Programul de Guvernare PNL-PSD-UDMR prevede aproximativ aceleaşi obiective deja prevăzute în PNRR, fără a anunţa realizarea unui anumit număr de kilometri de drumuri şi autostrăzi şi nici termene pentru realizarea acestora.
Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează: accelerarea investiţiilor publice, asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii, asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită, prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei. Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienţei instituţionale, a simplificării administrative şi vor fi sincronizate cu realităţile din teren şi, în acord, cu direcţiile de acţiune agreate la nivelul UE. Investiţiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL- PSD-UDMR, o prioritate naţională, motiv pentru care vor fi susţinute prin politici structurale ce vor garanta eficienţa lor. Astfel, promovarea unei politici de transport orientată spre investiţii masive va fi dublată de măsuri de creştere a capacităţii administrative.
Îmbunătăţirea condiţiilor de navigabilitate pe sectorul Dunării cuprins între Călăraşi şi Brăila – eliminarea punctului critic Bala
▪ Promovarea portofoliului existent de proiecte finanţabil din fonduri europene prin stricta monitorizare a MT prin care să se asigure creşterea accesabilităţii, a capacităţii de transport maritim de mărfuri şi implicit a creşterii volumului schimburilor comerciale:
▪ Dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanţa Sud – Molurile III şi IV Sud
▪ Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10
▪ Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa – zona Port Nou Constanţa
▪ Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa.
▪ Îmbunătăţirea siguranţei traficului naval prin finalizarea procesului de achiziţionare de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice.
▪ Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare în porturile Medgidia şi Luminiţa. Promovarea unor proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea porturilor, în vederea atragerii fluxurilor de marfă: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) şi sistematizarea dispozitivului feroviar al portului – etapa I”, „Port Brăila – Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri”,; analizarea oportunităţii reactualizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”.
▪ Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care îşi propune să realizeze o planificare corectă şi concretă a investiţiilor necesar a fi susţinute în porturile româneşti, o redimensionare a politicilor tarifare şi vamale, crearea unor alianţe strategice cu statele aflate pe coridorul Marea Caspică şi Marea Neagră etc. De asemenea se va analiza posibilitatea ca UAT de-a lungul Dunarii fluviale si maritime sa devina eligibile pentru finantarea de noi infrastructuri portuare comerciale şi turistice.
Articolul complet: https://adevarul.ro/economie/investitii/ministerul-transporturilor-institutiile-subordonate-vor-reorganiza-proiecte-vor-dezvolta-termen-mediu-lung-1_619cd5655163ec4271dd15bb/index.html

Programul de guvernare al PNL, PSD, UDMR – coaliție care, conform documentului obținut de Profit.ro, se auto-intitulează Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate – prevede o listă întreagă de autostrăzi, extinderi de linii de metrou, îmbunătățirea transportului feroviar.
Noii guvernanți arată că România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport în următorii 10 ani. Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una din prioritățile strategice ale României în următorii 10 ani, astfel încât anii 2021-2030 să devină o decadă transformațională pentru România. Pentru atingerea acestui obiectiv avem nevoie de resurse financiare, un management profesionist al proiectelor și un plan coerent executat strategic pe termen lung, precum și de reforme administrative conform asumărilor din cadrul PNRR. Abordarea Guvernului PNL-PSD-UDMR va fi una integrată a tuturor modurilor de transport, care va pune pe primul plan interesul legitim al cetățeanului de a avea acces la o infrastructură modernă, sigură și durabilă care să țină pasul cu dinamica regională, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare acumulate în ultimii ani între regiunile istorice.

