De la 1 ianuarie 2021 „se instituie obligativitatea efectuării serviciului de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime în porturile aflate în administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime- S.A. Constanța”.

În Monitorul Oficial al României Partea I numărul 434, din 22 mai, a fost publicat Ordinul ministrului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor și a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu și a modului de derulare a acestui serviciu.

Astfel, conform actului normativ mai sus enunțat, și semnat ministrul de resort Lucian Nicolae Bode, începând cu prima zi a anului viitor „se instituie obligativitatea efectuării serviciului de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime în porturile aflate în administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime- S.A. Constanța”.

Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu în următoarele situații:

a) intrarea/ieșirea în/din porturi;
b) tranzitarea acvatoriilor portuare spre/dinspre șantierele navale;
c) tranzitarea acvatoriilor portuare pentru intrarea/ieșirea în/din canalele navigabile conectate la porturi;
d) manevrele între danele aceluiași port;
e) manevrele între radele interioare și danele aceluiași port.

Serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime se asigură prin corpul propriu de piloți ai Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța.

Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe canalele navigabile Dunăre-Marea Neagră și Poarta Albă- Midia-Năvodari și la intrarea/ieșirea din porturile situate pe acestea, precum și între danele aceluiași port sunt servicii obligatorii și se asigură prin corpul propriu de piloți ai Companiei Naționale „Administrația Canalelor Navigabile” – S.A.

Totodată serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila, manevrele de intrare/ieșire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila, precum și pilotajul în aceste porturi sunt servicii obligatorii și se asigură de către Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați.

Ordinul ministrului mai spune că până la data de 31 decembrie 2020, administrațiile portuare și/sau de cale navigabilă prevăzute la art. 1-3 trebuie să organizeze corpul propriu de piloți și să ia toate măsurile necesare din punct de vedere financiar, organizatoric și logistic pentru desfășurarea serviciului de pilotaj, potrivit legii.

Pentru cine nu este ordinul

La articolul 5 al actului normativ se precizează că acesta nu se aplică navelor militare, navelor tehnice portuare, navelor de pescuit costier cu zonă de navigație de până la 50 Mm față de coastă, ambarcațiunilor de agrement astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr. 464/2017 privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice, navelor din dotarea Poliției de Frontieră Române, Poliției Române, Autorității Naționale a Vămilor, Autorității Navale Române și Regiei Autonome „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați și porturilor militare și zonelor în care se desfășoară în exclusivitate activități militare, de ordine publică și securitate națională.

Autoritatea Navală Română supraveghează și controlează modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime, pentru a constata dacă sunt respectate prevederile prezentului ordin și dacă acest serviciu este efectuat în conformitate cu reglementările în vigoare privind siguranța navigației și protecția mediului.

Contravențiile la prevederile acestui ordin sunt stabilite conform legislației în vigoare.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/ministerul-transporturilor-a-stabilit-porturile-si-caile-navigabile-pentru-care-serviciul-de-pilotaj-este-obligatoriu-720014.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa scoate din conturi peste 180.000 lei pentru achiziţa serviciilor de poştă

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa va desfăşura licitaţie pentru atribuirea contractului „Servicii de preluare, prelucrare şi livrare a corespondenţei internaţionale şi internaţionale a coletelor şi a trimiterilor prin serviciul de expediere rapidă cu confirmare de primire“.Valoarea estimată a contractului este de 189.300 lei. Serviciile constau în preluarea, prelucrarea și livrarea de corespondentă internă şi internatională a coletelor şi a trimiterilor prin serviciul de expediere rapidă cu confirmare de primire.

Termenul limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 15.06.2020, ora 15:00. Oferta trebuie să fie valabilă până la 15.09.2020. Data de deschidere a ofertelor este 15.06.2020, ora 15:00. Cuantumul garanţiei de participare este de 1.890 lei.

Termenul-limită până la care ofertantul poate să adreseze solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire este de 5 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor. La solicitările adresate după acest termen entitatea contractantă nu va răspunde. Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 3-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor.

Ofertantul trebuie să facă dovada că a prestat, în ultimii 3 ani, servicii similare celor ce fac obiectul prezentei achizitii, la nivelul unuia sau mai multor contracte, în valoare cumulată de cel putin 90.000 lei. Prin sintagma ”servicii similare” se înțelege orice tip de servicii poştale.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-cauta-o-firma-de-curierat-document-719991.html

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a verificat vineri stadiul lucrărilor la principalele obiective de investiţii de infrastructură din judeţul Constanţa, inclusiv proiectele derulate în acest an de către Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APMC), precum şi evoluţiile în cadrul activităţii de pilotaj, gradul de digitalizare a activităţii portuare şi situaţia navei Queen Hind.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, remis AGERPRES, reprezentanţii APMC i-au prezentat ministrului stadiul principalelor proiecte pentru care se vor depune cereri de finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, precum: extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre – Marea Neagră” cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 şi Poarta 8 spre zona de nord a Portului Constanţa; modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanta; realizarea unei infrastructuri – reţea de tip port – community – system în vederea operaţionalizării sistemului de digitalizare la nivelul portului Constanţa.

