Ordinul de execuţie a dragajului de investiţie, lucrare în valoare de aproximativ 140 milioane de lei, prevăzută într-un proiect cofinanţat din fonduri europene, a fost emis, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa.

Potrivit sursei citate, marţi 28 mai, au început lucrările de dragaj prevăzute în proiectul de investiţie ‘Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa’, operaţiune ce nu a mai fost realizată de peste 15 ani.

‘În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor şi şenalelor din Portul Constanţa, adâncirea bazinului Portului de Lucru şi a şenalului de acces către acesta, din zona de sud a Portului Constanţa’, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit proiectanţilor, în Portul de Lucru va fi adâncit bazinul, în zona cheului de acostare, de la 7 la 9 metri, lucrările incluzând amenajări de protecţie a cheurilor din Portul de Lucru, precum şi achiziţia unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf.

Conform ordinului de execuţie, primele dragaje sunt realizate în danele 31-39 şi constă, în general în lucrări de derocări, iar pentru aducerea la cota proiectată, în bazinele danelor 31-39 se acţionează cu două remorchere, două şalande şi o dragă tip BHD (Backhoe Dredger), cu excavator hidraulic.

Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană (UE) din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Contractul, în valoare de 139.317.822,44 lei (fără TVA), este semnat de CNAPM Constanţa, în calitate de beneficiar cu Asocierea SC Constal Trade SRL – Impresa di Construzioni Ing E Mantovani SPA, durata de execuţie fiind de 20 de luni.

Au început lucrările de dragaj prevăzute în cadrul proiectului de investiție ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud.

În Portul de Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din Portul de Lucru, precum și achiziția unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf.

Primele lucrări de dragaj se desfășoară în danele 31-39 și sunt în principal lucrări pe derocări. Pentru aducerea la cota proiectată în bazinele danelor 31-39 acționează două remorchere, două șalande și o dragă BHD.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.
Contractul este semnat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în calitate de Beneficiar, și de Asocierea SC CONSAL TRADE SRL- IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA, în calitate de Antreprenor.

Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA). Durata contractului este de 20 de luni.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a făcut eforturi pentru a accesa fonduri nerambursabile și a implementa acest proiect în scopul asigurării condițiilor de navigație în siguranță pe șenalele de acces, bazinele de manevră și bazinele danelor din Portul Constanța.

Dragaj în Portul Constanța. ”Modernizarea infrastructurii portuare”

Ordinul de execuţie a dragajului de investiţie, lucrare în valoare de aproximativ 140 milioane de lei, prevăzută într-un proiect cofinanţat din fonduri europene, a fost emis, arată Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, deţinută de statul român, prin Ministerul Transporturilor

Potrivit sursei citate, marţi 28 mai, au început lucrările de dragaj prevăzute în proiectul de investiţie „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”, operaţiune ce nu a mai fost realizată de peste 15 ani. „În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor şi şenalelor din Portul Constanţa, adâncirea bazinului Portului de Lucru şi a şenalului de acces către acesta, din zona de sud a Portului Constanţa”, informează oficialii companiei de stat.

Proiect cofinanţat de UE
Potrivit proiectanţilor, în Portul de Lucru va fi adâncit bazinul, în zona cheului de acostare, de la 7 la 9 metri, lucrările incluzând amenajări de protecţie a cheurilor din Portul de Lucru, precum şi achiziţia unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf. Conform ordinului de execuţie, primele dragaje sunt realizate în danele 31-39 şi constă, în general în lucrări de derocări, iar pentru aducerea la cota proiectată, în bazinele danelor 31-39 se acţionează cu două remorchere, două şalande şi o dragă tip BHD (Backhoe Dredger), cu excavator hidraulic. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană (UE) din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Contractul, în valoare de 139.317.822,44 lei (fără TVA), este semnat de CNAPM Constanţa, în calitate de beneficiar cu Asocierea SC Constal Trade SRL – Impresa di Construzioni Ing E Mantovani SPA, durata de execuţie fiind de 20 de luni.

https://jurnalul.antena3.ro/bani-afaceri/investitii/portul-constanta-modernizat-cu-fonduri-europene-811093.html

Au început lucrările de dragaj în cadrul proiectului de investiție „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în portul Constanța”, a anunțat Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA. În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din portul Constanța, adâncirea bazinului portului de lucru și a șenalului de acces către acesta din portul Constanța Sud.

