Pe data de 21 septembrie, Primăria Constanţa a emis pentru Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA un act de urbanism.

Este vorba despre Certificatul de urbanism nr. 3635, care constă în „Organizare de şantier pentru lucrări de infrastructură incluse în obiectivul de investiţie zonă de acces a navelor pe canalul Dunăre – Marea Neagră – proiectare şi execuţie lot 1 – sistematizare acces şi modernizare platformă Poarta 9“.

Lucrările se vor realiza în interiorul Portului Constanţa, zona unde terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa, şi vor fi incluse în două proiecte tehnice distincte, astfel: sistematizare acces şi modernizare platformă poarta 9 – lot 1, precum şi acces rutier la danele de operare 97 – 99 – lot 2.

De altfel, CN APM Constanţa a solicitat şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru proiectul „Lucrări de infrastructură incluse în obiectivul de investiţie zonă de acces a navelor pe canalul Dunăre – Marea Neagră – proiectare şi execuţie lot 1 – sistematizare acces şi modernizare platformă Poarta 9“.

Informaţiile privind acest proiect pot fi consultate la sediul APM Constanţa, zilnic, între orele 9.00-13.00, precum şi la sediul CN APM Constaţa. De asemenea, cei interesaţi pot depune eventualele sugestii şi observaţii privind proiectul „Lucrări de infrastructură incluse în obiectivul de investiţie zonă de acces a navelor pe canalul Dunăre – Marea Neagră – proiectare şi execuţie lot 1 – sistematizare acces şi modernizare platformă Poarta 9“.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/lucrari-de-infrastructura-cn-apmc-incepe-modernizarea-zonei-de-acces-catre-poarta-9-671490.html

Arabii de la Al Dahra, o multinaţională din sectorul agroalimentar din Emiratele Arabe Unite, vor să investească 500 mil. dolari, în următorii cinci ani, pe lângă achiziţia Agricost – cea mai mare fermă de cereale din România, din Insula Mare a Brăilei. Ei au devenit astfel cel mai mare arendaş al statului.
„Ca urmare a adăugării Insulei Mari a Brăilei la portofoliul nostru global de proiecte agricole, ne dorim să extindem planurile de investiţii Al Dahra dincolo de agricultură, în servicii de calitate, cu valoare adăugată”, a spus Khedaim Al Derei, vicepreşedinte şi co-fondator al Al Dahra.

Banii arabilor vor merge spre achiziţia de teren agricol, suplimentar celor 56.000 de hectare pe care le operează prin Agricost, astfel încât să ajungă să producă 1 milion de tone de cereale şi furaje până în 2022.

Agricost SA Brăila are în concesiune de la Agenţia Domeniile Statului (ADS) 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei până în 2032. Pentru aceste suprafeţe de teren, Agricost are cheltuieli anuale estimative pentru plata arendei de 18,8 mil. lei (4,1 mil. euro), potrivit calculelor ZF realizate pe baza datelor ADS. Pentru aceleaşi terenuri, Agricost a primit de la stat subvenţii de 9,4 mil. euro în 2017, prin Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, subvenţiile încasate de Agricost fiind de două ori mai mari decât suma plătită pe arendă. După valoarea subvenţiei încasate în 2017, Agricost a fost cel mai mare beneficiar de subvenţii din agrobusinessul românesc.

Pe lista de investiţii, arabii au trecut şi achiziţia unui centru de colectare a cerealelor, dotat cu silozuri cu o capacitate de depozitare de 2 milioane de tone, precum şi a unui punct de operare în Portul Constanţa, pentru exportul de cereale şi importul de îngrăşăminte, potrivit reprezentanţilor companiei.

Tot la capitolul logistică, Al Dahra vrea să investească în modernizarea instalaţiilor de încărcare din portul Brăila, „pentru o capacitate sporită a mărfurilor şi a traficului de nave”.

Investiţiile arabilor nu se opresc aici. Managementul Al Dahra vrea să deschidă în România o companie de vânzare îngrăşăminte, prin care va comercializa un volum anual de 350.000 de tone de îngrăşăminte provenite din import, şi va înfiinţa mai multe ferme de creştere a animalelor, cu un efectiv total de 150.000 de capete.

„Astfel de investiţii vor aduce beneficii pentru fermierii români, vor crea noi locuri de muncă pentru cetăţenii români şi vor îmbunătăţi accesul produselor româneşti la pieţele internaţionale, prin conexiunile pe care le avem la nivel mondial, stimulând astfel sectoarele agricol şi logistic intern”, a spus vicepreşedintele şi cofondatorul al Al Dahra.

Arabii de la Al Dahra au cumpărat vara aceasta ferma de cereale Agricost de la fermierul Constantin Duluţe, într-o tranzacţie estimată de ZF la 200 de milioane de euro. Deşi Ziarul Financiar a aunţat încă din iunie 2017 că ferma lui Constantin Duluţe este peţită de investitori, până ieri niciuna din părţile implicate nu a confirmat tranzacţia.

Multinaţionala Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, specializată în cultivarea, producţia şi comercializarea de nutreţuri şi produse alimentare esenţiale, are peste 5.000 de salariaţi în 20 de ţări. Grupul exploatează peste 160.000 de hectare în toată lumea, deţine şi operează 15 unităţi de prelucrare şi ambalare furajeră, trei mori de orez, două mori de făină şi alte active.

În ce vor arabii de la Al Dahra să investească 500 de milioane de euro?

Achiziţia de teren agricolModernizarea parcului de utilaje agricole
Dezvoltarea unui punct de colectare a cerealelor (silozuri)
Achiziţia unui punct de operare în portul Constanţa pentru import/export
Înfiinţarea unor ferme de creştere a animalelor
Înfiinţarea unei companii de vânzare îngrăşăminte din import
Modernizarea instalaţiilor de încărcare din portul de la Brăila

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2018

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/arabii-de-la-al-dahra-spun-ca-vor-sa-ajunga-la-1-mil-tone-productie-de-cereale-dupa-ce-au-devenit-cel-mai-mare-arendas-al-statului-roman-17531062

Cea mai profitabilă companie din judeţul Constanţa a fost anul trecut Rompetrol Rafinare, care este de altfel şi cea mai mare societate şi cel mai mare exportator din judeţ , arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

ZF a început o serie de articole dedicate businessurilor din Constanţa, acolo unde va organiza joi, 20 septembrie, conferinţa „Branduri româneşti”, eveniment realizat cu sprijinul Raiffeisen Bank România. Aceasta este a treia oprire a seriei de evenimente, după Iaşi şi Cluj-Napoca. După conferinţa din Constanţa va urma un eveniment similar în Capitală. În judeţul Constanţa majoritatea companiilor mari activează în domenii care au legătură cu activitatea maritimă, fie oferă servicii transporatorilor sau construiesc nave, fie şi-au făcut sedii aici pentru a transporta mărfurile mai rapid prin portul Constanţa. Surpriza din top 20 cele mai mari profituri vine de la Fotbal Club Viitorul, compania prin care Gheorghe Hagi deţine clubul Viitorul, unul dintre cele mai mari din Liga 1. Fotbal Club Viitorul s-a clasat anul trecut pe locul 15 în topul celor mai mari câştiguri, cu un profit brut de peste 16 milioane de lei. Compania are un profit brut mai mare decât o altă companie românească, Brise Group, una dintre cele mai mari din judeţ.

Judeţul Constanţa se află pe locul şase în topul naţional ca nivel al cifrei de afaceri înregistrate de companii, cu 42 de miliarde de lei în 2016 (ultimele date disponibile).