„De multe ori discuţiile referitoare la Portul Constanţa au ca punct comun faptul că nu am ajuns să valorificăm întregul potenţial economic al acestui obiectiv naţional. De aceea cea mai bună soluţie este să rezolvaţi într-o primă fază toate problemele care au fost lăsate în suspensie de-a lungul anilor şi să pregătiţi concomitent un portofoliu de proiecte. Finanţare după cum ştiţi avem. Putem accesa şi fonduri europene importante pentru acest obiectiv, cu ajutorul cărora vom putea dezvoltat atât portul cât şi întreaga zonă. Pentru că dacă aici avem o creştere a fluxurilor şi o diversificare a activităţilor, vom avea o creştere clară a numărului de angajaţi şi un impact pozitiv semnificativ în economia locală şi naţională. Ceea ce vă cer este ca pregătirea proiectelor să fie făcută cu profesionalism şi rigoare pentru că numai astfel vom avea asigurată o finanţare corespunzătoare. Utilizaţi toţi specialiştii pe care îi aveţi angajaţi şi în mod sigur, în scurt timp, veţi avea rezultatele pe care ni le dorim cu toţii”, a spus ministrul Lucian Bode.

Ulterior, şeful de la Transporturi s-a deplasat la spitalul modular mobil de campanie aflat pe stadionul Portul din municipiul Constanţa. El a apreciat modul în care, într-un interval scurt de timp, această unitate sanitară destinată tratării persoanelor infectate cu noul coronavirus a devenit funcţională, prin efortul comun al reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale, al CN APMC, al autorităţilor locale şi al reprezentanţilor Spitalului Clinic Căi Ferate Constanţa.
În partea a doua a vizitei în judeţul Constanţa, ministrul Transporturilor a verificat stadiul lucrărilor realizate pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţii naturale produse ca urmare a alunecării de teren care a afectat taluzul Canalului Dunăre – Marea Neagră, mal stâng, în zona localităţii Cumpăna.

Oficialul MT susţine că în condiţiile în care Guvernul liberal a asigurat finanţarea necesară realizării lucrărilor în zona afectată, acest lucru trebuie să se reflecte şi într-un ritm susţinut de refacere a terenului calamitat.

„De la începutul mandatului, una dintre priorităţile mele a fost rezolvarea acestei probleme. Din păcate, natura ne rezervă şi situaţii care afectează în sens negativ viaţa oamenilor. De aceea am făcut eforturi extraordinare ca să dăm aceşti bani şi să identificăm cea mai bună soluţie pentru ca vieţile oamenilor, de aici, de la Cumpăna, să nu fie puse în pericol. Ştiţi foarte bine că pentru viaţa oamenilor nu trebuie precupeţit nici un efort. În astfel de situaţii, precum cea în care ne aflăm aici, nu există ‘nu se poate’. Trebuie făcut tot ce este necesar, astfel încât graficul de lucrări să fie respectat sau chiar devansat. Există un contract semnat, avem finanţare, avem un stadiu satisfăcător, deci trebuie continuate lucrările şi finalizate cât mai repede”, a adăugat Bode.

Nu în ultimul rând, ministrul Transporturilor şi reprezentanţii conducerii CNAIR s-au deplasat la Podul peste braţul Borcea pentru a verifica la faţa locului starea în care se află acest important obiectiv, în condiţiile în care este pentru prima dată când se realizează un asemenea proiect de reparaţii, de la darea în exploatare a acestui pod.

Potrivit MT, în data de 07.05.2020 a fost semnat cu antreprenorul SC Promarut Proiect SRL contractul de Expertiză Tehnică în vederea identificării lucrărilor de reparaţii pentru „Reabilitarea Podului peste braţul Borcea situat pe Autostrada A2, la km 149+680” si „Reabilitarea Podului de la Cernavoda situat pe Autostrada A2, km 157+600”. Contractul în valoare de 130.000 lei fără TVA are un termen de realizare de 60 de zile de la data intrării in vigoare a contractului.

Lucian Bode a solicitat factorilor responsabili analizarea posibilităţii sistării lucrărilor de pe Autostrada A2, începând cu data de 15 iunie şi reluarea acestora în toamnă.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/05/22/ministrul-transporturilor-la-obiectivele-de-investitii-din-judetul-constanta–510720

”În Portul Constanța am avut discuții cu reprezentanții conducerii Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC) și cei ai Autorității Navale Române (ANR), unități aflate sub autoritatea Ministerului.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum: stadiul implementării principalelor proiecte derulate în acest an de către APMC, situația navei Queen Hind, evoluțiile în cadrul activității de pilotaj precum și gradul de digitalizare a activității portuare.