C. TRANSPORTUL NAVAL Pentru următorii 3 ani, axele prioritare de acțiune în ceea ce privește sectorul naval vor viza valorificarea potențialului imens oferit de Dunăre, de transportul fluvial, de dezvoltarea porturilor comerciale la Dunăre, transformarea portului Constanța în lider regional, intensificarea procesului de finalizare a proiectelor demarate și pregătirea proiectelor care se vor finanța din programele de finanțare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Prioritățile din domeniul transportului naval vizează: • elaborarea strategiei navale ; • asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, pe toată perioada anului; • dezvoltarea porturilor fluviale prin crearea de facilitați pentru depozitarea și operarea de containere, precum și facilități pentru transportul acestora pe Dunăre; • creșterea competitivității firmelor romanești de transport pe apa, prin politici financiare și facilități pentru înnoirea flotelor și a utilajelor de operare portuara, astfel încât să crească viteza de transport pe apă, manipularea mărfurilor mai rapida in porturi, scăderea consumurilor de combustibili și energie electrică și reducerea emanațiilor de noxe si reziduuri; • modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale (Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc) și conectarea porturilor, în special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere si feroviare; • dezvoltarea Portului Constanța prin promovare unui plan major de investiții, astfel încât acesta să-și atingă potențialul maxim și să își extindă hinterlandul cu perspective să devină cel mai important port din regiune; • Analiza oportunității înființării unor linii de feribot între Portul Constanța și alte porturi din bazinul Mării Negre • creșterea siguranței traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare și management al traficului maritim costier și achiziționarea de nave tehnice; • digitalizarea: dezvoltarea platformei informatice Port Community System; actualizarea permanentă a hărților electronice de navigație; schimbul de informații RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul căii navigabile; îmbunătățirea infrastructurii IT pentru stocarea și procesarea datelor geospațiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu și la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2397; implementarea ghișeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1239; • integrarea porturilor fluviale în circuitul turistic european în vederea dezvoltării unor circuite turistice specifice turismului fluvial, inclusiv terminalele multimodale și legăturile de infrastructură de transport între porturile fluviale. • comasarea unor administrații în vederea reducerii birocrației, a tarifelor multiple aplicate mărfurilor, precum și a aplicării unei politici comune în ceea ce privește modul de atragere a mărfurilor pe căile navigabile interioare și a porturilor românești.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/insider/actualitate/exclusiv-program-de-guvernare-lista-intreaga-de-autostrazi-extinderi-de-linii-de-metrou-un-cfr-mai-bun-20477343

• Interviu cu Adrian Mihălcioiu – liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România

– Domnule Adrian Mihălcioiu, în condițiile pandemiei Covid-19, cum a evoluat piața forței de muncă marinărești?

– Pentru industria shipping-ului, viitorul nu arată prea bine. De pe acum se prefigurează o criză a personalului navigant, care se va accentua în anii 2025 – 2030. Comenzile primite de șantierele navale pentru construcția de noi nave sunt tot mai mari. Deși gradul înalt de automatizare a instalațiilor navale a făcut ca necesarul de personal de la bordul navelor să fie mai redus, cererea de forță de muncă este din ce în ce mai mare întrucât flota mondială este în continuă creștere. Pe de altă parte, progresul tehnologic din shipping-ul mondial a dus la schimbări în structura competențelor cerute pe piață. Astăzi este nevoie de o forță de muncă tot mai specializată, iar furnizorii de echipaje din țările asiatice nu țin pasul cu noile cerințe. Pandemia și restricțiile impuse de statele maritime au afectat piața forței de muncă marinărești, descurajându-i pe mulți să mai plece pe mare, în ciuda salariilor mai atractive decât pe uscat. Se estimează că, până în 2030, deficitul va crește la 25.000 – 30.000 de ofițeri. Se constată că numărul celor care vor să îmbrățișeze meseria de navigator este în scădere, iar unii dintre cei ce sunt pe mare încep să-și caute locuri de muncă pe uscat. Iată că pe lângă criza containerelor, a lanțurilor de aprovizionare, avem și una a personalului navigant.

– Cum așa, salariile de pe mare nu mai sunt suficient de atractive pentru a preveni o criză a forței de muncă în flota mondială?

