Revista presei

Litigiul CN APM – Van Oord Dredging, tranșat de Curtea de Arbitraj – Revista presei 29 noiembrie – 03 decembrie 2019

 

 

După circa doi ani de litigii cu olandezii de la Van Oord, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța SA a obținut o hotărâre definitivă la Curtea de Arbitraj Comercial și Maritim. Curtea a decis că suma de circa 130.000.000 de lei ar fi fost cerută la plată în mod nelegal de firma străină.

Daniela Șerban, directorul general al CN APM Constanța, ne-a declarat: „Ne bucură această decizie a Curții de Arbitraj, mai ales că la mijloc a fost vorba despre un contract special, anume un contract fidic, iar pentru soluționarea litigiului a fost nevoie să apelăm la sprijinul avocaților specializați în acest tip de contracte. Pentru noi, este un succes.Totuși, luăm în calcul contrinuarea litigiului și în civil, la instanța de judecată, inclusiv pentru a vedea dacă avem posibilitatea să recuperăm restul sumelor“.
În ce privește procedura la Curtea de Arbitraj Comercial și Maritim, Portul Constanța a fost reprezentată de avocat Bogdan Buricea, partener în cadrul Societății Civile de Avocați Roș și Asociații.

Săptămâna trecută, judecătorii Curții de Arbitraj Comercial și Maritim din Constanța au luat o hotărâre definitivă în privința litigiului Van Oord Dredging and Maritime Contractors BV – CN APM S.A. – Constanța. Instanța de arbitraj a decis, în data de 26 noiembrie, să respingă cererea reprezentanților firmei olandeze de a obliga CN APM „la plata unor pretinse lucrări suplimentare executate pentru prelungirea Digului de Nord din Portul Constanța“.

Nu au fost probe care să susțină cererea

Concret, prin hotărârea arbitrală n hotărârea arbitrală „s-a reținut că firma olandeză nu a avut probe care să susțină solicitarea, majoritatea pretențiilor fiind rezultatului unui comportament contractual imprudent, lipsit de diligența unui profesionist“. Astfel, judecătorii Curții de Arbitraj au infirmat, prin decizia pronunțată, declarațiile potrivit cărora firma olandeză ar deține o creanță de peste 25 de milioane de euro împotriva Portului Constanța.

Contactată telefonic, Daniela Șerban, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime, ne-a declarat că litigiul în sine cu firma olandeză durează de circa doi ani. „Nu ne-a fost comunicată încă hotărârea de la Curtea de Arbitraj. Avem acum această decizie, prin care se arată că nu datorăm suma respectivă, însă ne pregătim și de posibilitatea ca hotărârea să îi nemulțumească pe reprezentanții firmei olandeze și să o atace pe calea dreptului civil, mai precis să deschidă un dosar și la instanța de judecată“, a declarat directorul general.

În același timp, Daniela Șerban a precizat și faptul că ia în calcul posibilitatea de a recupera toți banii nedatorați societății: „Mă gândesc sincer și iau în calcul posibilitatea de a recupera și restul de 27 de milioane achitate deja. În acest sens, ne consultăm cu avocații privind posibilitatea de a merge în instanță pentru recuperarea sumei“.

„De doi ani de zile, avem o luptă la baionetă cu reprezentanții fimei olandeze, așa că ne pregătim și pentru cazul în care atacă în Civil hotărârea Curții de Arbitraj. Trebuie să vă spun că litigiul acesta a fost cu atât mai dificil cu cât am încercat și soluționarea pe cale amiabilă, însă ei nu au dorit. În plus, a fost un tip de contract special, un contract fidic, așa încât am apelat la sprijinul avocaților specializați în materie. Pentru noi, această hotărâre a fost un succes“, a conchis directorul general al CN APM SA.

În ce privește societatea Van Oord Dredging and Marine Contractors B.V. Rotterdam – Sucursala Constanța, aceasta are ca firmă-mamă Van Oord Dredging and Marine Contractors B.V. cu sediul în Rotterdam.