În judeţ activează peste 27.000 de companii care aveau în 2016 un număr total de circa 135.000 de salariaţi, arată datele de la Registrul Comerţului. Pe de altă parte, companiile din municipiul

Bucureşti generează un business de 487 de miliarde de lei. În total, companiile din România au o cifră de afaceri de 1.297 miliarde de lei.
Pe de altă parte, Constanţa a înregistrat în perioada 2012-2017 o creştere a produsului intern brut (PIB) cu 63%, faţă de 46% media naţională, arată calculele ZF pe baza datelor de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Anul 2012 coincide cu terminarea lucrărilor la autostrada A2, care leagă judeţul de la malul mării de Capitală, iar importanţa dezvoltării infrastructurii în creşterea economice a regiunii se vede cel mai bine în datele statistice. Astfel, comparativ, în perioada 2008 – 2012, când nu era gata toată autostrada, PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu 13%, sub ritmul de creştere al PIB-ului per total ţară, de 14%.

Constanţa este cel mai puternic judeţ ca nivel al PIB-ului din regiunea Sud-Est, care include şi Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu un PIB total de 90 mld. lei. Comparativ, Constanţa generează un PIB aproape de trei ori mai mare decât al doilea cel mai puternic judeţ din regiune, Galaţi. De altfel, Constanţa este şi singurul legat prin autostradă de Bucureşti.

https://www.zfcorporate.ro/imm/urmeaza-conferinta-branduri-romanesti-la-constanta-topul-celor-mai-profitabile-afaceri-din-judetul-constanta-clubul-de-fotbal-al-lui-gheorghe-hagi-a-intrat-in-primele-20-de-firme-dupa-profit-net-17517819

Un fost premier al Emiratelor Arabe Unite anunță investiții uriașe în România: 500 de milioane de dolari în agricultura din estul țării, bani care se vor duce pe achiziția de terenuri agricole, înființarea unei companii de îngrășăminte, construirea unei ferme, colectarea de silozuri pentru cereale etc. O mare parte din jumătatea de miliard de dolari pusă în joc de șeicul arab va merge în Portul Constanța, unde, cel mai probabil, va cumpăra un operator de cereale.

Fondul de investiții Al Dahra Holding, care a preluat recent Agricost Brăila, cel mai mare producător agricol din România, deținut de antreprenorul Constantin Duluțe, într-o tranzacție anunțată de la începutul anului de Profit.ro și estimată la peste 250 milioane euro, va investi 500 milioane dolari în România în următorii 5 ani, în diverse sectoare, pregătind noi achiziții de teren agricol, formarea unei companii de îngrășăminte care să vândă pe piețele vecine 350.000 tone anual, înființarea unei ferme agricole. Planul de investiții Al Dahra va fi implementat în mai multe faze în următorii ani, arată sursa citată.

Vrea să producă un milion de tone de cereale pe an

Planul de investiții a fost anunțat după ce Șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, care controlează Al Ain Holding, din care face parte fondul de investiții Al Dahra Holding, a venit la București și s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis. În ceea ce privește investițiile în agricultură, Al Dahra, cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, va cumpăra teren agricol suplimentar pentru a atinge o producție anuală de 1 milion de tone metrice de cereale și furaje combinate până în anul 2022. În paralel, va dezvolta un punct de colectare a cerealelor cu silozuri, având capacitatea de a gestiona două milioane de tone metrice de cereale de diferite tipuri, provenind atât de la fermele românești operate de Al Dahra, cât și de la cele din afara companiei.

Investiție în port pentru a-și susține exportul

Din punct de vedere al investițiilor în logistică și în lanțul de aprovizionare, Al Dahra intenționează să achiziționeze un punct de operare la portul Constanța pentru a facilita exportul de cereale și importul de îngrășăminte. Va constitui o companie de îngrășăminte specializată, responsabilă cu importul de îngrășăminte în România și comercializarea pe piețele vecine, cu un volum estimat de 350.000 de tone anual, și va investi în modernizarea instalațiilor de încărcare din portul de la Brăila, pentru o capacitate sporită a mărfurilor și a traficului de nave. De asemenea, Al Dahra are în plan investiții în sectorul creșterii animalelor, prin înființarea unor ferme agricole cu capacitatea de a găzdui un efectiv de 150.000 de capete de specii diferite de animale. “Ca urmare a adăugării Insulei Mari a Brăilei la portofoliul nostru global de proiecte agricole, ne dorim să extindem planurile de investiții Al Dahra dincolo de agricultură”, spune, în același timp, Khedaim Al Derei, Vicepreședinte și Co-fondator al Al Dahra. În martie, Al Dahra Holding anunța că vrea să se extindă în acest an pe piața agricolă din România și Serbia, cu intenția de a cultiva 30.000 de hectare în România și alte 20.000 de hectare în Serbia. La începutul acestui an, Profit.ro a anunțat că un fond de investiții din Abu Dhabi vrea să cumpere Agricost Brăila. Recent, Al Dahra a cumpărat o companie producătoare de furaje în Australia.

Este fratele președintelui Emiratelor Arabe Unite

Pe piață din 1995, Al Dahra are sediul în Emiratele Arabe Unite și este cel mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu, cu o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari. Numele său a fost indicat pentru prima dată pe piața românească în toamna anului trecut. Al Dahra este parte a Al Ain Holding, controlat de șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, fost premier al Emiratelor Arabe Unite și președinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera. Este cel mai tânăr frate al actualului emir și președinte al Emiratelor Arabe Unite, Khalifa bin Zayed Al Nahyan. Grupul Al Dahra desfășoară afaceri în peste 20 de țări, deține și exploatează o bază mare de active, incluzând o suprafață de peste 200.000 hectare, 8 fabrici de presare și producție de furaje, 4 unități de măcinare a orezului și 2 instalații de măcinare a făinii.

Producții record de cereale

Agricost Brăila, cel mai mare producător agricol din România, are în arendă o suprafață de 57.000 hectare în Insula Mare a Brăilei, pentru care primește subvenții de circa 10 milioane de euro pe an. În vara anului trecut, compania a reclamat că fermierii din estul Europei sunt discriminați din cauza politicilor UE în materie de organisme modificate genetic (OMG). Compania a recoltat, în 2016, 416.000 tone de grâne, cea mai mare recoltă înregistrată la o singură fermă din România. În 2016, compania a raportat afaceri de aproape 387,3 milioane de lei și un profit net de peste 71 milioane de lei, în creștere de la vânzări de 365,3 milioane de lei, și un câștig de 63,4 milioane de lei obținute în 2015. Anul trecut, cu peste 830 de angajați, compania a avut afaceri de 359,2 milioane lei și un profit net de 73,3 milioane lei. Compania și-a propus în acest an să crească producția de cereale la 500.000 tone.

https://www.replicaonline.ro/un-seic-arab-anunta-investitii-uriase-in-portul-constanta-368009/

Fiscul face concurență agențiilor imobiliare, târgurilor auto și furnizorilor de utilaje grele. În galantarele lui găsești ce vrei și ce nu vrei, la preț de chilipir. Important este să urmărești anunțurile de vânzare și licitațiile, să ai puțintică răbdare și să aștepți reducerile de prețuri. La a doua licitație, prețul de pornire scade cu 25%, iar la a treia, cu 50%.

v v v

Pe 2 octombrie 2018, Serviciul colectare-executare silită, din cadrul Administrației pentru Contribuabili Mijlocii Constanța, a programat licitația a patra pentru vânzarea următoarelor bunuri:
…
– un încărcător frontal „Terex”, la prețul de 40.995 lei (fără TVA);

– șalupa „Teleajen”, fabricată în 1956, cu lungimea de 15,80 m, lățimea de 3,76 m, pescaj de 1,10 m, puterea totală a motorului de 158 Kw, la prețul de 45.408 lei (fără TVA);

– remorcherul „Prietenia”, fabricat în 1971, cu lungimea de 32,40 m, lățimea de 6,30 m, pescaj de 1,65 m, puterea totală a motoarelor de 407,74 Kw, la prețul de 351.544 lei (fără TVA).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-fiscul-constantean-vinde-remorchere-salupe-autoturisme-terenuri-si-utilaje-358784?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pe rolul Tribunalului Constanţa, pe data de 24.09.2018, a fost înregistrat dosarul nr. 5678/118/2018, Secţia a II-a Civilă, materia – drept maritim şi fluvial, obiectul – reţinere navă, stadiul procesual – fond.