– În prezent, o mulțime de factori erodează atractivitatea salariilor de pe mare. Creșterea inflației face să scadă puterea de cumpărare a tuturor veniturilor, inclusiv a celor obținute în shipping. Pe de altă parte, munca navigatorilor este tot mai încărcată de responsabilități suplimentare, care au prea puțină legătură cu specificul meseriei: numeroase inspecții, o mulțime de documente de completat, multă birocrație.

– În aceste condiții, ar putea crește numărul femeilor navigatori?

– Prezența femeilor în shipping-ul internațional continuă să fie foarte redusă. Astăzi, numărul ofițerilor femei din flota mondială este de numai 25.000, mult prea mic în raport cu efectivul de circa 1,9 milioane de navigatori. Dacă flotele occidentale au fost mai permisive, primind femei la bordul navelor, multe alte flote au rămas inaccesibile acestora.

– Care este situația locurilor de practică pentru cadeți?

– Și în cazul lor avem de a face cu o criză. Companiile doresc să recruteze numai forță de muncă gata calificată. Nu mai vor să investească în pregătirea ei, fapt ce contribuie la adâncirea crizei ofițerilor. Dacă nu își vor schimba politica privind resursa umană, dacă nu vor investi în pregătirea ei, în formarea viitorilor ofițeri, nu vor avea niciodată personalul calificat necesar. În cazul cadeților români, din fericire, situația locurilor de practică s-a revigorat un pic în ultimii ani. În schimb, situația cu care se confruntă aceștia la bordul navelor nu este cea firească unui proces normal de integrare în muncă și în profesiune. De regulă, cadeții sunt folosiți pe alte posturi decât cele de ofițeri, fapt ce a avut drept consecință apariția unor accidente de muncă în rândul lor. Întotdeauna când ajung la nave, cadeții sunt tratați ca o forță de muncă brută, nicidecum ca un personal ce trebuie să se specializeze pentru funcțiile de ofițer. Este, într-adevăr, necesar să învețe cum să rezolve o serie de probleme ce țin de competența nebrevetaților, dar aceasta ar trebui să se facă printr-un program foarte scurt. Cea mai mare pondere a timpului petrecut pe mare ar trebui să fie alocată instruirii în meseria de ofițer. (Va urma)
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cine-e-de-vina-ca-marinaria-isi-pierde-farmecul-shipping-ul-se-indreapta-spre-o-noua-criza-de-ofiteri-maritimi-i-443041

Infrastructura de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa va fi modernizată printr-un contract de finanţare în valoare de peste 113 milioane de lei, cu fonduri europene, a informat miercuri conducerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM).
Potrivit unui comunicat de presă transmis de CNAPM Constanţa, obiectivele proiectului sunt înlocuirea a 75% din toată reţeaua electrică, construirea unei noi staţii de transformare, instalarea unui nou sistem SCADA de gestionare a alimentării cu electricitate, conectat la Portul de Nord, Portul Fluvial şi Portul de Sud, posturi noi de transformare etc.
„A fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul ‘Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa’, proiect cu finanţare europeană, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. Valoarea contractului de finanţare este de 113.390.408,47 lei (inclusiv TVA). Din aceasta, total eligibil 75.084.487,39 lei (Uniunea Europeană 63.821.814,28 lei şi bugetul de stat 11.262.673,11 lei) şi total neeligibil 35.305.921,08 lei (TVA, cofinanţare şi tarif de racordare la E-Distribuţie)”, se arată în comunicatul semnat de directorul general al companiei, Florin Goidea.
Conform sursei citate, pentru operativitate, în paralel s-au derulat procedurile de achiziţie a contractului de proiectare şi execuţie, cât şi cel de supervizare a lucrărilor, contracte prevăzute cu clauză suspensivă.
„Astfel, după semnarea contractului de finanţare, au fost semnate astăzi: – Contract de proiectare şi de execuţie a lucrărilor, cu o valoare de 46.863.300 lei ( fără TVA), cu Asocierea Electromontaj SA- Siemens SRL- Enevo Group SRL. Durata contractului – 32 luni, din care 4 luni pentru proiectare şi 28 luni pentru execuţie; – Contract de supervizare, cu o valoare de 1.086.000 lei ( fără TVA), cu Venturo Investment SRL. Durata contractului 94 luni”, a informat CNAPM Constanţa.
Investiţia este în concordanţă cu strategiile Comisiei Europene pentru porturi verzi şi creşterea eficienţei tehnice şi economice a utilizării energiei electrice.
„Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în calitate de administrator al porturilor maritime româneşti, are ca obiectiv prioritar asigurarea condiţiilor optime pentru dezvoltarea Portului Constanţa, în sensul consolidării poziţiei acestuia ca port maritim eficient, durabil şi sigur, cu rol esenţial în dezvoltarea economică a ţării”, a menţionat reprezentantul CNAPM Constanţa.
https://www.agerpres.ro/social/2021/11/24/constanta-infrastructura-de-distributie-a-energiei-electrice-in-portul-maritim-modernizata-cu-fonduri-europene–820460