Potrivit Registrului Comerțului, reprezentanții Sucursalei Constanța sunt olandezul Hendrikus Machiel De Weers, în calitate de manager, cu puteri de director al sucursalei, dar și constănțeanul Marius Stamat, manager cu puteri de supleant director sucursală. Activitatea principală a societății este reprezentată de „construcții hidrotehnice“. În 2016, firma a avut șase angajați, pierdere brută de 5.160.224 de lei și o cifră de afaceri netă de 7.225 de lei. În 2017, au fost cinci salariați, o pierdere brută de 7.643.064 de lei și o cifră de afaceri netă -1.041.032 de lei. Pentru anul 2018 nu există înregistrări la Registrul Comerțului.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/litigiul-cn-apm-van-oord-dredging-transat-de-curtea-de-arbitraj-directorul-general-daniela-serban-pentru-noi-este-un-succes-706636.html

 

03.12.2019

 

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța continuă ecologizarea zonei din dreptul navei Queen Hind, urmând să preia ultimele cadavre de animale din zona delimitată de barajele antipoluante.

”Menționăm că încă de sâmbătă dimineața în bazinul portuar Midia nu mai sunt cadavre de animale. Azi dimineață au fost reluate operațiunile de curățare a zonei, cadavrele animalelor fiind încărcate în recipiente special pregătite pentru transportul acestora. Recipientele au fost încărcate pe o gabară care s-a deplasat în zona afectată pentru încărcare. Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța estimează că în cursul zilei de azi, 2 decembrie 2019, operațiunea de ecologizare a zonei va fi finalizată. A fost stabilită firma autorizată să preia cadavrele, spre neutralizare, urmând ca în cursul zilei de azi să fie semnat contractul cu aceasta. Cu toate că șenalul navigabil este blocat parțial, traficul navelor în Portul Constanța zona Midia se desfășoară în condiții de siguranță, nefiind înregistrate întârzieri la sosirea sau la plecarea navelor din port. De sâmbătă, 30 noiembrie, până azi, 2 decembrie, au intrat în portul Midia 5 nave, iar alte 7 nave au plecat. În perioada următoare sunt avizate 2 nave. Pe nava Queen Hind au fost montate lumini de avertizare pe timp de noapte pentru o mai bună vizibilitate”, au transmis reprezentanții CNAPM.

https://www.replicaonline.ro/ecologizarea-zonei-din-dreptul-navei-queen-hind-aproape-de-final-410567/

 

02.12.2019

 

Este cea mai importantă funcție deținută de România într-un organism care se ocupă de navigația mondială.

Ovidiu Cupșa a povestit cum a primit vestea.

“În ultimii ani am tot avut ocazia să aud vorbe frumoase despre România la Comitetele IMO, mai ales pe perioada în care am deținut Președinția UE la IMO.

Te simți într-un mare fel!

Dar atunci când în plenul unui Comitet al IMO se vorbește despre tine personal… te simți într-un fel și mai mare!

Am fost propus ca Prim Vicepresedinte de către Mexic.

M-au mai susținut în plen Polonia, Indonezia, Maroc, Tonga, Nepal… mai erau și alte plăcuțe ridicate.

Într-o organizație de 174 de state, în care de obicei ne adresăm unul altuia cu numele țării, mi-au pronunțat fiecare numele pe limba lui: Dr “Cupșa”, “Cupsa”, “Cupcia”, “Capcia”…

Very nice words!

Avem destule propuneri și susțineri! a concluzionat Azara Piempoh – Chair al Comitetului 1.

“Elected by acclamations!” – a fost rezultatul unei prezențe active de mulți ani și a unui lobby susținut.

Am așteptat cuminte să se încheie aplauzele.

Apoi am ridicat plăcuța cu “ROM NIA” și am încercat să îmi țin statement-ul pe un ton cât mai moderat, să-mi ascund emoțiile.

