Portul Constanţa are în prezent o poziţie strategică, dar dacă în următorii ani nu investim în conexiunea rutieră şi feroviară cu portul şi nu dezvoltăm infrastructura de transport pe Dunăre va fi obiectiv turistic, a declarat, marţi seara, ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

„Portul Constanţa astăzi are o poziţie strategică. Dacă în următorii ani nu investim în portul Constanţa, dacă nu investim în conexiunea rutieră şi feroviară cu portul, dacă nu dezvoltăm infrastructura de transport pe Dunăre, Portul Constanţa în câţiva ani de zile va fi obiectiv turistic, pentru că tot ce înseamnă transport pe zona de nord ne ocoleşte, iar China vine agresiv prin zona de sud. Investesc foarte mult şi ne ocolesc şi va ocoli această rută de sud dacă nu ştim să valorificăm poziţia strategică, conexiunea cu Dunărea, conexiunea la infrastructura feroviară şi rutieră europeană”, a spus Bode, la B1 TV.

La întrebarea dacă Guvernul intenţionează să vândă mai multe companii de stat, printre care şi Portul Constanţa, după cum au afirmat anumite voci din opoziţie, ministrul Transporturilor a răspuns: „Exclus!”.

În anul 2019 s-a înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti, consemnându-se o creştere cu 8,64% comparativ cu 2018, potrivit datelor anunţate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” (CNAPM) Constanţa, la începutul acestui an.

Până la acest trafic de mărfuri record, în top figurau rezultatele înregistrate în anii 1988 şi 2008.

„Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone”, reiese dintr-un comunicat al CNAPM.

Conform sursei citate, în traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o deţin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deşeuri de fier 7,8%, îngrăşăminte (naturale şi chimice) 6%, minereuri şi deşeuri neferoase şi combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/06/09/lucian-bode-portul-constanta-va-fi-obiectiv-turistic-daca-nu-investim-in-urmatorii-ani–519947

România are nevoie de investiţii în domeniul transporturilor de aproape 80 de miliarde de euro în următorii 10 ani, iar banii vor fi luaţi din fonduri europene şi de la bugetul de stat, a anunţat, marţi seara, ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

„Evaluările noastre arată că în următorii 10 ani România are nevoie pe toate modurile de transport, rutier, feroviar, aerian şi naval, de investiţii de 77,9 miliarde de euro, din care 41 de miliarde doar pentru infrastructura rutieră. Este un calcul fundamentat ştiinţific pe tot ceea ce are nevoie România, pornind de la nevoi, pornind de la axele principale, de la coridoarele secundare, de la interconectarea acestor coridoare, de la axele frontaliere, tot ceea ce are nevoie Româna în următorii 10 ani se ridică la aproximativ 80 de miliarde de euro”, a spus Bode, la B1 TV.

El a precizat că banii vor fi luaţi din fonduri europene, dar şi de la bugetul de stat, însă România va trebui să aloce „un procent mult mai mare din PIB pentru infrastructură”.

„Banii îi luăm din fonduri europene, îi luăm din bugetul de stat, pentru că trebuie să ne hotărâm. Astăzi avem 0,6% din PIB alocat pentru investiţii de infrastructură. Dacă vrem să avem o infrastructură pusă la punct atunci trebuie să alocăm un procent mult mai mare din PIB pentru infrastructură. Şi în al treilea rând este foarte important să vedem ce parteneriate putem încheia cu instituţii financiare care să ne acorde împrumut, pentru că România trebuie să îşi permită să se împrumute suficient ca să poată să îşi dezvolte infrastructura. Dezvoltarea infrastructurii înseamnă dezvoltarea economiei”, a spus ministrul Transporturilor.

Bode a dat exemplul autostrăzii Bucureşti-Constanţa, care după 4 ani de la darea în folosinţă a dus la o triplare a PIB-ului în valoare nominală a judeţului Constanţa.