Investițiile in Port vor continua prin promovarea unor proiecte majore de dezvoltare, astfel încât să valorificăm la maxim potențialul acestui obiectiv. Proiectele aflate in pregătire si care vor fi demarate in anul 2020 ((implementare în perioada 2021- 2027) însumează 101,2 mil. euro:

Portul Constanța se poate dezvolta doar prin implicare și profesionalism!

Următorul obiectiv a fost spitalul modular mobil de campanie aflat pe stadionul Portul din municipiul Constanța. Acesta a fost primul amplasament pe care l-am transferat către un spital militar, Spitalul Militar Județean Constanța, pentru organizarea unei unități sanitare destinată tratării persoanelor infectate cu noul coronavirus. Un spital functional, foarte bine organizat , cu o capacitate 55 de bolnavi COVID -19 și 120 de carantinați în tabăra de corturi amenajată.

A doua parte a vizitei a vizat verificarea stadiului lucrărilor realizate pentru prevenirea și înlăturarea efectelor calamității naturale produse ca urmare a alunecării de teren care a afectat taluzul Canalului Dunăre – Marea Neagră, mal stâng, în zona localității Cumpăna.

Un proiect pentru care Guvernul liberal a asigurat finanțarea și a cărui finalizare trebuie urgentată! De aceea, am solicitat implicare maximă, astfel încât graficul de lucrări să fie respectat sau chiar devansat.

Ultima oprire a fost pe Podul peste brațul Borcea pentru a verifica la fața locului starea în care se află acest important obiectiv. Este pentru prima dată când se realizează un asemenea proiect de reparații, început pe data de 7 mai a.c. cu semnarea unui contract pentru Expertiza Tehnică în vederea identificării lucrărilor necesare de reparații.

În baza rezultatului expertizei, proiectul de reabilitare a celor două poduri dunărene, de la Cernavodă și Borcea, va intra în etapa finală de evaluare a finanțării din fonduri nerambursabile, costurile necesare pentru realizarea lucrărilor urmând a fi finanțate din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Nu în ultimul rând, am dorit să transmit un mesaj extrem de serios actorilor responsabili din CNAIR în vederea analizării posibilității sistării lucrărilor de pe Autostrada A2, începând cu data de 15 iunie și reluarea acestora în toamnă.

Obiectivul nostru este să accelerăm toate proiectele de investiții, dar în același timp, respectul față de cetățeni trebuie să primeze în munca noastră!”, a declarat ministrul.

https://www.realitatea.net/stiri/actual/cele-mai-importante-obiective-de-infrastructura-verificate-de-ministrul-transporturilor-ce-investitii-au-prioritate_5ec81d11e9207b041408fc22

Ministrul Transporturilor Lucian Bode s-a întâlnit, la sfârșitul săptămânii trecute, cu reprezentanții conducerilor Administrației Naționale a Porturilor Maritime Constanța (APMC) și Autorității Navale Române. Au fost discutate: stadiul implementării principalelor proiecte derulate în acest an de către CNAPMC, situația navei Queen Hind, evoluțiile în cadrul activității de pilotaj precum și gradul de digitalizare a activității portuare.

Totodată, reprezentanții CNAPMC au prezentat stadiul principalelor proiecte pentru care se vor depune cereri de finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, precum:
– extinderea la patru benzi a drumului dintre poarta 7 și joncțiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră” cu drumul care face legătura dintre poarta 9 și poarta 8 spre zona de nord a portului Constanța;
– modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în portul Constanţa;
– realizarea unei infrastructuri (rețea de tip port – community – system) în vederea operaționalizării sistemului de digitalizare la nivelul portului Constanța.

„De multe ori discuțiile referitoare la portul Constanța au ca punct comun faptul că nu am ajuns să valorificăm întregul potențial economic al acestui obiectiv național. De aceea, cea mai bună soluție este să rezolvați într-o primă fază toate problemele care au fost lăsate în suspensie de-a lungul anilor și să pregătiți concomitent un portofoliu de proiecte. Finanțare după cum știți avem. Putem accesa și fonduri europene importante pentru acest obiectiv, cu ajutorul cărora vom putea dezvolta atât portul cât și întreaga zonă. Pentru că dacă aici avem o creștere a fluxurilor și o diversificare a activităților, vom avea o creștere clară a numărului de angajați și un impact pozitiv semnificativ în economia locală și națională. Ceea ce vă cer este ca pregătirea proiectelor să fie făcută cu profesionalism și rigoare pentru că numai astfel vom avea asigurată o finanțare corespunzătoare. Utilizați toți specialiștii pe care îi aveți angajați și în mod sigur, în scurt timp, veți avea rezultatele pe care ni le dorim cu toții”, a spus ministrul Lucian Bode.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-investitiile-pe-care-portul-constanta-vrea-sa-le-faca-cu-finantare-europeana-403355?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Două comisii de specialitate din Camera Deputaților i-au dat aviz negativ

Proiectul de act normativ care prevede încadrarea lucrătorilor din șantierele navale în categoria condițiilor de muncă speciale, fapt ce le-ar fi dat dreptul să iasă mai devreme la pensie (la vârsta de 53 de ani pentru femei și 55 de ani pentru bărbați), fără a fi penalizați, s-a poticnit. Senatul aprobase inițiativa social-democrată de modificare și completare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și o înaintase Camerei Deputaților spre avizare. Și ce să vezi, acolo s-a rupt filmul.

