Programul Guvernului Dăncilă propune pentru sectorul naval, o serie de măsuri dintre care am reținut următoarele:

Pentru sectorul fluvial:
– promovarea transportului pe căile navigabile interioare.
– modernizare ecluzelor de la Agigea, Cernavodă, Ovidiu (faza a doua);
– achizițonarea de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice;
– realizarea lucrărilor de pre-dragrare și construcții hidrotehnice speciale în vederea creșterii numărului de zile de navigație pe Dunăre.
– reabilitarea de cheiuri fluviale.

Pentru portul Constanța:
– creșterea adâncimii șenalelor și bazinelor portuare;
– extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare;
– reabilitarea și modernizarea cheiurilor;
– construcția unui nou terminal de pasageri (a cărui necesitate nu se justifică, dat fiind faptul că terminalul existent este gol mai tot timpul anului – n.n.);
– atragerea de fonduri europene pentru achiziționarea de nave tehnice;
– mărirea capacității liniei de cale ferată între Agigea Ecluză – Portul Constanța Sud și sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză.
– dezvoltarea molului trei;
– realizarea unui terminal RO-RO și pentru autoturisme în portul Constanța Sud-Agigea (molul 3S).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-masurile-propuse-de-guvernul-dancila-pentru-transportul-naval-340087?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

„În 2017, portul Constanța și-a păstrat primul loc în Europa, în ceea ce privește traficul de cereale. S-a înregistrat o ușoară diminuare față de anul precedent din cauza evoluției prețurilor. În ultimele luni ale anului, proprietarii și comercianții de cereale au preferat să stocheze marfa, în așteptarea unor prețuri mai bune. Dar cu toate acestea, traficul general de mărfuri a scăzut cu mai puțin de 2% față de 2016”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Spre deosebire de primele două luni ale anului trecut, când iarna grea a afectat grav porturile maritime românești, 2018 a debutat cu o creștere de 30% a traficului de mărfuri față de ianuarie 2017 (și cu circa 10% mai mult decât în ianuarie 2016), a afirmat Tivilichi.

„Politica de dezvoltare a portului Constanța are în vedere, în primul rând, creșterea traficului de cereale. Pe de altă parte, printr-o serie de măsuri vamale și fiscale, dorim să sporim traficul de containere. De asemenea, vom pune un mai mare accent pe traficul de produse energetice, respectiv petrol și gaze. În două, maxim trei săptămâni vom veni cu o surpriză”, a anunțat șeful administrației portuare.

În ce constă surpriza? Nu cumva e vorba de terminalul de gaze lichefiate la care visează portul Constanța de peste un deceniu și jumătate?

În anul 2006, o delegație din Qatar, la cel mai înalt nivel a vizitat România, în legătură cu acest proiect. Au fost purtate discuții la Ministerul Industriei. Prezentă la întâlnire, conducerea de atunci a Administrației portuare a oferit două posibile locații pentru amplasarea terminalului, una fiind pe digul de sud. Qatarezii s-au angajat să studieze propunerile și să revină. Principala problemă era valoarea extrem de ridicată a terminalului, undeva la peste 2 miliarde de dolari.

Apoi, în 2010, Ministerul Transporturilor și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța au aflat din presă despre construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate în portul Constanța, în baza viitorului acord trilateral dintre România, Azerbaijan și Georgia. Despre respectivul proiect avea informații doar conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Cum era de așteptat, atât proiectul cu Qatarul, cât și cel cu Azerbaijan și Georgia au rămas la faza discuțiilor.

Iată că, pe 22 noiembrie 2016, portul Constanța a primit vizita lui Brian Simpson, coordonatorul din partea Comisiei Europene al proiectului „Motorways of the Sea” („autostrăzilor maritime”). „Am venit în portul Constanța pentru a vedea ce proiecte de dezvoltare se vor realiza – în special proiectul terminalului LNG – și cum putem ajuta la realizarea lor pe baza fondurilor europene – a declarat Brian Simpson, în fața ziariștilor. Interesul nostru este centrat pe problemele mediului. De asemenea suntem interesați de legătura cu Dunărea și calea ferată, pentru a vedea ce conexiuni de transport se pot realiza. Vrem să oferim sfaturi portului Constanța cum să acceseze fonduri pentru terminalul LNG”.

La rândul său, Nicolae Dan Tivilichi declara: „CNAPMC are în vedere construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate. Acesta va contribui la reducerea noxelor în municipiul Constanța. Terminalul va fi construit în zona fluvio-maritimă a portului Constanța. La el, vor avea acces navele fluviale care au motorizare pe LNG. În viitor, toate navele de pe Dunăre vor fi acționate cu LNG. Terminalul va fi administrat de CNAPMC. Capacitatea terminalului și costul lui nu au fost stabilite încă”.

Deci, stimați cititori, surpriza de care vorbește Tivilichi ar putea fi chiar mult visatul terminal LNG.

Trebuie precizat că vineri, 26 ianuarie 2018, Administrația portuară a depus proiectul pentru dana 80, care va fi realizat cu finanțare din fondurile europene. În cursul acestei săptămâni va fi înaintat și proiectul pentru dragajul de investiții, tot cu finanțare europeană. De asemenea, se dorește ca până la jumătatea anului să se depună cererea de finanțare pentru construcția a două dane în zona insulei artificiale.

În cadrul dragajului de întreținere, lucrările contractate în 2017 au fost finalizate. Viitoarele lucrări urmează să fie scoase la licitație în cursul acestei săptămâni, contractul urmând să se întindă pe doi ani.

„Tot în acest an, vor începe cel puțin trei investiții private, majore în portul Constanța, de zeci de milioane de euro – a precizat directorul general. Așa cum v-am spus, în două-trei săptămâni vă vom oferi o primă surpriză. Un alt obiectiv pe care vrem să-l dezvoltăm este molul trei. Administrația a alocat bani, din surse proprii, pentru studiul de fezabilitate, împreună cu cererea de finanțare a investiției. Construcția lui va dura patru-cinci ani. Se vor recupera din mare peste 275.000 de metri pătrați de teren”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-constanta-lanseaza-investitii-surpriza-in-2018-si-debuteaza-cu-cresteri-de-trafic-340088?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Începând din vara aceasta, primele barje de containere acționate electric și posibil fără echipaj vor naviga în porturile Anvers, Amsterdam și Rotterdam. Barjele, a căror construcție este finanțată din fonduri europene, sunt destinate transportului pe căile navigabile interioare din Belgia și Olanda. Ele vor contribui la reducerea considerabilă a utilizării camioanelor cu motor diesel în transportul de mărfuri, arată publicația „Guardian”.