„Infrastructura de transport asigură o dezvoltare economică. După ce s-a dat în trafic autostrada Bucureşti-Constanţa, PIB-ul, în valoare nominală, al judeţului Constanţa s-a triplat. Sunt convins că PIB-ul va creşte semnificativ odată cu darea în exploatare a principalelor coridoare de transport din România, atât rutier, cât şi feroviar. Şi mă refer la axa Constanţa-Bucureşti-Sibiu-Nădlag şi la Autostrada spre Moldova, la Autostrada Transilvania, Autostrada de sud – Craiova-Piteşti cu cele patru tronsoane şi alte axe care interconectează reţelele principale.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/06/09/lucian-bode-romania-are-nevoie-de-investitii-in-domeniul-transporturilor-de-aproximativ-80-de-miliarde-de-euro-in-urmatorii-10-ani–519938

Autoritatea de reglementare antitrust din Uniunea Europeană a reluat investigația privind fuziunea companiei sud-coreene Hyundai Heavy Industries, cel mai mare constructor naval al lumii, cu compania Daewoo – numărul trei mondial, care va avea loc până la 3 septembrie 2020.

Comisia Europeană a avertizat, în decembrie 2019, că printr-o astfel de operațiune va lua naștere o companie cu o cotă de piață de 21%, care va controla prețurile. Pe 31 martie 2020, ea a cerut oprirea fuziunii și așteaptă informații din partea celor două companii sud-coreene.

Autoritatea de concurență din UE consideră că fuziunea va afecta armatorii europeni, care se numără printre cei mai mari clienți ai celor doi constructori de nave.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-fuziunea-dintre-hyundai-si-daewoo-ingrijoreaza-comisia-europeana-404522?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pandemia Covid a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, importanța decisivă a transportului de mărfuri pe apă. Mai ieftin, mai sigur și mai prietenos cu mediul înconjurător decât transportul auto și feroviar, acesta prezintă un risc cu mult mai mic de transmitere a virusului.

Din păcate, în Uniunea Europeană se vorbește mult și face prea puțin pentru transferul a cât mai multor fluxuri de mărfuri de pe uscat pe Dunăre. În continuare, navigația fluvială are probleme cu asigurarea adâncimilor optime în perioadele de secetă, prea puține din porturile dunărene sunt dotate cu terminale de containere, iar flota de nave portcontainer încă nu s-a născut.

Cerealele domină fluxurile de mărfuri
„În primele cinci luni ale anului 2020, cantităților de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară creștere – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 13,977 milioane de tone capacitate, cu 10,14% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 6,569 milioane de tone de mărfuri, cu 0,54% mai mult decât în ianuarie – mai 2019.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 45%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereurile – 29%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) – 10%, produse chimice – 9%, metal și produse din metal – 3%, produse alimentare – 1%, alte produse – 3%.

De la începutul anului 2020, se înregistrează o continuă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări, ponderea acestuia ajungând la aproape 70%. Pe parcursul lunii mai, traficul de mărfuri derulat în contul României s-a redus simțitor, involuția fiind în strânsă legătură cu situația din agricultură. Este de așteptat ca marii angrosiști de cereale să reducă exporturile până când noua recoltă va fi în hambare. Apoi, își vor redimensiona livrările la extern în funcție de cantitățile existente și de evoluția prețurilor internaționale.

În primele cinci luni din 2020, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 10.770 unități navale, din care: 6.566 barje, 2.601 șlepuri, 38 nave fluvio-maritime și 1.565 remorchere împingătoare.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Lucrările de investiții pe cel de al doilea fir al Canalului Dunăre – Marea Neagră au fost finalizate și navigația se desfășoară, în prezent, pe ambele fire, a declarat Lucian Bucuroiu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-10-770-de-unitati-navale-au-tranzitat-canalele-navigabile-romanesti-404373

Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Organizarea executiei lucrarilor – Reparatii Dig de Nord Port Constanta”, propus a fi amplasat in municipiul Constanta, Incinta Port, Dana 97, judetul Constanta.

Informatiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, str. Unirii, nr. 23, municipiul Constanta, judetul Constanta, zilnic, intre orele 9.00 – 13.00 si la sediul titularului: CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta, din Incinta Port, Gara Maritima, municipiul Constanta, judetul Constanta, in zilele de luni – vineri, intre orele 10.00 – 14.00.