În portul de lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din portul de lucru, precum și achiziția unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf.

Primele lucrări de dragaj se desfășoară în danele 31 – 39 și sunt în principal lucrări pe derocări. Pentru aducerea la cota proiectată, în bazinele danelor 31 – 39 acționează două remorchere, două șalande și o dragă BHD.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană. Antreprenorul lucrării este asocierea dintre companiile Consal Trade SRL și Impresa di Costruzioni Ing e Mantovani Spa. Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA), iar durata lui, de 20 de luni.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a făcut eforturi pentru a accesa fonduri nerambursabile și a implementa acest proiect în scopul asigurării condițiilor de navigație în siguranță pe șenalele de acces, bazinele de manevră și bazinele danelor din Portul Constanța, se spune în încheierea comunicatului de presă.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-a-inceput-dragajul-de-investitie-in-portul-constanta-376165?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Au început lucrările de dragaj prevăzute în cadrul proiectului de investiție ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud. În Portul de Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din Portul de Lucru, precum și achiziția unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf. Primele lucrări de dragaj se desfășoară în danele 31-39 și sunt în principal lucrări pe derocări. Pentru aducerea la cota proiectată în bazinele danelor 31-39 acționează două remorchere, două șalande și o dragă BHD.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală. Contractul este semnat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în calitate de Beneficiar, și de Asocierea SC CONSAL TRADE SRL- IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA, în calitate de Antreprenor. Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA). Durata contractului este de 20 de luni. CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a făcut eforturi pentru a accesa fonduri nerambursabile și a implementa acest proiect în scopul asigurării condițiilor de navigație în siguranță pe șenalele de acces, bazinele de manevră și bazinele danelor din Portul Constanța.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-au-inceput-lucrarile-de-dragaj-in-cadrul-proiectului-de-investitie-modernizarea-infrastructurii-portuare-692314.html

Baza Logistică Navală a organizat o licitaţie pentru contractarea unui serviciu de reparaţii la nava PMn274, Proiect 882/3 ICEPRONAV Galaţi. Atribuirea s-a făcut la data de 16 mai 2019, valoarea finală a contractului fiind de 3.967.836 de lei. Şantierul Naval Constanţa SA se va ocupa de reparaţia acestei nave.

Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, Şantierul Naval Constanţa SA a luat fiinţă în 1991, cu sediul în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris este de 162.494.260 de lei. Acţionarii sunt Resourse International SA, cu o cotă de participare de 94,8%, SIF III Transilvania SA, cu 0,73%, SIF Moldova SA ,cu 2,02%, şi Alţi Acţionari, cu o cotă de 2,45%.

Persoane împuternicite sunt: administrator, preşedinte – Dumitriţa Bosînceanu, administrator – Andrei Bosînceanu, directori – Radu Cătălin Rusen, Magdalena Violeta Putinei, Nicolae Stoian, Victor Teodosescu, Modin Asan. Cenzori sunt Deloitte Audir SRL şi Pricewaterhousecoopers Audit SRL. Activitatea principală a societăţii constă în construirea de nave şi structuri plutitoare şi repararea şi întreţinerea navelor şi băncilor. Pentru anul financiar 2018, societatea a avut 1.028 de salariaţi, o cifră de afaceri de 90.446.633 de lei şi o pierdere de 15.915.200 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/santierul-naval-constanta-sa-a-castigat-licitatia-pentru-reparatii-la-o-nava-din-proprietatea-bazei-logistice-navale-document-692351.html

Au început lucrările de dragaj prevăzute în cadrul proiectului de investiție ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud.

„În Portul de Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din Portul de Lucru, precum și achiziția unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf. Primele lucrări de dragaj se desfășoară în danele 31-39 și sunt în principal lucrări pe derocări. Pentru aducerea la cota proiectată în bazinele danelor 31-39 acționează două remorchere, două șalande și o dragă BHD”, a arătat Daniela Șerban, director general.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

Contractul este semnat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în calitate de Beneficiar, și de Asocierea SC CONSAL TRADE SRL- IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA, în calitate de Antreprenor.

Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA).

Durata contractului este de 20 de luni.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a făcut eforturi pentru a accesa fonduri nerambursabile și a implementa acest proiect în scopul asigurării condițiilor de navigație în siguranță pe șenalele de acces, bazinele de manevră și bazinele danelor din Portul Constanța.

https://www.replicaonline.ro/dragaj-in-portul-constanta-au-inceput-lucrarile-pentru-modernizare-392436/

Au început lucrările de dragaj prevăzute în cadrul proiectului de investiție „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului Portului de Lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud. În Portul de Lucru se va realiza adâncirea bazinului de la 7 la 9 metri. Proiectul include și lucrări de protecție a cheurilor din Portul de Lucru, precum și achiziția unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf.

Primele lucrări de dragaj se desfășoară în danele 31-39 și sunt în principal lucrări pe derocări. Pentru aducerea la cota proiectată în bazinele danelor 31-39 acționează două remorchere, două șalande și o dragă BHD.

Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

Contractul este semnat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în calitate de Beneficiar, și de Asocierea SC Consal Trade SRL- Impresa di Costruzioni ING e Mantovani SPA , în calitate de Antreprenor.

Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA) și are o durată de 20 de luni.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a făcut eforturi pentru a accesa fonduri nerambursabile și a implementa acest proiect în scopul asigurării condițiilor de navigație în siguranță pe șenalele de acces, bazinele de manevră și bazinele danelor din Portul Constanța.

Lucrări de dragaj în Portul Constanța. Adâncimea bazinului crește de la 7 la 9 metri

Acţionarii Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC), societate care administrează rafinăria Petromidia, sunt solicitaţi să aprobe înfiinţarea unui punct de lucru la Oil Terminal.

Rompetrol vrea facă livrări pe piața internă și din terminalul petrolier din portul Constanța al companiei de stat Oil Terminal, companie care urmează să presteze serviciul de depozitare a cantităților de carburanți care urmează să fie livrate în beneficiul Rompetrol.

”Reducerea blocajelor logistice la nivelul rafinăriei – livrarea către terminalul portuar Constanţa prin barje va elibera din presiunea logistică pe rampele de încărcare pe cale ferată ale rafinăriei; de asemenea, funcţie de contextul operaţional, livrările de produse către terminalul petrolier din Constanţa se vor putea face şi pe cale ferată”, se arată în documentul care urmează să fie aprobat de acţionari, citat de Economica,net.

Avantajele unui punct de lucru la Oil Terminal

“În prezent, livrările de benzină şi motorină ale societăţii se fac potrivit condiţiei de livrare FCA la poarta rafinăriei Petromidia din Năvodari. Potrivit acestei condiţii de livrare, livrările de benzină şi motorină au loc la limita rafinăriei. Capacităţile limitate de logistică (spaţiile de depozitare din incinta rafinăriei şi capacitatea rampelor de încărcare CF) constituie principala constrângere în cadrul modelului operaţional actual”, se menționează în documentul citat.

Conducerea Rompetrol arată că studiile realizate au arătat că, la nivel naţional, importul de motorină poate ajunge la 1,5 milioane de tone (anul de referinţă fiind 2017), din care un milion de tone sunt importate în principal prin terminalul petrolier (deţinut de Oil Terminal SA) din Constanţa.

Pe cale de consecință, societatea Rompetrol Rafinare SA poate înlocui o parte din volumele importate, care sunt aduse prin Marea Neagră în terminaluil petrolier Oil Terminal din Constanţa. Un principal avantaj al deschiderii unui punct de lucru la Oil Terminal ar fi creșterea volumelor de livrări interne totale ale societății, către importatorii și revânzătorii actuali (însemnând relocarea parțială a volumelor actuale de la export către intern), vânzarea de produse petroliere urmând a se face de către societate direct din terminalul petrolier către piața internă, cu beneficii față de vânzările la export”.

Rafinăria Petromidia este cel mai important activ al Grupului Rompetrol (KMG Internaţional), controlat de compania petrolieră naţională a Kazahstanului, KazMunaiGas.