Supranumite „Tesla canalelor”, motoarele electrice ale barjelor vor fi acționate de acumulatoare ce vor fi încărcate la țărm de furnizorul de energie fără carbon Eneco.
Barjele sunt proiectate să funcționeze fără echipaj, deși vor fi echipate în prima perioadă de funcționare.

În luna august 2018, vor fi puse în exploatare cinci barje, cu lungimea de 52 metri, lățimea de 6,7 metri, greutatea de 425 tone, care pot transporta 24 de containere. Ele vor fi dotate cu acumulatori care le vor asigura puterea necesară timp de 15 ore. Prin utilizarea acestor barje vor fi înlocuite 23.000 de camioane, acționate cu motorină.

Ulterior, vor intra în exploatare și șase șlepuri de 110 metri lungime, cu capacitatea de 270 de containere, ale căror acumulatoare le vor asigura o autonomie de transport de 35 de ore. Numai prin folosirea lor s-ar putea reduce, cu circa 18.000 de tone pe an, emisiile de CO2 din atmosferă.

Conform ultimelor statistici ale Eurostat, 74,9% din transportul de mărfuri al UE se derulează pe rețeaua rutieră, 18,4% pe calea ferată și doar 6,7% pe căile navigabile interioare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incepe-era-barjelor-si-slepurilor-electrice-340089?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Industria construcțiilor navale a înregistrat, în 2017, un volum de comenzi foarte scăzut, de numai 3.158 de nave, cu capacitatea totală de 196,9 milioane tdw. Este prima oară în ultimii 13 ani când volumul comenzilor a scăzut sub 200 milioane tdw, afirmă raportul consultantului de specialitate Clarksons.

Numărul șantierelor navale „active” (care au primit comenzi pentru cel puțin o navă de minim 1.000 tone registru brut) a scăzut de la 440, la începutul anului 2017, la 360 de la începutul anului 2018.

Constructorii chinezi au ocupat primul loc în 2017, cu cel mai mare număr de comenzi de anul trecut, reușind să își adjudece contracte ce au însumat 9,2 milioane tone brute compensate. Sunt urmați de șantierele navale sud-coreene, cu 6,4 milioane tone brute compensate, și cele japoneze, cu 2,0 milioane tone brute compensate.

Pe de altă parte, dezmembrările de nave au scăzut cu 21% în termeni cantitativi, în 2017, până la 35,2 milioane tdw.

Se estimează că livrările de nave noi vor fi mai mici cu aproximativ 20% în 2018.

Capacitatea totală a flotei mondiale se ridica la 1,924 miliarde tdw la sfârșitul anului 2017, cu o creștere de 3,3% față de 2016.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-scadere-dramatica-a-comenzilor-din-industria-navala-340090?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Ultimele evoluţii din estul României, coroborate cu interesul crescând al UE pentru extinderea coridorului sudic al gazelor către sursele din zona Mării Caspice re-aduc România pe harta marilor proiecte energetice din regiune.

„Pentru Uniunea Europeană, conducta Trans-Caspică este un element important şi complementar al Coridorului Sudic al Gazelor care va conecta resursele semnificative de gaze ale Asiei Centrale de pieţele europene. Proiectul este în interesul ambelor părţi, atât pentru noi în Europa, cât şi pentru partenerii noştri din Turkmenistan. În 2015 am semnat Declaraţia de la Ashgabat împreună cu Turkmenistanul, Turcia, Ayerbaijanul şi Georgia referitoare la cooperarea în sectorul energetic. Rămânem angajaţi în această cooperare şi avem discuţii regulate pentru a explora posibilităţile de cooperare”.

Declaraţia a fost făcută în data de 18 decembrie de către comisarul european pentru Energie, Maros Sefcovic, pentru presa azeră. Iar aceasta poate însemna re-startul unor proeicte de interconectare energetică ce ar pune din nou România pe harta gazoductelor. Conducta Trans-Caspică este un proiect vechi de peste 20 de ani care, acum, ar putea avea în sfârşit sanse de reuşită. Este vorba despre un gazoduct propus de Statele Unite încă de la jumătatea anilor ’90, prin care gazele naturale din Turkmenistan să fie exportate, printr-o conductă amplasata pe fundul Mării Caspice, spre Azerbaijan şi, mai departe, spre pieţele Europei Occidentale, cu implicarea Rusiei şi Iranului. Lucrurile s-au oprit atunci, din cauza opoziţiei celor două ţări şi a exploatării, între timp, a giganticului zăcământ Shah Deniz din Kazahstan.

Însă, după criza ruso-ucraineană a gazelor, în 2006, Uniunea Europeană şi-a manifestat sprijinul pentru gazoductul cu o capacitate de 30 de miliarde de metri cubi pe an. Iar în 2011 chiar a început negocierile pentru demararea acestui proiect. De ce ar fi importantă petru România o conductă de transport al gazelor care să lege ţărmurile estic şi vestic ale Mării Caspice? Pentru că această conductă transcaspică este legată de alt proiect, şi anume White Stream, un gazoduct care să sub-traverseze Marea Neagră, să plece din Georgia şi să ajungă la Constanţa, şi de aici în Europa, atât prin actualele conducte de tranzit, cât şi prin viitoarea conductă BRUA.

Ţările implicate în ambele proiecte au început deja să demareze lucrurile. În luna aprilie a anului trecut, Georgian Oil and Gas Corporation, compania de stat a Georgiei, a cumpărat 10% din acţiunile celor două firme care se ocupă de conducta trans-caspică şi de White Stream, White Stream Ltd şi W-Stream Caspian Pipeline Company Ltd. O lună mai târziu, premierul Georgiei a declarat că ţara sa „lucrează intensiv la proiectul de transport al gazului din Turkmenistam spre Europa, proiectul White Stream, care va aduce noi oportunităţi pentru diverisificarea surselor de energie ale Europei. O lună mai târziu, Consiliul Uniunii Europene a elaborat strategia prin care coridorul sudic al gazelor se extinde în Asia Centrală, şi, tot în iunie, comisarul european Sefcovic a urat bun venit Georgiei în Uniunea Energetică şi a subliniat rolul acestei ţări în extinderea coridorului sudic al gazelelor către noi state care pot apriviziona Europa cu gaz.