Am încheiat apoteotic:

Romanian Government will continue to be an active part of the IMO Convention and a strong support for the IMO’s global positive mission!

Funcția de Vicepreședinte a Comitetului 1 al Adunării Generale este prima demnitate deținută de România la un Comitet IMO.

Cel puțin în istoria recentă.

Nu știu exact dacă, pe vremea când “Navrom” era în Top 10 la nivel mondial, România deținea funcții în Comitete ale IMO.

O pozitie onorabilă pentru România și onorantă pentru mine!

Thank, God!”

Ovidiu Cupșa, vicepreședinte în cadrul IMO

 

Nava maritimă de patrulare „Commandant Birot” va face o escală în portul Constanța, în perioada 4 -7 decembrie 2019.

Această navă este în prezent dislocată în Marea Neagră, în cadrul misiunilor desfășurate în mod regulat de Marina franceză în regiune, pentru a arăta solidaritatea Franței față de aliații săi și pentru a păstra libertatea de navigație pe această mare.

Escala în portul Constanța a navei „Commandant Birot” se înscrie în cooperarea dintre forțele navale din Franța și din România și va permite realizarea de acțiuni comune.

Pe parcursul aceste escale, echipajul navei va face schimb de experiență și expertiză cu membrii Marinei Române. O serie de exerciții comune cu Marina Română este prevăzută miercuri, 4 decembrie.

Vineri, 6 decembrie, de la ora 12.15, la bordul navei franceze „Commandant Birot” va fi organizată o conferință de presă la care va participa doamna Michèle Ramis, Ambasadoarea Franței în România și comandantul navei, locotenent-comandantul Maxime Leroy. Jurnaliștii care doresc să participe sunt rugați să se acrediteze la această adresă înainte de miercuri, 4 decembrie, ora 16.00.

Comandată de locotenent-comandantul Maxime Leroy, nava maritimă de patrulare „Commandant Birot” are un echipaj compus din 96 de marinari.

Inițial conceput pentru lupta împotriva submarinelor în mediul din apropierea coastelor, „Commandant Birot” este astăzi o navă polivalentă capabilă să primească misiuni care acoperă cele cinci funcții strategice ale armatelor: descurajare, prevenire, proiecție, protecție și informații.

„Commandant Birot” este o navă robustă, economică și bine armată, bazată la Toulon, sub comanda amiralului comandant al Forțelor navale franceze. Este în special adaptată pentru misiunile de control ale spațiilor aeromaritime, în cadrul operațiunilor de protecție maritimă (protecția zonelor de coastă naționale), precum și în toate teatrele de operațiuni.

Nava a luat parte la operațiunile Harmattan și Unified Protector în largul coastei Libiei, în 2011. De atunci, „Commandant Birot” a desfășurat numeroase misiuni operaționale atât în Mediterana (FRONTEX / TRITON, apoi SOPHIA), cât și în Marea Neagră sau în largul coastei Africii de Vest și în Oceanul Atlantic (misiunea CORYMBE).

Nava maritimă de patrulare „Commandant Birot” va face o escală în portul Constanța

 

29.11.2019

 

Portul Baku, compania feroviară de transport de marfă OBB Austria și grupul olandez Cabooter intenționează să dezvolte transportul cargo de mărfuri pe ruta trans-caspiană pentru transportul de marfă, a declarat portul menționat într-un comunicat remis public marți, relatează agenția rusă de presă Interfax.

Portul Baku, operatorul austriac OBB Marfă din Austria și grupul olandez Cabooter intenționează să dezvolte transportul de marfă între Europa și Asia, a declarat portul menționat într-un comunicat remis public marți, relatează agenția rusă de presă Interfax.

“Pe 25 noiembrie, Portul Baku, OBB și Cabooter Olanda au semnat un acord privind întărirea și extinderea traficului de marfă din Europa către Asia Centrală și China, pe ruta internațională de transport trans-caspian (coridorul mijlociu) “, se arată în declarație.