Rompetrol deschide un punct de lucru la Oil Terminal, pentru a duce produse pe calea ferată

Compania elenă Corinth Pipeworks (CPW) va furniza țevile pentru realizarea rețelei de transport gaze naturale în cadrul proiectului Midia din largul Mării Negre, dezvoltat de Black Sea Oil & Gas (BSOG) în colaborare cu Petro Ventures Resources și Gas Plus International. Țevile, cu diametre de 8 și, respectiv 16 inci (20 – 40,6 centimetri), vor fi fabricate în acest an la uzina Corinth Pipeworks din Thisvi, centrul Greciei, iar lucrările de instalare vor fi demarate anul viitor. Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), primul de acest gen construit în zona românească a Mării Negre după anul 1989, constă în săparea a cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producție pe zăcământul Ana) și realizarea unui ansamblu submarin de producție pe zăcământul Doina care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producție monitorizată și operată de la țărm, amplasată pe zăcământul Ana.

O conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la țărm, până la noua stație de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, județul Constanța. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul Național de Transport al Gazelor Naturale operat de SNTGN Transgaz, la stația de măsurare a gazelor aflată în cadrul STG. Capacitatea de producție estimată este de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Operatorul zăcămintelor Ana și Doina (perimetrul XV Midia) este compania Black Sea Oil & Gas, deținută de Carlyle International Energy Partners și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). BSOG deține o participație de 65% în perimetru, grupul privat de investiții Petro Ventures Resources are o participație de 20%, diferența până la 100% revenind companiei Gas Plus International. Investiția în proiect este estimată la 400 milioane de dolari. BSOG a adoptat la începutul lunii februarie decizia finală de investiție în ceea ce privește proiectul MGD, însă nu a exclus posibilitatea de a urma o acțiune juridică în cazul în care autoritățile nu renunță la moficările fiscale, restricțiile de vânzare a gazelor sau reglementările impuse prin legea Offshore sau prin Ordonanța de Urgență 114. “Deși ne-am angajat să dezvoltăm proiectul MGD, vom realiza, în paralel, demersuri pentru restabilirea tuturor drepturile noastre în ceea ce privește dispozițiile fiscale, comercializarea gazelor și alte aspecte de reglementare care, împreună, subminează viabilitatea dezvoltării proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră. Așteptăm cu nerăbdare să purtăm un dialog constructiv cu autoritățile competente în vederea soluționarii acestor probleme, dar nu excludem posibilitatea de a urma o acțiune juridică în cazul în care calea dialogului nu va avea un rezultat pozitiv”, a spus atunci Mark Beacom, CEO BSOG, pentru Profit.ro. Recent, Comtech Systems, divizie a companiei americane Comtech Telecommunication, a semnat un contract de circa 2,2 milioane de dolari pentru furnizarea sistemelor de comunicare troposferică în cadrul proiectului.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/intelegere-grecii-trimit-tevi-pentru-transportul-gazelor-naturale-extrase-din-perimetrul-midia-marea-neagra-19016520

Parcurile industriale și logistice au un rol major în dezvoltarea economiei unei țări. De numărul și dimensiunea lor depinde evoluția unor regiuni întregi, a unor ramuri de activitate. Potrivit Ministerului Economiei, la 31 octombrie 2016, țara noastră avea numai 73 de parcuri industriale și logistice, în timp ce, la nivelul anului 2013, Ungaria avea 220, Polonia – 210, Cehia – 200, iar Slovacia – 85.

În 2017, potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale numărul parcurilor industriale și logistice din România a crescut la 77, în care desfășurau activități de producție, de depozitare și de distribuție 1.127 de companii.

În timp ce 13 județe nu au nici-un parc industrial și logistic, altele concentrează un număr mare de astfel de centre de dezvoltare: Prahova – 15, Brașov – 10, Cluj – 9, Dâmbovița – 4, București – 4.

În Dobrogea, există două astfel de entități: Logistic Park, în municipiul Constanța, și Parcul Industrial Mangalia.