Infrastructura de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa va fi modernizată printr-un contract de finanţare în valoare de peste 113 milioane de lei, cu fonduri europene, a informat miercuri conducerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM), conform agerpres.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de CNAPM Constanţa, obiectivele proiectului sunt înlocuirea a 75% din toată reţeaua electrică, construirea unei noi staţii de transformare, instalarea unui nou sistem SCADA de gestionare a alimentării cu electricitate, conectat la Portul de Nord, Portul Fluvial şi Portul de Sud, posturi noi de transformare etc.
“A fost semnat contractul de finanţare pentru proiectul ‘Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa’, proiect cu finanţare europeană, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. Valoarea contractului de finanţare este de 113.390.408,47 lei (inclusiv TVA). Din aceasta, total eligibil 75.084.487,39 lei (Uniunea Europeană 63.821.814,28 lei şi bugetul de stat 11.262.673,11 lei) şi total neeligibil 35.305.921,08 lei (TVA, cofinanţare şi tarif de racordare la E-Distribuţie)”, se arată în comunicatul semnat de directorul general al companiei, Florin Goidea.
Conform sursei citate, pentru operativitate, în paralel s-au derulat procedurile de achiziţie a contractului de proiectare şi execuţie, cât şi cel de supervizare a lucrărilor, contracte prevăzute cu clauză suspensivă.
“Astfel, după semnarea contractului de finanţare, au fost semnate astăzi: – Contract de proiectare şi de execuţie a lucrărilor, cu o valoare de 46.863.300 lei ( fără TVA), cu Asocierea Electromontaj SA- Siemens SRL- Enevo Group SRL. Durata contractului – 32 luni, din care 4 luni pentru proiectare şi 28 luni pentru execuţie; – Contract de supervizare, cu o valoare de 1.086.000 lei ( fără TVA), cu Venturo Investment SRL. Durata contractului 94 luni”, a informat CNAPM Constanţa.
Investiţia este în concordanţă cu strategiile Comisiei Europene pentru porturi verzi şi creşterea eficienţei tehnice şi economice a utilizării energiei electrice.
“Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în calitate de administrator al porturilor maritime româneşti, are ca obiectiv prioritar asigurarea condiţiilor optime pentru dezvoltarea Portului Constanţa, în sensul consolidării poziţiei acestuia ca port maritim eficient, durabil şi sigur, cu rol esenţial în dezvoltarea economică a ţării”, a menţionat reprezentantul CNAPM Constanţa.
https://www.ziarulprofit.ro/index.php/fonduri-europene-de-peste-113-milioane-de-lei-pentru-modernizarea-infrastructurii-de-distributie-a-energiei-electrice-in-portul-constanta/