Părţile dosarului sunt Dian Kingdom BV, cu sediul ales la Cabinet Individual de Avocat Mancaş – reclamant şi Danube Shipping & Trading SRL şi Trading Line Feet SRL – pârâţi. În şedinţa din 24.09.2018, magistraţii au admis cererea. „Dispune reţinerea în Portul Constanţa Sud a navei Marianne şi a navei Marianne II, sub pavilion România, proprietatea pârâtei SC Danube Shipping & Trading SRL, staţionate la Dana PL2 a Portului Constanţa Sud, până la soluţionarea dosarului nr. 5676/118/2018 al Tribunalului Constanţa, având ca obiect sechestru asigurător. Executorie. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24.09.2018“, se arată în hotărârea nr. 1256 din 24.09.2018. Danube Shipping & Trading SRL, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 2018, societatea are sediul social în Bucureşti. Firma provine din schimbare sediului în alt judeţ. Capitalul social subscris, de 1.000.000 de lei, integral vărsat, este compus din 100.000 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Cotae Elena-Izabela este asociat unic şi administrator. Danube Shipping & Trading SRL se ocupă de comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului.

În anul fiscal 2015, societatea cu 45 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 20.464.211 lei şi un profit de 1.020.045 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 44 de salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 20.765.442 de lei şi un profit de 1.500.618 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 41 de salariaţi, cifră de afaceri de 23.326.273 de lei şi profit de 1.193.318 lei. Despre Trading Line Feet SRL Înfiinţată în anul 2008, societatea are sediul social în municipiul Galaţi. Capitalul social subscris, de 4.000 de lei, integral vărsat, este compus din 400 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Trading Line Feet SRL este controlată de Atanasiu Dan, cu 2,5% din capitalul social, Atanasiu Ionuţ-Emilian, cu 2,5% din capitalul social, şi Ivanov Paul, cu 95% din capitalul social. Administratorul firmei, care desfăşoară activităţi de servicii anexe transportului pe apă, este Ivanov Paul.

În anul fiscal 2015, firma cu trei salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 90.000 de lei şi un profit de 9.150 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 15 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 671.950 de lei şi un profit de 4.276 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 10 salariaţi, o cifră de afaceri de 1.817.669 de lei şi un profit de 63.873 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/decizie-a-magistratilor-navele-marianne-si-marianne-ii-sub-pavilion-romania-retinute-in-portul-constanta-sud-671615.html

Jurnalistul CNN, Samuel Burke, câștigător al Premiului Emmy, va participa pe 28 septembrie la Danube – Black Sea Gateway Economic Opportunities Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și Primăria Municipiului Constanța.

Fost producător al celebrei Christiane Amanpour, Samuel Burke este corespondent CNN specializat pe probleme de afaceri și tehnologie.
Este cunoscut în întreaga lume pentru interviurile pe care le-a realizat cu șefii celor mai mari companii din domeniu, Twitter, T-Mobile, Microsoft, Intel sau Ford și susține că abia așteaptă să ajungă la Constanța pentru a discuta despre potențialul orașului.

Constanta Danube – Black Sea Gateway Economic Opportunities Forum are loc cu doar câteva luni înainte ca România să preia președinția Consiliului Uniunii Europene și își propune să analizeze capacitatea orașului de a deveni un nod energetic important la nivel regional și european.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/jurnalist-cnn-samuel-burke-vine-la-constanta-video-671532.html

Inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre au reținut, în intervalul 1 ianuarie – 19 septembrie 2018, un număr de 210 nave pentru deficiențe. În aceeași perioadă a anului precedent fuseseră reținute 207 nave. Numărul ridicat al detențiilor indică o creștere a exigenței autorităților portuare din țările riverane, dar și faptul că zona Mării Negre continuă să fie o piață a navelor sub standard.

În topul reținerilor conduc porturile din Rusia, cu 125 nave, fiind urmate de: Georgia cu 24 nave, România cu 18 nave, Turcia cu 14 nave, Ucraina cu 20 nave și Bulgaria cu 9 nave.

Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova și Insulele Comore.

★ ★ ★

Scăderea numărului navelor reținute în porturile românești de la 44, în intervalul 1 ianuarie – 19 septembrie 2017, la doar 18, în aceeași perioadă din 2018, demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au început să dea roade. Acestea evită tot mai mult porturile României.

Cele 18 nave reținute în 2018, de inspectorii de Port State Control români, sunt următoarele:

– cargoul „Lucky Joy” (5.524 tone registru brut, construit în 1990, pavilion Belize), reținut în portul Constanța;

– livestock carrier-ul (navă pentru transportul animalelor vii) „Phoenix I” (3.356 tone registru brut, construit în 1970, pavilion Panama), în portul Midia;

– cargoul „Semela” (6.272 tone registru brut, construit în 2000, pavilion Comores), în portul Tulcea;

– cargoul „Rayan” (2.225 tone registru brut, construit în 1980, pavilion Togo), în portul Constanța;

– cargoul „Datca” (2.478 tone registru brut, construit în 1980, pavilion Comore), în portul Constanța;

– cargoul „Rainbow” (4.457 tone registru brut, construit în 1976, pavilion Palau), în portul Midia;

– cargoul „Alsa” (2.854 tone registru brut, construit în 1987, pavilion Insulele Cook), în portul Constanța;

– cargoul „Margaret” (2.446 tone registru brut, construit în 1993, pavilion Panama), în portul Constanța;

– cargoul „Adnan H” (2.795 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Honduras), în portul Constanța;

– cargoul „Altrans” (1.596 tone registru brut, construit în 1975, pavilion Panama), în portul Constanța;

– bulk-carrier-ul „Alliance” (17.430 tone registru brut, construit în 1994, pavilion Insulele Cook), în portul Constanța;

– livestock carrier-ul „Alrayan” (1.687 tone registru brut, construit în 1973, pavilion Togo), în portul Midia;

– cargoul „Dogan” (2.769 tone registru brut, construit în 1993, pavilion Antigua Barbuda), în portul Constanța;

– cargoul „Svyatitel Aleksiy” (4.974 tone registru brut, construit în 2001, pavilion Rusia), în portul Constanța;

– cargoul „Sea Royal” (2.219 tone registru brut, construit în 1976, pavilion Palau), în portul Tulcea;

– cargoul „Martyn Latsis” (2.466 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Ukraina), în portul Constanța;

– bulk-carrier-ul „Navios Galaxy 1” (38.846 tone registru brut, construit în 2000, pavilion Panama), în portul Constanța;

– cargoul „Zeybe” (1.511 tone registru brut, construit în 1991, pavilion Turcia), în portul Tulcea;

În cazul unora dintre aceste nave, printre deficiențele care au condus la reținere se numără și condițiile de muncă și viață sub standard de la bord, sancționate conform Convenției internaționale MLC 2006.

★ ★ ★

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.

Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-210-nave-sub-standard-au-fost-retinute-in-porturile-de-la-marea-neagra-358884?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Evoluția bună a industriei portuare s-a consolidat. În primele opt luni ale anului 2018, fluxurile de mărfuri din porturile maritime românești au crescut cu 6,96% față de aceeași perioadă din 2017, ajungând la 39.869.116 tone. Traficul maritim a fost de 31.648.451 tone, în creștere cu 8,84%, iar cel fluvial, de 8.096.159 tone, cu 0,33% mai mare față de primul semestru al anului trecut.

v v v

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 33.897.812 tone de mărfuri, în creștere cu 4,11%. Saltul ar fi fost mult mai mare, dacă jocul prețurilor de pe piața internațională a cerealelor nu i-ar fi determinat pe producători și exportatori să stocheze cantități mari de grâne, în așteptarea scumpirii lor. Din acest motiv, cantitatea de cereale și semințe uleioase derulată a fost mai mică cu 9,91% față de primele opt luni ale anului 2017.

În schimb, mai toate celelalte grupe de mărfuri au înregistrat creșteri semnificative. Ca urmare, în structura traficului au avut loc schimbări majore. Dacă în întreg anul 2017, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 41,68%, în primele opt luni din 2018 mai reprezentau doar 37,87% din fluxul total de mărfuri. Pe de altă parte, ponderea celorlalte grupe de mărfuri a crescut decisiv pentru a suplini deficitul de cereale. În perioada ianuarie – august 2018, ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (15,96%), mărfurile containerizate (13,17%), hidrocarburile (10.31%), combustibilii solizi (7,54%), îngrășămintele și produsele chimice (6,95%), produsele metalice (4,70%), echipamentele și mașinile (1,02%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 4.466.801 tone, respectiv 467.174 TEU. Creșterea în tone a fost de 2,81%. În schimb, numărul containerelor manipulate a scăzut cu 0,33%.

v v v

În lunile ianuarie – august 2018, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 5.905.647 tone de mărfuri, cu 26,89% mai mare decât în aceeași perioadă din 2017. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 94,08% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au remarcat printr-o creștere de 27,86%.

v v v

Surpriza o reprezintă portul Mangalia, care a manipulat 65.657 tone de mărfuri, cu 9,63% peste nivelul atins în primele opt luni din 2017. Multă vreme, acesta a fost dependent de importurile de tablă și echipamente navale ale companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries, devenită între timp Damen Shipyard Mangalia. Cum de mai bine de nouă luni constructorul de nave și-a redus dramatic producția, salvarea portului a venit din diversificarea fluxurilor de mărfuri operate. În prezent, produsele petroliere reprezintă 42,38% din traficul total, fiind urmate de: ciment (34,48%), echipamente (9,58%), minerale brute și neprelucrate (5,64%), produse metalice și articole din metal (4,78%), produse chimice (2,37%) și altele.

v v v

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 182 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 5,3%. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 103,2 milioane tone de mărfuri, cu 6,7% mai mult decât în perioada ianuarie – august 2017. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 17,2 milioane tone (-3,5%), Kavkaz – 20,3 milioane de tone (-5,8%), Taman – 8,7 milioane de tone (-12,3%), Rostov pe Don – 11,3 milioane de tone (+26,7%), Kerch – 5,5 milioane tone (-7,9%), Temryuk – 2,4 milioane de tone (+31.3%), Taganrog – 2,0 milioane de tone (+14.1%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-porturile-maritime-romanesti-au-manipulat-cu-aproape-7-la-suta-mai-multe-marfuri-358700?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în primele opt luni al anului 2018, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2017):

a) în creștere față de anul precedent

– petrol brut – 4.865.167 tone (+3,26%);

– articole diverse – 4.466.355 tone (+2,79%);

– produse petroliere – 4.212.748 tone (+31,56%);

– minereuri de fier, deșeuri de fier – 2.763.237 tone (+13,64%);

– minereuri și deșeuri neferoase – 2.655.313 tone (+27,96%);

– cărbune – 2.557.434 tone (+68,23%);

– îngrășăminte – 2.130.440 tone (+5,27%);

– semințe uleioase – 2.062.217 tone (+19,21%);

– produse metalice – 1.595.035 tone (+4,92%);

– produse chimice – 550.367 tone (+35,70%);

– echipamente, mașini – 357.533 tone (+75,88%);

– minerale brute sau prelucrate – 281.986 tone (+14,67%);

– ciment – 150.871 tone (+17,93%);

– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 27.056 tone (+199,42%);

– articole fabricate din metal – 6.899 tone (+158,58%);

– piele, textile, confecții – 1.259 tone (+127,67%);

b) în scădere față de anul precedent

– cereale – 10.777.676 tone (-9,91%);

– lemn, plută – 200.038 tone (-24,37%);

– produse alimentare – 117.649 tone (-68,80%);

– animale – 56.487 tone (-26,05%);

– celuloză și deșeuri de hârtie – 19.514 tone (-37,04%);

– cartofi, alte legume și fructe – 3.421 tone (-50,51%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-358702?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Tradingul cu cereale este dominat de companii cu acţionariat stăin care ţin să facă business în România datorită producţiilor agricole bogate.

Comerţul cu cereale, seminţe, furaje şi tutun neprelucrat, un sector în care activează traderii de cereale şi distribuitorii de materii prime agricole, a crescut cu 4,5% în ultimul an, ajungând la 25,6 mld. lei (5,6 mld. euro) în 2017, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

În 2017, în comerţul cu cereale activau 1.452 de companii, care împreună aveau 7.635 de salariaţi, potrivit sursei citate.

Afacerile traderilor de cereale au crescut în acelaşi ritm în care a crescut şi sectorul cultivării cerealelor şi plantelor oleaginoase, sector care a înregistrat un avans de 4,8% în ultimul an, ajungând la 18,6 mld. lei (4 mld. euro) în 2017, potrivit datelor ONRC. În perioada 2016-2017, peste 250 de ferme de cultură mare au tras obloanele, sectorul pierzând în jur de 650 de salariaţi, potrivit sursei citate.

După cifra de afaceri obţinută în 2017, liderii tradingului cu cereale au fost elveţienii de la Ameropa Grains, care i-au detronat pe americanii de la ADM România Trading, obişnuiţi în ultimii ani să ocupe primul loc în topul celor mai mari traderi de cereale din România. După ei, următoarele poziţii în top sunt ocupate de COFCO International (China), Cargill (SUA) şi Glencore (Elveţia).

Comerţul cu cereale, seminţe, furaje şi tutun neprelucrat, un sector în care activează traderii de cereale şi distribuitorii de materii prime agricole, a crescut de trei ori în perioada 2008-2017, de la 8,5 mld. lei în 2008 la circa 25,6 mld. lei anul trecut, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Tradingul cu cereale este dominat de companii cu acţionariat stăin care ţin să facă business în România datorită producţiilor agricole bogate obţinute de fermieri români, precum şi datorită accesului la Dunăre şi Marea Neagră care facilitează transportul produselor agricole pe apă la export.

Anul agricol 2017 a fost un an excelent pentru agricultură, un an în care România a produs în jur de 24,5 milioane de tone de cereale în 2017, echivalentul a 1,2 tone pentru fiecare locuitor al

României, potrivit datelor INS.

Cea mai mare parte a producţiei de cereale ajunge însă, prin traderi, la export, în absenţa unor mari centre de procesare în România. Spre exemplu, din producţia de 10 mil. tone de grâu a

României din 2017, peste 5,8 milioane de tone au mers la export, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Din punct de vedere valoric, exporturile de grâu au trecut de 1 mld. euro în 2017, principalii cumpărători fiind Egipt, Iordania, Spania, Maroc şi Sudan, după valoarea exporturilor din 2017 , potrivit datelor Eurostat.