Fiind informați de Asociația Constructorilor Navali din România (ANCONAV) asupra consecințelor economice, sociale și bugetare grave ale unei asemenea legi, deputații din comisiile de specialitate au analizat proiectul cu mare atenție și responsabilitate. Rând pe rând, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților s-au declarat împotriva inițiativei legislative, dându-i aviz negativ.

Cele două structuri parlamentare au dreptate să respingă proiectul de lege. Dacă acesta ar fi aprobat, multe alte categorii de lucrători din România ar fi defavorizate în raport cu constructorii de nave, neputând fi încadrate la condiții deosebite sau speciale de muncă, fapt ce nu le-ar permite să se pensioneze mai devreme. Pe de altă parte, determinările obiective efectuate de inspectoratele teritoriale de muncă au demonstrat că în șantierele navale românești nu mai există condiții deosebite ori speciale de muncă, de mulți ani.

La aflarea votului negativ al comisiilor Camerei Deputaților, Gelu Stan, directorul executiv al ANCONAV a declarat: „Cred că până la urmă rațiunea a învins!”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-initiativa-legislativa-de-pensionare-prematura-a-constructorilor-de-nave-s-a-poticnit-403354?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Federația Internațională a Transportatorilor (ITF) a adresat următorul mesaj navigatorilor din întreaga lume:

„După cum știți ITF, sprijinit de sindicatele afiliate, a lucrat neobosit pentru a se asigura că schimburile de echipaj să revină la normalitate. Împreună cu partenerii noștri sociali, am publicat declarații și comunicate de presă, am făcut interviuri cu mass-media, am trimis scrisori către Organizația Maritimă Internațională (IMO), Organizația Internațională a Muncii (ILO) și alte agenții ONU, am elaborat un plan în 12 pași care a fost emis de către IMO către cele 174 de state membre – toate cu scopul de a înlesni schimburile de echipaje.
În același timp, multe dintre sindicatele afiliate ITF, în special cele care furnizează forță de muncă, cele care sunt semnatare ale contractelor colective de muncă și sindicate din statele de pavilion, au fost într-un dialog constant cu propriile lor guverne, în efortul de a le determina să acționeze, să aibă sprijinul lor pentru a adopta proceduri care ar putea face posibilă schimbarea echipajelor.

Există o anumită schimbare dar nu îndeajuns, după atâtea săptămâni de blocare și restricții. Mulți navigatori au trecut de câteva luni în plus la bord după expirarea contractului, unii sunt la bord de peste 12 luni, în timp ce mulți alții sunt blocați în întreaga lume în imposibilitatea de a ajunge acasă.

ONU, IMO și ILO au solicitat guvernelor să faciliteze schimbarea echipajelor deoarece nu mai există niciun motiv pentru care guvernele să amâne aceste măsuri.

Cu toate acestea, știm că de multe ori este nevoie de presiuni externe colective pentru ca guvernele să reacționeze și să acționeze, motiv pentru care ITF a decis să sprijine petiția online „Seafarers Matter” https://seafarersmatter.com/, lansată de un fost comandant din Bulgaria, Andriyan Evtimov .

ITF solicită tuturor afiliaților noștri maritimi si nu numai, să semneze petiția, să o distribuie pe toate canalele posibile.

Știm că o singură petiție nu va rezolva situația, dar va trimite un mesaj clar guvernelor și publicului larg că sunt suficiente problemele de sănătate, de tracasare, de oboseală pentru navigatorii de la bordul navelor. Aceștia au dreptul să se întoarcă în siguranță acasă, iar guvernele și angajatorii au responsabilitatea de a se asigura că o fac. Va mulțumim și rămâneți sănătoși!”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-semnati-petitia-marinarilor-403356?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pandemia Covid a scos în evidență importanța solidarității umane. Fără ea, omenirea ar fi cunoscut Apocalipsa pe care calculele probabilistice ale statisticienilor epidemiologi o prognozau la debutul crizei. Vă mai aduceți aminte când anunțau că 60% – 70% din populația planetei ar putea fi răpusă de virusul ucigaș, dacă nu se iau măsuri urgente? În fața pericolului, oamenii și-au unit forțele, s-au ajutat între ei, unii făcând-o cu prețul propriei vieți.
La rândul lor, navigatorii și-au făcut datoria, transportând medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale pentru combaterea epidemiei, aprovizionând popoarele lumii cu bunurile necesare vieții de zi cu zi. Pentru a înțelege mai bine efortul și importanța muncii lor, trebuie amintit faptul că 90% din comerțul internațional al planetei se desfășoară pe apă.