Ministrul federal austriac al Transporturilor, Inovației și Tehnologiei, Andreas Reichhardt, spune: „Memorandumul de înțelegere semnat astăzi marchează o nouă inițiativă strategică a grupului Rail Cargo OBB, care își extinde prezența către Asia Centrală și China. Portul Baku va juca un rol cheie în dezvoltarea inițiativei. Ne așteptăm ca, într-o perioadă scurtă, ruta menționată să fie foarte eficientă în ceea ce privește duratele de transport și volumele de transbordare a mărfurilor”.

„Acest acord cu un nou partener, grupul austriac OBB Rail Cargo Group, reprezintă o etapă importantă în extinderea coridorului de transport de la Vest la Est de la cele mai aglomerate centre logistice din Olanda , cum ar fi Venlo și Germania, până în Turcia (Istanbul), Azerbaidjan (Baku), Asia Centrală și mai departe către China”, potrivit directorului general al Portului Baku Taleh Ziyadov.

“În ultimii 10 ani, exporturile din țările UE în China au crescut de trei ori, ceea ce face din China cel de-al doilea partener comercial al UE. Acest lucru creează oportunități enorme pentru Portul Baku și Coridorul Mijlociu în ansamblu, precum și pentru liderii Companiile europene de transport și logistică, precum OBB Rail Cargo Group și Grupul Cabooter “, se arată în comunicat.

Portul a fost construit pe 400 de hectare în satul Alyat. Un terminal de feribot și un terminal Ro-Ro (ferry) au fost construite în prima etapă de construcție și funcționează acum. Portul poate gestiona 15 milioane de tone de marfă uscată și 100.000 de containere pe an.

Când a doua etapă va fi finalizată, capacitatea sa va crește la 17 milioane de tone și 150.000 de containere; cu al treilea, la 25 de milioane de tone și 1 milion de containere.

Ruta de transport internațional trans-caspiană este un proiect destinat creșterii potențialului de tranzit și de dezvoltare a țărilor din regiunea caspică. Merge din China în Europa, trecând prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. Participanții au creat un serviciu de containere, Nomad Express, iar trenurile de containere au început să se deplaseze din China în Azerbaidjan, Georgia și Turcia.

Baku se apropie de capacitatea portului Constanța

Deschiderea rutei feroviare prin tunelul de sub Bosfor la finele lui 2013 scade șansele portului Constanța de a câștiga competiția pentru titlul de principală poată de intrare a mărfurilor și containrelor în Europa de Est și Centrală.

Portul Constanța are încă o capacitate de 1,5 milioane TEU peste cea a Portului Baku insă este folosită nici o jumătate a acestei capacități. Rutele ferry pentru mărfuri dinspre Georgia lipsesc iar cele două mari ferryboaturi deținute de CFR Marfă stau trase pe dreapta într-o stare tehnică incertă. Oricum deschiderea tunelului feroviar pe sub Bosfor duce la o scădere considerabilă ca costurilor de transport.

Kazahii fac să se simtă bine însă atât pe turci, cât și pe români. Dau asigurări ambilor că pot deveni principala poartă de intrare în Europa a mărfurilor care le traversează țara.

Portul Constanţa ar putea juca un rol important în transportul produselor asiatice pe pieţele europene şi invers, spune Saparbek Tuyakbayev, CEO-ul Kazakh Invest, companie naţională kazahă de investiţii, potrivit Zf.ro.

O arteră a noului „Drum al Mătăsii“, o iniţiativă asiatică care vrea să facă conexiuni rutiere şi maritime între Asia Centrală şi Europa, ar putea trece prin Contanţa, pe ruta China-Kazahstan-Azerbaidjan-Georgia-România, a spus el în luna iunie a acestui an.

„Avem iniţiative de a comunica în tot continentul eurasiatic. Avem mai multe proiecte de infrastructură de transport. Avem proiecte de conexiuni prin Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia, Turcia.