Observatiile publicului se primesc zilnic la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, str. Unirii, nr. 23, municipiul Constanta, judetul Constanta, intre orele 9.00 – 13.00.

https://www.portofconstantza.com/pn/ro/stire/1/0/17675

În urma articolului „Am găsit un adevărat dezastru ecologic! De ce tace Primăria Constanța?“ publicat în ediția de luni, 8 iunie 2020, a ziarului „Cuget liber“, reprezentanții administrației publice locale au reacționat și au explicat situația de la groapa de gunoi din Portul Constanța. Printre altele, aceștia lasă de înțeles că au o oarecare vină însă nu ar fi singurii răspunzători.

„Deși amplasamentul funcționează încă din 2001 în baza unui protocol de colaborare între Primăria Municipiului Constanța și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, cea care ar fi trebui să se asigure, alături de noi, că se permite accesul la rampă doar pentru vehiculele care transportă deșeuri inerte, de trei ani de zile ne luptăm cu toți operatorii economici care transportă în zonă alte deșeuri decât cele provenite din construcții și desființări“, au transmis reprezentanții Primăriei Constanța.

Mai mult, în privința sancțiunilor primite de la Garda de Mediu, cei din administrația locală susțin că acestea au fost contestate în instanță. În plus, s-ar fi luat toate măsurile pentru igienizarea amplasamentului.

„Am contestat în instanță sancțiunile Gărzii de Mediu, am luat și continuăm să luăm toate măsurile ce vizează igienizarea amplasamentului prin îndepărtarea deșeurilor care nu se încadrează în categoria celor permise. Protocolul a fost actualizat anul trecut și au fost incluse obligații suplimentare iar în zonă desfășurăm activități de umplere/rambleiere a alveolelor naturale, nivelarea la cote a terenurilor învecinate alveolelor, extinderea terenului proprietate a statului român, precum și extracția deșeurilor care nu se încadrează în categoria celor provenite din construcții și desființări“, au mai explicat reprezentanții Primăriei Constanța.

Reamintim că „bomba“ ecologică a „explodat“ în spațiul public după ce secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a făcut o vizită în județul Constanța și a atras atenția că la groapa de gunoi din Portul Constanța a găsit un adevărat dezastru ecologic. Mai mult, colegii de partid ai secretarului de stat, în speță, liberalii de la malul mării acuzau Primăria Constanța că a girat această groapă de gunoi ilegală, motiv pentru care ar trebui să ia măsuri rapide de igienizare.

„Am fost în vizită la Constanța, pe teren. Din păcate am constatat grave deficiențe legate de modul în care instituțiile din subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și-au făcut datoria în ultimii ani. Chiar în Portul Constanța, cel mai mare din țară, am găsit un adevărat dezastru ecologic. Acolo există o rampă unde ar fi trebuit să ajungă doar resturi inerte din construcții și demolări, care urmau să fie reutilizate pentru viitoare extinderi ale terminalelor. În realitate, acolo au fost aruncate ilegal, de-a lungul anilor, zeci de tone de deșeuri de toate felurile: industriale, menajere și chiar periculoase. Aceste deșeuri depozitate ilegal, abandonate și ignorate, ani la rând, atât de autoritățile locale, cât și de instituțiile de mediu care au responsabilități în zona de control, reprezintă adevărate focare de poluare care afectează, în egală măsură, solul, aerul, pânza freatică și apa Mării Negre“, spunea, după vizita la Constanța, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

El a mai adăugat că, din păcate, nu este singurul loc de acest fel aflat în proximitatea municipiului Constanța.

„Personal am vizitat alte trei astfel de gropi ilegale tolerate de autoritățile de aici și sunt convins că mai sunt și altele similare. Toți cei cu responsabilități în domeniu trebuie să înțeleagă că punerea în aplicare a legislației de mediu este obligatorie și nenegociabilă. În ceea ce privește modul în care instituțiile noastre subordonate din Constanța au verificat respectarea legii, cred că se impune o analiză profundă“, a mai completat Mircea Fechet.

https://www.cugetliber.ro/stiri-politica-cum-explica-primaria-constanta-dezastrul-ecologic-de-la-groapa-de-gunoi-404453?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Sper să avem în continuare un miliard de euro alocat din bani europeni pentru calea ferată, a declarat eurodeputatul PPE Marian-Jean Marinescu despre CEF (Facilitatea de Conectare a Europei).
Europarlamentarul a atras atenția, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, că sunt necesare o mai mare claritate și detalii suplimentare privind condiționările și proiectele care vor putea fi finanțate la nivel european, atât din fondul de relansare de 750 miliarde de euro, cât și din viitorul Cadru Financiar Multianual.