Înființat în anul 2007, în vechea zonă industrială a orașului, în incinta fostei fabrici de furnire Furnirom, Logistic Park cuprinde clădiri pentru depozite și birouri, platforme betonate și parcări cu o suprafață construită desfășurată de 50.000 de metri pătrați, la care se adaugă o rețea de căi de acces amenajate, cu suprafața de 40.000 metri pătrați. Parcul logistic este dotat cu toate utilitățile necesare desfășurării în bune condiții a activităților economice: apă, canal, gaze, electricitate.

x x x
„Logistic Park a împlinit 12 de existență și, la această oră, întreaga suprafață construită este închiriată. În prezent, înregistrăm un excedent de cereri pentru spații de închiriat, în suprafață totală de 7.000 de metri pătrați. De aceea, am început să construim încă o hală, de 2.000 de metri pătrați, după un proiect personalizat. Un alt proiect vizează modernizarea unei clădiri vechi, care era dezafectată. La parter vor fi amenajate spații de depozitare, iar le etaj vor fi birouri.

În plus avem o rezervă de 3,5 hectare, suprafață pentru care avem un master plan de dezvoltare. Preconizăm să construim o hală de 4.000 de metri pătrați și alta de 6.000 de metri pătrați”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, managerul comercial Cristian Pândichi.

Printre chiriașii Logistic Park se numără agenți economici din foarte multe domenii: industria farmaceutică și industria auto, industria alimentară, prelucrarea lemnului și a metalului, servicii auto și poștale, comerțul că băuturi răcoritoare și alcoolice și multe altele.

Depozitele de mărfuri din Logistic Park sunt aprovizionate din depozitele centrale ale agenților economici. De aici, mărfurile sunt redistribuite în toată regiunea de sud-est a României.

„Dezvoltarea viitoare a Logistic Park este gândită astfel încât, în viitor, să poată fi racordat la rețeaua națională de cale ferată. Transportul feroviar este nu doar ecologic, dar și mai ieftin decât cel rutier”, a declarat Cristian Pândichi

Parcul logistic este foarte animat. În depozitele și birourile sale muncesc peste 600 de lucrători. Pe porțile lui intră și ies, zilnic, circa peste o sută de TIR-uri și alte câteva sute de mașini încărcate cu mărfuri.

În decurs de doisprezece ani, SC Grup DD SA, acționarul companiei Logistic Park a investit peste 12 milioane de euro în acest obiectiv economic.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-logistic-park-constanta-se-extinde-sub-presiunea-cererii-376242?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Firmele care nu sunt stabilite în Uniunea Europeană (UE) vor putea întocmi formalităţi vamale pentru regimul de punere în liberă circulaţie a mărfurilor, destinaţie finală şi perfecţionare activă doar în limita a trei operaţiuni pe an şi cu condiţia ca autoritatea vamală să considere acest lucru justificat, potrivit firmei de consultanţă EY România, relatează News.ro.

În prezent, conform legislaţiei naţionale, operatorii economici care nu sunt stabiliţi în Uniunea Europeană (de exemplu din Turcia, Elveţia, Serbia) pot efectua operaţiuni vamale frecvente (mai mult de 3 operaţiuni pe an) doar prin reprezentare indirectă.

În data de 15 aprilie a fost publicat pe pagina Direcţiei Generale a Vămilor un Proiect de ordin pentru modificarea Normelor tehnice de aplicare a dreptului de reprezentare.

”Potrivit acestuia, operatorii economici care nu sunt stabiliţi în Uniunea Europeană vor putea întocmi formalităţi vamale pentru regimul de punere în liberă circulaţie, destinaţie finală şi perfecţionare activă doar în limita a 3 operaţiuni pe an şi cu condiţia ca autoritatea vamală să considere acest lucru justificat”, a spus un director din cadrul EY România, Mihai Petre, potrivit News.ro.

În cazul în care se efectuează mai mult de trei operaţiuni de punere în liberă circulaţie pe an, persoanele care nu sunt stabilite în Uniunea Europeană pot întocmi declaraţii vamale doar prin reprezentare indirectă. Operaţiunile de export şi plasare sub regim de antrepozit vamal nu vor mai fi permise pentru operatorii economici stabiliţi într-un stat terţ Uniunii Europene, potrivit EY.