White Stream are o lungime de circa 1.200 km, iar capacitatea sa de tranzit ar putea ajunge până la 32 de miliarde de metri cubi pe an. De menţionat şi că România a oferit în trecut două granturi companiei de proiect pentru finanţarea unor studii.

Lucrurile au avansat şi în zona caspică. În luna august a anului trecut, oficialii din Turkmenistan şi Azerbaijan au semnat, în premieră, un acord pentru a aduce gazul caspic în Europa. În luna decembrie, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a anunţat că a semnat în sfârşit un acord cu toate celelalte patru ţări riverane Mării Caspice, Azerbaijan, Iran, Kazakhstan, Turkmenistan, care, după 20 de ani de discuţii, reglementează situaţia Mării Caspice.

Chestiunea ţinea de următoarea întrebare: Marea Caspică este mare sau este lac? Dacă este lac, atunci toare resursele subterane de hidrocarburi se împart în al între cele cinci ţări, situaţie care ar fi dezavantajat Kazahstantul, de exemplu, dar ar fi avantajat Iranul. Dacă este mare, atunci fiecare ţară are dreptul de a exploata propria sa zonă comercială după cum doreşte.
Lavrov nu a dat detalii despre acord, dar, după semnarea sa, adjunctul ministrului de externe din Azerbaijan a declarat că acordul stipulează dreptul statelor riverane de a instala conducte în Marea Caspică, iar statele prin ale căror suprafeţe de mare teritorială vor trece conductele au libertatea de a coordona proiectele.

Aşadar, principalul impediment în realizarea conductei trans-caspice a fost înlăturat.

Cât gaz caspic ar putea ajunge la Constanţa? 16 miliarde de metri cubi pe an, adică de aproape patru ori mai mult decât produce Romgaz, de exemplu, dar, şi aici, mai trebuie trecut un hop, ca România să fie pe hartă. Există două trasee prognozate pentru acest gaz, odată ce el va ajunge, prins conducta trans-caspică, pe litoralul vestic al Mării Caspice. Primul ar fi să traverseze Turcia, prin conducta TANAP şi apoi, prin Europa de Sud, prin conducta TAP. Al doilea ar fi ca, odată ajuns pe litoralul estic al Mării Negre, gazul să treacă prin conducta White Stream până la Constanţa, iar apoi prin viitoarea conductă BRUA, în Vestul Europei. Avantajul rutei prin Georgia şi România ar fi că, potrvit estimărilor de până acum, această variantă ar fi mai ieftină. Estimpările din anii 2000 dădeau un cost de circa 4 miliarde de dolari pentru varianta prin România.

Surse: Euractiv, Comisia Europeană

https://www.telegrafonline.ro/miliarde-de-metri-cubi-de-gaz-caspic-in-fiecare-an-la-constanta

Primul navigator român care a traversat solitar Atlanticul cu un velier, yachtmanul Dorel Benone Nacu, acum Nacou – având şi cetăţenia franceză pe lângă cea română, a propus autorităţilor organizarea unui Raliu al Mării Negre, dedicat celebrării Centenarului Marii Uniri.

Prezent la Constanţa, Dorel Nacou a declarat, presei, că la finalul Regatei Mini-Transat 2017 a decis să propună autorităţilor române organizarea unei competiţii în Marea Neagră, în contextul Centenarului Marii Uniri.

„Am decis să propun colegilor de la Clubul Nautic Român ca împreună cu autorităţile, federaţia de yachting şi cluburile româneşti să susţină proiectul realizării unei competiţii internaţionale pe Marea Neagră, în contextul Centenarului Marii Uniri, momentul fiind unul care poate să afirme atât identitatea naţională şi vocaţia maritimă a României, cât şi solidaritatea, forţa şi competenţa navigatorilor români, proprietari de veliere. Şi cred cu toată convingerea că un astfel de proiect ar putea să fie depus pentru finanţare la Departamentul Centenar din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. De asemenea, mai cred că dacă noi românii înţelegem valoarea unui astfel de proiect şi ne motivăm, vor veni alături de noi şi vecinii din Bulgaria, Turcia, Ucraina şi poate camarazii din Franţa, ei putând să aprecieze foarte mult o astfel de cursă pe Marea Neagră, despre care se ştie că este o mare foarte dură, foarte grea pentru navigaţie, cu schimbări imprevizibile de vânt şi furtuni iscate din senin”, a declarat yachtmanul român.

Proiectul organizării „Raliului Mării Negre”, vizează o regată de anduranţă, cu mai multe clase de ambarcaţiuni, între porturile Constanţa şi Batumi, din Georgia, competiţia fiind proiectată să se desfăşoare pe un segment din Drumul Mătăsii, care străbate Marea Neagră pe toată lungimea ei între punctele cardinale Est şi Vest.

Dorel Nacou locuieşte de 26 de ani în Franţa, la Marsilia, unde a ajuns la 20 de ani. Legitimat la Clubul Nautic Român, el este primul navigator român care a traversat Atlanticul solitar, la bordul unui velier, cursa fiind finalizată anul trecut, chiar de Ziua Naţională a României.

După ce a ajuns la Marsilia, Dorel Nacou povesteşte că, neavând nicio pregătire profesională, a făcut o şcoală profesională de construcţii navale unde s-a calificat ca charpentier de marine, adică ceea ce face un marangoz.

„Tot la Marsilia am cunoscut yachtingul, pentru că în timpul liber colegii mei de muncă, prietenii francezi, asta făceau şi aşa ne-am adunat împreună şi am legat o relaţie şi mai strânsă, prin sportul cu vele”, spune el.

În 2007 a descoperit Clasa Mini, cu bărci de 6,5 metri transoceanice, şi atunci a făcut prima cursă în Mediterană, pentru ca, zece ani mai târziu, să participe, pentru prima oară sub steag românesc, la o cursă transoceanică.

