Miercuri, 18 iunie 2014, în cadrul Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor a avut loc o dezbatere privind problemele cu care se confruntă factorii implicaţi în gestionarea domeniului naval-maritim şi fluvial.
Iată declarațiile făcute în cadrul acestei ședinte:
Gabriel Comănescu, președintele Grup Servicii Petroliere: “Portul Constanţa nu trebuie privatizat pe criterii politice şi nici pus în relaţie cu Primăria Constanţa. Nu este o surpriză ce se întâmplă cu portul Constanţa. Suntem împotriva privatizării politice a portului Constanţa, inclusiv împotriva transferării a 20% din acţiuni către Primăria Constanţa, ceea ce aduce numai prejudicii. Suntem şi împotriva listării la Bursă. Vedem dezvoltarea portului Constanţa numai prin comisiile tripartite de parteneriat între operatorii portuari, sindicatele portuare şi statul român, prin Guvern. Administrarea portuară nu înseamnă doar portul Constanţa, ci şi porturile Midia, Agigea şi Mangalia. De patru ani, GSP se luptă cu administraţia locală pentru dezvoltări în portul Midia, pe banii firmei, nu pe banii statului, dar fără success.”
Laurențiu Mironescu, administratorul Coremar: “’În decurs de 25 de ani de activitate portuară în Constanţa nu am progresat aproape deloc. În 1989, traficul de mărfuri era de 62,8 milioane de tone, iar în prezent este chiar mai mic, de 55 milioane de tone. Portul Constanţa nu îşi atinge obiectivul de port multimodal. Avem un avantaj de 3.500 de kilometri de apropiere de centrul Europei, pe care îl pierdem din cauza proastei strategii. Masterplanul portului Constanţa a fost elaborat prima dată în 2002, s-a încercat să se facă ceva şi apoi a apărut un alt masterplan, a cărui aplicare va dura, pentru că pregătirea licitaţiilor nu a început.”
Mihai Lupu, Preşedintele comisiei pentru transporturi si infrastructura din Camera Deputaţilor: “Am asistat la o dezbatere cu argumente pro şi contra cu privire la legalitatea şi oportunitatea transmiterii de acţiuni ale Portului Constanţa către autorităţile locale, iar operatorii, în mare parte, susţin că autoritatea statului să nu se dilueze şi să nu se piardă din ceea ce reprezintă astăzi ca atribuţii. Din discuţiile cu operatorul privat, cu ministrul şi cu factorul politic al comisiei rezultă necesitatea unui contract – cadru pentru punerea în valoare a tot ce înseamnă patrimoniu şi activitatea portului, măsuri legislative astfel încât portul să dispună de tot ce înseamnă partea financiară pentru a se dezvolta mai departe. De asemenea, din dezbatere, am văzut argumente pentru şi împotriva transmiterii de acţiuni ale portului către autorităţile locale. Din punctul nostru de vedere, statul trebuie să-şi menţină autoritatea, dar am vrut să clarificăm situaţia şi din punctul de vedere al legalităţii şi oportunităţii. Marea majoritate a factorilor implicaţi, inclusiv operatorul portuar, şi-a manifestat susţinerea ca statul să controleze această activitate, pentru că în cazul în care portul se află la dispoziţia unui operator privat, atunci apare elementul concurenţial şi apare elementul cel mai important, de reprezentare a tuturor segmentelor economice în activitatea portuară. Rezoluţia pe care o vom redacta, în urma consultărilor cu toţi cei implicaţi, va fi transmisă Biroului Permanent al Camerei, Guvernului, respectiv Ministerului Transporturilor, putând face obiectul unei eventuale modificări legislative în domeniu.”