Valoarea producţiei agricole a României a fost de 17,2 mld. euro în 2017, potrivit sursei citate.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/comertul-cu-cereale-a-crescut-cu-4-5-in-ultimul-an-si-a-trecut-de-25-miliarde-de-lei-17529487

Nuyina, un spărgător de gheaţă uriaş comandat de Australia şi construit la Galaţi în România, a făcut primul pas pentru prima dată în apă, trecând testul critic de plutire, anunţă duminică postul australian ABC, citat de Agerpres

Operaţiunea a durat două zile şi a presupus pomparea unui volum de apă ca pentru umplerea a 50 de piscine de dimensiuni olimpice din Dunăre în docul său uscat, ridicând nivelul apei cu şase metri.

Managerul Programului de Modernizare din cadrul Diviziei Antarctice Australiene, Rob Bryson, s-a declarat mulţumit că primul test al navei a fost efectuat conform planului.

Nava cântăreşte în prezent 10.000 de tone, dar va ajunge la 25.000 odată finalizarea terminată şi când va fi complet încărcată.

În 2017, au început lucrările în Şantierul Naval Damen Galaţi la acest spărgător de gheaţă destinat Diviziei Antarctice Australiene (Australian Antarctic Division – AAD). Australia doreşte să folosească nava pentru explorarea apelor din Antarctica.

„Există încă şase punţi de terminat, inclusiv toate zonele de cazare, toate laboratoarele ştiinţifice, podul navei şi stâlpii de sus”, potrivit lui Bryson.

Până la sfârşitul anului viitor, vor fi testate capacităţile de spargere a gheţii.

„Îi vom testa abilităţile de spargere a gheţii în largul Norvegiei”, a precizat el.

Nava de 2 miliarde de dolari urmează să înlocuiască Aurora Australis până în 2020 şi se aşteaptă să aibă o durată de viaţă de 30 de ani, precizează postul de televiziune australian, în ediţia sa online abc.net.au

Spărgătorul de gheaţă australian Nuyina, construit la Galaţi, face primul pas trecând testul critic de plutire – VIDEO

Ministerul Afacerilor Externe confirmă că un cetăţean român se află între cei 12 membri ai echipajului de pe o navă elveţiană răpiţi în largul Nigeriei, fiind afectată Celula de criză.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că, prin Ambasada României la Berna şi Ambasada României la Abuja, are în atenţie evenimentele legate de incidentul produs în largul apelor nigeriene la data de 22 septembrie 2018, în care a fost implicată o navă sub pavilion elveţian.

”Reprezentanţii celor două misiuni diplomatice au întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale în vederea obţinerii unor informaţii cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate. Din informaţiile obţinute de la autorităţile elveţiene, s-a confirmat faptul că printre membrii echipajului răpiţi se află şi un cetăţean român”, precizează MAE.
Ambasada României la Berna menţine legătura permanentă cu Celula de Criză a MAE elveţian, iar Ambasada României la Abuja cu autorităţile nigeriene competente pentru alte informaţii de interes în vederea soluţionării cazului.

Totodată, din dispoziţia ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a fost activată Celula de Criză a MAE.

Celula de criză a MAE, prin misiunile diplomatice implicate, monitorizează cu prioritate situaţia şi este în contact permanent cu autorităţile locale şi cu armatorul.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea ca tratarea în spaţiul public a elementelor privind acest caz să se facă cu toată precauţia, dată fiind sensibilitatea cazului.
Autoritatea Maritimă nigeriană a dat publicităţii naţionalităţile celor 12 membri ai echipajului de pe o navă elveţiană răpiţi pe coasta Nigeriei, între aceştia fiind şi un român.

Cei 12 marinari de la bordul navei comerciale elveţiene care au fost răpiţi de piraţi pe coasta Nigeriei sunt din România, Filipine, Slovenia, Ucraina, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, a anunţat Autoritatea maritimă nigeriană, relatează Reuters.

Nava MV Glarus transporta grâu între Lagos şi Port Harcourt, un oraş portuar din sudul Nigeriei. Piraţii au pătruns la bord când nava se afla la 45 de mile nautice de insula Bonny şi au răpit 12 dintre cei 19 membri ai echipajului.

Massoel Shipping, care operează nava MV Glarus, a comunicat: „Compania lucrează cu autorităţile şi specialiştii pentru a-i elibera rapid şi în siguranţă pe cei capturaţi”.
Răpirile sunt o problemă majoră în Nigeria, mai ales în zona Deltei Niger, acolo fiind principala sursă a ţării de ţiţei. Anul trecut au avut loc zece luări de ostatici în apele nigeriene.

https://www.news.ro/externe/mae-confirma-ca-un-cetatean-roman-se-afla-intre-cei-12-marinari-rapiti-in-largul-nigeriei-1922400223282018092318461417

♦ Românii caută branduri diferite în piaţă faţă de cele pe care le găsesc peste tot şi vor să experimenteze produse noi, „made in România“ ♦ Curajul de a investi şi dezvoltarea permanentă a brandului în pas cu dorinţele consumatorilor duc la creşterea rezultatelor financiare ale businessurilor, au susţinut antreprenorii români care au câteva dintre cele mai importante branduri din zona Dobrogei.

Ziarul Financiar a organizat la Constanţa evenimentul Branduri Româneşti, cu sprijinul Raiffeisen Bank România, la care au participat cei mai mari antreprenori din Constanţa. Evenimentul a ajuns astfel în al treilea oraş – Constanţa, după ce conferinţe dedicate brandurilor locale au mai fost organizate în Cluj şi Iaşi.

Dorinţa de diferenţiere pe piaţă a fost modelul urmat de Laurenţiu Bănescu, co-fondatorul brandului Berea Zăganu, un nume care a apărut în 2013 şi care domină piaţa de nişă în industria berii artizanale nepasteurizată. „Consumatorul este cel care decide. Cred că diferenţierea este ceea ce caută consumatorii. Consumatorii categoriei de bere s-au săturat să găsească aceeaşi bere la toate restaurantele. Vor să experimenteze. Toţi oamenii se mută şi caută experienţe, produse noi“, a spus Laurenţiu Bănescu.

Un brand nou pe piaţă „made in Constanţa“ este Techir, un producător de cosmetice dezvoltat de Oana Stan în 2013 ca proiect de licenţă la facultate.

„Brandul are potenţial în piaţă, chiar dacă şi industria cosmetică este foarte aglomerată. Avem un avantaj competitiv pentru că valorificăm apa salină şi nămolul din lacul Techirghiol. Nu am avut un buget la început de branding şi promovare. Industria cosmetică îţi permite să inovezi şi să te diferenţiezi“, a spus Oana Stan.

Felix Daniliuc, executive director Raiffeisen Bank România, a susţinut că responsabilitatea pe care o oferă brandurile româneşti în piaţă îi poate menţine pe români în ţară, precizând că în judeţul Constanţa se simte apetitul oamenilor pentru antreprenoriat.

„În criza forţei de muncă din cauza exodului, a faptului că foarte mulţi români pleacă în altă ţară, brandurile româneşti sunt singura ancoră care mai poate reţine forţă de muncă în ţară“, a spus Felix Daniliuc.

Radu Ruşen, directorul Şantierului Naval Constanţa (SNC), companie specializată în reparaţia şi construcţia de nave, a vorbit de asemenea despre lipsa forţei de muncă, iar soluţia este tot promovarea companiei, susţine el.

„E la fel de important să ne adresăm şi angajaţilor pentru că ne confruntăm cu o lipsă a forţei de muncă şi trebuie să ne promovăm pentru a atrage resurse din piaţa muncii pentru a ne face cunoscuţi, e foarte greu să convingi lumea să lucreze în condiţii grele de muncă“, a spus Radu Ruşen.

Viorel Panait, director general al operatorului portuar Comvex, a spus că inteligenţa tehnică românească poate fi un brand al ţării care să fie recunoscut peste tot, iar oamenii motivaţi dintr-o companie reprezintă un motor pentru acel business.