Susţinem orice coridor de transport, inclusiv cel care trece prin Constanţa. Noi (Kazahstanul – n. red.) suntem între două dintre cele mai mari pieţe din lume: piaţa chinezească şi piaţa europeană, iar acesta este un mare avantaj”, a spus Tuyakbayev.

De asemenea, ambasadorul Kazahstanului în România, Daulet Batraşev, este de părere că portul Constanţa ar putea deveni principala poartă de acces pe piaţa europeană a produselor asiatice şi invers. Acest lucru ar aduce pentru România creştere economică. „Părea mea este că răspunsul este pozitiv (la întrebarea dacă România ar putea deveni poarta principală de de acces în conexiunea Asia-Uniunea Europeană – n. red.), în lumina poziţionării geografice a ţării voastre. Pe măsură ce comerţul românesc şi politicile externe se intensifică cu Estul, este privită cu o mai mare atenţie sfera transporturilor ca un vehicul de creştere economică. Poziţia strategică a României ca poartă sudică de acces către Uniunea Europeană aduce avantaje unice pentru mai multe feluri de transport şi este de aşteptat ca ţara voastră să joace un rol major în orice rută internaţională care trece prin Marea Neagră”, a declarat în iunie ambasadorul Kazahstanului în România, Daulet Batraşev.

Va pierde România în favoarea Turciei traficul feroviar dinspre Asia?

 

Economie 

02.12.2019 

 

Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că toate companiile de stat trebuie listate la bursă, deoarece evaluarea companiei se face de către piețe, iar transparența companiilor crește, după ce ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat că CEC Bank va fi listat la BVB, potrivit Mediafax.

„După opinia mea companiile trebuie listate la bursă, pentru că în momentul în care listezi la bursă compania ai foarte multe avantaje. În primul rând, evaluarea companiei se face de către piețe. În al doilea rând, odată ce-ți intră acționari minoritari, că și minoritar fiind în structura acționariatului, ai obligații, de a respecta drepturile acestora. De asemenea, listarea la bursă presupune creșterea transparenței în cadrul companiei respective”, a declarat Ludovic Orban, luni, după ședința solemnă din Parlament.

Premierul a mai precizat că prin listarea la bursă a companiilor de stat, există posibilitatea obținerii unor finanțări.

„Mai mult decât atât, există și posibilitatea de a obține finanțări prin intermediul listării la bursă a companiei de stat. Ca atare, eu sunt clar adeptul listării la bursă a tuturor companiilor de stat. Că este de vorba de Hidroelectrica, de CEC Bank, de aeroporturi sau alte companii, pentru mine punctul de vedere este același”, a mai spus Orban.

Flroin Cîțu a declarat, săptămâna trecută, că CEC Bank va fi listată la Bursa de Valori București până la finalul anului viitor, iar pachetul de acțiuni ce urmează să fie plasat pe piața de capital va fi echivalentul a minimum 20% din capitalul social al instituției bancare deținute de stat.

De asemenea, Cîțu a mai mai precizat că procesul de listare a Hidroelectrica, la bursă, este într-un stadiu avansat.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/ludovic-orban-companiile-de-stat-trebuie-listate-la-bursa-1225735

 

29.11.2019

 

Bulgaria încheie un acord de 255 mil. euro de modernizare feroviară cu două companii din Turcia.

Compania naţională pentru infrastructura feroviară din Bulgaria (NRIC) a anunţat semnarea unui contract de 498,8 milioane de leva (255 milioane de euro) pentru modernizarea segmentului de cale ferată Elin Pelin-Vakarel, din vestul Bulgariei, cu două companii din Turcia, Duygy Muhendislik Insaat şi Cengiz, potrivit Seenews, informează Zf.ro.

Lucrările ar urma să fie finalizate în decurs de 6 ani. Contractul face parte dintr-un proiect mai mare de modernizare a liniei feroviare care leagă Sofia de Plovdiv (D.C.).

Companii turcești modernizează secțiuni de cale ferată din Bulgaria