Eurodeputatul liberal a indicat că în cazul României, care ar putea primi până la 33 miliarde de euro din fondul de redresare, pe lângă alocările din CFM 2021-2027, depinde de viziunea Guvernului cum vor fi distribuite fondurile disponibile și, în opinia lui, este important ca fondurile să fie alocate pentru stimularea dezvoltării economice. Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism, a participat luni la o discuție cu directorul Direcției Generale MOVE din Comisia Europeană și a ridicat problematica finanțării domeniului transporturilor și evaluarea proiectelor de infrastructură în concordanță cu obiectivele climatice subsumate Pactului Ecologic European.

“Directorul general DG MOVE a fost invitat în Comisia pentru transport. Eu l-am întrebat despre noua denumire a Agenției care se ocupa până acum de banii europeni pentru politica de transport, adică Facilitatea de Conectare a Europei. Până acum era Agenția pentru investiții în infrastructură, iar acum se va numi Agenția pentru climă și infrastructură. Parte dintre noi avem mari discuții referitoare la această condiționalitate impusă de Pactul Ecologic și am vrut să știu despre ce este vorba. Interesul meu este legat de autostrăzi, iar în momentul în care ne gândim la condiționalitățile Pactului Ecologic începem să ne îndoim dacă în viitorul apropiat banii europeni vor putea fi utilizați fără niciun fel de problemă pentru autostrăzi. Mai există și un alt regulament care numește Taxonomy și se referă la criteriile de evaluare a tuturor proiectelor pentru a se vedea dacă se încadrează în condițiile de respectare a luptei împotriva schimbărilor climatice. Vin vremuri foarte interesante. (…) Am vrut să știu dacă s-a făcut o evaluare”, a spus Marinescu.

Marian-Jean Marinescu despre CEF și alte instrumente de finanțare a infrastructurii feroviare

El a indicat că în cazul României, care ar putea primi până la 33 miliarde de euro (granturi și împrumuturi) din fondul de redresare, pe lângă alocările din CFM 2021-2027, depinde de viziunea Guvernului cum vor fi distribuite fondurile disponibile.

“Referitor la România, depinde de Guvern încotro duce banii, cât din banii pentru coeziune și dezvoltare regională îi duce în infrastructura de transport și cât în altă direcție. La Facilitatea de Conectare a Europei sper să avem în continuare cel puțin un miliard de euro pentru cale ferată. Mai este noul instrument financiar – InvestEU – care dă garanție pentru credite. Există acolo o fereastră care se referă la toată infrastructura. Mai sunt multe de clarificat cu ce se va întâmpla cu acești bani, cei 500 de miliarde plus 250 de miliarde, cum vor fi utilizați și sub ce condiții”, a explicat europarlamentarul.

Întrebat ce sfaturi oferă Guvernului de la București pentru a întrebuința cât mai bine fondurile de care va beneficia România, eurodeputatul PNL a spus că “Guvernul este suficient de matur să ia măsurile și să meargă pe direcția în care trebuie” și a remarcat că la nivel intern se fac pregătiri pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și programele operaționale aferente.

“Să nu uităm că pe plan intern se pregătesc Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru 2021-2027 și programele operaționale. Aici trebuie să știm unde ducem banii. Să nu mai facem erorile pe care le-am făcut până acum. Pentru noi, dezvoltarea economică este cel mai important lucru. Să ducem banii acolo unde este nevoie pentru a crea economie și locuri de muncă, iar restul le putem face din fondurile naționale, din bugetul național“, a conchis Marinescu.

Marian-Jean Marinescu despre CEF: sper să primim un miliard de euro pentru calea ferată

Circulația rutieră se va desfășura pe sensul Constanța Mangalia, pe o singură bandă. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Constanța anunță participanții la trafic că între 10 – 11 iunie 2020, perioadă pentru care pentru care s-a obținut avizul Serviciului Rutier al Inspectoratului Județean de Poliție Constanța, pe Podul Agigea, situat pe drumul național DN 39, km 8+988, vor fi executate lucrări de remediere a unor degradări locale identificate în perioada de garanție a lucrărilor.

Lucrările vor fi realizate de către Implenia Balgesellschaft M.B.H. Wien – Sucursala Voluntari, pe banda 1, pe sensul de mers Constanța – Mangalia.