„Brandul este ceea ce te face de recunoscut, brandingul reprezintă acţiunile pe care trebuie să le faci pentru a putea ajunge la un anumit status de identitate, iar identitatea brandului reprezintă un ansamblu de elemente care caracterizează o firmă“, a mai adăugat Panait.

Despre forţa de muncă a vorbit şi Călin Ile, directorul general al IBIS Continental Hotels, care vrea ca specificul românesc să se păstreze şi în serviciile oferite clienţilor, nu doar în produse, iar acest lucru înseamnă ca antreprenorii să poată angaja personal românesc.

„Este important să vorbim de branding pentru că tursimul atrage prin imagine, prin experienţă. Prima decizie a unui turist e ţara, apoi oraşul, evenimentele sau proximitatea cu centrul de interes şi pe urmă vine alegerea hotelului. Turismul contribuie ca identitate şi aduce investitori. Trebuie să ne gândim şi la alte nişe, iar pentru Constanţa dă o identitate bună şi organizarea de evenimente“, a spus Călin Ile.

În staţiunile româneşti de la Marea Neagră sunt înregistrate peste 800 de unităţi de cazare (hoteluri, vile, pensiuni, mo¨teluri), iar circa 17% dintre acestea sunt în munici¨piul Constanţa (inclusiv Ma¨maia), arată o analiza a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistica. În 2017, la nivelul judeţului Constanţa au fost peste 1,2 milioane de vizitatori.

Călin Ile a mai adăugat că există un trend prin care antreprenorii români care îşi vând businessurile din diferite industrii decid să investească în turism.

Importanţa turismului din perspectiva de brand vine din faptul că turiştii străini interacţionează cu produsele româneşti şi le caută după ce au experimentat deja produsul. Acest lucru poate reprezenta şi o rampă de lansare pentru antreprenorii români de a ieşi pe pieţele din străinătate, susţine Ile.

Un business care se dezvoltă pe alte 20 de pieţe este Constantin Nautics, o companie care se ocupă cu fabricarea brăţărilor.

Lucian Gherghiţă , administratorul companiei, aşteaptă afaceri de peste un milion de euro şi continuă extinderea pe pieţele externe.

„Canalele noastre principale de promovare sunt cele din online, ne axăm pe reţelele sociale. De un an am început diverse colaborări şi cu magazine cunoscute, Inmedio, 5 to go, benzinăriile Mol. Am încercat să mergem acolo unde sunt clienţiii noştri, am fost la festivalurile de muzică. Suntem printre puţine dintre brandurile româneşti care activează în 20 de ţări. Anul acesta lansăm piaţa din Rusia şi aşteptăm să ne iasă marca şi în Statele Unite“, a spus Gherghiţă.

Şi Derpan, producător român de croissante, a pariat pe pieţe externe, ajungând al doilea jucător din piaţă atât în Români, cât şi în Bulgaria.

„Nu e o reţetă sigură pentru construcţia unui brand. Depinde unde vrei să te poziţionezi cu brandul, la categoria de preţ low sau la preţ mai mare.La brandurile cu preţ mare trebuie să ai calitate, design al ambalajului, să mergi în publicitate,un buget între 7 şi 10% în piaţa de alimentare. Clienţii mei sunt consumatorii de croissante. Produc 250.000 de bucăţi pe zi, trebuie să găsesc tot atâţi clienţi în fiecare zi“, a spus Valentin Ancuţa.

Omer Susli, proprietar Homelux, care a deţinut reţeaua de bricolaj Praktiker, a subliniat nevoia de curaj pentru antreprenorii români, care trebuie să investească în brandul companiei fără a sta pe gânduri.

„Ca să faci un brand trebuie să ai curaj. Trebuie să avem curaj să investim în branding. Ca să creezi un brand trebuie să intri în sufletul şi în creierul tuturor oamenilor. Fiecare leu investit în publicitate vine înapoi“, a spus Susli.

El investeşte în prezent într-un nou proiect, Homelux, prin care începând cu luna octombrie va pune pe piaţă magazine în care se vor găsi articole pentru casă.

Cel mai important rezultat pentru un brand este loialitatea clientului, susţine Vlad Ciprian, directorul general al producătorului de cămăşi Braiconf, care crede că nu există o reţetă pentru a crea un brand, ci o strategie dezvoltată pas cu pas, în fiecare zi.

„Un client mulţumit te va recomanda în cercul de prieteni. Reţeta de succes este să-ţi transformi clienţii în influenceri. Zona de branding are un impact major în vânzări, cifra de afaceri, de acolo porneşte succesul unui business. În România, în cazul unui brand nu se vorbeşte despre valoarea brandului, care poate să depăşească mult valoarea companiei“, a mai spus Vlad Ciprian.
Zoe Ghiuri, care deţine Crama Rasova, a spus că în dezvoltarea unui brand, creativitatea este mai importantă decât bugetul de marketing, idee susţinută de Faruk Erduran, managerul Şcolii Spectrum Constanţa, care a precizat că nu are un buget pentru a se promova, ci se bazează pe imagine ape care businessul o are în piaţă.

Magda Bei, proprietar Graphtec Design, un juc“tor din industria mobilei, a spus că în Constanţa există în continuare o reticenţă de a investi în brand.

„În Constanţa sunt foarte puţine branduri care ştiu să-şi facă promovarea în 2018. Aavem potenţial, sunt oameni harnici, dar cultura de piaţă aproape nu există“, a spus Magda Bei.

Judeţul Constanţa se afla pe locul şase în topul naţional ca nivel al cifrei de afaceri înregistrate de companii, cu 42 de miliarde de lei în 2016. În judeţ activează peste 27.000 de companii care aveau în 2016 un număr total de circa 135.000 de salariaţi, arată datele de la Registrul Comerţului.

https://www.zf.ro/special/conferinta-zf-branduri-romanesti-de-la-constanta-oamenii-s-au-saturat-sa-vada-aceleasi-branduri-peste-tot-vor-sa-experimenteze-iar-brandul-se-construieste-in-fiecare-zi-17529454

Guvernul a creat un proiect de Ordonanță de Urgență care prevede crearea de fonduri suverane, după ce Curtea Constituțioțională a declarat actul neconstituțional, a anunțat, luni, Mircea Ursache, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Anterior era vorba de un singur fond, respectiv Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

„După ce Curtea Constituțională a României a declarat actul neconstituțional, asistăm la o nouă abordare de către Guverm. Este vorba de un proiect de OUG care se află în discuții la instituțiile abilitate, inclusiv la noi (la ASF n.r.) și care se intitulează „OUG privind înființarea de fonduri suverane”. Guvernul gândește un cadru legislativ pe care să se construiască fonduri suverane, mai multe. Nu este rău”, a precizat Ursache.

El a precizat că în trecut se dorea construirea unui fond pentru apărare, altul pentru resurse și așa mai departe.

„Acum elementul de noutate este că, la nivel guvernamental, se face cadrul de creare de fonduri suverane urmând ca fiecare (Fond n.r.) să beneficieze de Hotărâre de Guvern de înfiițare.
Discutăm de structura pe care vor fi constituite fonduri suverane în România. Așteptăm să vedem forma prin care actul Guvernului va ieși, după care în dezbatere să ne spunem punctul de vedere”, a precizat vicepreședintele ASF, într-o conferință organizată de Financial Inteligence.

El a mai vorbit și despre eliminarea pragului de 5% a deținerilor la Societățile de Investiții Financiare (SIF).