„Anul trecut am participat la Cursa Mini-Transat, regată transoceanică de mare anduranţă, unde am concurat tot la Clasa Mini – Prototip, între La Rochelle (Franţa) şi Le Marin (Insulele Caraibe) cu escală la Las Palmas. Acum a fost şi prima dată când am participat într-o competiţie sub naţionalitate română”, a mai povestit yachtmanul.

El a atins punctul terminus al aventurii sale în traversarea solitară a Oceanului Atlantic, pe 1 Decembrie 2017 la ora 02.40 – ora Bucureştiului, odată cu acostarea în portul Le Marin, din Insula Martinica.

Nacou a fost ultimul concurent sosit din cursă al Regatei Mini-Transat 2017 La Boulangère, Clasa Mini 6.50, categoria Prototip, după ce a parcurs 5.000 de mile marine, dar este primul navigator român care a traversat solitar Oceanul Atlantic într-o competiţie oficială.

http://www.mediafax.ro/sport/primul-navigator-roman-care-a-traversat-solitar-atlanticul-cu-un-velier-yachtmanul-dorel-benone-propune-o-competitie-la-marii-negre-de-centenar-16961161

Lucian Şova, ministrul propus pentru Transporturi este la al doilea mandat după cel de la Comunicaţii. Anterior mandatului de la Comunicaţii, Şova a avut mai multe poziţii în cadrul companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, fiind apreciat în mod special de cei din sectorul rutier.

Lucian Şova, în vârstă de 47 de ani, este, în prezent, la al doilea mandat ca deputat. Primul mandat a fost în perioada 2012-2016, când a fost secretar în Comisia pentru transporturi şi infrastructură. Şova a absolvit un curs în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare Carol I.

În perioada septembrie 2010 – decembrie 2012 a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului Judeţean Bacău. În aceeaşi perioadă a ocupat funcţia de consilier al managerului general în cadrul companiei de transport Cominfortrans, din Bacău, post pe care l-a mai ocupat în perioada august 2005 – februarie 2009.

Timp de un an, din octombrie 2009 până în aceeaşi lună din 2010, Şova a fost consilier personal al ministrului Economiei. Anterior, în perioada martie 2009 – octombrie 2009 a ocupat funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

Lucia Şova a fost director general în cadrul Departamentului Transporturi Rutiere din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în perioada ianuarie 2002 – iulie 2005. Deputatul a fost director general adjunct în cadrul Autorităţii Rutiere Române din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în perioada mai 2001 – ianuarie 2002. Anterior, din ianuarie 2001 până în mai 2001, fusese consilier personal al ministrului Transporturilor.

Deputatul PSD Lucian Şova a fost audiat în ianuarie 2015 la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul în care este urmărit penal, alături de fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă.

Din declaraţiile de avere reiese că Lucian Şova deţine împreună cu Turturică Florin un teren de 10.000 de mp în comuna Limanu, judeţul Constanţa. Şova mai are un apartament de 44 mp în Bucureşti şi un autoturism Mercedes.

Valoarea conturilor curente ale deputatului trece de 63.000 de lei. Şova mai are un depozit bancar de peste 31.000 de lei, potrivit declaraţiei de avere semnată în martie 2017. Şova deţine o participaţie de 53,34% din Cominfotrans SA, în valoare de 48.000 de lei, o cotă de 1% din Regional Romplines SRL şi o participaţie de 35% din Niso Transeurope. Deputatul a împrumutat compania Cominfotrans, unde a fost manager general şi consilier, cu 177.000 de lei. Şova are datorii în bănci în valoare de peste 333.000 de lei. Venitul anual încasat din indemnizaţia de deputat este de 78.000 de lei.

http://www.zfcorporate.ro/mediafax-ro/economic/bio-lucian-sova-revine-in-ministerul-transporturilor-de-data-asta-ca-ministru-16960502

Asocierea SC Ave Tebia SRL – SC Consal Trade SRL – SC Aduro Impex SRL, prin liderul de asociere SC Ave Tebia SRL, cu sediul în municipiul Constanţa, reprezentată legal de administrator Gabriel Butucescu şi asistată convenţional de CIA Dumitru Irimia, a depus trei contestaţii, pe 12.12.2017 şi 14.12.2017, la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor.

Asocierea SC Ave Tebia SRL – SC Consal Trade SRL – SC Aduro Impex SRL a contestat adresa nr. 44500/23.11.2017, reprezentând comunicarea privind rezultatul etapei de verificare DUAE, şi raportul intermediar al procedurii, „aferent finalizării etapei de evaluare DUAE şi a actelor subsecvente acestuia“, documente emise în cadrul procedurii de atribuire, prin licitaţie deschisă, online, fără etapă finală de licitaţie electronică, a contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect „Modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului în Portul Constanţa – Protect Infrastructură acostare nave tehnice + Amenajare suprastructură platformă (echipamente şi utilităţi) pentru servicii conexe navelor tehnice (proiectare + execuţie)“, iniţiată de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC), în calitate de entitate contractantă.

