬tate s-a închis după 33 de secunde de la pre¬des¬chidere (cu tot cu cele 1,5 milioane de acţiuni alocate plus diferenţa până la 2,35 mi¬lioane de acţiuni – n.red.) şi faptul că, până în acest moment, pe tranşa ne¬ga¬ran¬tată s-a subscris de 2,4 ori mai mult, spun multe cu privire la interesul investitorilor.“
Probabil că acest interes a fost întreţinut şi de succesul plasamentelor garantate efectuate până în acest moment, succes confirmat şi de evoluţia ulterioară a emitentului pe piaţa BVB“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest, pentru ZF.
Investitorii au introdus un număr de 1.039 de ordine pe tranşa pro rata şi 678 de ordine pe tranşa primul venit primul servit.
Pentru cele 1,5 milioane de acţiuni corespund un număr de 425 de ordine.
„Mi se pare că interesul este destul de mare, cel puţin pentru tranşa garantată care a fost subscrisă în 33 de secunde, iar pe tranşa de la POFS poate ar trebui ca intermediarul ofertei să mai adauge nişte acţiuni pentru tranşa de retail, la ora 13:35 oferta era de peste două ori suprasubsrisă. Interesul pare destul de mare, sunt curios cam câţi vor subscrie şi în tranşa investitorilor instituţionali, mai ales că va fi o companie care va intra direct pe piaţa principală“, afirmă Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring, pentru ZF.
De luni, 24 mai, şi până pe 4 iunie, la Bursa de Valori Bucureşti se derulează cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din ultimii patru ani, adică de la cea de 940 de milioane de lei a Digi Communications din primăvara anului 2017, iar dacă se va încheia cu succes atunci la Bursă va apărea un nou domeniu: cel al transporturilor de mărfuri pe Dunăre.
„TTS beneficiază de mai multe elemente care mă fac să cred că oferta de vânzare de acţiuni se va încheia cu succes. Suntem într-o perioadă propice unor astfel de operaţiuni dacă ne uităm spre pieţele bursiere care evoluează în zona maximelor – acestea fiind populate cu investitori optimişti. Nu trebuie să uităm că de peste trei ani nu am mai avut o ofertă de acţiuni pe piaţa principală, acesta fiind un element ce sporeşte interesul pentru o astfel de listare. Nu în ultimul rând, sectorul de activitate al companiei oferă celor care caută diversificare o noua zonă economică investibilă“, adaugă Alin Brendea.
Cum numărul de acţiuni puse la vânzare de acţionari reprezintă 50% din numărul de acţiuni totale, TTS este evaluată în prospectul de listare la aproximativ 630 milioane de lei (129 mil. euro), potrivit calculelor realizate de ZF din prospectul de listare.
Cu această evaluare compania s-ar poziţiona din puctul de vedere al capitalizării între Antibiotice Iaşi (392 mil. lei) şi Biofarm (638 mil. lei), adică locul 26 în clasamentul celor mai mari companii listate la Bucureşti.
Societăţile de brokeraj implicate în tranzacţie sunt Swiss Capital, BRK Financial Group şi Tradeville, însă investitorii care vor să subscrie pot face acest lucru prin toţi brokerii de la Bursa românească.
Preţul la care vor putea subscrie investitorii de retail este de 21 lei pe acţiune, investiţia minimă fiind de 240 de acţiuni subscrise, adică 5.040 lei, şi maximum 7.500 de acţiuni, adică 157.500 de lei. Subscrierile aferente tranşei de retail sunt irevocabile. Preţul final al ofertei va fi determinat de investitorii instituţionali în intervalul 19-21 lei, acţiunile investitorilor de retail fiind alocate la acelaşi preţ.
Se preconizează că acţiunile vor fi admise la tranzacţionare în iunie 2021. Toţi cei 14 acţionari Transport Trade Services vor vinde acţiuni, potrivit datelor agregate de ZF din prospectul de listare de circa 280 de pagini.
Pe această listă se numără inclusiv acţionarul majoritar, antreprenorul Mircea Mihăilescu, care scoate la vânzăre 7,5 milioane de acţiuni, ceea ce calculat la preţul maxim din ofertă de 21 de lei pe acţiune, înseamnă o vânzare de aproximativ 150 milioane de lei. Mircea Mihăilescu are 50,4% din TTS, adică un număr de 15,2 milioane de acţiuni.
În 2020, TTS (Grup) a înregistrat o cifră de afaceri de 520 mil. lei, EBITDA raportată de 114 milioane lei şi un profit net de 44 milioane lei.
https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/listarea-tts-bursa-cea-mare-oferta-vanzare-actiuni-ultimii-patru-ani-20098291