Dar pe de altă parte, navigatorii reprezintă categoria profesională cea mai afectată de restricțiile de circulație impuse de statele lumii în timpul pandemiei, schimburile de echipaje efectuându-se cu mare dificultate. Și în acest caz, solidaritatea marinărească, a cărei expresie instituțională o reprezintă organizațiile profesionale, a avut un cuvânt de spus. Fără intervenția sindicatelor naționale și internaționale, navigatorii ar fi rămas „prizonieri” la bordul navelor pe toată durata pandemiei.
În aceste zile, comunitatea maritimă din România este nevoită să lupte pentru deblocarea fiecărui schimb de echipaj. Iată cel mai recent exemplu: joi, 21 mai 2020, Adrian MIhălcioiu – președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, Romeo Stavar – Vergea și Florin Urziceanu – președintele și, respectiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Crewing din România s-au întâlnit cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și cu conducerea operatorului aerian național. În cadrul reuniunii a fost prezentată situația gravă cu care se confruntă navigatorii români aflați pe mările și oceanele lumii și greutățile întâmpinate în efectuarea schimburilor de echipaje. Participanții s-au străduit să identifice soluții de transport a navigatorilor, în condițiile în care zborurile de linie sunt suspendate, iar multe state nu mai acordă viza de intrare.

„S-a convenit ca joi, 28 mai 2020, să se organizeze o cursă charter (numai pentru navigatori) la inițiativa operatorului aerian național pe ruta București – Amsterdam – București. Agențiile de crewing se vor organiza și vor pregăti necesarul de navigatori pentru această cursă dus și, pe cât posibil, pentru întors. Sindicatul Liber al Navigatorilor va prelua cererile navigatorilor care au contracte de muncă semnate direct cu angajatorii externi. În funcție de reușită, se poate ca această linie să fie deschisă pentru început la un zbor pe săptămână, joia, pe ruta București – Amsterdam și retur.

S-au mai luat în calcul și alte două aeroporturi, Londra și Munchen (sau Frankfurt) pentru a se organiza zboruri în aceleași condiții. În același timp, toate cursele aeriene umanitare efectuate la cererea Ministerului Afacerilor Externe spre aeroporturi din Europa vor fi aduse la cunoștința noastră pentru a putea fi folosite pe cât posibil în vederea schimburilor de echipaje.

S-a mai discutat și posibilitatea efectuării unor curse charter către SUA sau Asia, cu aeronavele operatorului aerian național, la cererea companiei de navigație interesate. În principiu, avem sprijinul Ministerului Transporturilor și operatorului aerian, în condițiile efectuării acestor curse aeriene speciale numai pentru navigatori”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-se-dau-lupte-grele-pentru-deblocarea-schimburilor-de-echipaje-403255

Proiecte de investitii cu o valoare cumulata de 101,2 milioane de euro vor fi demarate in acest an in Portul Constanta, acestea urmand a fi derulate in perioada 2021-2027 cu finantare europeana. Printre acestea se afla extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 si jonctiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunare – Marea Neagra” cu drumul care realizeaza legatura intre Poarta 9 si Poarta 8, spre zona de nord a Portului Constanta; modernizarea infrastructurii de distributie a energiei electrice in Portul Constanta, precum si realizarea unei infrastructuri – retea de tip port-community-system in vederea operationalizarii sistemului de digitalizare la nivelul portului Constanta.

„De multe ori, discutiile referitoare la Portul Constanta au ca punct comun faptul ca nu am ajuns sa valorificam intregul potential economic al acestui obiectiv national. De aceea, cea mai buna solutie este sa rezolvati intr-o prima faza toate problemele care au fost lasate in suspensie de-a lungul anilor si sa pregatiti concomitent un portofoliu de proiecte. Finantare dupa cum stiti avem. Putem accesa si fonduri europene importante pentru acest obiectiv, cu ajutorul carora vom putea dezvoltat atat portul cat si intreaga zona. Pentru ca daca aici avem o crestere a fluxurilor si o diversificare a activitatilor, vom avea o crestere clara a numarului de angajati si un impact pozitiv semnificativ in economia locala si nationala. Ceea ce va cer este ca pregatirea proiectelor sa fie facuta cu profesionalism si rigoare pentru ca numai astfel vom avea asigurata o finantare corespunzatoare. Utilizati toti specialistii pe care ii aveti angajati si in mod sigur, in scurt timp, veti avea rezultatele pe care ni le dorim cu totii”, le-a transmis ministrul Transporturilor, Lucian Bode, reprezentantilor conducerii Administratiei Porturilor Maritime Constanta (APMC) si ai Autoritatii Navale Romane (ANR), cu prilejul unei vizite realizate vineri pe mai multe santiere din judetul Constanta.