Contestatarii au solicitat „anularea înscrisului purtând nr. 44.500/23.11.2017, având valoarea juridică a comunicării rezultatului procedurii“, „anularea raportului intermediar al procedurii şi a actelor subsecvente acestuia, în ceea ce priveşte ilegala constatare a inadmisibilităţii ofertei asocierii noastre“, precum şi „reluarea evaluării cu observarea admisibilităţii ofertei noastre“. Iată ce a decis CNSC!  Consiliul a admis, în parte, contestaţia formulată de asocierea SC Ave Tebia SRL – SC Consal Trade SRL – SC Aduro Impex SRL, prin liderul de asociere SC Ave Tebia SRL, în contradictoriu cu CN APMC, în calitate de entitate contractantă. De asemenea, a anulat, în parte, procesul-verbal nr. 43922/20.11.2017 şi toate actele subsecvente acestuia, respectiv menţiunile referitoare la respingerea ofertei depuse de SC Ave Tebia SRL. CNSC a obligat CN APM Constanţa ca, în termen de zece zile de la primirea deciziei sale, să reevalueze oferta depusă de SC Ave Tebia SRL, cu respectarea dispoziţiilor legale şi a celor expuse în motivare. Consiliul a respins, ca inadmisibil, capătul de cerere privind considerarea ofertei societăţii contestatoare ca fiind admisibilă. Despre SC Ave Tebia SRL  Firma a fost înmatriculată în anul 2000 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 700.200 de lei, integral vărsat, este compus din 70.020 de părţi sociale, valoarea uneia fiind de 10 lei. Gabriel Butucescu, născut pe 31.05.1960, în comuna Ostrov, este asociat unic. Tot el este şi administratorul firmei, care desfăşoară lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Activităţi secundare contau în: fabricarea parchetului asamblat în panouri, fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii, fabricarea produselor din beton pentru construcţii, fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii, fabricarea produselor din azbociment, producţia de profile obţinute la rece, fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, fabricarea de uşi şi ferestre din metal, repararea articolelor fabricate din metal, instalarea maşinilor şi a echipamentelor industriale, colectarea deşeurilor nepericuloase, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, recuperarea materialelor reciclabile sortate, lucrări de construcţie a drumurilor şi autostrăzilor, lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane, construcţia de poduri şi tuneluri, lucrări de construcţie a proiectelor utilitare pentru fluide, lucrări de construcţie a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii, construcţii hidrotehnice, lucrări de construcţie a altor proiecte inginereşti, lucrări de demolare a construcţiilor, alte lucrări speciale de construcţii n.c.a.,. întreţinerea şi repararea autovehiculelor, intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semifabricate, intermedieri în comerţul cu produse diverse, comerţ cu ridicata al maşinilor-unelte, instalaţii sanitare şi de încălzire, comerţ cu ridicata al deşeurilor şi al resturilor, comerţ cu ridicata nespecializat, transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători, hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, restaurante, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente de birou (inclusiv calculatoare), activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini, echipamente şi bunuri tangibile n.c.a., activităţi ale muzeelor, gestionarea monumentelor, a clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic şi multe altele.

Ave Tebia SRL are următoarele sedii de lucru: municipiul Constanţa, strada Celulozei nr. 2, lot 2; municipiul Constanţa, strada Pescarilor nr. 16C-16D, spaţiul comercial 1, situat la parterul construcţiei C1, zona Faleză Nord. În anul fiscal 2014, societatea cu 71 de angajaţi a declarat o cifră de afaceri de 12.385.725 de lei şi un profit de 55.301 lei. De asemenea, în anul 2015, firma a avut zero salariaţi, a înregistrat o cifră de afaceri de 5.779.850 de lei şi un profit de 57.737 de lei. Situaţia financiară pe anul 2016 arată astfel: 49 de salariaţi, cifră de afaceri de 2.943.479 de lei şi un profit de 53.615 lei. Date oficiale despre SC Aduro Impex SRL  Potrivit Registrului Comerţului, SC Aduro Impex SRL a luat fiinţă în anul 2012 şi are sediul în Bucureşti. Firma provine din schimbare sediu în alt judeţ. Capitalul social subscris, de 210 lei, integral vărsat, este compus din 21 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Mircea Gheorghe, născut pe 4.04.1950, în localitatea Ghimpaţi, Dâmboviţa, este asociat unic. Tot el este şi administratorul societăţii, care desfăşoară activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea. Printre activităţile secundare se numără: cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, cultivarea strugurilor, cultivarea altor plante permanente, creşterea altor animale, activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor), activităţi auxiliare pentru producţia vegetală, activităţi de servicii anexe silviculturii, prelucrarea şi conservarea cărnii, fabricarea sucurilor de fructe şi legume, fabricarea biscuiţilor şi a pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie, fabricarea macaroanelor, a tăieţeilor, a cuşcuşului şi a altor produse făinoase similare, producţia de ţesături, fabricarea de articole de lenjerie de corp, tipărirea ziarelor, fabricarea cărămizilor, a ţiglelor şi a altor produse pentru construcţii, din argilă arsă, fabricarea varului şi a ipsosului, construcţii hidrotehnice, lucrări de pardosire şi placare a pereţilor, intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semifabricate, comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor comestibile, activităţi de editare a ziarelor, activităţi de editare a revistelor şi a periodicelor, alte activităţi de editare, alte activităţi de servicii informaţionale n.c.a., activităţi ale holdingurilor, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, agenţii imobiliare şi multe altele.

În anul fiscal 2015, firma cu zero salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 3.859.759 de lei şi un profit de 1.962.638 de lei. De asemenea, în anul 2016, firma cu 13 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 4.387.451 de lei şi un profit de 1.726.227 de lei. Despre Consal Trade SRL  Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, societatea a fost înfiinţată în anul 2015 şi are sediul social în municipiul Giurgiu, judeţul Giurgiu. Societatea are un capital social subscris de 381.000 de lei, integral vărsat, iar unic asociat este Hermosiocco Trading Limited, cu sediul în Cipru. Administratorul societăţii este Marcela Mohanu. Domeniul de activitate principal îl reprezintă activităţi de luptă împotriva incendiilor şi de prevenire a acestora. Potrivit Ministerului de Finanţe, pentru anul 2016, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 19.573.738 de lei, profit de 142.353 de lei şi 206 salariaţi.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-sa-obligata-de-cnsc-sa-reevalueze-oferta-depusa-de-ave-tebia-srl-in-cadrul-licitatiei-privind-modernizarea-infrastructurii-portului-constanta-650114.html

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului Transporturilor, Lucian Şova, a declarat că nu își va petrece timpul pe șantiere, deoarece, în opinia sa, ”minutul de lucru al unui ministru al Transporturilor de lucru este prea scump”.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului Transporturilor, Lucian Şova, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.
El a fost validat cu 32 de voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

”Nu sunt dintre cei care vor fi sau au fost conduși de către subordonații lor, iar acest lucru este deja știut la Ministerul Transporturilor și este deja probat la Ministerul Comunicațiilor. Contribuția directă a unui ministru în interacțiune directă cu funcționarii și nu un comportament doar de demnitar poate aduce progres, și la acest lucru țin foarte mult și mă caracterizează.” – a declarat Lucian Șova în fața jurnaliștilor.

Întrebat dacă va adopta promisiunea lui Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor – care a promis că va petrece foarte mult timp pe șantier – Lucian Șova a declarat că această muncă va trebui făcută de secretarii de stat.

Lucian Şova: ”Deci eu apreciez că minutul de lucru al unui ministru al Transporturilor de lucru este prea scump pentru a petrece ore în șir călătorind către diverse șantiere. Îmi propun ca mâine, la ședința pe care urmează să o organizez, în situația în care voi avea capacitatea să fac acest lucru, să precizez câteva exigențe din această perspectivă.