Construcția unui nou tronson al căii ferate Belgrad-Budapesta din Serbia a început luni în cadrul unei ceremonii la care au participat președintele sârb Aleksandar Vucic, ministrul maghiar al afacerilor externe și comerțului Peter Szijjarto și ambasadorul chinez în Serbia Chen Bo. Ceremonia a avut loc la Novi Sad, Serbia.
Lucrările la tronsonul de 108 kilometri a căii ferate de mare viteză, care merge de la Novi Sad până la punctul de trecere a frontierei Kelebija din nordul Serbiei, au fost lansate de către Vucic, Szijjarto, Chen Bo și un reprezentant al companiei China Railway International, subsidiară China State Railway Group.
Această secțiune de cale ferată va include pasaje subterane, pasaje supraterane și alte infrastructuri. Viteza de circulație pe linia lungă de 350 de kilometri va fi de 200 de kilometri pe oră.
Vorbind la ceremonie, Vucic a subliniat importanța căii ferate pentru dezvoltarea viitoare a Serbiei și a lăudat legăturile amicale atât cu China, cât și cu Ungaria. „Ne vom bucura de asta și va aduce beneficii atât prin construcție, cât și prin salarii și pensii mai mari, un nivel de trai mai ridicat și un viitor mai bun pentru copiii noștri”, a spus el. Partea sârbă a căii ferate va fi finalizată în trei ani, a spus Vucic, în timp ce Szijarto a anunțat că secțiunea maghiară a căii ferate, care are 167 de kilometri, ar trebui să fie terminată înainte de 2025.
Linia ferată Belgrad-Budapesta, care are o lungime totală de 350 de kilometri, va permite oamenilor și mărfurilor să circule între capitalele Serbiei și Ungariei în aproximativ două ore, a explicat Vucic. Între timp, Szijarto a subliniat că Ungaria și Serbia așteaptă cu nerăbdare cooperarea cu China, deoarece consideră că aceasta va contribui la creșterea standardului de viață în țara lor.
Oficiali chinezi au declarat că este „un proiect emblematic al cooperării dintre China și țările Europei Centrale și de Est (CEEC) și o parte importantă a coridorului european de transport și a Rutei expres terestră și maritimă China-Europa”. „Acest lucru este de mare importanță pentru Inițiativa Belt and Road și pentru coordonarea acesteia cu strategiile europene de dezvoltare”, a spus un oficial chinez. „Construirea căii ferate Serbia-Ungaria va aduce beneficii Chinei, Serbiei și Ungariei, tuturor țărilor ECE și întregii Europe”. Odată ce tronsonul aflat în construcție este finalizat, întreaga porțiune sârbă a căii ferate va fi operațională pentru viteze de până la 160 de kilometri pe oră.
https://clubferoviar.ro/chinezii-construiesc-legatura-feroviara-de-doua-ore-intre-belgrad-si-budapesta/

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2021/22, care a început în iulie, sunt peste cele din sezonul precedent, în pofida unor volume franceze care lipsesc din total, au arătat datele publicate de Comisia Europeană, citate de Reuters.
Până pe 21 noiembrie, exporturile UE de grâu moale atinseseră 10,27 milioane de tone, în creştere de la 9,88 milioane de tone în aceeaşi săptămână din 2020/21, potrivit datelor despre care Comisia a spus că în cazul Franţei sunt complete până în iulie 2021.
Comisia a înregistrat până acum aproape 823.000 de tone de exporturi franceze de grâu moale în acest sezon.
Datele portuare compilate de Refinitiv arată însă că Franţa a livrat până luni 3,2 milioane de tone de grâu moale în afara Uniunii Europene.
Datele UE referitoare la orz arătă că exporturile din 2021/22 sunt de 3,10 milioane de tone, faţă de 3,24 milioane cu un an în urmă, din care aproape 725.000 de tone din Franţa.
Datele Refinitiv arată exporturi franceze de orz în afara UE de 2,16 milioane de tone, până pe 22 noiembrie.
Situaţia privind datele franceze incomplete din rapoartele Comisiei este provocată de probleme tehnice la serviciul vamal al Franţei.
https://www.news.ro/economic/comisia-europeana-exporturile-de-grau-moale-ale-ue-din-sezonul-2021-2022-sunt-peste-cele-din-sezonul-trecut-1922402524002021110720478166