„Proietul actului normativ privind legea Fondurilor de Investiții Alternative (FIA) a trecut în primă lectură de ședința Consiliului ASF și a fost înaintat, cu propunerea de anulare a articolului din lege care prevedea pragul la SIF-uri, Ministerului de Finanțe. Au fost primite obsevații de la MFP dar care nu au eliminat propunerea noastra. Noi și Finanțele gândim la fel cu privire la praguri.
Va fi înaintată pentru vot final în boardul ASF, urmând să fie transmisă legiuitorului, prin Ministerul Finanțelor”, a explicat oficialul ASF.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22717764-guvernul-schimb-abordarea-lucreaz-proiect-privind-nfiin-area-fonduri-suverane.htm

Fondul Proprietatea se arată îngrijorat de noul proiect legislativ, discutat în prezent în comisiile din Camera Deputaţilor, care propune exceptarea a 100 de companii de stat de la aplicarea legilaţiei în vigoare privind guvernarea corporativă.

Printre companii de stat româneşti, care activează în sectoare vitale, sunt vizate şi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Romgaz, Salrom, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Transelectrica şi CE Oltenia. „Amendamentele acestui proiect de lege sunt în mare măsură aceleaşi cu cele declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională în februarie 2018. Este posibil ca plenul Camerei Deputaţilor să voteze acest proiect săptămâna aceasta. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, exceptarea a peste 100 de companii de stat de la aplicarea normelor de guvernanţă corporativă ar fi un uriaş pas înapoi în privinţa credibilităţii economice a României”, transmite Fondul Proprietatea. Conform sursei citate, dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală va avea un impact extrem de costisitor pentru companiile de stat româneşti, riscând să le transforme în găuri negre, din cauzadispariţiei totale a transparenţei şi a responsabilităţii management-ului în companiile de stat; nivelului inimaginabil de arbitrariu, incompetenţă şi derizoriu în privinţa numirii conducerii acestor companii, ce va conduce la completă lor politizare şi a lipsei controlului şi monitorizării publice a cheltuielilor efectuate de companii, transformându-le în ţinte uşoare pentru politicienii corupţi. „Companiile de stat aparţin tuturor românilor, care sunt perfect îndreptăţiţi să aibă acces la date privind situaţia şi evoluţia acestora. Or, odată cu exceptarea aplicării guvernanţei corporative în numeroase companii de stat, nu va mai exista obligativitatea raportării publice periodice a niciunor informaţii financiare sau operaţionale. Probabil vom intra într-o epoca de întuneric total în care nu vom mai şti mai nimic despre performanţă companiilor de stat, cu excepţia aflării peste un an sau doi că unele din cele mai de succes companii de stat româneşti vor fi aproape în insolvenţă, iar noi ne vom întreba cum de am ajuns acolo. E ca şi când i-ai lăsa pe Ali Baba şi cei 40 de hoţi într-un seif bancar imens, cu luminile stinse şi alarma deconectată, iar apoi ai pretinde că eşti surprins de rezultate. Sunt uimit că o astfel de acţiune dăunătoare este luată în considerare, în condiţiile în care obiectivul stabilit al României este de a deveni o ţară cu statut de piaţă emergentă”, spune Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea. Fondul Proprietatea se arată dezamăgit să asiste la „o altă încercare menită să reducă sfera aplicării acestei legislaţii vitale, parte a unor atacuri repetate din ultimii 2 ani. Între timp, în alte pieţe emergente şi dezvoltate, guvernanţa corporativă nu mai reprezintă o noutate, ci este mai degrabă norma”. „În acest context, Fondul Proprietatea îndeamnă Parlamentul să analizeze cu atenţie impactul negativ major al acestor excepţii şi să voteze împotriva adoptării infamei liste negre de companii exceptate de la aplicarea guvernanţei corporative. În trecut, consecinţele managementului deficitar, numit pe criterii politice, au produs pierderi considerabile pentru întreprinderile de stat. În prezent, acestea ar putea fi foarte nocive pentru o ţară care are nevoie de resurse bugetare, doreşte să fie un exemplu în Europa în ceea ce priveşte competitivitatea şi aspiră la standardele OECD şi aderarea la acest organism”, se mai arată în comunicatul de presă.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/nefasta-lista-neagra-companiilor-exceptate-aplicarea-guvernantei-corporatiste-revine-parlament-1_5ba8b0c5df52022f75c68ec2/index.html

Fondul Proprietatea critică reluarea discuţiilor în Parlament cu privire la un nou proiect legislativ privind exceptarea aplicării guvernanţei corporative în numeroase companii de stat şi precizează, într-un comunicat de presă, că ”vom intra într-o epocă de întuneric total în care nu vom mai şti mai nimic despre performanţa companiilor de stat”.

„Fondul Proprietatea îşi exprimă îngrijorarea majoră cu privire la un nou proiect legislativ, discutat în prezent în comisiile din Camera Deputaţilor, care propune exceptarea a 100 de companii de stat de la aplicarea legislaţiei în vigoare privind guvernanţa corporativă. Unele dintre cele mai valoroase companii de stat româneşti, care activează în sectoare vitale, sunt vizate, printre acestea numărându-se: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Romgaz, Salrom, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Transelectrica şi CE Oltenia”, se arată în comunicatul transmis, luni, AGERPRES.

În acest context, oficialii Fondului Proprietatea se declară surprinşi de faptul că amendamentele acestui proiect de lege sunt în mare măsură aceleaşi cu cele declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională în februarie 2018. „Este posibil ca plenul Camerei Deputaţilor să voteze acest proiect săptămâna aceasta. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, exceptarea a peste 100 de companii de stat de la aplicarea normelor de guvernanţă corporativă ar fi un uriaş pas înapoi în privinţa credibilităţii economice a României. Va avea un impact extrem de costisitor pentru companiile de stat româneşti, riscând să le transforme în găuri negre, din cauza dispariţiei totale a transparenţei şi a responsabilităţii managementului în companiile de stat, nivelului inimaginabil de arbitrariu, incompetenţă şi derizoriu în privinţa numirii conducerii acestor companii, ce va conduce la completa lor politizare, precum şi a lipsei controlului şi monitorizării publice a cheltuielilor efectuate de companii, transformându-le în ţinte uşoare pentru politicienii corupţi”, atenţionează sursa citată.

Pe acest subiect, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, a afirmat că, dacă se va aplica exceptarea aplicării guvernanţei corporative în companiile de stat, „probabil vom intra într-o epocă de întuneric total în care nu vom mai şti mai nimic” despre acestea.

„Companiile de stat aparţin tuturor românilor, care sunt perfect îndreptăţiţi să aibă acces la date privind situaţia şi evoluţia acestora. Or, odată cu exceptarea aplicării guvernanţei corporative în numeroase companii de stat, nu va mai exista obligativitatea raportării publice periodice a niciunor informaţii financiare sau operaţionale. Probabil vom intra într-o epocă de întuneric total în care nu vom mai şti mai nimic despre performanţa companiilor de stat, cu excepţia aflării peste un an sau doi ca unele din cele mai de succes companii de stat româneşti vor fi aproape în insolvenţă, iar noi ne vom întreba cum de am ajuns acolo. E ca şi când i-ai lăsa pe Ali Baba şi cei 40 de hoţi într-un seif bancar imens, cu luminile stinse şi alarma deconectată, iar apoi ai pretinde că eşti surprins de rezultate. Sunt uimit ca o astfel de acţiune dăunătoare este luată în considerare, în condiţiile în care obiectivul stabilit al României este de a deveni o ţară cu statut de piaţă emergentă”, a comentat Meyer.