Apreciez că secretarii de stat trebuie să stea mai mult pe teren, apreciez că șefii de companii trebuie să-și folosească aparatele imense pe care le au la dispoziție pentru monitorizarea de manieră preventivă a ceea ce se întâmplă pe șantiere, astfel încât să evităm situații ca, sigur, în conformitate cu procedurile, când ajungem la recepție să vedem că există neconformități și să privim la segmente de autostradă aparent gata, dar care nu ar putea fi folosite imediat.”

https://stirileprotv.ro/stiri/politic/lucian-sova-validat-ca-ministru-al-transporturilor-nu-voi-fi-condus-de-subordonati.html

Lucian Şova este deputat, inginer mecanic specializat în transporturi rutiere şi acţionar majoritar al firmei de transport Cominfortrans.

Din CV-ul publicat de Lucian Şova pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor rezultă că ministrul propus pentru preluarea portofoliului Transporturilor a fost în perioada 1991-2000 manager general al companiei de transport Cominfortrans. Cominfortrans a fost înregistrată în  data 07 Martie 1991.

Din datele Ministerului Finanţelor rezultă că Cominfortrans se ocupă cu transportul rutier de marfă, activitate autorizată de Autoritatea Rutieră Română, instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. În perioada 2001-2002, Lucian Şova a ocupat funcţia de director general adjunct al Autorităţii Rutiere din România, având în atribuţii managementul politicilor sectorului transporturilor rutiere, dezvoltarea şi implementarea noului cadru legislativ şi de reglemntare.

În perioada 2002-2005 Lucian Şova a ocupat funcţia de director general al Departamentul Transporturi Rutiere din cadrul Ministerului Transporturilor. În perioada 2005-2009 Lucian Şova a revenit la Cominfortrans pe funcţia de consilier al managerului general. În perioada 2010-2012 a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Spitalului judeţean Bacău.

Conform ultimei declaraţii de avere, depusă în momentul preluării mandatului de ministru al Comunicaţiilor, în iulie 2017, Lucian Şova era acţionarul majoritar, cu 53,34% al firmei Cominfortrans.

http://www.capital.ro/lucian-sova-propus-ministrul-transporturilor-detine-o-firma-de.html

Companiile private româneşti au ajuns la 46% cotă de piaţă în economie în 2016, în scădere cu 1% faţă de anul anterior ♦ Firmele străine au ajuns la 50%, arată studiul  Capitalul Privat Românesc“ realizat de ZF în colaborare cu PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni din România.

Companiile private româneşti au ajuns la o cifră de afaceri de 571 mld. lei în 2016, în creştere cu 4% faţă de 2015, dar companiile străine au crescut cu 5%, până la o cifră de afaceri de 609 mld. lei, arată datele studiului „Capitalul Privat Românesc“ realizat de ZF în colaborare cu  PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni din România.

Firmele private româneşti au ajuns astfel la o cotă de piaţă de 46% din cifra de afaceri totală din economie, faţă de 47% în anul anterior, iar firmele străine cu crescut de la 49% la 50%. Restul de 4% din cifra de afaceri totală de 1.225 mld. lei din 2016 a revenit firmelor de stat.

Studiul a luat în considerare firmele „româneşti“ ca fiind cele cu capital privat majoritar românesc, firmele „străine“ cel cu capital majoritar străin şi firmele de stat cele cu capital majoritar de stat.

Nici o instituţie publică nu urmăreşte evoluţia investiţiilor firmelor cu capital privat românesc. BNR şi Institutul de Statistică publică anual un raport asupra investiţiilor străine.

Firmele româneşti au avut în 2016 un rezultat net – profituri nete plus pierderi nete – de 33 mld. lei, cu 27% mai mare decât în anul anterior, ceea ce înseamnă o profitabilitate, adică rezultat net / cifra de afaceri, de aproape 6%.

Firmele străine au raportat un rezultat net de 19 mld. lei, dublu faţă de anul anterior.  Profitabilitatea firmelor străine calculat ca rezultat net raportat la cifra de afaceri a fost de 3,1%, la jumătate faţă de anul anterior.

Firmele româneşti domină sectorul de construcţii, cu peste 70% pondere, restaurantele şi hotelurile – cu peste 80%, agricultura – peste 80%, servicii de sănătate – 74%, transporturi  – 66%, industria alimentară – 60%.

Firmele străine domină rafinarea ţiţeiului – pondere de 97%, industria de automobile – 96%, fabricarea echipamentelor electrice – 84%, telecomunicaţii – 84%, industria metalurgică – 81%, fabricarea de băuturi – 81% şi fabricarea de maşini şi utilaje – 80%.

În general firmele străine domină în activitatea de fabricare/industrie. Firmele româneşti sunt majoritare doar în industria alimentară şi fabricarea de mobilă (58%).

În cele mai mari sectoare din economie – comerţul cu ridicata (afaceri de 259 mld. lei în 2016) şi comerţul cu amânuntul (afaceri de 182 mld. lei în 2016) firmele româneşti au pondere de peste 55%.

Aceasta înseamnă că expansiunea marilor lanţuri de comerţ, majoritatea cu capital străin, încă nu şi-a atins potenţialul şi firmele româneşti rămân cu o pondere majoritară.

http://www.zf.ro/companii/cum-arata-capitalul-privat-romanesc-romanii-domina-in-constructii-restaurante-transport-agricultura-si-sanatate-strainii-au-70-din-industrie-si-50-din-businessul-total-din-romania-16963613

Ministrul propus al Energiei, Anton Anton, a declarat ieri, la audierile din comisiile parlamentare reunite, că susţine exploatarea gazelor din Marea Neagră, însă acest lucru trebuie făcut în aşa fel încât România să obţină un profit maxim.

Domnia sa a explicat: „Ministerul Energiei va milita pentru o piaţă concurenţială, deschisă şi conexată la Europa. Avem resurse pe care trebuie să le gospodărim corect, astfel încât să ne rămână şi nouă”.

Anton Anton a militat pentru prudenţă în ceea ce priveşte exploatarea resurselor: „Gazele din Marea Neagră: sigur, trebuie să ne ocupăm de ele, să le exploatăm. Nu sunt adeptul unui monopol. Dar nici nu cred că trebuie să deschidem complet piaţa şi să dăm în Europa toate gazele româneşti”.