Circulația rutieră se va desfășura pe sensul Constanța Mangalia, pe o singură bandă.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/atentie-soferi-podul-agigea-intra-din-nou-in-reparatii-cand-incep-lucrarile-si-cum-se-va-circula-de-maine-721125.html

Din cauza secetei, productia de cereale a tarii noastre se va diminua in anul de marketing 2020/2021 cu 2,6%, in ciuda cresterii cu 2,2% a suprafetelor cultivate. Potrivit prognozelor Departamentului Agriculturii al Statelor Unite ale Americii (USDA), exporturile de cereale vor scadea cu 5,5%. Iar productia de grau urmeaza sa scada cu 3,5% fata de anul anterior, pana la 8,3 milioane de tone, in ciuda cresterii cu 5,2% a suprafetei cultivate, pana la 2,2 milioane de hectare.

Potrivit Ministerului roman al Agriculturii, productia maxima de grau ar putea fi de 5-5,5 milioane de tone, avand in vedere faptul ca in „anii buni, in care a plouat, s-a obtinut o productie de 7, chiar 9 milioane de tone de grau”, potrivit ministrului Adrian Oros.

Productia de porumb ar putea scadea usor fata de anul anterior, pana la 14 milioane de tone, pe aceeasi suprafata cultivata de 2,65 milioane de hectare, iar cea de orz urmeaza sa scada cu 3%, pana la 1,55 de milioane de tone.

Situatia ar putea determina o scadere a exporturilor de grau ale Romaniei cu 10,7% anul acesta.

In prima jumatate a anului de marketing 2019-2020, cea mai mare parte a exporturilor de grau, de 4,093 de milioane de tone, a plecat spre Egipt (758.788 t, in crestere cu 9% fata de ciclul anterior) si Iordania (500.236 t, +11%).

Doar 20% din exporturile de grau ale Romaniei au plecat spre Uniunea Europeana, iar cele mai mari livrari au fost spre Spania (431.275 t, in scadere cu 24%) si Italia (197.446 t, -46%).
Exporturile spre tarile UE s-au diminuat dramatic, cele mai mari scaderi fiind spre Germania (-91%, pana la 31.951 t) si spre Tarile de Jos (-86%, 30.243 t). In schimb, cresterea exporturilor de grau spre tarile terte aproape a compensat scaderea celor spre Europa. A revenit si exportul spre Coreea de Sud (317.627 t), absent in ciclul 2018-2019, dar mai mare de peste cinci ori decat in ciclul anterior. Coreea de Sud urca pe pozitia a 4-a in clasament, inaintea Sudanului si Israelului.

La fel, exporturile de grau spre Tailanda au urcat de 14 ori fata de ultimul an de inregistrare, pana la 296.628 t, cu numai 1.000 t mai mici decat cele spre Sudan.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16166-productia-de-cereale-a-romaniei-va-scadea-anul-acesta-cu-2,6.html

Exporturile au scăzut în aprilie cu 47%, la 2,93 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 34%, la 4,56 miliarde euro, potrivit datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), conform News.ro.

„În luna aprilie 2020, exporturile FOB au însumat 2,933 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 4,566 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,633 miliarde euro. Faţă de luna aprilie 2019, exporturile din luna aprilie 2020 au scăzut cu 47%, iar importurile au scăzut cu 34%”, arată datele INS.

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020, exporturile FOB au însumat 19,999 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 26,088 miliarde euro. În această perioadă, exporturile au scăzut cu 13,3%, iar importurile au scăzut cu 7,4%, comparativ cu primele patru luni din 2019.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele patru luni ale acestui an a fost de 6,089 miliarde euro, mai mare cu 974,2 milioane euro decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2019.
„În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export şi respectiv 29,6% la import)”, arată datele INS.

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele patru luni din acest an fost de 14,372 miliarde euro la expedieri şi de 19,043 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,9% din total exporturi şi 73% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020 a fost de 5,626 miliarde euro la exporturi şi de 7,045 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,1% din total exporturi şi 27% din total importuri.

Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent. Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

https://www.bursa.ro/ins-exporturile-au-scazut-in-aprilie-cu-47-procente-iar-importurile-au-scazut-cu-34-procente-29087936