Compania Națională – Administrația Porturilor Maritime a primit undă verde pentru demararea lucrărilor de reparații capitale la pasarela pietonală din Poarta 2. Asta după ce la sfârșitul anului 2020, pe 29 decembrie, primise un certificat de urbanism cu același scop. La acest moment, pasarela ar fi deteriorată din cauza scurgerii defectuoase a apei.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A a primit undă verde, luni, 24 mai a.c., de la Primăria Constanța pentru a demara lucrările de reparații capitale la pasarela pietonală din Poarta 2, dar și pentru organizare de șantier. Dacă la sfârșitul anului, Compania primise un certificat de urbanism în acest sens, iată că, la câteva luni distanță, a primit și autorizaţia de construire, ce reprezintă ultima etapă premergătoare demarării lucrărilor. Autorizația emisă are o valabilitate de 12 luni.
Conform expertizei făcute de CN APM S.A. defectele apărute în structura pasarelei sunt cauzate, în principal, scurgerii defectuoase a apei de pe pasarelă, atât prin lipsa unui sistem de scurgere cât și realizarea unui sistem de rosturi de dilatație care nu a funcționat corespunzător.
Date despre pasarela pietonală Poarta 2
Pasarela de pietoni Poarta 2 este amplasată în incinta portului și traversează căile ferate portuare și drumul perimetral port. Aceasta a fost dată în exploatare în anul 1965, iar în anul 1995 a fost reabilitată. Accesul pe pasarelă dinspre strada Traian se face prin intermediul scărilor și aleilor executate pe versant. Lățimea suprastructurii pasarelei pietonale este de 3,30 m.
https://www.replicaonline.ro/pasarela-din-poarta-2-va-fi-in-sfarsit-reabilitata-475155/

Autoritatea Canalului Suez (SCA) și-a redus, la 550 milioane de dolari, valoarea despăgubirilor pe care le solicită de la proprietarul japonez al navei ”Ever Given”, care în luna martie a blocat timp de șase zile Canalul Suez, informează AFP. La finele lunii martie, nava ”Ever Given”, cu o lungime de 400 de metri, a eșuat pe diagonala canalului Suez, din cauza vântului puternic însoțit de o furtună de nisip care a redus vizibilitatea, blocând una din cele mai aglomerate rute de navigație ale lumii, scrie Agerpres.

Inițial, Autoritatea Canalului Suez a solicitat despăgubiri în valoare de 916 milioane de dolari de la proprietarul navei, firma japoneză Shoei Kisen, și în așteptarea plății sumei a sechestrat nava port-container. ”După ce compania care este proprietarul navei ne-a informat că valoarea mărfurilor transportate era de 750 milioane de dolari, am decis, din respect, să ne reducem valoarea despăgubirilor la 550 milioane de dolari”, a declarat șeful Autorității Canalului Suez, amiralul Ossama Rabie. Autoritățile de la Cairo au reclamat inițial plata unor despăgubiri în valoare de 916 milioane de dolari, o cifră stabilită pe baza unei estimări preliminare conform căreia valoare mărfurilor prezente la bordul navei Ever Given se ridica la „trei miliarde de dolari”, a precizat amiralul Ossama Rabie. Blocarea Canalului Suez a perturbat unele lanțuri mondiale de aprovizionare, în condițiile în care fluxurile mondiale de transport erau oricum afectate de pandemia COVID-19. Prin canalul Suez tranzitează circa 30% din traficul maritim mondial de transport containere și circa 12% din comerțul global de bunuri. Blocarea canalului Suez a durat aproape o săptămână și fiecare zi de paralizare a traficului a antrenat pierderi cuprinse între șase și 10 miliarde de dolari, potrivit grupului de asigurări Allianz. Conform calculelor efectuate de Autoritatea Canalului Suez (SCA), Egiptul a pierdut între 12 și 15 milioane de dolari în fiecare zi în care canalul nu a putu fi folosit.
Un tribunal egiptean a respins o contestație formulată de proprietarii japonezi ai navei împotriva sechestrării navei, și în consecință a transferat cazul la tribunalul de primă instanță. În replică, unul din avocații proprietarilor navei susține că orice decizie a unui tribunal inferior va putea declanșa contestații formulate de ambele părți, ceea ce înseamnă că disputa juridică se va prelungi. Canalul Suez, care leagă Mediterana de Marea Roșie, asigură cea mai scurtă rută de transport maritim între Asia și Europa. În 2020, au trecut prin această cale maritimă aproape 19.000 de nave, adică o medie de 51,5 nave în fiecare zi.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/egiptul-si-a-redus-pretentiile-cu-privire-la-despagubirile-pentru-blocarea-canalului-suez-20216982