Anton a amintit că americanii, înainte de prima criză a petrolului, au cumpărat petrol, iar când a venit criza, au deschis nişte sonde şi au trecut cu bine momentele critice.

Întrebat de deputatul PNL Virgil Popescu dacă strategia sa este de a conserva resursele, Anton a răspuns: „Nu, nu am exprimat chestia asta. Trebuie să facem o exploatare raţională, din care să rezulte nu să exploatăm fără niciun fel de raţiune resursele şi să le vindem ca resursă, ci cred că trebuie să facem în aşa fel încât din resursele noastre să facem un profit maxim. O parte să le exploatăm, o parte să le conservăm, nu ştiu, că nu pot eu acum să dau această soluţie”.
Totodată, el a mai spus că energia este un domeniu extrem de important, care necesită o strategie naţională la care ministerul va lucra în perioada următoare. Întrebat când ar putea fi gata strategia, Anton a răspuns că şi-ar dori ca acest lucru să se întâmple mâine. „Eu am elaborat două strategii în domeniul de cercetare şi fiecare dintre ele a durat doi ani, pentru că am făcut-o profesionist”, a mai spus ministrul propus.

El a adăugat că proiectul de strategie elaborat în 2016 nu poate fi aplicat.

*  Anton Anton: „România are resurse energetice multe, bune, nu foarte mari; trebuie păstrat mixul energetic”

România este o ţară care are resurse energetice multe, bune, nu foarte mari, dar are de toate şi de aceea trebuie păstrat mixul energetic, a mai spus, ieri, ministrul Energiei, Anton Anton, la audierile din comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului.

Domnia sa a explicat, potrivit Agerpres: „România este o ţară care are resurse multe, bune, nu foarte mari, dar avem de toate. Avem şi nuclear şi hidro şi termo şi mixul acesta energetic trebuie să îl păstrăm. În sensul acesta, la nuclear, avem două unităţi în funcţiune şi ne dorim să mai construim încă două. Cele două unităţi pe care le avem în funcţiune va trebui foarte repede să le închidem pentru că se termină timpul de funcţionare. Mai avem doi ani de zile. Din fericire există posibilitatea de reabilitare a lor şi acest lucru va dubla viaţa acestor unităţi”.

http://www.bursa.ro/anton-anton-sustin-exploatarea-gazelor-din-marea-neagra-dar-nu-cred-ca-trebuie-sa-dam-europei-toa…&s=piata_de_capital&articol=339638.html

Uniunea Europeană mai are puţin timp la dispoziţie pentru a încheia ceea ce ar putea fi cel mai amplu acord comercial al său, un acord cu blocul Mercosur din America de Sud, potrivit Politico.
Alegerile din Brazilia se apropie, astfel încât comisarul european pentru comerţ Cecilia Malmstrom are la dispoziţie un interval scurt de timp pentru încheierea acordului. În centrul acordului se va afla carnea de vită.

Dacă Europa va fi de acord să achiziţioneze suficientă carne de vită din America Latină la tarife scăzute, grupul Mercosur va renunţa la tarifele pentru exporturi UE majore, cum ar fi cele de autovehicule şi utilaje.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/lupta-contra-cronometru-a-ue-pentru-incheierea-unui-acord-comercial-major-cu-blocul-mercosur-16962027

Lucian Șova, propunerea pentru funcția de ministru al Transporturilor în Guvernul condusă de Viorica Dăncilă, deține, potrivit declarației de avere completată lîn anul 2017, un teren agricol de 10.000 mp în comuna Limanu, județul Constanța, cumpărat în anul 2006, un apartament de 44 mp în București, cumpărat în anul 2005.

Acesta conduce un automobil Mercedes E 220, fabricat în anul 2016.  Lucian Șova nu deţine bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro.

În conturi, Lucian Șova deține suma de 95.560 lei. De asemenea,  în anul 2004 a contractat un credit de 6.450 lei, scadent în anul 2047.

Lucian Șova a contractat în anul 2017 un credit în valoare de 207.231,64 lei, scadent în anul 2012, precum și un credit de 1120.000 lei, scadent în anul 2025.

Acesta deține acțiuni la Cominfortrans SA, Regional Romlines SRL, Niso Transeurope SRL.

Lucian Șova a câștigat, în anul 2017, suma de 78.000 lei de la Camera Deputaților.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/lucian-sova-propunerea-pentru-functia-de-ministru-al-transporturilor-detine-un-teren-agricol-in-judetul-constanta-document-649875.html

Implementarea „pe teren” a proiectelor cu finanţare europeană trebuie accelerată, iar România trebuie să îndeplinească primele obiective de absorbţie, a declarat, ieri, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

Domnia sa a declarat ieri, la conferinţa cu tema „Fondurile europene, absorbţia, şi impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar”: „România a înregistrat progrese importante în ultimele luni, mai ales după ce au fost acreditate unităţile de management şi de control al fondurilor europene. Majoritatea condiţionalităţilor ex-ante sunt îndeplinite, iar selecţia proiectelor a fost accelerată. Eforturile trebuie continuate şi chiar intensificate pentru a se putea evita dezangajarea unei părţi din fondurile europene. Din punctul nostru de vedere, procesul de implementare a proiectelor pe teren este încă mult prea lent. Au fost foarte multe proiecte de infrastructură care au avut ca termen anul 2015, apoi anul 2017. Nu s-a reuşit terminarea acestora. O mare parte din proiecte majore le-am fazat pentru perioada 2014 – 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din bugetul 2014-2020. Deci, din cele 20 de miliarde de euro pe care le avem la dispoziţie pentru perioada 2014 – 2020, 2,8 miliarde sunt deja fazate pentru proiecte care ar fi trebuit să fie terminate în exerciţiul financiar anterior. Mai ales în domeniul transporturilor. Deci, în acest an, este nevoie de o accelerare a implementării pe teren. România trebuie să îndeplinească primele obiective de absorbţie”.

Comisarul european a menţionat că astăzi are programată o discuţie pe marginea aspectelor menţionate cu noul prim-ministru, Viorica Dăncilă.