Fondul Proprietatea îndeamnă Parlamentul să analizeze cu atenţie impactul negativ major al acestor excepţii şi să voteze împotriva adoptării „infamei liste negre de companii exceptate de la aplicarea guvernanţei corporative”. „În trecut, consecinţele managementului deficitar, numit pe criterii politice, au produs pierderi considerabile pentru întreprinderile de stat. În prezent, acestea ar putea fi foarte nocive pentru o ţară care are nevoie de resurse bugetare, doreşte să fie un exemplu în Europa în ceea ce priveşte competitivitatea şi aspiră la standardele OECD şi aderarea la acest organism”, menţionează organizaţia.

Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti din 25 ianuarie 2011 şi a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit (”GDR-uri”) la data de 29 aprilie 2015.

Franklin Resources, Inc. [NYSE:BEN] este o organizaţie globală de management al investiţiilor care operează sub denumirea Franklin Templeton Investments, şi care furnizează soluţii globale şi locale de management al investiţiilor pentru clienţi de retail, instituţionali şi fonduri suverane în peste 180 de ţări. Franklin Templeton şi-a stabilit un birou în Bucureşti în mai 2010, cu o echipă de 32 de angajaţi, incluzând şase specialişti locali în investiţii sprijiniţi de cei peste 40 de manageri de portofolii şi analişti din cadrul echipei lărgite a Templeton

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/09/24/fondul-proprietatea-exceptarea-aplicarii-guvernantei-corporative-in-companiile-de-stat-va-arunca-romania-intr-o-epoca-de-intuneric-total–180960

TransLogistica EXPO – cea mai mare Expoziţie de transport, logistica, IT şi Supply Chain din România – îşi deschide porţile miercuri, în noul pavilion B1 din Romexpo, la eveniment fiind aşteptat ministrul Transporturilor, înalţi demnitari din Ministerul de Externe, Ministerul Dezvoltării şi ai Camerei Deputaţilor, leaderi de companii din transport, expediţii şi logistică.

De asemenea, sunt aşteptaţi diplomaţi din peste 10 ambasade, precum şi reprezentanţi ai camerelor comerciale bilaterale – Germania, Italia, Spania, Cehia, Kazahstan, Azerbaidjan, Polonia, Armenia, Turcia, Egipt, în panelul dedicat relaţiilor comerciale internaţionale din cadrul Conferinţei ROM NIA 100 – transport, comunicaţii şi relaţii comerciale internaţionale, care are loc imediat după deschiderea oficială..

Ajunsă la cea de-a 4 ediţie, TransLogistica rămâne cea mai importantă expoziţie de Logistică, Transport, IT şi Supply Chain din România, cu cei aproape 7.500 mp expoziţionali puşi la dispoziţia participanţilor.

În paralel, sunt programate o serie de evenimente pentru specialiştii preocupaţi de aflarea ultimelor noutăţi în domeniu şi de dezbaterea problemelor de actualitate, precum Conferinţa Internaţională Inaugurală ROM NIA 100 (miercuri), Forumul Greeen Logistica (joi), SmartTech for the Future (joi), Forumul TransCOOL (vineri), Siguranţa în trafic. Prim ajutor – Demo educative de prim ajutor pentru copii (vineri), Robotics Show (vineri), Târg de joburi şi seminar de cariere (vineri), Salonul Camionului (miercuri-vineri), etc.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/09/26/translogistica-expo-isi-deschide-portile-miercuri–182133

„Este adevărat ca noi parcurgem etape de consolidare şi reaşezare a liniilor de business, atât operaţional, cât şi financiar.
Investitori din China, dar şi fonduri de investiţii deja prezente în România s-ar uita către o parte din businessul grupului agricol Brise, arată surse din piaţă, însă reprezentanţii companiei afirmă că la acest moment informaţiile privind vânzarea sunt doar speculaţii. „Este adevărat ca noi parcurgem etape de consolidare şi reaşezare a liniilor de business, atât operaţional, cât şi financiar, şi că Brise este un candidat ideal pentru astfel de investitii, dar la acest moment nu sunt decat speculaţii“, a declarat pentru ZF Angelo Nicolae, directorul general al BriseGroup. BriseGroup, o companie fondată de antreprenorul român Marius Bucur, a încheiat anul 2017 cu afaceri de 141 mil. euro. Faţă de anul de glorie 2014, vânzările companiei sunt la jumătate.

Managementul BriseGroup pune zvonurile privind vânzarea BriseGroup pe seama interesului pe care investitorii arabi şi chinez l-au arătat recent faţă de agrobusinessul românesc.

Anul 2018 a adus în prim-plan tranzacţii majore în agricultură, una dintre cele mai răsunătoare fiind vânzarea Agricost – cea mai mare fermă de cultură mare din România – către arabii de Al Dahra, o tranzacţie estimată de ZF la 200 mil. euro.

Pe lângă preluarea Agricost, arabii au anunţat săptămâna aceasta că vor să mai investească încă 500 mil. dolari în România, în special pe achiziţia de terenuri agricole, dar şi în logistica necesară exportului de cereale şi importului de îngăşăminte. „Brise este un subiect care stârneşte interes, însă credem că aceste zvonuri se bazează mai degrabă pe apariţia diverşilor investitori, atât chinezi, cât şi arabi, atraşi în ultima perioadă de zona de agrobusiness din România“, a spus Angelo Nicolae.

În această perioadă, atenţia BriseGroup este concentrată spre consolidarea reţelei de silozuri şi lărgirea portofoliului de fertilizanţi, obiective care necesită capital, susţin reprezentanţii companiei.
„Toate aceste proiecte au nevoie de susţinere financiară şi este motivul pentru care Brise este un candidat interesant şi atrăgător pentru toate aceste fonduri care se interesează de piaţa de agrobusiness din România.“

În mai 2018, BriseGroup era în căutarea unor investitori minoritari care să finanţeze dezvoltarea businessului, compania fiind în discuţii cu mai multe fonduri de investiţii, potrivit datelor transmise anterior de companie.

În ultima perioadă, investitorii străini au început să se arate tot mai interesaţi de agrobusinessul românesc, datorită recoltelor bogate obţinute de fermierii români şi a suprafeţelor întinse de teren agricol, pământ care încă se vinde la preţuri accesibile faţă de alte state membre.

Performanţele agricole ale României nu mai pot trece neobservate de investitorii străini, care se bat să îşi facă loc în agrobusinessul românesc, atât în producţie, cât şi în comerţul cu cereale sau distribuţia de materii prime agricole, sectoare dominate de companii cu acţionariat străin.

România a fost în 2017 a şasea cea mai mare putere din UE la producţia de cereale, fiind este responsabilă de 7,2% din producţia totală de cereale de la nivelul UE, care a fost de 301,8 mil. tone anul trecut, potrivit Eurostat.

Un alt avantaj strategic al agriculturii româneştim este accesul la fluviul Dunărea şi la Marea Neagră, care facilitează exportul produselor agricole pe apă.

https://www.zfcorporate.ro/imm/brise-una-dintre-cele-mari-companii-antreprenoriale-agrobusiness-vanzare-angelo-nicolae-directorul-grupului-brise-e-candidat-ideal-investitii-acest-moment-speculatii-17532224

COSCO, principala companie chineză de stat din sectorul transportului maritim, va deschide o filială în Sarajevo ca parte a iniţiativei noului drum al mătăsii, relatează Balkan Insight. COSCO desfăşoară deja operaţiuni în Croaţia şi Serbia. Bosnia contează pe China pentru alte patru proiecte: centrala termică de la Stanari, centralele termice din Tuzla şi Zenica, cât şi autostrada Banja Luka-Mliniste-Split. Odată implementate, toate aceste proiecte, realizate cu finanţare chineză şi echipate cu tehnologie din China, vor propulsa China în vârful listei de investitori şi creditori ai Bosniei.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/cea-mai-mare-companie-chineza-de-transport-maritim-deschide-o-filiala-in-bosnia-17532290