Ministrul Lucian Bode a mai vizitat spitalul modular mobil de campanie aflat pe stadionul Portului din municipiul Constanta, cu o capacitate 55 de bolnavi de Covid -19 si 120 de carantinati in tabara de corturi amenajata, precum si stadiul lucrarilor realizate pentru prevenirea si inlaturarea efectelor calamitatii naturale produse ca urmare a alunecarii de teren care a afectat taluzul Canalului Dunare – Marea Neagra, pe malul stang, in zona localitatii Cumpana.

Ultima oprire a fost pe Podul peste bratul Borcea, pentru a verifica la fata locului starea in care se afla acest important obiectiv. „Este pentru prima data cand se realizeaza un asemenea proiect de reparatii, inceput pe data de 7 mai a.c. cu semnarea unui contract pentru Expertiza Tehnica in vederea identificarii lucrarilor necesare de reparatii. In baza rezultatului expertizei, proiectul de reabilitare a celor doua poduri dunarene, de la Cernavoda si Borcea, va intra in etapa finala de evaluare a finantarii din fonduri nerambursabile, costurile necesare pentru realizarea lucrarilor urmand a fi finantate din POIM 2014-2020”, a precizat ministrul Transporturilor.

La data de 7 mai 2020, CNAIR a semnat cu antreprenorul Promarut Proiect contractul de expertiza tehnica in vederea identificarii lucrarilor de reparatii pentru reabilitarea podului peste bratul Borcea, situat pe Autostrada A2, la km 149+680, dar si pentru reabilitarea

Podului de la Cernavoda de pe A2, de la km 157+600. Contractul, in valoare de 130.000 lei (fara TVA) are un termen de realizare de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acestuia.

https://www.agendaconstructiilor.ro/files/infrastructura/mtic-proiecte-de-peste-100-milioane-de-euro-incep-in-2020-in-portul-constanta.html

Digul de Nord din Portul Constanța intră în reparații. De altfel, proiectul a fost semnat de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

De data aceasta, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) anunță publicul interest asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul: “Organizarea execuției lucrărilor– Reparații Dig de Nord Port Constanța”, propus a fi amplasat în Constanța, Incinta Port, Dana 97.

Informaţiile privind proiectul propus/memoriul de prezentare pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului din municipiul Constanta, str. Unirii , nr. 23 şi la C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A.
Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanța.

Reamintim faptul că în anul 2018 Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța SA a atribuit contractul ce visează “Reparații Dig de Nord Port Constanța- actualizare proiect” firmei Ipana SA, în valoare de 265.000 lei.

De menționat este faptul că proiectul privind reparații capitale Dig de Nord Port Constanța se va finalizeaza în 2025. Valoarea totală a investiției: 97.223.524.

În anul 2019, CNAPM a obținut certificatul de urbanism pentru “reparații Dig de Nord Port Constanța și organizarea execuției lucrărilor”, certificatul fiind valabil 24 de luni.

Amintim că Digul de Nord Constanţa a fost extins în 2015 cu 1.050 metri ajungând la metri la 5.900 metri, față de cei 4.850 cât avea inițial.

În cursul anului 2018 dar și 2017 accesul pe dig a fost restricționat, decizia fiind luată de conducerea CNAPMC, din motive de siguranță.

Despre societatea Iptana

Iptana (fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene) este cea mai importantă companie de pe piața serviciilor de consultanță în infrastructura rutieră din România. Institutul a fost înființat în anul 1953, sub denumirea de Institutul de Proiectări Hidrotehnice și Drumuri (IPHD). Iptana s-a transformat dintr-o companie de stat în una privată în 1991, iar în 1999 a fost preluată de către Asociația Salariaților și Conducerii. Printre cele mai importante lucrări din portofoliu se numără autostrada de centură București și pasajul Basarab, proiectare și caiet de sarcini.

Societatea este cea care a proiectat cea mai mare parte a drumurilor, porturilor și aeroporturilor construite în perioada comunistă.

Scurt istoric al proiectului de extindere a digului

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (APM) a organizat în 2010 licitaţia de atribuire a contractului de extindere a Digului de Nord. Investiţia prelungea cu 1 kilometru îndiguirea existentă pe o lungime de 5 kilometri, extrem de necesară pentru siguranţa navală.

Câştigătorul a fost Van Oord Dredging and Marine Contractors (Olanda), însă licitaţia respectivă a fost contestată de Grup Servicii Petroliere (GSP) patron fiind Gabriel Comănescu.

Procesele s-au ţinut lanţ timp de 3 ani, mai mulţi competitori ajungând să se conteste reciproc, iar investiţia atât de importantă risca să se piardă. Motivul: în iunie 2013, finanţarea UE urma să expire.

Într-un final justiţia a pus capăt acelui conflict comercial-administrativ, Curtea de Apel Bucureşti a decis respingerea contestaţiilor făcute de cei doi competitori: GSP şi Van Oord. Decizia irevocabilă a instanţei menţine drept câştigător al licitaţiei pe Van Oord Dredging and Marine Contractors.