Corina Creţu a mai afirmat că este necesară eliminarea suprareglementării la nivel local, întrucât aceasta împiedică de multe ori implementarea Politicii de Coeziune, iar la nivelul Comisiei se doreşte pregătirea unui cadrul de reglementări mai clare şi mai simple, dar este important ca statele membre şi autorităţile locale să evite ulterior suprareglementarea.

„Eu sunt pentru o simplificare totală şi pentru un singur set de reguli pentru fondurile europene, dar acest lucru va depinde de negocierile dintre Comisia Europeană, Consiliul European şi Parlamentul European”, a declarat Corina Creţu, adăugând că de la începutul lunii ianuarie a iniţiat o consultare publică privind modul în care statele membre văd structura bugetului de după 2020.

„Statele membre sunt diferite, nevoile sunt diferite, deci este clar că trebuie să găsim un echilibru. Din punctul meu de vedere, deşi se vorbeşte în ultimul timp despre tăierea fondurilor structurale şi de investiţii, eu cred cu tărie că Europa are nevoie de mai multă coeziune, nu de mai puţină. De aceea, vă asigur că voi lupta ca viitoarea politică de coeziune să îndeplinească aşteptările cetăţenilor noştri”, a spus Corina Creţu.

http://www.bursa.ro/comisarul-european-corina-cretu-implementarea-proiectelor-cu-finantare-europeana-este-mult-prea-l…&s=fonduri_europene&articol=339642.html

Ministrul propus pentru Transporturi, Lucian Şova, a declarat luni, că nu este de acord că ar trebui să viziteze des şantierele, aşa cum au promis precedesorii săi, pentru că ”minutul unui ministru e prea scump pentru a petrece ore în şir călătorind către diverse şantiere”.

”Eu apreciez că minutul unui ministru al Transporturilor este prea scump pentru a petrece ore în şir călătorind către diverse şantiere”, a declarat Lucian Şova, propunerea PSD pentru funcţia de ministru al Transporturilor.

El a spus că secretarii de stat trebuie să stea mai mult pe teren.

”Apreciez că şefii de companii trebuie să-şi folosească aparatele imense pe care le au la dispoziţie pentru monitorizarea de o manieră preventivă a ceea ce se întâmplă pe şantiere, astfel încât să evităm situaţii ca atunci , sigur, în conformitate cu procedurile, când ajungem la receţie, să vedem că există neconformităţi şi să ne pregătim să privim la segmente de autostradă aparent gata, dar care nu ar putea fi folosite imediat”, a mai spus Şova.

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe Lucian Şova, candidatul PSD la funcţia de ministru al Transporturilor, cu 32 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”.

http://www.mediafax.ro/economic/lucian-sova-al-treilea-ministru-la-transporturi-minutul-unui-ministru-este-prea-scump-pentru-a-petrece-ore-in-sir-calatorind-catre-diverse-santiere-16962662

Investițiile Băncii Europeane pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în România au însumat, anul trecut, aproape 550 de milioane de euro, 93% fiind destinate sectorului privat. Investițiile totale realizate de BERD în România au ajuns, astfel, la 7,8 miliarde de euro. Nivelul investițiilor de anul trecut a fost aproape de maximul ultimilor 7 ani, de 612 milioane euro, atins în 2012. Mai mult, investițiile de capital au atins un nivel record, de 122 milioane euro.

“Sperăm să investim puternic și în 2018, iar prioritatea nostră rămâne sectorul privat. Avem în plan și câteva investiții în proiecte de infrastructură municipală și sunt gata să sprijinim autoritățile în proiectele de restructurare a companiilor de stat”, a declarat Matteo Patrone, director BERD pentru România și Bulgaria.

O parte din investițiile făcute de BERD în 2017 au mers către achiziția de autobuze noi în Brașov, Sibiu și Constanța. Totodată, BERD a cumpărat 13% din acțiunile grupului Agricover, deținut de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, pentru 7 milioane euro. În decembrie, BERD a anunțat cumpărarea unei participații de 4,4% la fondul de investiții imobiliare Globalworth, cel mai mare dezvoltator de spații de birouri din România. Intrarea instituției în acționariatul Globalworth a venit după ce, anterior, banca investise 50 de milioane de euro într-o emisune-record de obligațiuni a fondului de investiții. În noiembrie, BERD a anunțat că a devenit acționar minoritar în cadrul companiei Black Sea Oil & Gas, controlată de Carlyle International Energy Partners – cu operațiuni și în România. În octombrie, banca a acordat un împrumut de 10 milioane euro pentru Calihory Group, care controlează și lanțul de farmacii Dona. Tot în toamnă, compania Alu Menziken, subsidiară a grupului elvețian Montana Tech Components, a obținut 25 de milioane de euro de la BERD pentru o nouă fabrică la Medieșu Aurit (județul Satu Mare), care va produce piese din aluminiu pentru nume mari din industria auto și aeronautică. Un alt beneficiar al investițiilor BERD a fost compania românească Green Oil and Lubes, controlată de omul de afaceri indian Mazarali Kamumiya Saiyed, care a obținut o finanțare de 38,7 milioane dolari de la BCR și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banii vor fi investiți în construcția, la Oltenița, a unei fabrici pentru reciclarea uleiurilor industriale uzate. O parte dintre investiții au mers și către proiectele rezidențiale “verzi”. Astfel, la finele anului trecut, BERD a decis să împrumute cu 206 milioane de lei (45 de milioane de euro) UniCredit Bank și UniCredit Consumer Financing, pentru finanțarea investițiilor în eficientizarea energetică a imobilelor rezidențiale din România. Și Banca Transilvania a primit, în luna mai, un credit de 40 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor rezidențiale “verzi”. În vară, Compania de leasing BT Leasing, parte din grupul Banca Transilvania, a obținut o finanțare de 20 de milioane euro de la BERD, pentru finanțarea IMM. Ulterior, și Garanti Leasing România a primit o finanțar în acest scop. În primăvară, fondul de investiții Mid Europa a primit, de la BERD, 25 de milioane de euro, ca investiție de capital, pentru extinderea rețelei de magazine Profi, în special în orașele mai mici din țară. BERD a intrat, astfel, în acționariatul companiei.

https://www.profit.ro/stiri/economie/berd-a-investit-anul-trecut-550-milioane-euro-in-romania-aproape-de-maximul-ultimilor-7-ani-noi-investitii-sunt-pregatite-17804920