EY: Exportul de mărfuri ar putea fi restricţionat companiilor nestabilite în UE

Un memorandum între CFM și Ukrzaliznîţea a fost semnat la Odesa, de către directorii celor două societăți feroviare, Iurii Topala și Evgheni Cravțov.

”Astăzi, 28 mai 2019, directorul general al CFM Iurii Topala s-a deplasat la Odesa pentru a participa în cadrul evenimentului <International Transport and Trade Week>. În cadrul acestui eveniment internaţional a avut loc o întrevedere de afaceri a reprezentanților administrației feroviare din Moldova şi Ucraina”, se arată într-o postare pe contul oficial de Facebook Calea Ferată din Moldova (CFM).

Memorandum între CFM și Ukrzaliznîţea, pe tema transportului containerizat

Iurii Topala, director general al CFM şi Evgheni Cravţov, preşedinte al SA Ukrzaliznîţea, au semnat un Memorandum de colaborare în scopul consolidării relaţiilor bilaterale în domeniul dezvoltării transportului de containere prin intermediul formării garniturilor de containere.

”Acest forum internaţional constituie un important instrument de soluţionare a chestiunilor practice din domeniul politicilor de transport şi dezvoltării infrastructurii transportului”, se încheie postarea CFM.

Un memorandum între CFM și Ukrzaliznîţea pe tema transportului containerizat, semnat la Odesa

Statele V4 (Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria) au semnat o Declaratie cu privire la reteaua feroviara de mare viteza si finantarea acesteia. Declaratia face referire, cu precadere, la linia de mare viteza care ar urma sa conecteze capitalele si principalele aglomeratii urbane din statele V4.

Pana in octombrie 2019, statele V4 vor elibera un concept comun referitor la metoda de finantare a liniei de mare viteza. Acestea au declarat ca identificarea solutiilor pentru parametrii tehnici ai retelei feroviare de mare viteza ii revine grupului care va sustine sesiuni regulate si care este responsabil si cu coordonarea pregatirii studiilor de fezabilitate si a conceptului comun. Toate acestea reprezinta baza finantarii si pregatirii coordonate a proiectului.

Statele V4 invita Comisia Europeana sa ia in calcul adaugarea proiectului liniei de mare viteza in Anexa I a Regulamentului TEN-T care urmeaza sa fie revizuit deoarece, fiind un proiect major de optimizare a capacitatii transfrontaliere de transport, acesta aduce beneficii incontestabile cetatenilor si corespunde prioritatilor stabilite in liniile directoare.

In plus, statele V4 invita Consiliul, Parlamentul si CE la o discutie constructiva bazata pe conceptul comun al tarilor privind optimizarea capacitatii retelelor TEN-T cu ajutorul liniilor feroviare de mare viteza. Discutia se va axa pe finantarea viitoarelor proiecte de transport si pe dezvoltarea infrastructurii de transport cu scopul de a ajunge la un acord care va permite statelor V4 sa utilizeze oportunitatile si resursele financiare ale bugetului UE comun in cel mai eficient mod posibil pentru cetatenii UE.

Statele V4 fac eforturi pentru a identifica o solutie comuna de modernizare a infrastructurii concentrandu-se pe dezvoltarea unei retele feroviare de mare viteza.

Semnatarii declaratiei sunt Ministrul ceh al Transporturilor, Vladimir Kremlik, Ministrul pentru Politica de Coeziune UE din Ungaria (in numele Ministrului Inovarii), Ministrul Infrastructurii din Polonia, Andrzej Adamczyk, si Ministrul Transporturilor din Slovacia, Arpad Ersek.

In octombrie 2018, statele V4 au propus realizarea unei linii de mare viteza care sa lege capitalele si principalele orase si care sa fie conectata la reteaua de mare viteza vestica. Tarile au semnat un acord pentru a identifica solutii specifice pentru implementarea acestui proiect care ar urma sa lege Varsovia de Praga, Bratislava si Budapesta.

In prezent, studiul de fezabilitate al proiectului se afla in pregatire si ar trebui finalizat pana la sfarsitul acestui an.

Statele V4 au semnat o Declaratie privind finantarea transportului feroviar de mare viteza