Administraţia portuară a încheiat contractul cu constructorul. Valoarea estimată a proiectului se ridica la 642.487.000 lei. Finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional Sectorial în Transport 2007-2013, din fonduri structurale ale Uniunii Europene în proporţie de 85% din sumele eligibile, restul fiind din alocaţii bugetare.

https://focuspress.ro/lucrarile-de-reparatii-la-digul-de-nord-port-constanta-pe-masa-agentiei-de-mediu/

Astăzi se împlinesc 36 de ani de la inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Importantul obiectiv economic a fost inaugurat, într-o zi de sâmbătă, 26 mai 1984, de către fost șef al statului român, Nicolae Ceaușescu.

Canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră, aflat integral în județul Constanța, leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre și porturile Constanța Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.

Este al treilea ca mărime din lume după Suez și Panama.

Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă.

Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța, Ovidiu și Năvodari.

Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari. Estimările inițiale prevedeau recuperarea investiției în 50 de ani.

Exploatarea canalului aduce însă venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/26-mai-in-istoria-judetului-constanta-a-fost-inaugurat-canalul-dunare-marea-neagra-720095.html

Contractul privind asigurarea pentru răspunderea profesională a membrilor Consiliului de Administraţie şi a Directorului General din cadrul CN APM SA Constanţa a fost adjudecat de Fast Brokers – Broker de Asigurare Valoarea contractului este de de 150.686,4 lei
Compania Naţională Administratia Porturilor Maritime SA Constanta a anunţat numele agentului economic care a câştigat contractul Asigurarea pentru răspunderea profesională a membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorului general din cadrul CN APM SA Constanţa“.

Potrivit licitatiapublica.ro, contrcatul nr. 20365 / 20.05.2020, în valoare de 150.686,4 lei, a revenit companiei Fast Brokers – Broker de Asigurare din Bucureşti.
Obiectul asigurării constă în acoperirea prejudiciilor/daunelor produse Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa sau terţilor, ca urmare a faptelor culpabile săvârşite în exercitarea atribuţiilor de administrare, conducere şi/sau supervizare a activităţii CN APM SA Constanţa de către cei şapte Administratori, membri ai Consiliului de Administratie, precum şi de către directorul general.

Fast Brokers – Broker de Asigurare SRL, în Registrul Comerţului

Firma de brokeraj a fost înfiinţată în anul 2002, având sediul social în municipiul Bucureşti. Capitalul social subscris este de 200.000 de lei, valoarea unei părţi sociale fiind de 10 lei. Asociaţi în societate sunt: Liliana Gheorghiu, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 57,2%, 11.440 de părţi sociale, şi Iulian Valentin Gheorghiu, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 42,8%, 8.560 de părţi sociale. Administratorul societăţii este Iulian Valentin Gheorghiu. În anul fiscal 2015, firma de brokeraj a avut un număr mediu de angajaţi de 12 persoane, cu un profit de 70.835 de lei. Anul fiscal 2016 a însemnat un profit de 90.782 de lei, cu un număr de 10 angajaţi. Iar anul 2017 a însemnat un profit de 376.564 de lei, cu nouă angajaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/fast-brokers-broker-de-asigurare-a-semnat-cu-cn-apm-constanta-pentru-raspunderea-profesionala-a-membrilor-consiliului-de-administratie-document-719913.html?print

Hupac Group, cea mai importantă rețea de operatori de transport intermodal din Europa, a încheiat anul 2019 cu o creștere de 10% și a contribuit la trecerea de pe cale rutieră pe cale ferată a 1 milion de transporturi rutiere. Trendul ascendent al grupului a continuat și în primele trei luni din 2020, însă în aprilie volumele de trafic au scăzut cu 40%, ca urmare a închiderii temporare a fabricilor în Europa.

Pe durata crizei coronavirus, Hupac și-a menținut rețeaua datorită digitalizării și proceselor contactless. Pentru a reduce impactul scăderii importante a traficului în acest an, grupul spune că este nevoie de măsuri care să sprijine transportul combinat.

În 2019, numărul de transporturi în rețeaua Hupac a crescut cu 10,5% până la echivalentul a 1.024.089 transporturi rutiere, pragul de 1 milion de transporturi fiind depășit pentru prima dată în istoria grupului. Cifra de afaceri a Hupac a crescut cu 5,4% în 2019, până la 611 milioane franci elvețieni (n.red. aproximativ 576 milioane euro). Creșterea s-a datorat în parte și achiziției ERS Railways în iunie 2018. Deși EBITDA a crecut cu 4,6% până la 55,4 milioane franci elvețieni (52,29 milioane euro), rezultatul operational a fost de 5,1 milioane franci elvețieni (4,81 milioane euro), cu 35% mai mic comparativ cu 2018.

Din februarie 2020, criza corona a adus provocări extraordinare pentru companie. „Compania este sănătoasă din punct de vedere financiar și și-a asigurat lichidități suplimentare în vederea unui scenariu de criză prelungit“, a declarat Hans-Jörg Bertschi, Președinte al Consiliului Director Hupac. „Ne așteptăm la o revenire graduală a volumelor de transport în Europa în a doua jumătate a anului 2020“.
Măsuri pentru susținerea transportului combinat

Declinul semnificativ al traficului ca urmare a crizei COVID-19 pune o povară enormă pe sistemul de transport combinate. După un prim trimestru cu o creștere de 3,6% a traficului, Hupac a înregistrat un declin major al volumelor de transport în aprilie, în special pe coridorul transalpin către Italia. Principalul motiv al acestei prăbușiri, care a înregistrat un record de -50% în volume, a fost închiderea temporară la scară largă a activităților de producție în urma măsurilor impuse de autorități. Relaxarea graduală a măsurilor a dus la o creștere a traficului în rețeaua Hupac, care în prezent se află la un minus de 25% față de volumele planificate.

Prăbușirea traficului și creșterea competiției cu transportul rutier ca urmare a scăderii prețurilor combustibililor diesel în timpul crizei impun măsuri eficiente pentru a sprijini transportul combinate și a preveni revenirea la transportul rutier. Țări precum Elveția sau Italia sprijină deja dezvoltarea acestui mod de transport.

„Ne așteptăm la mai multe măsuri pentru a reduce povara costurilor fixe pe care le au operatorii de transport combinat din Germania, aceatsa fiind cea mai importantă piață și țară de tranzit în Europa Centrală “, declară Michail Stahlhut, director Hupac Intermodal. „Fără un sprijin adecvat, operatorii de transport combinat vor fi nevoiți să își reducă rețeaua, ceea ce ar conduce către un regres important în schimbul modal“.

Noi conexiuni în 2020

Anul acesta Hupac și-a dezvoltat portofoliul de servicii. În ianuarie a adăugat în rețeaua sa conexiuni zilnice între Rotterdam și Melzo și între Novara și Pescara. În aprilie, un tren navetă a fost inaugurat între Perpignan și Cologne pentru remorci de tip P400. De asemenea, a fost stabilit un serviciu zilnic între Geleen și Moerdijk cu conexiuni către Marea Britanie și Italia.

În ceea ce privește transportul maritim de hinterland, ERS Railways a adăugat conexiunile Bremerhaven <=> Regensburg și Bremerhaven <=> Frankfurt serviciului său începând cu luna aprilie. La începutul lunii mai a fost lansat un tren între Xian în vestul Chinei și Varșovia, Polonia cu legături cu rețeaua Hupac Shuttle Net.

Progrese semnificative în transformarea digitală

Compania a realizat investiții semnificative în digitalizare și noi tehnologii. Au fost instalate unități GPS în aproximativ 1.000 de vagoane pentru o monitorizare mai bună a trenurilor prin Europa, iar 250 de vagoane au fost echipate cu tehnologie RFID. Informația obținută, coroborată cu datele furnizate de dispozitivele de control al trenurilor din Elveția, facilitează mentenanța preventive a vagoanelor.

Utilizarea porților cu tehnologie OCR în terminalul Busto Arsizio-Gallarate permite o mai bună utilizare a capacității terminalului. Timpul de manevrare pentru fiecare tren a fost redus cu aproximativ 20 de minute, ceea ce înseamnă o creștere a capacității terminalului cu 10%.

În 2019, Hupac a demarat proiectul de digitalizare a procesului de rezervare. Automatizarea acestor procese și optimizarea capacității de încărcare duc la o mai bună planificare a transporturilor și la informații precise referitoare la statusul transportului.

https://www.intermodal-logistics.ro/hupac-1-milion-de-transporturi-rutiere-transferate-pe-cale-ferata-in-2019

Mari proiecte de investiții în infrastructura feroviară sunt întârziate cu anii, chiar cu zeci de ani, potrivit unei sinteze a unei acțiuni de control la Compania Națională Căi Ferate- CFR. Corpul de control al prim-ministrului a constatat că nici pentru investiții din fonduri europene, adică bani gratis, nu se depun prea multe eforturi, existând riscul rezilierii contractelor de finanțare. Nu sunt repectate nici măcar termenele pentru depunerea unor hârtii. Vezi mari proiecte de investiții și problemele lor.

Proiecte din fonduri europene, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). CFR a încheiat contracte de finanțare pentru 10 proiecte. În cazul a șase proiecte care vizau reabilitarea liniei de cale ferată sau realizarea/revizuirea de studii de fezabilitate, s-a constatat că nu au fost respectate termenele asumate. Până la data de 30 decembrie 2019 nu a fost absorbit mai nimic din fondurile alocate din fondurile CEF: grad de contractare 0,61%, iar absorbție 0,04%. Dacă nu sunt respectate termenele, există riscul rezilierii contractelor de finanțare.

Continuarea pe: https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-24015802-caile-ferate-romane-zero-interes-pentru-investitii-timp-bani-pierduti.htm